Radio România Internațional

Tag: guvern

  • Evoluţii politice la Bucureşti

    Evoluţii politice la Bucureşti

    Preşedintele
    social-democrat Liviu Dragnea a obţinut tot ce şi-a dorit la congresul extraordinar
    de sâmbătă: reconfirmarea informală, la scenă deschisă, a
    statutului său de lider suprem al principalei formaţiuni din coaliţia
    guvernamentală PSD – ALDE şi locul doi în partid, adică poziţia de preşedinte
    executiv, pentru fidela sa colaboratoare, şefa guvernului, Viorica Dăncilă. Contracandidaţii
    acesteia, foştii miniştri Ecaterina Andronescu şi Nicolae Bănicioiu, au părăsit
    sala, nemulţumiţi că votul a început înainte să-şi ţină discursul. A fost,
    însă, cam singura formă de critică internă la adresa modului în care s-a
    derulat congresul, perceput de observatori ca o nouă demonstraţie de forţă a
    preşedintelui Dragnea.

    Social-democraţii au ales să meargă, în continuare,
    încolonaţi în spatele celui care a arătat că nu are rival în partid, iar Liviu Dragnea
    le-a promis că nu abandonează reforma legilor justiţiei şi a codurilor penale.
    Nu alta decât cea care a generat critici severe din partea instituţilor
    judiciare, opiniei publice şi partenerilor externi ai României. PSD are în
    proiect şi reforma instituţiilor de forţă şi a serviciilor secrete, complice,
    în opinia lui Dragnea şi a celor care îl sprijină, în operaţiunea de subminare
    a activităţii puterii alese democratic.

    O teză ce nu a putut fi demonstrată,
    dar în care Liviu Dragnea continuă să creadă: Să
    modificăm legislaţia în aşa fel încât românii să se simtă liberi în ţara lor şi
    să avem cât mai puţine, dacă nu deloc, abuzuri făcute de mai multe instituţii
    din România. De asemenea, vom începe un proces de modernizare a legilor privind
    funcţionarea Serviciilor Secrete în România, în această sesiune.     În
    ceea ce o priveşte, Viorica Dăncilă este convinsă că alegerea ei ca preşedinte
    executiv va asigura o comunicare mai bună între partid şi guvern. Această alegere a mea va face legătura foarte bună între Guvernul
    României şi partid, pentru că eu, în calitatea mea de prim-ministru, nu fac
    decât să pun în practică programul pe care românii l-au votat în 2016.
    Congresul extraordinar al PSD nu a avut pe agendă stabilirea candidatului la
    prezidenţialele din 2019. Pare, în acest moment, un subiect tabu în partid. Nu
    este şi cazul PNL, principala formaţiune de opoziţie.

    Liberalii au decis,
    duminică, în cadrul Consiliului Naţional, să-l susţină pe preşedintele Klaus
    Iohannis pentru un nou mandat în fruntea statului. PNL a dorit să elimine,
    astfel, orice speculaţii legate de o presupusă răcire în relaţia cu
    preşedintele. Achitat definitiv într-un proces de corupţie, ce i-a barat
    candidatura la primăria Bucureştiului şi i-a fragilizat poziţia politică,
    preşedintele PNL, Ludovic Orban, a devenit candidatul partidului la funcţia de
    premier. Orban a promis că PNL va veni cu un program de guvernare responsabil,
    bazat pe analize şi studii de impact, şi a cerut activului de partid implicare
    totală în bătălia cu Puterea.

    Ludovic Orban: Nu mi-a plăcut niciodată să fiu
    sau să fim ascultaţi noi, conducerea, de frică, dar vă spun un lucru: eu sunt
    responsabil pentru performanţa PNL, nu voi mai accepta ca 75-80% din partid,
    care munceşte, să bată pasul pe loc pentru că există 25% din partid care nu
    munceşte. Liberalii sunt gata să preia puterea, susţine prim-vicepreşedintele
    PNL, Raluca Turcan: PNL trebuie să ajungă la guvernare. Şi vom depune şi în această
    sesiune parlamentară o moţiune de cenzură şi vom urmări încă de pe acum să
    strângem toate forţele politice, om cu om, în Parlamentul României, să schimbăm
    majoritatea, să îndepărtăm PSD de la guvernare şi PNL să ajungă să guverneze
    România.     Până acum, însă, PNL nu areuşit să se impună ca factor
    coagulant al formaţiunilor cu care are afinităţi doctrinare – USR şi PMP.

  • Angajarea cetăţenilor străini în România

    Angajarea cetăţenilor străini în România


    Pentru anul 2018, Guvernul a stabilit un contingent de 7.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în baza avizelor de angajare/detaşare. Cu 1.500 de locuri mai mult decât anul trecut. Măsura a fost luată ca urmare a lipsei forţei de muncă de pe piaţa autohtonă, lipsă care i-a determinat pe mulţi patroni să recruteze lucrători din alte statedin afara UE şi chiar din Thailanda sau Vietnam. Astfel, numărul de lucrători permanenţi va creşte de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detaşaţi de la 700 la 1.200.Pe lângă lucrătorii permanenţi şi cei detaşaţi, Guvernul Romaniei a stabilit şi alte tipuri de angajare/detaşare, respectiv:persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii – 700; lucrători înalt calificaţi – 500; lucrători sezonieri – 400; lucrători stagiari – 100; lucrători transfrontalieri – 100.



    Cetăţeanul non-UE poate fi angajat cu normă întreagă de 8 ore/zi în România la un singur angajator, persoană fizică sau juridică. Cetăţenii străini care deţin un aviz de muncă pot fi angajaţi la un alt angajator, cu un contract de muncă cu timp part-time de cel mult 4 ore/zi. În România, angajarea cetăţenilor străini se realizează în baza avizului de angajare, solicitat de angajator şi eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale. Angajatorul va obţine avizul de angajare de la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrari din judeţul în care îşi are sediul social. Pentru aceasta, va depune o serie de documente şi va plăti o serie de taxe. Pe lângă avizul de angajare, la angajarea străinilor mai este nevoie de viza de lungă sedere. Acest document se obţine de la misiunile diplomatice ale României din statul unde se află cetăţeanul care solicită angajarea, în baza unei copii a avizului emis de Inspectoratul General pentru Imigrări, a dovezilor mijloacelor de întreţinete pentru întreaga perioadă înscrisă în viză, a certificatului de cazier judiciar şi a unei asigurări medicale. După intrarea în România, cetăţeanul străin trebuie să obţină şi un permis unic de şedere sau Cartea albastră a UE. Documentul atestă dreptul de şedere în România şi se obţine de la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.



    Persoanele ce nu au cetăţenia română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European se pot angaja în România cu aviz de angajare, doar dacă sunt îndeplinite unele condiţii.Locurile de muncă vacante nu pot fi ocupate de cetăţeni români, ai statelor membre UE/SEE sau de rezidenţi permanenţi pe teritoriul României. Sunt îndeplinite condiţiile speciale de pregătire profesională, experienţa în activitate şi autorizare. Se face dovada faptului că este apt, din punct de vedere medical, să desfăşoare activitatea respectivă. Nu are antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare pe teritoriul României. Si o ultimă condiţie se referă la încadrarea în contingentul anual aprobat de Guvernul României.




  • Jurnal românesc – 23.02.2018

    Jurnal românesc – 23.02.2018

    Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, un proiect de lege prin care
    a fost extinsă valabilitatea paşapoartelor electronice la 10 ani, comparativ cu
    cinci ani cât era până acum, pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de
    ani. De asemenea, proiectul adoptat de Executiv prevede o valabilitate de trei
    ani a paşaportului simplu electronic pentru copiii cu vârsta de până la 12 ani,
    iar pentru cei cu vârsta cuprinsă între 12 şi 25 de ani valabilitatea va fi de
    cinci ani.




