Radio România Internațional

Tag: guvern

  • Jurnal românesc – 24.07.2017

    Jurnal românesc – 24.07.2017

    Institutul ‘Eudoxiu
    Hurmuzachi’ pentru Românii de Pretutindeni continuă seria proiectelor privind
    pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice care predau limba română sau
    lecţii în limba română în şcolile româneşti deschise de asociaţiile de români
    din Ucraina. În perioada 24 – 30 iulie, Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru
    Românii de Pretutindeni va derula proiectul ‘Cursuri de perfecţionare pentru
    profesorii care predau limbă, cultură şi spiritualitate românească în Ucraina’.
    Cursurile au loc la Suceava, la solicitarea Asociației Cadrelor Didactice de
    Etnie Română din Ucraina. Stagiul de perfecţionare se axează pe trei teme
    majore: limba română, psihopedagogie şcolară şi spiritualitate românească.


    Guvernul vrea legiferarea
    unui nou contract de muncă, de tip teleworking, respectiv muncă de la distanţă
    folosind tehnologia informaţiei, potrivit unui proiect de lege supus dezbaterii
    publice de Executiv. Mai precis,
    pentru angajator se vor reduce costurile administrative în vederea închirierii
    spaţiilor, cheltuielile cu utilităţile, consumul de carburant, precum şi parcul
    auto. În ceea ce îl priveşte pe salariat, avantajele constau în eliminarea
    costurilor de bani şi de timp cu deplasarea de la şi până la sediul
    angajatorului, precum şi libertatea alegerii locului de muncă şi valorificarea
    timpului de lucru, în vederea îmbunătăţirii echilibrului între viaţa
    profesională şi cea personală, se arată în nota de fundamentare a proiectului
    de lege iniţiat de Ministerul Muncii.


    Elevii români au câştigat cinci medalii şi o menţiune la Olimpiada
    Internaţională de Matematică, desfăşurată în metropola braziliană Rio de
    Janeiro. Filip Alexandru Ion, de la Colegiul Mihai Viteazul din Bucureşti,
    Ştefan Tudose şi Mihnea Doica, de la Liceul Internaţional de Informatică, au
    fost recompensaţi cu medalia de argint. Mihnea Ocian şi Ciprian Bonciocat de la
    Colegiul Tudor Vianu din Capitală au primit bronzul, în timp ce o menţiune
    onorifică a obţinut Alexandra Timofte, de la acelaşi colegiu. Cele mai bune
    rezultate în clasamentul pe naţiuni le-au avut elevii sud-coreeni, cu şase
    medalii de aur, fiind urmaţi de cei din China şi Vietnam.


    Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni (MRP) a iniţiat un proces de consultare cu reprezentanţii
    organizaţiilor si asociaţiilor româneşti din Marea Britanie, privind drepturile
    cetăţenilor în contextul Brexit. MRP îi invita pe cei care doresc să participe
    la această consultare, să le scrie la adresa de e-mail romania.infobrexit@mprp.gov.ro
    Ministerul va analiza şi integra sugestiile şi propunerile primite din partea
    românilor din Marea Britanie şi le va transmite către ministerele de resort, în
    scopul includerii acestora în mandatul de negociere a reprezentanţilor români
    la Bruxelles. Participarea la consultareva permite autorităţilor de la Bucureşti să formuleze un
    mandat realist şi solid de negociere cu organismele europene, astfel încât
    drepturile şi libertăţile românilor din Marea Britanie sa fie garantate. Scopul
    iniţiativei, vizează preocuparea constantă şi responsabilă a MRP, în sensul
    cunoaşterii în timp real a problemelor românilor referitoare la statutul post-Brexit,
    drepturile acestora şi a membrilor de familie, precum şi eventualele
    dificultăţi cu care s-ar putea confrunta în acest context. În prezent, echipele de negociatori ai UE şi Marii
    Britanii nu au ajuns la o poziţie comună decât în cazul a jumătate dintre cele
    44 de probleme aflate în dezbatere în dosarul Brexit, relatează The Guardian. În Marea Britanie, sunt în
    prezent 230.000 de români.

  • Jurnal românesc – 20.07.2017 UPDATE

    Jurnal românesc – 20.07.2017 UPDATE

    Guvernul de la
    Bucureşti a modificat şi completat, joi, printr-un proiect de lege, cadrul
    legislativ privind procedura de acordare a finanţărilor nerambursabile din
    bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru programele menite să
    sprijine activitatea românilor din afara ţării şi a organizaţiilor
    reprezentative ale acestora. Potrivit ministrului pentru Românii de
    Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, după 11
    ani de la adoptarea legii privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile
    pentru diaspora, proiectul este unul modern şi adaptat legislaţiei europene.
    Ministrul a precizat că fondurile alocate vor putea fi justificate mai puţin
    birocratic, pe baza atingerii obiectivelor strategice. Proiectul include, între
    altele, posibilitatea stabilirii unor priorităţi geografice şi tematice anuale
    pentru acordarea finanţării. Acest lucru va ajuta comunităţile româneşti care
    fac eforturi uriaşe pentru păstrarea şi consolidarea elementelor identitare, a
    mai spus ministrul Păstîrnac.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu alte instituţii publice, va
    începe în august campaniaInformare
    acasă! Siguranţă în lume!, destinată românilor care doresc să muncească, să
    studieze si să locuiască în străinătate. Campania îsi propune să informeze asupra drepturilor pe care persoanele
    care vor să se stabilească în afara graniţelor le au în ţările membre UE, precum şi asupra riscurilor la care se
    expun odată cu decizia de a munci în străinătate. De asemenea, vor fi informaţi
    în legătură cu siguranţa la locul de muncă, riscurile unor boli profesionale,
    protecţia faţă de abuz şi exploatarea prin muncă, susţinerea accesului
    nediscriminatoriu al lucrătorilor români pe piaţa muncii, precum şi numerele de
    urgenţă la care pot apela.Campania va începe cu un proiect pilot în judetele Bototani (9 august),
    Suceava (10 august) şi Neamţ (11 august) şi va continua şi-n alte regiuni ale
    ţării. Proiectul este
    organizat în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Justiţiei
    Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi
    autorităţi locale. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a precizat că vor
    fi invitaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic la Bucureşti, îndeosebi
    ambasadori care provin din ţări în care sunt comunităti semnificative de
    români, precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania şi Franţa.




    Proiectul Provocare şi oportunitatea dezvoltării turismului în
    teritoriul nostru comun, finanţat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră
    România-Serbia, a fost lansat la Reşiţa. Localităţile implicate sunt Veliko
    Gradişte şi Moldova Nouă. Durata proiectului este 14 luni, iar obiectivul
    principal îl reprezintă îmbunătăţirea standardelor de calitate a vieţii prin
    promovarea turismului tematic. Printre rezultatele aşteptate ale proiectului se
    regăsesc organizarea unor târguri gastronomice la Reşiţa, Veliko Gradişte şi
    Moldova Nouă, realizarea unui film despre turismul medical şi religios şi a
    unor CD-uri care descriu obiectivele turistice româneşti şi sârbesti. Mai mult
    decât atât, prin acest proiect se doreşte crearea unui brand prin organizarea
    unei Zile a Dunării şi a Zilei Turismului la Moldova Nouă, Veliko Gradişte şi
    Reşiţa, care vizează promovarea teritoriului comun ca destinaţie turistică
    atractivă.




    Până pe 22 iulie, Universitatea din Craiova este gazda celui de-al
    41-lea congres anual al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte (ARA),
    din SUA, cel mai important centru academic al oamenilor de ştiinţă din diaspora
    română. Evenimentul are ca temă Ştiinţa şi arta în epoca modernă şi oferă
    posibilitatea tinerilor din ţară şi străinătate să susţină lucrări ştiinţifice
    în cadrul mai multor secţiuni. Printre membrii Academiei s-au aflat profesorul
    şi filozoful Mircea Eliade, scriitorul şi dramaturgul Eugen Ionescu, profesorul
    George Emil Palade. În anul 2015, Congresul ARA a avut loc la Roma (Italia),
    iar în 2016 la Montreal (Canada). El promovează la nivel internaţional
    realizările oamenilor de ştiinţă din diaspora română şi nu numai.

  • Retrospectiva săptămânii 25.06-02.07.2017

    Retrospectiva săptămânii 25.06-02.07.2017

    România are un nou Guvern


    Noul Guvern PSD-ALDE de la Bucureşti condus de Mihai Tudose a primit,
    joi, votul de învestitură al Parlamentului, apoi a depus jurământul în faţa
    preşedintelui ţării, Klaus Iohannis. România are nevoie de un Guvern în stare
    de alertă, preocupat de performanţă, iar noua echipă va trebui să recupereze
    întârzierile precedentului Executiv, astfel încât obiectivele asumate în
    programul de guvernare să fie respectate – a declarat Mihai Tudose: România se află într-un moment
    economic bun. Avem creştere economică, avem creşterea industriei, avem
    creşterea veniturilor, o creştere a consumului. Ceea ce ne lipseşte e o
    creştere viguroasă a investiţiilor şi o creştere a veniturilor la buget.     Preşedintele Klaus Iohannis nu a menajat deloc coaliţia la
    putere, care, nemulţumită de fostul său Executiv, l-a dat jos
    printr-o
    moţiune de cenzură la nici şase luni de când îşi intrase în pâine, imputându-i lipsa de
    rezultate în aplicare programului prin care social-democraţii
    câştigaseră, în iarnă, alegerile legislative. Şeful statului a remarcat că,
    odată cu numirea unui nou Guvern, PSD şi ALDE, susţinute de UDMR printr-un
    protocol de colaborare parlamentară, au schimbat programul de guvernare. Klaus
    Iohannis: În şase luni, schimbăm de la reduceri de taxe la reintroduceri de taxe,
    de la creşteri de salarii la taxă de solidaritate. Un astfel de comportament cu
    certitudine nu se încadrează în ceea ce se numeşte predictibilitate
    fiscal-bugetară. Stimaţi PSD-işti, ALDE-işti, UDMR-işti, în numele românilor,
    vă rog să terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară.     Preşedintele Iohannis i-a cerut noului Guvern condus de Mihai Tudose să fie solidar cu românii şi să guverneze
    responsabil, în aşa fel încât România să se încadreze în marja de deficit de
    3%, să apere şi să promoveze statul de drept sau să-şi respecte angajamentul faţă de NATO de a aloca 2% din PIB pentru
    Apărare.



    Legea salarizării unitare, promulgată


    Recenta criză
    politică de
    la Bucureşti i-a făcut pe mulţi să se teamă că
    legea salarizării din sistemul public va fi trecută, o vreme, în surdină, iar
    aplicarea ei întârziată. Mai mult chiar! Plecarea precedentului Cabinet social-democrat condus de Sorin Grindeanu, artizanul acestui act
    normativ, şi perspectiva posibilei lui înlocuiri cu unul de o altă culoare
    politică i-a determinat pe cei mai pesimişti să vorbească de eventualitatea
    renunţării la o astfel de lege cu beneficii majore pentru un număr semnificativ
    de români. Temerile tuturor au fost spulberate în momentul în care s-a anunţat că preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a
    promulgat-o. Într-un comunicat al
    Administraţiei Prezidenţiale se precizează că şeful statului susţine
    necesitatea creşterii, în mod sustenabil, a veniturilor salariale ale
    personalului plătit din fonduri publice, pentru îmbunătăţirea nivelului lor de
    trai. El subliniază, în egală măsură, că este responsabilitatea PSD şi ALDE să
    asigure dezvoltarea echilibrată şi să concilieze obiectivul de creştere a
    veniturilor cu cel de păstrare a stabilităţii macroeconomice şi bugetare a României.
    Legea salarizării din sistemul public prevede creşterea veniturilor
    lunare, în următorii cinci ani, cu peste 50% în medie. Actul normativ este, însă, criticat de patronate, dar şi de sindicate.


    Dosarul alegerilor prezidenţiale din 2009, clasat


    Parchetul General a clasat, marţi, dosarul alegerilor prezidenţiale din
    România, din decembrie 2009, întrucât nu a identificat presupuse fapte ilegale
    de abuz în serviciu, de falsificare a documentelor şi a evidenţelor electorale.
    Dosarul fusese deschis după ce jurnalistul şi consultantul politic Dan Andronic
    a susţinut că mai mulţi înalţi demnitari, între care fostul procuror general al
    României, Laura Codruţa Kövesi, şi fostul general SRI, Florian Coldea, ar fi
    fost prezenţi, în seara turului doi al prezidenţialelor, în casa fostului
    vicepremier, Gabriel Oprea, şi ar fi ajutat la victoria lui Traian Băsescu. Acesta a câştigat al doilea mandat,
    după victoria la limită în faţa lui Mircea Geoana. Mai
    mulţi oameni politici, care deţineau în 2009 funcţii în statul român, au fost
    audiaţi de procurorii Parchetului General. De asemenea, anchetatorii au cerut
    documente de la instituţii ale statului între care Autoritatea Electorală
    Permanentă şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.Alegerile prezidenţiale din 2009
    fac, în prezent, obiectul şi al unei anchete parlamentare.