    O delegaţie a Congresului Românilor din Serbia, care include mai
    multe asociaţii româneşti, a efectuat, joi, o vizită de lucru la sediul
    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni (IEH),
    instituţie aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Intre IEH şi asociaţiile
    româneşti din Serbia au fost semnate acorduri de parteneriat pentru derularea
    unor acţiuni comune pentru păstrarea şi promovarea identităţii româneşti în
    comunitaţile din Timoc şi Voivodina. Este vorba de organizarea în
    zonele româneşti din Timocul sârbesc a unor conferinţe despre rolul şi
    importanţa limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti şi a unor proiecţii
    de filme româneşti în peste 20 de sate din Serbia. De asemenea, s-a
    discutat despre realizarea unor emisiuni
    culturale, educaţionale şi de spiritualitate pentru românii din Serbia şi
    difuzarea acestora prin intermediul televiziunii online Timoc Press. S-a mai discutat şi despre participarea unor reprezentanti
    ai comunităţii româneşti din Serbia la Conferinţa internaţională Spaţiul
    cultural comun românesc, patrimoniul cultural românesc-probleme, teme şi
    proiecte comune, ediţia a III-a, care va avea loc la Chişinău în perioada
    19-20 aprilie 2018.    Institutul are în procedură
    traducerea în limba română şi tipărirea lucrării ştiinţifice De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă a etnografului Slavoljub Gacovic, o argumentaţie solidă despre istoria
    poporului şi limbii române, de la începuturi şi până azi, cu aplecare asupra
    românilor din Timoc.




    Zece grădiniţe din Găgăuzia au fost incluse în Programul de învăţare
    simultană a limbilor română şi găgăuză pentru copiii din zona autonomă şi
    părinţii acestora, realizat de Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din
    Moldova (ANTEM) în parteneriat cu Executivul de la Comrat ,informeaza Radio
    Chişinau.     Până în luna martie, autorităţile vor monitoriza
    derularea proiectului, în vederea extinderii procesului de instruire, transmite
    Moldpres.     Proiectul este realizat în grădiniţe
    din Comrat, Ceadâr-Lunga, Vulcăneşti, Chirsova, Gaidar, Tomai şi Cişmichioi.
    Instituţiile sunt asigurate cu materialele didactice necesare, printre care şi
    o colecţie de poveşti, snoave, povestiri, poezii şi cântece, însoţite de suport
    audio. Materialele sunt elaborate în limbile română si găgăuză în cadrul
    proiectului Integrare cu respect
    pentru diversitate, cu suportul financiar al Înaltului Comisar pentru
    Minorităţi Naţionale al OSCE.Programul a
    fost lansat în 2017, cu sprijinul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi
    Cooperare. În program sunt implicaţi 230 de copiii (5-7 ani) şi părinţii
    acestora. Ei au posibilitate să studieze în paralel limba română şi găgăuză,
    fapt ce le favorizează coeziunea şi integrarea lor lingvistică,
    socială şi profesională şi va contribui la păstrarea identităţii etnice şi a
    patrimoniului cultural în regiune


    Agricultorii şi şoferii sunt printre cei mai căutaţi peste hotare,
    potrivit portalului european pentru locuri de muncă Eures, unde sunt postate
    peste 1.200 de anunţuri de angajare. Fermele din Spania ofera 150 de posturi,
    iar cele din Olanda, 35. Oferta mai cuprinde 150 de locuri de muncă pentru
    şoferi de autobuz în Malta şi peste 200 pentru şoferi de camion în Germania.
    Tot în Germania, firmele vor să angajeze 400 de persoane pentru postul de manipulant
    de bagaje.

  • Protili evenimenti a stămănăalʹei ti tricu

    Protili evenimenti a stămănăalʹei ti tricu

    România ari un nou Guvern


    Treilu Guvernu a coaliţiilʹei PSD-ALDI s-instala, luni, Bucureşti. Tu andreu 2016, PSD aminta categoric alidzerli parlamentare şi, diadun cu ALDI, prilua putearea. După masi una giumitati di an, partidul marca una premieră tru politica românească post-comunistă: îşi răsturna, prin moţiune di cenzură, propriul Guvern, cumandusitu di Sorin Grindianu. Meslu aestu, conducerea social-democrată trapsi andruparea politica şi tra yinitorlu premier – Mihai Tudose – şi u aleapsi tru loclu a lui eurodeputata Vorica Dăncilă, cari agiumsi prima muljeari prim – ministru dit istoria ali Românie. Membrii a Cabinetlui deadira giuratlu dinintea a prezidentului Klaus Iohannis: “Aveţ una misiune dificilă. Lipseasti s-candasiţ, nkisindalui cu un capital di pistipseari nicsurat, generat prota s-prota di alatusili politice şi administrative faptidi precedentile doauă Cabinete. Priloaţ, dimi, dit start, şi factura a eşeclui a atiloru doauă Guverne anterioare, pripuse tut di aestă majoritate şi aveţ cu ahât ma multu obligaţia să fatete tute eforturile atea turlie ca lucarle să s-baga pi aradă.” Uidistu cu premierlu Viorica Dăncilă, printipalele direcţii a programlui di guvernare suntu investiţiile tru infrastructură, criştearea a veniturilor tra populaţie, reforma administrativă şi una nicsurari ali birocraţie. Tutunaoara, obiectivul a noului Guvern easti ca, tru 2020, România s-hiba tru prima giumitate a clasamentului a atiloru nai ma vartoasi economii dit Uniunea Europeană.



    Justiţia română fu tema a discuţiilor la andamsaea di Bruxelles


    Prezidentul român, Klaus Iohannis, discuta cu responsabilii comunitari ti funcţionarea a statlui di drept, temă cari gailipseasti clasa politică şi opinia publică dit ţară. Statul di dreptu easti una chestiune vitală tra România şi varnu nu easti pi daua ti funcţionarea a aistui – afirma, la Bruxelles, Klaus Iohannis, la conferinţa di presă comună cu prezidentul ali Comisie Europene, Jean-Claude Juncker. El declara că problemele referitoare la legile a justiţiilei şi la codurile penale lipseasti s-hiba rezolvate tru România, fără s-aştepta soluţii di nafoara a vasiliilʹei. Klaus Iohannis: “Escu apufusitu şi candasitu că va sapraftasescu ca aesti discuţii să s-bitiseasca cu legi, cari va s-hiba tru varianta nai ma bună, legi cari pot s-hiba ufilisiti practic. Ama nai ma important obiectiv a meu armâne idyiul: independenţa a justiţiei româneşti easti intangibilă, easti una chestiune tra cari va mi mintescu acutotalui şi va s-fac tut, absolut tot ti poate s-facă un prezidentu tra s-li tana lucarle aşi.” Tu arada a lui, şeful a Executivului comunitar lugursi că sistemul judiciar dit România funcţionează şi că poate s-hiba spusa că Bucureştiul nu acata tru isapi statul di drept, ahât kiro catu diciziile a Curtilei Constituţionale suntu respectate. Ama, avertiza Juncker, easti inacceptabil ca România s-facă ceapi tu napoi pi aesta cali Di respectarea a aistor principii, considiră el, tani şi scutearea a Mecanismului di Coopearare şi Verificari (MCV), prit cari Bruxellesul monitorizează progresele şi restanţele justiţiei dit România căte di la admiterea tru UE, tru 2007, şi aprukearea tru Spaţiul Schengen, refuzată a Bucureştiului di cancelarii occidentale influente, ti acuză tamama corupţia persistentă dit administraţia românească. Ambasadile di la şapte membri ali Uniunii şi Comisia Europeană sa spusira cu gailipseari andicra di alaxearea a nomurloru dit justiţie tru România.



    Apofasi niaştiptată tra dosarlu Microsoft


    Şapte foşti miniştri cercetaţi tra abuz tru serviciu tru marle dosar di corupţie Microsoft, ligat di programul ti mutreasti informatizarea a şcolilor dit România şi cu una znie totala di aproapea 70 di milioane di dolari, ascapă tra totna di anchetă. Noulu procuror cari prilo cazul afla că suspecţali fura bagat sum acuzare după ti infracţiunile s-priscrisira. Uidistu cu DNA, ateli şapte miniştri – cari avura, tru diferite guverne, portofoliile a Educaţiilei, Finanţe si Comunicaţii – fura cercetaţ tra atea că vahi iniţiara şi susţanura, după caz, proiectele a nsacantoru apofasi di guvern prit cari s-aproba simnarea a contractului cu firma Fujitsu Siemens Computers cari viza loarea cu niki di licenţe Microsoft distinate tra şcoliuri. Pi di altă parte, doi oameni di afaceri fura pitricut tru judicată tru idyiul dosar, tra spilare di paradz.