    România este sub asediul caniculei


    Încă de
    săptămâna trecută, canicula afectează
    o bună parte a Europei, iar România nu face excepţie! Un val de căldură traversează ţara, de
    miercuri intrând în vigoare un cod galben de caniculă şi disconfort termic
    pentru 12 judeţe din vest, sud şi centru, cu maxime termice cuprinse între 33
    şi 36 de grade Celsius. De joi, numeroase judeţe au trecut, treptat, la cod
    portocaliu, maximele atingând 40
    de grade. Pentru sâmbătă,
    meteorologii au emis chiar un cod roşu local aferent valorilor aerului de până
    la 44 de grade Celsius la umbră. Peste 800 de ambulanţe şi aproape 300
    de autospeciale ale Serviciului mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare
    (SMURD) au fost pregătite să intervină, la nivel naţional, în caz de nevoie.
    Bucureştiul este toropit, şi el, de arşiţă. La fel ca anul trecut, Primăria Bucureştiului
    a anunţat că instalează circa 20 de corturi anticaniculă, cu personal medical,
    aer condiţionat, apă, trusă de prim-ajutor şi medicamente necesare cetăţenilor
    care ar putea avea nevoie de îngrijiri.

  • Un nou guvern, un alt program

    Un nou guvern, un alt program

    Formula politică PSD-ALDE a noului Guvern Mihai Tudose şi 16 din
    cei 27 de miniştri sunt preluate de la fostul premier social-democrat Sorin
    Grindeanu, demis, săptămâna trecută, prin moţiune de cenzură, chiar de ai săi. Acestuia
    i s-au reproşat restanţele în aplicarea programului guvernamental cu care, în
    decembrie 2016, PSD a câştigat alegerile parlamentare cu circa 45% din
    sufragii. Echipa lui Tudose a primit, la învestire, doar 275 de voturi pentru,
    cu 20 mai puţine decît obţinuse Guvernul Grindeanu, semn că nu doar euforia
    învingătorilor de acum şase luni, ci şi coeziunea majorităţii parlamentare
    încep să se evapore. Premierul însuşi spune că România nu are nevoie de un
    guvern relaxat, ci de unul în stare permanentă de alertă. El i-a asigurat pe
    parlamentari că obiectivele sale sunt recuperarea întârzierilor în aplicarea
    programului de guvernare. Mihai Tudose: Nu vreau să critic ceea ce a fost, dar înţeleg că a existat o frână,
    iar mie mi s-a spus să transform această frână în acceleraţie, iar asta am să
    fac.

    Şi omul forte al coaliţiei, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, afirmă
    că programul trebuie respectat, indiferent de costurile politice şi că de aceea
    Grindeanu a trebuit să plece: S-au
    făcut greşeli în guvernare, da, cu siguranţă da, dar am avut şi avem puterea şi
    curajul să recunoaştem acest lucru. Vom urmări cu mai multă atenţie, dar în
    acelaşi timp, vom fi şi mai aproape ca termenele din programul de guvernare să
    fie respectate.     Problema, remarcă analiştii, este că programul noii echipe
    executive diferă simţitor de acela pe care trebuia să-l aplice Grindeanu. O
    seamă de majorări salariale pentru bugetari vor fi amânate şi e luată în calcul
    şi introducerea unor taxe noi. Partener-junior la guvernare, ALDE a anunţat,
    prin vocea deputatului Varujan Vosganian, că îl sprijină condiţionat pe
    premier: Dacă va exista o
    discuţie privind redefinirea cotei unice prin trepte de impozitare sub
    actualele cote, suntem dispuşi să discutăm, dar orice modificare a cotei unice
    în sensul creşterii impozitării, indiferent cum îi spunem acestei abateri de la
    cota unică, nu va găsi în ALDE un partener.

    Condiţionat a fost şi votul
    UDMR, după cum precizează liderul acesteia, Kelemen Hunor: Acest vot nu este un cec în alb. Nu vom
    putea susţine introducerea impozitului pe cifra de afaceri şi ar trebui să ştim
    la ce se referă taxa de solidaritate, cum nici impozitul pe venitul global nu
    mi se pare o iniţiativă care ar schimba ceva în bine.     Opoziţia de dreapta
    nu s-a zgârcit la sarcasme la adresa Puterii. Parlamentarii PMP nici măcar n-au
    participat la şedinţa de plen şi nici la vot, în timp ce PNL a votat împotriva
    învestirii şi a criticat modificările aduse programului de guvernare. Deputatul
    liberal Ben Oni Ardelean: PNL
    consideră că distrugeţi în acest ritm toată România. În momentul acesta nu
    faceţi nimic altceva decât să pulverizaţi toate şansele României.     În
    numele partidului său, deputatul USR Cristian Seidler a fost la fel de
    categoric: Domnule Mihai Tudose,
    alături de colegii dumneavoastră din PSD şi ALDE, v-aţi pierdut legitimitatea
    de a mai conduce România.     Ca un
    diriginte sever în faţa unei clase cu elevi-problemă, şi preşedintele Klaus
    Iohannis a fost extrem de critic cu miniştrii veniţi să depună jurământul. Aţi
    băgat ţara în criză fiindcă nu aţi ştiut să guvernaţi     – a tunat şeful statului,
    reproşându-le şi că au schimbat programul de guvernare în puncte pe care le-a
    numit sensibileşi somându-i să termine cu
    această ţopăială fiscal-bugetară. Experţii economici remarcă, deja, gafele
    echipei Tudose. Chiar înainte de a fi învestit, noul ministru al Finanţelor,
    Ionuţ Mişa, a anunţat desfiinţarea aşa-numitului Pilon II de pensii private.
    Dragnea a spus că anunţul e o prostie. Mişa a revenit şi şi-a infirmat
    propriile spuse. Acestea au apucat, însă, să-şi facă efectul şi au provocat turbulenţe
    pe Bursă şi pe piaţa valutară.