    Fonduri europene tra România


    Comisarul european tra politică regională, Corina Creţu, candasi România, tru cadrul a vizitei pi cari u feati săptămâna aesta Bucureşti, s-accelereadzae implementarea a proiectelor cu paradz europeni şi sa spusi niifharistusită că finalizarea proiectelor di infrastructură, ti exemplu, easti amanată şi că, tru general, autorităţile suntu cu preayalea tru implementare. Ea feati timbihi că, cu tuti progresili fapti tru mesli dit soni, România riscă s-keara fonduri comunitare importante. “Există, tru continuare, pericolul ta s-hiba kirudi a fi pierduţi bani, iar efortul nu trebuie trutrerupt, ci, dimpotrivă, amplificat. Mă bucur că au fost propuse o serie di măsuri cari, dacă ar fi aplicate, ar putea aduce rezultate imediate, evitând astfel situaţia tru cari România pierdi importante sume dit banii europeni prin dizangajare”. La trutâlnirea cu oficialul di la Bruxelles, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a diclarat că tru ultimii zece ani, di când easti membră a UE, România a beneficiat di fonduri europene di la bugetul comunitar di peasti 45 di miliardi di euro. Dacă easti luată tru considiarare contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete di fonduri europene au fost di circa 30 di miliardi di euro, a specificat Isărescu. Oficialul BNR a insistat că fondurile europene suntu şansa di modirnizare a României, tru infrastructura di transport, di educaţie şi sănătate. El a avertizat că, fără aceşti bani di la UE, România ar rămâne fără o sursă esenţială di capital şi a subliniat că trutârzierea intrării banilor europeni sau intrarea unor sume mai mici influenţează piaţa valutară.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Retrospectiva săptămânii 28.01 – 03.02.2018

    Retrospectiva săptămânii 28.01 – 03.02.2018

    România are un nou Guvern


    Al treilea Guvern al coaliţiei PSD-ALDE s-a instalat, luni, la Bucureşti.
    În decembrie 2016, PSD câştiga categoric alegerile parlamentare şi, alături de
    ALDE, prelua puterea. După numai o jumătate de an, partidul marca o premieră în
    politica românească post-comunistă: îşi răsturna, prin moţiune de cenzură,
    propriul Guvern, condus de Sorin Grindeanu. Luna aceasta, conducerea
    social-democrată şi-a retras sprijinul politic şi pentru următorul premier -
    Mihai Tudose – şi a desemnat-o în locul lui pe eurodeputata Vorica Dăncilă, care a devenit prima femeie prim – ministru
    din istoria României. Membrii Cabinetului au depus jurământul în faţa
    preşedintelui Klaus Iohannis: Aveţi
    o misiune dificilă. Va trebui să convingeţi, plecând cu un capital de încredere
    redus, generat în primul rând de erorile politice şi administrative făcute de
    precedentele două Cabinete. Preluaţi, aşadar, din start, şi factura eşecului
    celor două Guverne anterioare, propuse tot de această majoritate şi aveţi cu
    atât mai mult obligaţia să depuneţi toate eforturile pentru ca lucrurile să
    revină pe făgaşul normal.     Potrivit premierului Viorica Dăncilă, principalele
    direcţii ale programului de guvernare sunt investiţiile în infrastructură,
    creşterea veniturilor populaţiei, reforma administrativă şi o reducere a
    birocraţiei. Totodată, obiectivul noului Guvern este ca, în 2020, România să
    fie în prima jumătate a clasamentului celor mai puternice economii din Uniunea
    Europeană.



    Justiţia română a fost temă
    la discuţii la Bruxelles


    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a discutat cu responsabilii
    comunitari despre funcţionarea statului de drept, temă care preocupă clasa
    politică şi opinia publică din ţară. Statul de drept este o chestiune vitală
    pentru România şi nimeni nu are îndoieli în privinţa funcţionării acestuia – a
    afirmat, la Bruxelles, Klaus Iohannis, la conferinţa de presă comună cu
    preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. El a declarat că
    problemele referitoare la legile justiţiei şi la codurile penale trebuie
    rezolvate în România, fără a aştepta soluţii din afara ţării. Klaus Iohannis: Sunt hotărât şi convins că voi
    reuşi ca aceste discuţii să se termine cu legi, care vor fi în varianta cea mai
    bună, legi care pot fi folosite practic. Dar cel mai important obiectiv al meu
    rămâne acelaşi: independenţa justiţiei româneşti este intangibilă, este o
    chestiune pentru care mă voi implica total şi voi face tot, absolut tot ce
    poate să facă un preşedinte pentru a păstra lucrurile aşa.     La rândul
    său, şeful Executivului comunitar a apreciat că sistemul judiciar din România
    funcţionează şi că nu se poate spune că Bucureştiul ar nesocoti statul de
    drept, cât timp deciziile Curţii Constituţionale sunt respectate. Dar, a
    avertizat Juncker, este inacceptabil ca România să facă paşi înapoi pe acest
    drum. De respectarea acestor principii, consideră el, depind şi ridicarea Mecanismului de Cooperare
    şi Verificare (MCV), prin care Bruxellesul monitorizează progresele şi
    restanţele justiţiei din România încă de la admiterea în UE, în 2007, şi
    primirea în Spaţiul Schengen, refuzată Bucureştiului de cancelarii occidentale
    influente, ce acuză tocmai corupţia persistentă din administraţia românească. Ambasadele
    a şapte membri ai Uniunii şi Comisia Europeană şi-au exprimat preocuparea faţă
    de modificarea legilor justiţiei din România.



    Decizie neaşteptată pentru
    dosarul Microsoft


    Şapte foşti miniştri cercetaţi pentru abuz în serviciu în marele
    dosar de corupţie Microsoft, legat de programul ce a vizat informatizarea
    şcolilor din România şi cu un prejudiciu total de aproape 70 de milioane de
    dolari, scapă pentru totdeauna de anchetă. Noul procuror care a preluat cazul a
    descoperit că suspecţii au fost puşi sub acuzare după ce infracţiunile s-au
    prescris. Potrivit DNA, cei şapte miniştri – care au deţinut, în diferite
    guverne, portofoliile Educaţiei, Finanţe si Comunicaţii – au fost cercetaţi
    pentru că ar fi iniţiat şi susţinut, după caz, proiectele unor hotărâri de
    guvern prin care s-a aprobat încheierea contractului cu firma Fujitsu Siemens
    Computers care viza închirierea de licenţe Microsoft destinate şcolilor. Pe de
    altă parte, doi oameni de afaceri au fost trimişi în judecată în acelaşi dosar,
    pentru spălare de bani.



    Fonduri europene pentru
    România


    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a
    îndemnat România, în cadrul vizitei pe care a făcut-o săptămâna aceasta la
    Bucureşti, să accelereze implementarea proiectelor cu bani europeni şi s-a
    declarat nemulţumită că finalizarea proiectelor de infrastructură, de exemplu,
    este întârziată şi că, în general, autorităţile sunt lente în implementare. Ea
    a atras atenţia că, în ciuda progreselor făcute în ultimele luni, România riscă
    să piardă fonduri comunitare importante. Există, în continuare, pericolul de a fi pierduţi bani, iar efortul nu
    trebuie întrerupt, ci, dimpotrivă, amplificat. Mă bucur că au fost propuse o
    serie de măsuri care, dacă ar fi aplicate, ar putea aduce rezultate imediate,
    evitând astfel situaţia în care România pierde importante sume din banii
    europeni prin dezangajare.     La întâlnirea cu oficialul de la Bruxelles,
    guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a declarat că în ultimii zece
    ani, de când este membră a UE, România a beneficiat de fonduri europene de la
    bugetul comunitar de peste 45 de miliarde de euro. Dacă este luată în considerare
    contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete de fonduri
    europene au fost de circa 30 de miliarde de euro, a specificat Isărescu.
    Oficialul BNR a insistat că fondurile europene sunt şansa de modernizare a
    României, în infrastructura de transport, de educaţie şi sănătate. El a
    avertizat că, fără aceşti bani de la UE, România ar rămâne fără o sursă
    esenţială de capital şi a subliniat că întârzierea intrării banilor europeni
    sau intrarea unor sume mai mici influenţează piaţa valutară.