  • Retrospectiva săptămânii 30.04-06.05.2017

    Retrospectiva săptămânii 30.04-06.05.2017

    Decizie a CCR privind persoanele condamnate şi ocuparea funcţiilor
    din guvern şi ministere


    Curtea
    Constituţională a României (CCR) a respins, joi, ca inadmisibilă, sesizarea
    Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor
    condamnate să fie membri ai Guvernului. Curtea a
    constatat că, în esenţă, motivele invocate în sesizare, depusă la începutul
    anului, constituie atât probleme de aplicare şi interpretare a legii de către
    autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în
    competenţa Parlamentului. Legea 90 din 2001, referitoare la organizarea şi funcţionarea Guvernului
    şi a ministerelor, prevede că pot fi membri ai Executivului doar persoanele
    care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de
    incompatibilitate. CCR a fost sesizata după ce, în baza acestei legi,
    preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul PSD, Liviu Dragnea, nu a putut fi
    desemnat în funcţia de premier, chiar dacă
    formaţiunea pe care o conduce a câştigat alegerile din decembrie 2016. Dragnea
    este condamnat la doi ani de închisoare cu
    suspendare în dosarul fraudării votului la referendumul din 2012 de demitere a
    preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Liviu Dragnea a declarat, însă, că
    decizia Curţii nu-i influenţează cariera politică.


    Proiectul guvernamental al
    legii graţierii


    Comisia juridică
    din Senatul României a revenit, joi,
    asupra votului dat cu o zi înainte şi a respins toate amendamentele la proiectul
    guvernamental al legii graţierii prin care unele fapte de
    corupţie ar fi putut intra sub incidenţa acestei legi. Potrivit amendamentelor adoptate miercuri, darea şi luarea
    de mită şi traficul de influenţă se numărau printre faptele ce ar fi fost
    graţiate sub rezerva achitării prejudiciului. Sute de oameni au protestat, la
    Bucureşti, în faţa Guvernului, dar şi în alte mari oraşe ale României, faţă de
    aceste amendamente. Manifestanţii au scandat împotriva clasei politice, acuzând
    corupţia acesteia. Guvernul, cel care a iniţiat proiectul legii graţierii,
    precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, s-au declarat
    împotriva graţierii faptelor de corupţie. Dragnea a anunţat că proiectul legii graţierii,
    care în forma finală nu va cuprinde graţierea faptelor de corupţie, va fi
    tranşat în cadrul unui Comitet Executiv Naţional al PSD.Legea graţerii este văzută de iniţiatori ca o posibilă
    soluţie la supraaglomerarea din penitenciare. CEDO a cerut autorităţilor de la
    Bucureşti să pună la punct un plan de măsuri în vederea ameliorării condiţiilor
    din închisori.


    Vizita premierului Sorin Grindeanu în Israel


    Premierul Sorin
    Grindeanu a declarat, joi, la Ierusalim, într-o conferinţă de presă comună cu
    omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, că România rămâne fermă în
    sustinerea luptei împotriva terorismului. El
    a apreciat căatacurile teroriste din Europa sunt alarmante şi a amintit că printre
    victimele acestora s-au numărat şi cetăţeni români. Pe de alta parte, in
    contextul în care cele două state au relaţii dipomatice de aproape 70 de ani,
    premierul Grindeanu a spus că Israelul este cel mai apropiat aliat şi partener
    al României din regiune La rândul său, Netanyahu a subliniat că vizita
    omologului său este o continuare a marii prietenii dintre cele două state. Cu ocazia vizitei, au fost
    semnate două documente bilaterale: o declaraţie de intenţie privind reducerea
    tarifelor internaţionale de roaming şi o declaraţie comună privind cooperarea
    în domenii precum transportul de energie electrică şi gaze naturale, cercetare,
    dezvoltare şi inovare, tehnologii înalte şi investiţii. Agenda oficialului
    român a mai inclus discuţii cu preşedintele Reuven Rivlin şi o vizită la
    Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului Yad Vashem, din Ierusalim. În
    Israel, premierul român a reiterat, pe de altă
    parte, angajamentul Executivului de la Bucureşti pentru înfiinţarea unui Muzeu
    de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.


    Pregătiri pentru preşedinţia română a
    Consiliului UE, din 2019


    Ministerul de Externe de la Bucureşti a
    organizat, în această săptămână, o conferinţă privind preşedinţia română a
    Consiliului Uniunii Europene, din primul semestru al anului 2019. România are şansa de a aduce un suflu
    nou, dinamic, care să contribuie la renaşterea proiectului european în perioada
    exercitării mandatului său la Preşedinţia Consiliului UE, a afirmat premierul
    Sorin Grindeanu în mesajul transmis participanţilor la conferinţă. Şeful
    diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu a anunţat că în perioada în care va deţine
    preşedinţia Consiliului UE, Bucureştiul va acţiona pentru accelerarea
    integrării statelor din Balcani şi va organiza un summit pe tema
    Parteneriatului estic. Ministrul afacerilor europene, Ana Birchall, a precizat
    că preşedinţia UE este un proiect naţional pentru România şi că, deşi va avea
    mandatul într-o perioadă complicată, provocarea poate fi transformată în
    oportunitate.


    Românii, fără vize în Canada


    De la 1 mai 2017, cetăţenii români şi bulgari care au avut în
    ultimii zece ani viză pentru Canada sau au în prezent viză pentru SUA pot
    călători în Canada doar completând un formular pentru autorizaţie de călătorie.
    Acest lucru a devenit posibil în urma aprobării de către Parlamentul European,
    în februarie, la Strasbourg, a acordului de liber schimb cu Canada – CETA.
    Aceasta este prima etapă a liberalizării vizelor pentru români şi bulgari.
    Potrivit acordului încheiat de Executivul de la Bucureşti cu Guvernul Canadei,
    de la 1 decembrie 2017 va fi eliminat
    total regimul de vize, pentru toţi cetăţenii români.

  • România și Republica Moldova în contextul Centenarului

    România și Republica Moldova în contextul Centenarului

    Peste 40 de studenți de la universități din Republica
    Moldova vor participa la București, în data de 27 martie 2017, la masa rotundă
    cu tema România și Republica Moldova în contextul
    Centenarului. Studenții se vor afla în România la invitația Departamentului Centenar, din
    cadrul Guvernului României, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale,
    prin Departamentul Pentru Relația cu Parlamentul, Informare Publică și
    Creșterea Calității Vieții Personalului.