  • Jurnal românesc – 01.02.2018

    Jurnal românesc – 01.02.2018


    Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a cerut convocarea
    urgentă a Consiliului Suprem de Securitate, după ce câteva localităţi au votat
    declaraţii simbolice de unire cu România. În opinia preşedintelui pro-rus,
    Consiliul Suprem de Securitate de la Chişinău trebuie să ia atitudine cu
    privire la acţiuni care, în opinia lui, sunt îndreptate împotriva suveranităţii
    independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Săptămâna
    trecută, în contextul marcării a 159 de ani de la Unirea Principatelor Române,
    şapte localităţi din Republica Moldova au votat declaraţii de unire cu România.
    Potrivit semnatarilor declaraţiilor, cetăţenii şi-au exprimat bucuria de a
    sărbători împreună Centenarul Marii Uniri şi adeziunea la valorile naţionale şi
    democratice ale spaţiului cultural românesc.




    Guvernul a amânat,
    miercuri, termenul limită de depunere a declaraţiei fiscale 600, până la 15
    aprilie. Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că, între timp, se caută o soluţie
    de simplificare a plăţii taxelor datorate de cei care obţin venituri în afara
    salariilor şi din activităţi independente. Datele oficiale arată că, până în
    prezent, au fost depuse peste 10% din numărul total de declaraţii 600. Declaraţia 600 este un formular prin care aproximativ
    210.000 de români care au venituri extrasalariale sunt obligaţi să spună
    Fiscului ce venituri au obţinut în 2017 sau cred că vor obţine anul acesta în
    afara salariilor.




    Cu o rată a şomajului de
    numai 4,6%, România s-a aflat pe locul patru în Uniunea Europeană în funcţie de
    nivelul scăzut al şomajului, după Cehia (2,3%), Germania şi Malta (3,6%) şi
    Olanda şi Polonia (cu câte 4,45%). Rata şomajului calculată conform
    standardelor Biroului Internaţional al Muncii a ajuns la 4,6% în luna decembrie
    a anului trecut, la cel mai scăzut nivel din 2004 încoace, arată datele
    Institutului Naţional de Statistică. Potrivit Institutului, numărul
    şomerilor a fost, la sfârşitul anului trecut, de 435.000 de persoane, în
    scădere atât faţă de luna precedentă, cât şi faţă de aceeaşi lună a anului
    anterior.


    Ambasada României în Republica Moldova anunță că, pentru a veni în
    sprijinul cetățenilor, începând de luni, 5 februarie, toate serviciile
    consulare la Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău se prestează
    numai pe bază de programare prealabilă. Programările se obțin
    prin Ghișeul Consular Online la adresa www.econsulat.ro.
    Pentru depunerea dosarelor de viză rămâne valabilă programarea prin intermediul
    portalului www.eviza.ro. Această măsură vine în completarea procesului de
    reformă și vine în sprijinul îmbunătățirii sistemului de programări. Programările pentru toate serviciile consulare sunt gratuite.





    Noul ministru al românilor de pretutindeni, Natalia Intotero, a
    anunţat că vor fi continuate programele prevăzute în strategia existentă în
    ceea ce priveşte diaspora. Este vorba, printre altele, de programele Nicolae Iorga – în domeniul educaţiei, Andrei Şaguna – în domeniul spiritualităţii şi tradiţiilor, Mihai Eminescu – în domeniul mass-media, Dimitrie Gusti – în domeniul societăţii civile. De
    asemenea, amenajarea Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuţi şi organizarea, în incinta acesteia, a unui muzeu în memoria lui Mihai Eminescu şi Aron Pumnul
    vor constitui o prioritate.

  • Jurnal românesc – 23.11.2017

    Jurnal românesc – 23.11.2017

    Guvernul de la Bucureşti aadoptat, miercuri, o serie de măsuri de sprijinire directă a etnicilor
    romani care învată în limba română în Ucraina şi susţinerea profesorilor care
    predau discipline de studiu în limba română. Măsurile propuse de Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni, consolidează cadrul legal prin care etnicii
    români din Ucraina să beneficieze de sprijin educaţional din partea României.
    Noile reglementări vizează alocarea de burse pentru etnicii români care studiază
    în sistemul de învătământ de limba română din Ucraina, suplimentarea burselor
    alocate etnicilor români din Ucraina în sistemul de învăţământ românesc,
    organizarea unor stagii de perfectionare pentru profesorii din scolile de limba
    română din Ucraina. În scopul promovării si protejării dreptului de a studia în
    limba maternă, Ministerul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni va continua
    dialogul bilateral cu partea ucraineană., în speranta că prin eforturi
    coroborate, cele două state vor găsi soluţii pentru respectarea drepturilor la
    identitate lingvistică a etnicilor români din ţara vecină.

    Deputatul de Diaspora
    Doru Coliu a atras atenţia asupra unei probleme cu care se confruntă cetăţenii
    români stabiliţi în afara graniţelor ţării. Potrivit acestuia, românii din
    diaspora posesori ai Paşaportului de Cetăţean Român cu Domiciliul în
    Străinătate, faimosul CRDS, pentru că au domiciliul fiscal în altă ţară dar
    rămân cetăţeni români cu drepturi depline, întâmpină dificultăţi atunci când
    trebuie să deschidă un cont bancar în România sau când vor să deschidă o
    afacere. Deputatul afirmă că autorităţile române eliberează acestor cetăţeni
    români doar o carte de rezidenţă valabilă pe o perioadă de 1 an, însă această
    carte de rezidenţă, din cauza formatului său care lasă de dorit şi din cauza
    perioadei de valabilitate prea scurte, nu este recunoscută de băncile
    comerciale şi nici de către o parte a administraţiei publice locale.
    Problematica vine şi de la faptul că administraţia sau băncile nu au fost
    informate de valabilitatea acestui paşaport pe teritoriul României. Pentru a
    remedia această gravă problemă, deputatul de Diaspora Doru Coliu face apel
    către Ministerul de Externe pentru a pune bazele unui program de informare al
    cetăţenilor români din Diaspora cu privire la dificultăţile întâmpinate pe
    teritoriul României de către posesorii de paşapoarte CRDS. Deputatul face un
    apel şi către Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru a informa
    administraţiile statului, băncile şi societăţilor comerciale cu privire la
    valabilitatea acestui act de identitate in România.

    Europarlamentarul
    Cătălin Ivan a iniţiat o dezbatere pe tema votului electronic, alături de
    dezvoltatori de software şi tehnologie în Parlamentul European. Cred că
    tehnologia în orice formă a devenit esenţială în zilele noastre. Votul
    electronic este o opţiune absolut necesară pentru românii din diasporă. Voi
    face toate demersurile şi în ţară pentru a implementa votul electronic, ca o
    variantă complementară votului la urne,     a afirmat Catalin Ivan. Scrutinul din
    noiembrie 2014 organizat pentru alegerile prezidenţiale a provocat un val de
    nemulţumiri în rândul românilor din diasporă. După zeci de ore de stat la coada
    la secţii de votare în număr redus, zeci de români din străinătate au depus
    plângeri la Parchetul General reclamând că au fost impiedicaţi să voteze

  • Măsuri pentru promovarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din Ucraina

    Măsuri pentru promovarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din Ucraina

    O serie de măsuri de sprijinire directă a etnicilor români înscriși în sistemul de învățământ ucrainean cu predare în limba română au fost stabilite astăzi de Guvern, la propunerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

    În acest sens, a fost modificată, prin Ordonanță de Urgență, Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Noile reglementări consolidează cadrul legal prin care etnicii români din Ucraina să beneficieze de sprijin educațional din partea României.