    Masa rotundă va
    avea loc luni, 27 martie 2017, ora 11.00, la Cercul Național Militar,
    în Sala Bizantină. La eveniment vor participa oficialități, reprezentanți ai mediului academic
    din România și Republica Moldova și studenți moldoveni care studiază la
    universități din România. Reprezentanții mass-media sunt așteptați să participe
    la dezbaterile la care vor lua cuvântul prof. Vlad MISCHEVCA (coordonator
    al Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova), prof. Gheorghe ONIȘORU (Universitatea Stefan cel Mare
    Suceava), prof. Victor NEGRESCU (Școala Politică de Științe
    Politice și Administrativă, Departamentul de Relații Internaționale și
    Integrare Europeană), prof. univ. dr. Constantin HLIHOR (Școala
    Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. Anatol PETRENCU (Directorul Institutului de Istorie Socială Pro
    Memoria), dr. Constantin ION (Institutul Național
    pentru Studiul Totalitarismului), dr. Ioan DRĂGAN (Arhivele
    Naţionale din România), conf. univ. dr. Daniel LAZĂR (Universitatea
    Alexandru Ioan Cuza din Iași), conf. univ. dr. Răduț BÎLBÎIE
    (Ministerul Educației Naționale)


    De asemenea, invitații
    sunt așteptați sâmbătă, 25 martie 2017, la Catedrala Patriarhală, unde va fi oficiată o ceremonie religioasă în
    memoria personalităților care au înfăptuit Unirea Basarabiei cu România.


    În plus, studenții din
    Republica Moldova vor vizita mai multe muzee și obiective turistice din
    București și vor participa la o serie de evenimente muzicale.

  • Jurnal românesc – 15.03.2017

    Jurnal românesc – 15.03.2017

    O delegaţie a Guvernului României, condusă de ministrul
    pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, face, de astăzi până vineri,
    o vizită de lucru în Italia, în contextul informaţiilor despre existenţa unor
    cazuri de exploatare a cetăţenilor români aflaţi la muncă în regiunile Sicilia
    şi Calabria. Delegaţia va avea întrevederi cu oficialităţile locale, cu
    reprezentanţi ai organizaţiilor de români aflaţi la muncă în Italia, precum şi
    cu cei din mediul asociativ implicaţi în apărarea drepturilor muncitorilor
    străini şi combaterea abuzurilor asupra acestora. De asemenea, Avocatul
    Poporului de la Bucureşti a anunţat că va lua legatura cu autoritătile
    italiene, iar parlamentarii români au decis să trimită în Italia o delegaţie care
    să discute cu omologii lor despre situaţia româncelor ţinute în sclavie.
    Potrivit unui reportaj publicat, duminică, de săptămânalul britanic The
    Observer, circa la 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în condiţii de
    sclavie în ferme din sudul Italiei, potrivit estimărilor poliţiei italiene. Ele
    sunt victime a numeroase abuzuri, inclusiv ameninţări şi agresiuni sexuale,
    lucruri care se petrec într-o impunitate aproape totală, notează publicaţia.




    Comisia Europeană este îngrijorată că, în
    acest an, România ar putea avea cea mai mare creştere a deficitului bugetar din
    UE, a declarat, miercuri, şefa Reprezentanţei Executivului comunitar la
    Bucureşti, Angela Cristea. La prezentarea Raportului economic pentru
    România 2017, ea a mai spus că, deşi Comisia a primit asigurări din
    partea Guvernului că nu sunt motive de îngrijorare, deficitul bugetar ar urma să urce la 3,6%, iar anul viitor, la 3,9%. Angela Cristea a
    explicat că bugetul României pe 2017
    conţine mai multe reduceri de taxe, la care se adaugă majorarea cheltuielilor
    cu salariile din sectorul public şi cu pensiile. Raportul a fost elaborat în cadrul
    aşa-numitului Semestru European, un mecanism prin care statele comunitare îşi
    adapteaza politicile bugetare şi economice la obiectivele şi normele convenite
    la nivelul Uniunii.




    Pe 15 martie a fost lansată sigurantapenet.ro,
    prima platformă de educare a utilizatorilor de internet din România care pune
    accent pe protejarea împotriva fraudelor informatice. Bogdan Tudor, directorul unei
    importante firme de IT, a declarat, la lansare, că 30 la sută dintre românii
    care utilizează internetul au suferit deja un atac informatic, iar 70 la sută
    dintre ei au declarat că sunt vulnerabili în faţa pericolelor din mediul
    virtual. El a mai precizat că aproape jumătate dintre utilizatorii de internet
    nu sunt informaţi privind pericolul virtual la care sunt expuşi.




    In 2016 românii au realizat peste un milion de
    plăţi de taxe şi impozite cu cardul, la ghişeele primăriilor şi online.
    Valoarea acestora a depăsit 360 milioane lei, în
    creştere cu aproape 50%, datorită dublării numărului de plăţi online şi
    extinderii reţelei de acceptare, arată datele obţinute de Visa de la băncile
    din România. Potrivit directorului
    general pentru România, Croaţia, Slovenia şi Malta în cadrul Visa., Cătălin
    Creţu,valoarea
    impozitelor achitate cu cardul a crescut de aproape zece ori în ultimii şase
    ani, datorită avantajelor evidente ale acestei metode de plată: siguranţă,
    confort, rapiditate.





    Premierul
    Sorin Grindeanu şi vicepremierul şi ministru al
    Afacerilor Externe şi Europene din Croaţia, Davor Ivo Stier, au reafirmat, la Bucureşti,
    sprijinul celor două ţări pentru o Europă unită şi pentru cooperare în vederea
    aderării celor două state la Spaţiul Schengen. Cei doi oficiali au pledat şi
    pentru intensificarea relaţiilor economice bilaterale. Cu acest prilej,
    vicepremierul croat a anunţat că, din luna mai, va exista o cursă aeriană
    directă Bucureşti-Zagreb, care va opera de mai multe ori pe săptămână. In
    cadrul intrevederii cu oficialul croat, ministrul de externe Teodor Meleşcanu a
    salutat măsurile luate de autorităţile celor două ţări pentru respectarea
    drepturilor minorităţii croate din România, respectiv a comunităţii româneşti
    din Croaţia, îndeosebi în ceea ce priveşte învăţământul în limba maternă.