    Măsurile propuse de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni acționează pe două dimensiuni: sprijinirea elevilor care învață în limba română în Ucraina și susținerea profesorilor care predau discipline de studiu în limba română.

    Pachetul de măsuri educaționale cuprinde: alocarea de burse pentru etnicii români care studiază în sistemul de învățământ de limba română din Ucraina, suplimentarea burselor alocate etnicilor români din Ucraina în sistemul de învățământ românesc și organizarea, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale, de stagii de perfecționare pentru profesorii din școlile de limba română din Ucraina. Numărul beneficiarilor, cuantumul burselor de studiu și mecanismele de selecție vor fi stabilite ulterior prin consultări între reprezentanții Ministerului pentru Românii de Pretutindeni cu asociațiile românilor din Ucraina și aprobate prin Hotărâre de Guvern.

    În scopul promovării și protejării dreptului de a studia în limba maternă, Ministerul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni va continua dialogul bilateral cu partea ucraineană și cu etnicii români din Ucraina, inclusiv prin intermediul unui mecanism de consultare din care vor face parte autoritățile centrale, locale, asociațiile românești din Ucraina, elevi eminenți, profesori etc.

    Totodată, dialogul bilateral cu partea ucraineană continuă, în speranța că prin dialog și eforturi coroborate, cele două state vor reuși să găsească soluții pentru respectarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din acest stat.

  • Concert-eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri, în direct la Radio România

    Concert-eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri, în direct la Radio România

    Radio România, prin toate posturile sale naţionale, regionale şi internaţionale transmite în direct concertul-eveniment care marchează debutul manifestărilor prilejuite de Centenarul Marii Uniri din 1918, eveniment organizat de Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, la Teatrul Naţional Ion Luca Caragiale din Bucureşti.

    Duminică, 26 noiembrie, între orele 20:00-22:00, la Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio România Internaţional, la posturile regionale din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Reşiţa, Târgu-Mureş, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, precum şi la Radio Chişinău, postul privat al SRR din Republica Moldova, poate fi ascultat programul de muzică clasică propus de Orchestra Română de Tineret, condusă de unul dintre cei mai apreciaţi dirijori români ai momentului, cu o carieră de top la nivel internaţional: Cristian Măcelaru. Soliştii evenimentului sunt nume de rezonanţă: Adela Zaharia – soprana care a câştigat în 2017 Concursul Operalia organizat de Placido Domingo, tenorul Ştefan Pop, câştigător al aceleiaşi prestigioase competiţii în 2010, violonistul Ştefan Tarara, distins cu premiul I la Concursul George Enescu din 2014. Alături de aceştia sunt prezenţi muzicieni străini cu o prestigioasă activitate la nivel internaţional: soprana Kristine Opolais, tenorul Marcelo Alvarez şi violoniştii Julian Rachlin şi Michael Barenboim.

    Concertul va fi comentat la Radio România de Anca Ioana Andriescu, realizator Radio România Muzical. În preambulul acestei transmisiuni directe, Radio România Cultural şi Radio România Muzical transmit de la ora 19:00 emisiunea România în Anul Centenar, realizată de Dan Manolache, cu intervenţii în direct de la Teatrul Naţional Ion Luca Caragiale din Bucureşti. Care au fost momentele cheie premergătoare Marii Uniri, cum se văd astăzi, care au fost personajele principale şi cum se interpretează azi acţiunile lor din trecut sunt câteva dintre subiectele abordate în emisiune. Invitaţi vor fi specialişti în istoria acestei perioade. Se vor aduce în discuţie şi câteva dintre viitoarele repere ale programului de celebrare a Unirii din 1918, cu reprezentanţi autorizaţi ai Academiei Române, Reţelei Muzeelor şi Comisiei Centenar.

    Concertul dedicat debutului manifestărilor prilejuite de Centenarul Marii Unirii poate fi de asemenea ascultat pe stream-urile live ale posturilor corporaţiei publice de radio.

  • Retrospectiva săptămânii 05.11.2017 – 11.11.2017

    Retrospectiva săptămânii 05.11.2017 – 11.11.2017

    Măsuri fiscale şi efecte în România


    În pofida criticilor şi protestelor, Guvernul român a adoptat, în această
    săptămână, ordonanţa de urgenţă cu noile măsuri fiscale, aplicabile de la 1 ianuarie
    2018. Conform
    aşa-numitei revoluţii fiscale, contribuţiile sociale vor trece integral în
    sarcina angajatului, iar impozitul pe venit va scădea de la 16 la 10 la sută.În acelaşi timp, companiile
    vor plăti o contribuţie de 2,25 la sută din fondul total de salarii. Alte
    schimbări urmăresc să limiteze posibilitatea scoaterii din ţară a profitului de
    către unele companii multinaţionale. De asemenea, se reduc contribuţiile la
    Pilonul II de pensii administrate privat de la 5,1 la 3,75 la sută. Măsura vine
    la pachet cu majorarea pensiei minime cu 120 de lei (26 euro), de la 1 iulie
    anul viitor şi a punctului de pensie cu 100 de lei (22 euro). Temerile
    contestatarilor ţin de faptul că în urma aplicării acestor prevederi veniturile
    angajaţilor vor scădea, fiind puse în pericol, în acelaşi timp, locurile de
    muncă. Coaliţia PSD-ALDE aflată la guvernare susţine, însă, că modificările
    aduse Codului Fiscal se vor solda cu beneficii atât pentru cetăţeni, cât şi
    pentru firmele care activează în România – va creşte venitul
    net al angajatului fără ca angajatorul să plătească mai mulţi bani la bugetul
    de stat şi contribuţia pentru pensie a angajatului, asigurându-i-se astfel o
    pensie mult mai mare în viitor. Premierul Mihai Tudose consideră că unele masuri vor aduce
    fonduri mai mari la bugetul de stat pentru finanţarea educaţiei, sănătăţii şi a
    infrastructurii. Din opoziţie, liberalii au adus critici vehemente şi au anunţat
    că vor începe demersurile pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. Ei spun că efectele deja se văd – dobânzile sunt mai
    mari, moneda naţională este slăbită, inflaţia creşte, iar semnalele de la Banca
    Naţională sunt îngrijorătoare. Marile confederaţii sindicale
    au anunţat că protestele la nivel naţional vor continua şi că vor apela la Avocatul
    Poporului în încercarea de a bloca constituţional ordonanţa incriminată. Nemulţumiţi,
    oamenii au ieşit în stradă în Bucureşti şi în alte mari oraşe din România.


    Date privind economia
    românească


    Comisia Europeană
    şi-a revizuit, în sus, estimările referitoare la creşterea economiei şi a
    deficitului României în 2017 şi 2018, avertizând totodată, că incertitudinile
    cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică.
    Conform previziunilor economice de toamnă publicate, joi, de Executivul
    comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în
    2017, în creştere faţă de estimările din primăvară care indicau un avans de
    4,3%. Şi pentru 2018, CE şi-a revizuit, în sus, estimările privind avansul
    economiei româneşti până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară. În ceea
    ce priveşte deficitul public, acesta ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017,
    pentru ca în 2018 să atingă 3,9% din PIB, iar în 2019 4,1%. Aprecieri privind
    indicatorii economici au fost făcute, în aceeaşi zi, şi la Bucureşti. Leul are o
    tendinţă de depreciere, a confirmat guvernatorul BNR, după coborârea monedei
    naţionale la cel mai slab nivel din ultimii cinci ani. Mugur Isărescu a atras
    atenţia că evoluţia cursului este influenţată de deteriorarea balanţei
    comerciale, la valori care deja reprezintă o problemă: Per total, observăm o tendinţă de depreciere mai de durată, nu cu
    cifre mari, cu cifre mici, mai de durată însă şi este categoric asociată cu
    situaţia balanţei de plăţi a României. Şi aici avem o situaţie în deteriorare a
    balanţei comerciale. Chiar astăzi s-au anunţat cifrele, numai pe cele opt sau
    nouă luni avem deficit comercial de peste opt miliarde de dolari. Aici se
    conturează o problemă!     Guvernatorul a mai declarat că inflaţia va creşte
    mai rapid decât se anticipase până la primăvară, apoi, se va înregistra o
    revenire la valori mai scăzute. De la 1,9 prognoza de inflaţie a crescut la 2,7
    pentru acest an şi urmează să ajungă în 2018 de 3,2, potrivit estimărilor
    Băncii Naţionale.




    Proiectul de modificare
    a Legilor Justiţiei


    Consiliul Superior al Magistraturii din
    România a dat un aviz negativ în cazul proiectului de modificare a Legilor
    justiției, variantă trimisă spre analiză de către Parlament. Anterior, DIICOT (parchetul antimafia), DNA și Parchetul General s-au pronunțat
    împotriva proiectului. Aceeași opinie au avut-o și Asociația Procurorilor din
    România și Forumul Judecătorilor. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a
    criticat proiectul. El consideră că unele dintre prevederi sunt bune,
    oportune și necesare    , spre deosebire de altele precum pragul valoric impus
    pentru a defini abuzul în serviciu. Potrivit formei actuale a proiectului, şeful statului rămâne
    în procedura de numire a şefilor de parchete, după ce iniţial fusese scos, însă
    nu şi în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o direcţie de
    investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General, ceea
    ce ar reduce atribuţiile DNA. Cât priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta ar urma
    să fie subordonantă Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi
    Procurorilor, o structură care ar urma să se înfiinţeze. Subiectul
    a fost discutat, în această săptămână, şi de ministrul român
    al Justiţiei, Tudorel Toader, la Bruxelles, cu prim-vicepreşedintele executivului comunitar, Frans Timmermans.

  • Reprezentanții RePatriot, la Palatul Victoria

    Reprezentanții RePatriot, la Palatul Victoria

    Guvernul sprijină reîntoarcerea românilor din diaspora în ţară


    Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții proiectului RePatriot, care are ca obiectiv întoarcerea românilor în țară, prin intermediul antreprenoriatului.



    În cadrul întâlnirii, reprezentanții Repatriot au cerut politici publice și un cadru legislativ favorabil pentru antreprenorii români din străinătate, arătând că, 57% dintre românii din diaspora doresc să se întoarcă în țară, conform unui studiu realizat în diaspora.



    Premierul Mihai Tudose a arătat că guvernul va sprijini eforturile făcute pentru atragerea românilor din diaspora în țară precizând că întoarcerea lor ar fi un real progres și că sprijinul guvernamental de care este nevoie pentru ca acest deziderat să devină realitate nu trebuie să depindă de apartenența politică.



    “Misiunea noastra este aceea de a ne asigura că, indiferent de culoarea politică a celor aflați la masa discuțiilor, lucrurile se întâmplă”, a spus prim-ministrul Mihai Tudose.


    Guvernul României își dorește să asigure toate condițiile pentru sprijinirea reîntoarcerii românilor din diaspora și integrării lor în România, respectiv în mediul antreprenorial românesc, și este interesat să creeze un cadru legislativ adaptat nevoilor lor actuale. În acest sens, s-a agreat menținerea dialogului dintre reprezentanții diasporei și Aparatul de lucru al prim-ministrului pe marginea inițiativelor aflate în lucru și a oricăror alte idei și proiecte sustenabile pentru crearea de punți de legătură între românii din diaspora și românii din țară.



    La nivel legislativ, în Parlament, există trei proiecte de lege care au scopul de a îmbunătăți condițiile pentru românii din diaspora: un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 299/ 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora și un alt proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate.



    La discuții au mai participat, din partea Guvernului României, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, și consilierii de stat Florin Vodiță, Felix Rache și Ramona Lohan.



    Din delegația reprezentanților proiectului RePatriot au făcut parte Felix Pătrășcanu, lider proiect RePatriot, Manging Partner Fan Courier; Alexandra Bădicioiu, project manager RePatriot; Simina Cristea Bossennec — Head of Financial Crime Compliance Operations la HSBC Private Bank Monaco; Cristian Anastasiu, Managing Director, Chapman Mergers&Acquisitions; Mircea Divricean, Consul Onorific al României în SUA, Utah și Președinte și Director Executiv Kostopulos Dream Foundation și Michael Divricean, Chief Operation Officer Kostopulos Dream Foundation, Președinte Asociația Românilor din Utah.


  • Retrospectiva săptămânii 10.09 – 16.09.2017

    Retrospectiva săptămânii 10.09 – 16.09.2017

    Modificări în Guvernul de la Bucureşti


    Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti a
    fost supus, marţi, unei prime mici remanieri. Fost ministru al Economiei, Mihai
    Fifor a preluat portofoliul Apărării, locul său fiind luat
    de deputatul Gheorghe Şimon. Mihai
    Fifor a fost desemnat în fruntea Apărării după ce predecesorul său, Adrian
    Ţuţuianu, demisionase, în urmă cu o săptămână, în
    contextul unor probleme legate de
    fondul de salarii pentru militari. Imediat ce a preluat portofoliul
    Apărării, Mihai Fifor a participat, joi, la Consiliul Suprem de Aparare a Ţării, care a aprobat participarea Armatei
    României cu o capabilitate navală la o misiune a NATO în semestrul al II-lea al
    acestui an. A mai fost avizată Strategia naţională din 2017-2019 în domeniul
    prevenirii şi proliferării armelor de distrugere în masă. Va privi întărirea
    capacităţii de reacţie rapidă şi consolidarea cooperării inter-instituţionale.
    Securitatea energetică a fost un alt domeniu analizat în cadrul şedinţei CSAT.
    Membrii Consiliului au hotărât că, pentru valorificarea viabilă a resurselor
    energetice ale României, este nevoie de un cadru legislativ eficient şi de
    întărirea atribuţiilor organismelor de stat cu competenţe în domeniu.



    Prima rectificare a bugetului pe 2017 al României


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat,
    săptămâna aceasta, prima rectificare a bugetului pe 2017, deficitul bugetar
    fiind menţinut sub 3% din PIB. Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a precizat că
    rectificarea este pozitivă, în condiţiile în care, pe primul semestru, România
    a înregistrat o creştere economică mai mare decât prevăzută iniţial, de 5,8%.
    Potrivit Guvernului, toate instituţiile publice au asigurate integral fondurile
    necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare. Ministerele
    Agriculturii, al Sănătăţii, de Interne sau al Mediului de Afaceri, Comerţ şi
    Antreprenoriat vor primi bani în plus. Au fost făcute, în schimb, diminuări
    bugetare, în principal, la Ministerele Dezvoltării Regionale, al
    Transporturilor şi la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
    Tot de săptămâna aceasta s-a majorat şi acciza la carburanţi, urmând ca, de
    la 1 octombrie, aceasta să mai fie scumpită o dată. Executivul speră că măsura
    va aduce încasări mai mari la buget. Transportatorii sunt îngrijoraţi de o
    eventuală scumpire a carburanţilor, însă guvernanţii dau asigurări că acest
    lucru nu se va întâmpla, dacă preţul petrolului va rămâne constant.