  • Justiţia în prim plan

    Justiţia în prim plan

    În februarie, sute de mii de români revoltaţi au ieşit în stradă, pentru a participa la cele mai ample proteste de după căderea dictaturii comuniste, în 1989. Abia învestit, Guvernul PSD-ALDE încercase, prin ordonanţe de urgenţă, să opereze o graţiere colectivă şi să modifice codurile penale. După ce acuzaţiile străzii au fost preluate şi de opoziţia de dreapta, de presă şi de partenerii occidentali ai României, guvernanţii, cu spatele la zid, au consimţit, în cele din urmă, să-şi retragă ordonanţele Dar în opinia publică persistă suspiciunea că social-democraţii şi partenerii lor juniori liberal-democraţi vor să exonereze de răspundere penală personaje politice de prim-plan şi responsabili din administraţia centrală şi locală.



    Duminică seară, la Bucureşti şi în alte oraşe mari au avut loc noi manifestaţii de stradă împotriva Guvernului şi a Parlamentului, care dezbate proiectul legii graţierii, iniţiat de senatorul PSD, Şerban Nicolae. În Capitală, circa trei mii de oameni şi-au exprimat revolta faţă de iniţiativa legislativă, ce include şi graţierea pedepselor pentru unele fapte de corupţie. Manifestanţii acuză şi ceea ce numesc politizarea Curţii Constituţionale, care consideră că DNA şi-a depăşit atribuţiile când a anchetat modul de adoptatare a ordonanţei de urgenţă privind schimbarea codurilor.



    Participanţii la protest au cerut, din nou, demisia Guvernului: “Să cadă Guvernul, pentru că ei au făcut nişte schimbări ca să păcălească puţin pe români”. “Nu mai vreau o clasă politică care să se reprezinte pe sine şi nu mai vreau oameni politici de carieră”. “Când abia te linişteşti şi crezi că, în sfârşit, au înţeles despre ce este vorba, îl vezi pe Şerban, că spune: Vai, bieţii puşcăriaşi! Vai, în igrasie! Vai… Te apucă plânsul, dacă nu ştii despre cine este vorba. Deci, care este prioritatea lor? Au călcat vreodată într-un spital de oncologie, de exemplu? Sincer, aştept să demisioneze Guvernul ăsta, aşa aş vrea.”



    De cealaltă parte a baricadei, noul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, numit după ce autorul ordonanţelor, impopularul său predecesor, Florin Iordache, a trebuit să demisioneze, pledează pentru transparenţă în luarea deciziilor, în acord cu Constituţia şi cu standardele europene. El spune că autorităţile de la Bucureşti fac eforturi pentru a ieşi de sub monitorizarea Comisiei Europene la capitolul justiţie: “Noi suntem încă sub monitorizarea MCV-ului. Noi trebuie să scăpăm de această monitorizare şi nu scăpăm de ea decât printr-un mecanism de ăsta decizional transparent. Nu scăpăm de MCV decât prin reglementări în acord cu standardele constituţionale, prin reglementări juridice în acord cu standardele Comisiei de la Veneţia.” Toader a mai anunţat că va discuta cu procurorul general, Augustin Lazăr, şi cu şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, despre ancheta privind ordonanţa de urgenţă. Ministrul spune că, în următoarele două săptămâni, va face şi o analiză a activităţii Parchetului General şi n-a exclus revocarea celor doi procurori şefi. Decizie care, avertizează analiştii, riscă să scoată iarăşi lumea în stradă.

  • Decizie a Curţii Constituţionale

    Decizie a Curţii Constituţionale


    A trecut o lună de la adoptarea controversatei ordonanţe de urgenţă 13, prin care guvernul român a încercat să relaxeze legislaţia penală, dar valurile stârnite de ea nu s-au potolit, chiar dacă actul a fost anulat. Luni, Curtea Constituţională a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Direcţia Naţională Anticorupţie(DNA) şi executiv. Acest conflict – a precizat CCR – a fost generat de faptul că procurorii şi-au arogat atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv a celebrei ordonanţe 13, cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului.



    Curtea a explicat că autoritatea de legiferare ţine de Parlament, dar guvernul poate şi el să facă acest lucru prin ordonanţe. În acest caz, singura autoritate abilitată să verifice legalitatea ordonanţelor guvernamentale este Curtea Constituţională. Verificările procurorilor anticorupţie legate de oportunitatea emiterii ordonanţei şi existenţa avizelor exced autoritatea DNA şi sunt de competenţa Parlamentului, respectiv a Curţii Constituţionale, spune preşedintele acesteia, Valer Dorneanu.: “Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului şi s-au perturbat şi relaţiile care trebuie să existe între cele trei autorităţi – judecătorească, executivă şi legislativă”. Pentru deciziile politice, miniştrii trebuie traşi la răspundere prin mijloace politice, nu prin cele de drept penal, a subliniat Curtea.



    După anunţarea deciziei CCR, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, cel care a depus sesizarea, a declarat că relaţiile între puterile statului revin la normalitate şi că soluţia Curţii duce la evitarea unor viitoare conflicte inter-instituţionale. Călin Popescu-Tăriceanu: “Parlamentul deleagă către guvern posibilitatea de a adopta proiecte de lege şi ordonanţe de urgenţă şi Parlamentul e cel care le cenzurează din punct de vedere al oportunităţii; din punct de vedere al legalităţii, numai şi numai Curtea Constituţională poate să decidă şi nicidecum Procuratura”.



    Luni, în chiar ziua deciziei CCR, DNA a clasat o parte din dosarul deschis în cazul emiterii Ordonanţei 13 şi l-a direcţionat către Parchetul General. Procurorii anticorupţie au suspiciuni de încălcare a legii – printre care favorizarea făptuitorului, distrugerea de înscrisuri sau prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte. Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a precizat că de acum înainte pot fi anchetate doar fapte care atrag răspunderea penală directă, iar ancheta trebuie făcută cu respectarea prerogativelor CCR, ale Parlamentului şi Guvernului.


  • Jurnal Românesc – 28.02.2017

    Jurnal Românesc – 28.02.2017

    Seful diplomaţiei de
    la Bucureşti, Teodor Melescanu a făcut, luni, la Budapesta, o vizită oficială, unde
    s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Ungaria. Meleşcanu
    a discutat cu aceştia despre problemele cu care se confruntă, fiind accentuată
    necesitatea unei implicări mai substanţiale a autorităţilor de la Budapesta
    pentru asigurarea respectării şi promovării drepturilor lor. In cadrul întrevederii cu
    omologul său maghiar, Péter Szijjártó. Meleşcanu a declarat că relaţia dintre
    România şi Ungaria vecină trebuie să devină un model, inclusiv pentru alte
    state din regiune. Şeful diplomaţiei române a mai spus că părţile au în vedere
    o sedinţă comună a celor două guverne, ce ar urma să
    fie precedată de o sesiune a Comisiei Mixte de Colaborare. Totodată, Teodor Meleşcanu a
    rostit un discurs la reuniunea anuală a diplomaţiei ungară, o premieră pentru
    un ministru român.