    Jean-Claude Junker, despre România şi Uniunea Europeană


    Preşedinţia şi Guvernul de la
    Bucureşti au salutat discursul privind viitorul Uniunii Europene rostit,
    miercuri, în Parlamentul European de la Strasbourg, de preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude
    Junker. Acesta a propus ca oraşul Sibiu, din centrul României, să găzduiască în
    30 martie 2019 un summit special al liderilor Uniunii, care să îşi exprime
    public unitatea imediat după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar.
    Jean-Claude Junker a mai anunţat şi lansarea unui instrument al Comisiei
    Europene care să sprijine tehnic statele care nu sunt încă membre ale zonei
    euro, inclusiv România. Totodată, Juncker a precizat că ar trebui ca Spaţiul
    Schengen să fie deschis imediat atât pentru România, cât şi pentru vecina ei
    Bulgaria. Nu în ultimul rând, el a mai afirmat şi că este inacceptabil ca, în
    epoca actuală, să existe, încă, în Europa, copii care mor din cauza unor boli
    eradicate demult. Copiii din România sau din Italia trebuie să aibă acces egal
    la vaccinul împotriva rujeolei cu ceilalţi copii din ţarile membre – a mai
    punctat preşedintele Comisiei Europene.



    Elevii români au început cursurile


    După o binemeritată vacanţă de
    vară, de luni, 11 septembrie, peste 2,3 milioane de copii din România s-au
    întors în grădiniţe şi şcoli. Ministerul Educaţiei de la Bucureşti a pregătit
    mai multe schimbări. Între altele, examenul de bacalaureat va începe mult mai
    devreme. Din acest an şcolar, absolvenţii de liceu vor susţine probele orale în
    februarie, nu în iunie, ca până acum. De asemenea, profesorii vor putea corecta
    de acasă, online, lucrările candidaţilor. Prezent la deschiderea anului şcolar
    într-un liceu bucureştean de prestigiu, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat
    că Legea educaţiei trebuie să înceteze să mai fie un puzzle ale cărui piese se
    schimbă continuu, pierzându-se, astfel, imaginea unitară. Construirea unei
    Românii educate nu se poate face în lipsa unui sistem de învăţământ aşezat pe
    un făgaş predictibil şi care are elevul în centru – a spus şeful statului.



    Drepturile elevilor
    români din Ucraina, îngrădite


    Autorităţi române la nivel înalt şi-au exprimat, săptămâna
    aceasta, îngrijorarea faţă de recenta adoptare de către Parlamentul Ucrainei a
    unei noi Legi a învăţământului, care restricţionează educaţia în limbile
    minorităţilor naţionale, inclusiv în română. La Kiev, trei deputaţi, de etnie
    română, bulgară şi maghiară, au făcut un apel către preşedintele ţării, Petro
    Poroşenko, să nu promulge documentul. Totodată, delegaţia României la Adunarea
    Parlamentară a Consiliului Europei va propune dezbaterea de urgenţă a situaţiei
    generate de noua lege. Din opoziţia parlamentară de la Bucureşti, Partidul
    Mişcarea Populară a solicitat convocarea de urgenţă a Comisiei Mixte
    Prezidenţiale Româno-Ucrainene, pentru a determina Kievul să modifice actul
    normativ astfel încât să respecte normele internaţionale în domeniu. Legea
    prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia
    în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare. În
    Ucraina trăiesc aproape 500 de mii de români.

  • Promisiuni pentru rezolvarea situaţiei din penitenciare

    Promisiuni pentru rezolvarea situaţiei din penitenciare


    Autorităţile ştiu că exista probleme complexe în ceea ce priveşte situaţia închisorilor din România. Există nemulţumiri profunde atât din partea deţinuţilor, cât şi din partea personalului din penitenciare. Acesta din urmă a declanşat proteste, începând cu 1 august, refuzând să mai facă ore suplimentare. Paznicii cer îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, eliminarea deficitului de personal, reorganizarea unităţilor şi construirea unora noi. După discuţii purtate, joi, de sindicaliştii din sistemul penitenciar cu premierul Mihai Tudose, acesta a exprimat susţinerea Executivului privind măsurile care trebuie luate pentru buna funcţionare a unităţilor ce fac parte din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.



    Astfel, Guvernul are în vedere creşterea salariilor personalului, precum şi realizarea unui plan referitor la necesităţile de personal tehnic şi de supraveghere în teren, în concordanţă cu standardele de sistem existente. După întâlnirea cu premierul Mihai Tudose, liderul Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare, Ştefan Teoroc, a declarat că acesta a acceptat şi modificarea statutului celor care lucrează în penitenciare. Ştefan Teoroc: “În privinţa statutului, primul ministru a fost ferm favorabil în schimbarea denumirii în Poliţie Penitenciară, iar privind posturile, noi spunem că prin hotărârea de guvern trebuie să se modifice cele 15 mii de posturi prevăzute, în 20 de mii. Împreună cu ministrul Justiţiei vom analiza şi, chiar dacă se va face gradual, se va începe, încă de anul ăsta, cu o modificare a numărului de posturi prin adăugarea unor posturi prevăzute şi ocuparea, prin concurs, a unui număr cât mai mare de posturi.”



    Teoroc a precizat că i-a solicitat premierului ca suma care ar urma să fie tăiată la rectificarea bugetară din alocările pentru penitenciare, respectiv 57 de milioane de lei (12.500.000 euro), să rămână în bugetul dedicat sistemului pentru încadrări şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. El a subliniat, totodată, că sindicaliştii nu vor renunţa la acţiunile de protest anunţate până nu se va materializa ceva din cele promise la întrevederea cu prim-ministrul.



    Pe de altă parte, imbunătăţirea condiţiilor de detenţie din România a fost solicitată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Supraaglomerarea din celule, insuficienţa instalaţiilor sanitare, lipsa de igienă, calitatea scăzută a hranei arată o disfuncţionalitate gravă a sistemului de încarcerare. In februarie, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, anunţa că amenzile aplicate României de Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza condiţiilor de detenţie s-au ridicat, anul trecut, la 1,6 milioane de euro.


  • Jurnal românesc – 31.07.2017

    Jurnal românesc – 31.07.2017

    Profesorii din zona
    Cernăuţi care predau limba română sau cursuri în limba română au participat
    timp de 6 zile la Suceava la un stagiu de perfecţionare. Ei au beneficiat de
    cursuri de limba română, spiritualitate românească şi psihopedagogie şcolară,
    dar au vizitat şi Mănăstirile Humorului, Dragomirna, Probota şi Cămârzani. De
    asemenea, profesorii români din Cernăuţi au primit din partea organizatorilor
    medalia ‘Română de nota 10′. În ultima zi, ei au primit diplome din partea
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pentru
    participarea activă la stagiul de pregătire. Cursurile de perfecţionare pentru
    profesorii care predau limbă, cultură şi spiritualitate românească în zona
    Cernăuţi, Ucraina’ au avut loc în perioada 24 – 30 iulie şi au fost organizate
    de Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni, instituţie
    aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat
    cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava,
    Transgaz şi Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina.




    Ministrul Muncii, Lia
    Olguţa Vasilescu, a anunţat că Guvernul va emite, săptămâna aceasta, o
    ordonanţă de urgenţă, prin care pensiile speciale nu se vor mai actualiza în
    raport cu salariile celor aflaţi în activitate, ci vor creşte în raport cu rata
    inflaţiei. Ea a menţionat că ordonanţa va intra în vigoare de la jumătatea
    lunii septembrie, dată până la care cei care doresc se pot pensiona în condiţiile
    aflate în vigoare. Lia Olguţa Vasilescu a mai anunţat că indemnizaţia pentru
    creşterea copilului va fi plafonată la 1.800 de euro, maximum cât există în
    Europa în prezent.




    Fenomenul traficului
    de persoane trebuie să fie prevenit şi stăvilit odată pentru totdeauna, susţine
    deputatul Angel Tâlvăr, într-un mesaj adresat cu prilejul Zilei mondiale
    împotriva traficului de persoane, marcată pe 30 iulie. Fost ministru al
    românilor de pretutindeni, Tâlvăr a mai spus
    că statul român are obligaţia de a interveni prompt şi ferm, în sprijinul
    cetăţenilor săi care cad victime acestui flagel, fie că este vorba despre
    sclavia din unele exploatări agricole italiene, despre exploatarea în anumite
    abatoare din Germania, despre reţelele de prostituţie şi cerşetorie din Franţa,
    Marea Britanie ori Belgia. Aceştia trebuie să fie informaţi, protejaţi şi
    susţinuţi în astfel de circumstanţe dramatice, iar cei vinovaţi de astfel de
    abuzuri trebuie să fie sancţionaţi. Angel Tîlvăr afirmă că acţiunile recente
    ale autorităţilor române, în colaborare cu partenerii din celelalte ţări
    europene, demonstrează, de altfel, că Bucurestiul îşi înţelege
    responsabilitatea faţă de propriii cetăţeni, ca şi amploarea extremă a
    flagelului.




    Elevii români
    participanţi la a XXVIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Biologie,
    desfăşurată în perioada 23-30 iulie la Warwick University din Coventry
    (Anglia). , au obţinut o medalie de argint, o medalie de bronz şi o menţiune.
    Rareş Streza de la Colegiul Naţional ‘Emil Racoviţă’ din Cluj-Napoca este
    câştigătorul medaliei de argint, iar Gabriel Vlad Sîmbotin de la Liceul Teoretic ‘Mihail Kogălniceanu’
    din Vaslui este deţinătorul medaliei de bronz. George Maier, elev al Liceului
    Teoretic ‘Avram Iancu’ din Cluj-Napoca a intrat în posesia unei menţiuni.
    România participă la Olimpiada Internaţională de Biologie din 1997, olimpicii
    români fiind o prezenţă constantă pe lista medaliaţilor. Ediţia din acest an a
    reunit peste 260 de concurenţi din 68 de ţări.

  • Retrospectiva săptămânii 23.07 – 29.07.2017

    Retrospectiva săptămânii 23.07 – 29.07.2017

    Campanie pentru vaccinarea
    copiilor



    În România, peste 200.000 de copii cu vârste cuprinse între nouă
    luni şi nouă ani sunt nevaccinaţi împotriva rujeolei, se arată într-un raport
    publicat de Ministerul Sănătăţii. Acesta a făcut o scurtă analiză a Programului
    naţional de vaccinare, în care au fost identificate o serie de puncte slabe,
    printre care faptul că nu există stocuri de vaccinuri pentru intervenţii în
    situaţii de epidemie. Atât autorităţile, cât şi Radioul public desfăşoară o
    campanie de informare privind vaccinarea, după ce peste 30 de copii au murit
    din cauza rujeolei. Temându-se de eventualele efecte secundare pe care le-ar
    putea avea vaccinurile, unii părinţi refuză să îşi imunizeze copiii. Premierul Mihai
    Tudose consideră că instituţiile statului, inclusiv Protecţia Copilului, ar
    trebui să aibă un cuvânt de spus în această situaţie, iar părinţii care refuză
    vaccinarea pun viaţa copiilor lor în pericol. La rândul său, vicepreşedintele
    Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, Sandra Alexiu, a subliniat că
    principala condiţie pentru ca România să aibă o rată ridicată a vaccinărilor
    este ca substanţele de imunizare să nu lipsească de pe piaţă, lucru care în
    ultimii ani nu s-a întâmplat. Potrivit acesteia, în prezent există vaccinul
    impotriva rujeolei, dar lipsesc alte vaccinuri. Potrivit Ministerului
    Sănătăţii, epidemia de rujeolă cu care se confruntă România a fost generată de
    scăderea continuă, în ultimii zece ani, a imunizării populaţiei.


    România vrea să găzduiască
    EMA


    În plină epidemie de rujeolă, o minidelegaţie guvernamentală română
    a fost la Londra, pentru a pleda cauza relocării la Bucureşti a Agenţiei
    Europene pentru Medicamente, după ce Marea Britanie va părăsi UE. Autorităţile
    române încearcă să convingă că sunt pregătite să găzduiască Agenţia şi au
    prezentat responsabililor EMA oferta românească de relocare. România concurează
    cu Franţa, Suedia, Danemarca, Ungaria şi Bulgaria – ţări care deja şi-au
    înaintat propriile oferte. În plus, Londra însăşi doreşte să rămână gazda
    Agenţiei, chiar şi după ieşirea din blocul comunitar.


    Guvernul renunţă la taxele
    anunţate


    În urmă cu o lună, odată cu instalarea noului Executiv de stânga de
    la Bucureşti, condus de Mihai Tudose, principalul partid al coaliţiei aflate la
    putere, PSD, a făcut schimbări majore în programul de guvernare. Cele mai
    importante vizau zona fiscală, prin introducerea impozitului pe cifra de
    afaceri, în locul celui pe profit, şi a aşa-numitei taxe de solidaritate,
    aplicabilă în cazul persoanelor fizice cu venituri mari. La impozitul pe cifra
    de afaceri, despre care numeroşi experţi financiari au spus că ar fi provocat
    un val de falimente şi, implicit, că ar fi suprimat sute de mii de locuri de
    muncă, Cabinetul Tudose a renunţat relativ repede. Aceeaşi soartă a avut-o, în
    cele din urmă, şi taxa de solidaritate. Explicaţia premierului – introducerea
    acestei taxe nu se justifică, fiindcă ar avea un impact bugetar minor. Guvernul
    a renunţat şi la trecerea contribuţiilor
    pentru sănătate şi pensii în sarcina angajatului – o altă măsură controversată
    prevăzută în noul program de guvernare. Simulările au arătat că această
    schimbare nu ar fi adus rezultatele aşteptate de Executiv. Din băncile
    opoziţiei, liberalii susţin că această incertitudine fiscală demonstrează că
    Guvernul nu are niciun proiect major pentru dezvoltarea României.


    România cumpără rachete
    Patriot


    Ministerul Apărării de la Bucureşti a optat pentru achiziţionarea
    sistemului de apărare antiaeriană Patriot, iar dacă toate procedurile vor fi
    parcurse fără obstacole, în noiembrie România va achita prima tranşă pentru
    această achiziţie. Decizia a fost luată ţinând cont de riscurile la adresa
    spaţiului aerian al României, de parteneriatul cu Statele Unite şi de faptul că
    sistemele de rachete sol-aer din dotare sunt depăşite. Ministrul Apărării,
    Adrian Ţuţuianu, a subliniat că România urmăreşte achiziţionarea celei mai
    moderne configuraţii a sistemului Patriot, iar astfel va fi întărită nu doar
    securitatea naţională, ci şi cea europeană. România se alătură în acest fel Statelor
    Unite, Germaniei, Spaniei, Greciei şi Olandei, care deţin astfel de sisteme.


    Proiectul laserului de la
    Magurele prezentat oficial la Astana


    La Pavilionul Românesc de la Expoziţia Mondială de la Astana a fost
    prezentat, pentru prima oară oficial, cu ocazia Zilei României, proiectul celui
    mai puternic laser din lume – cel de la Măgurele (lângă Bucureşti). Mai multe universităţi
    din Kazahstan şi-au arătat interesul faţă de proiectul celui mai puternic laser
    din lume. Dacă se vor parafa înţelegeri cu ele, tinerii studenţi sau absolvenţi
    de studii post-universitare kazahi vor începe colaborarea cu platforma de
    cercetare de la Măgurele. Expo Astana 2017, care se desfăşoară între 10 iunie
    şi 10 septembrie, are ca temă în acest an energia viitorului şi este unul
    dintre cele mai relevante evenimente de diplomaţie publică şi culturală din
    lume la care participă peste 100 de ţări. Organizatorii estimează că
    evenimentul va atrage peste cinci milioane de vizitatori din întreaga lume.


    Vreme instabilă în iulie,
    în România



    La început caniculă, apoi furtuni şi vânt puternic, grindină şi ploi
    însemnate cantitativ care au produs inundaţii rapide – aşa a arătat ultima
    săptămână a lunii iulie în România. Meteorologii şi hidrologii au emis aproape
    în fiecare zi cod galben şi portocaliu de averse şi vânt puternic, furtuni,
    respectiv inundaţii, pe rând, pentru aproape toată ţara. Pentru perioada
    următoare, meteorogii anunţă secetă în aproape toată România, iar hidrologii
    anunţau la începutul săptămânii că debitul Dunării la intrarea în ţară este la
    jumătate faţă de media multianuală a lunii iulie.