    Vicepreşedintele Comisiei Europene,
    Valdis Dombrovskis, şi comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre
    Moscovici, au trimis ministrului român de Finanţe, Viorel Stefan, o scrisoare
    în care cer Guvernului să anunţe într-un mod credibil, până la Prognoza de
    Primavară din aprilie, măsuri pentru readucerea deficitului bugetar în ţintele
    Pactului de Stabilitate. Estimările recente ale Comisiei diferă semnificativ de
    cele ale Executivului în privinţa principalelor coordonate ale bugetului de
    stat din acest an şi previziunile pentru
    2018. În timp ce pentru 2017, guvernul anunta un deficit de 2,96% din PIB,
    Comisia estimeaza ca acesta va atinge 3,6% şi va creşte în 2018 până la 3,9%
    din PIB, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe şi a majorării
    cheltuielilor publice. Oficialii europeni atrag atenţia că există un risc clar
    ca România să depăsească ţinta de deficit bugetar.


    În timp ce România le oferă doctorilor şi rezidenţilor
    din ţară cel mai slab sistem medical din Europa, ţări de top din Europa vin cu
    oferte dintre cele mai atractive pentru cadrele medicale române. Medicii,
    rezidenţii şi asistenţii români sunt din ce în ce mai apreciaţi la nivel
    european. Agenţiile de profil recrutează pentru clinici private din Marea
    Britanie, Franţa şi Germania peste 16.000 de asistenţi şi medici. În timp ce în străinătate salariul
    unui asistent sau al unui rezident porneşte de la 3.000 de euro pe lună, la
    medicii pleacă de la 5.500 şi pot ajunge până la 18.000 de euro pe lună.
    Tinerii absolvenţi care se hotărăsc să aplice pentru un post de rezidenţiat în
    afara României, au garantat şi postul de titular prin contract. Cât despre
    medicii cu experienţă, oferta include, pe lângă salariu, pachete de relocare
    pentru toată familia.


    În România, Programul Prima Casă are în acest an un plafon de 2,67 de
    miliarde de lei, stabilit de Guvern. În plus, au fost modificate normele
    metodologice prin introducerea unui set nou de definiţii pentru locuinţele care
    se pot achiziţiona sau construi prin acest program. Totodată, Executivul de la
    Bucureşti a creat prin ordonanţă de urgenţă cadrul legal pentru înfiinţarea
    unor centre comunitare integrate care vor oferi servicii medicale şi
    sociale. Beneficiare vor fi în special
    persoanele din mediul rural şi cele aflate sub pragul sărăciei, în şomaj, cu
    afecţiuni cronice sau cu risc de excluziune socială.


    Pensiile
    sociale din România cresc, de la 1 martie, după ce Guvernul a decis să
    aplice majorarea pensiei sociale minime cu 30%. Aceasta mărire se adaugă unei
    noi majorări, a punctului de pensie, la 1 iulie. Decizia este prevăzută în
    programul de guvernare al PSD, iar de la 1 martie, pensia socială minimă va fi
    indexată de la 400 la 520 de lei, creştere de care se bucură peste 1 milion de
    români. Această măsură va avea un impact bugetar de 1,022 miliarde lei (0,15%
    din PIB), potrivit datelor Consiliului Fiscal.

  • Jurnal românesc – 15.02.2017

    Jurnal românesc – 15.02.2017

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de la Bucureşti care
    abrogă controversatele modificări ale codurilor penale, aflate la originea
    crizei politice de amploare din ultimele două săptămâni, este, de miercuri, pe
    agenda Camerei Deputaţilor, for decizional. Marţi, plenul Senatului a adoptat
    acelaşi act normativ în unanimitate. Între timp, sediul Guvernului a fost
    pichetat, din nou, noaptea trecută, de câteva sute de manifestanţi. De la
    începutul crizei, pe 31 ianuarie, sute de mii de români din ţară şi din
    diaspora au cerut demisia Cabinetului de coaliţie PSD-ALDE, pe care-l acuză că,
    prin încercarea de modificare a codurilor, ar fi vrut să exonereze de
    responsabilitate penală personaje politice influente şi funcţionari din administraţia
    centrală şi locală. PSD a negat acuzaţiile, afirmând că Guvernul dorea să pună
    în acord legislaţia din domeniu cu decizii ale Curţii Constituţionale. În acest
    context, preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat un referendum pe tema
    continuării luptei anticorupţie. Partizani ai Executivului îl acuză, însă, pe
    şeful statului că nu îşi respectă rolul de moderator, fiindcă a îmbrăţişat
    cauza protestatarilor antiguvernamentali.


    37% din imigranţii născuţi în România şi
    care locuiesc în Franţa au o diplomă de învăţământ superior – relevă un studiu
    demografic publicat în cotidianul Le Monde, potrivit documentului ţările-gazdă
    fiind departe de a primi ‘toată mizeria lumii’. În timp ce populaţia adultă a
    Franţei dispune de un grad universitar în proporţie de 27%, imigranţii chinezi
    din Hexagon au, de pildă, studii superioare în proporţie de 43 de procente, iar
    vietnamezii – de 35 de procente. În consecinţă, potrivit studiului, majoritatea
    discursurilor privind imigranţii sunt ideologice.


    Parlamentul European a aprobat, miercuri, Acordul de
    liber-schimb între Uniunea Europeană si Canada (CETA). Negociat timp de mai
    multi ani, acesta aduce eliminarea unui numar semnificativ de taxe vamale si
    bariere non-tarifare. Acordul urmeaza sa intre acum în proces de ratificare la
    nivelul fiecărei tări UE, insa unele prevederi ale sale intră în vigoare
    înainte de încheierea procedurii. In urma semnarii acordului, ridicarea vizelor
    pentru români intră în vigoare, partial, încă de la sfârsitul lunii aprilie.
    Este vorba despre românii care au mai fost în Canada si au obtinut anterior
    viză. Apoi, de la 1 decembrie, toti românii vor putea călători fără vize în
    Canada. Comertul UE-Canada a reprezentat peste 60 de miliarde de euro in 2015.
    Odata cu intrarea in vigoare a CETA, aceasta suma ar urma sa creasca, potrivit
    cifrelor oferite de Parlamentul European.


    Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil
    Legea parteneriatului civil, în şedinţa de miercuri – a anunţat iniţiatorul
    proiectului, fostul deputat Remus Cernea, afirmând că noul Parlament pare a
    avea un alt chip şi suflu. Potrivit acestuia, este un pas înainte
    pentru democraţia din România şi pentru ideea de a respecta drepturile omului.
    Este o lege care ajută acele persoane care convieţuiesc în baza
    afecţiunii reciproce, a respectului, au bunuri în comun, pot avea probleme de
    sănătate, în privinţa contractării unor credite, iar legea propusă vine să
    acorde o serie de facilităţi şi să recunoască drepturi în privinţa acestor
    persoane    , a spus Remus Cernea. El a adăugat că 22 de state membre UE au
    legislaţii similare, inclusiv ţări majoritar ortodoxe precum Grecia şi Cipru.
    Ultimele recensăminte au arătat că peste 800.000 de cetăţeni români trăiesc în
    astfel de uniuni consensuale, nerecunoscute de stat. Legea parteneriatului
    civil va fi dezbătută şi în Comisia juridică, cea care va întocmi raportul care
    va fi supus votului plenului Camerei Deputaţilor, for decizional.

  • Nai protesti tru România (13.02.2017)

    Nai protesti tru România (13.02.2017)

    Bucureşti şi tru alte casabadz dit România ma largu s-duc nainti protestile nchisiti tru 31 di yinar andicra di turlia tru cari Guvernul PSD — ALDI mindui tra s-alaxeasca nomuri importante cari mutrescu infracţiunile di corupţie. Cabinetlu Sorin Grindianu, nvestit aoa si un mes, scoasi tru migdani una vartoasă reacţie tivică după ti vului una ordonanţă di urgenţă, cari vrea s-dezincrimineadza ma multi fapti penale, inclusiv abuzlu tru lucru, tru nascanti condiţii. Apofasea fu cutugursita sertu tru scara mari, em tru vasilie, em di aliaţl’i occidentali, şi scoasi pi geadei român’il’i niifharistusiţ – nai ma mulţa aoa si una stămâna, cama di giumitati di miliuni. Tru intereslu a unitatil’ei sociali, uidisitu cu spusa a premierlui, guvernul abroga pan tru soni ordonanţa.




    Ghini ma, niti aestă apofasi, niti demisia a ministrului ali justiţie, Florin Iordache, nu isihasi apili, protestatarl’i caftandalui tora sancţionarea a guvernului Grindeanu, tru cari spun că nu mata au pistusini. Dumanică seara, piaţa di dinintea a sediului executivlui fu, diznau, mplină, di s-alaxi tru scena a disvartearil’ei a unui babageanu tricolor uman adrat di atel’i aproapea 50 di n’ml’i di manifestanţa cari mutara pisura di caitli a lor carta buiusiti tru hroma roşa, galbina şi n’irla, lun’inati cu telefoanili mobili.




    Anvarligaţ di mesaje lun’inoase antiguvernamentale proiectate pi casili di anvarliga, manifestanţal’ii caftara demisia a executivlui, afişândalui pancarti cu mesajlu “Rezist” şi cu grita “Vrem s-lucram, nu s-vă vigl’em”. Dzat di n’il’i di insi mutara cap şi tru alta casabadz mari dit România – tru Cluj, Sibiu, Timişoara, Braşov, Constanţa şi Iaşi, am şi tru casabadz ma n’it, cata cum Galaţi ica Oradea. Manifestaţii contra a guvernului Grindianu s-featira şi tru ndoi casabadz european’i. Tru Italia, român’il’i mutara cap Roma, Milano şi Torino, iara tru Spania dinintea a Ambasadal’ei di Madrid, mea purtara si hlamburi nica şi grira lozinci contra ali corupţie şi a PSD.




    Sum deviza Vrem un guvernu chischin”, Haga s-tanu diznau un marşu di protestu, şasili tru aesti dauă stămân’i dit soni, cari s-bitisi dinintea a Ambasadal’ei ali Românie. Una delegaţie a protestatarlor deadi tru mana una carti petiţie a ambasadoaral’ei ali Românie tru Olanda, tru document român’il’i caftândalui un guvernu chischin, transparentu şi responsabil. Di altă parti, protesti, di ma n’it, s-tanu di una stamana şi dinintea a palatil’ei prezidenţiala di Bucureşti. N’il’i di susţanători pro-guvernamentali îl’i cafta giueapi a prezidentului Klaus Iohannis că nu ş-exercita rolu di mediator şi că instiga la ampartari prit purtaticlu a lui. Stămâna ti tricu, şeflu a statlui, cari andrupa ti scurtu kiro protestatarl’ antiordonanţă, dusi tru Parlamentu, iu cafta a executivlui s-guverneadza transparentu, cu pistusini, di spusi responsabilitate, iara Legislativlu, dominat di PSD, s0-legifereadza tra banatori, nu tra un grup di politicieni cu problemi penali.




    Autor: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala




  • Retrospectiva săptămânii 05 – 11. 02.2017

    Retrospectiva săptămânii 05 – 11. 02.2017

    Protestele de stradă şi tensiunile din
    România continuă


    Ministrul român al Justiţiei, Florin Iordache, considerat responsabil pentru situaţia
    creată ca urmare a adoptării, de către Guvern, a ordonanţei de urgenţă de modificare a codurilor
    Penal şi de Procedură Penală, şi-a anunţat, joi, demisia, deşi, a
    susţinut el, toate iniţiativele asumate au fost legale şi constituţionale. Chiar dacă ordonanţa, criticată atât de
    şeful statului şi principalele instutuţii judiciare din ţară, cât şi de
    partenerii externi din UE şi NATO, a fost abrogată, protestele ample de stradă
    au continuat în Capitală, în alte oraşe din ţară, dar şi din străinătate. Oamenii nu sunt mulţumiţi doar cu demisia
    ministrului de Justiţie şi spun că aşteaptă un gest similar din partea
    premierului Sorin Grindeanu, pentru că el este cel care a girat, prin propria
    semnătură, demersurile lui Florin Iordache. Pe de altă parte, protestatarii
    spun că nu vor să impună un guvern cu o altă culoare politică şi recunosc
    faptul că PSD, câştigătorul alegerilor legislative din decembrie anul trecut,
    trebuie să guverneze, însă, adaugă ei, social democraţii ar trebui să numească
    un alt Executiv, pentru că doar atunci se va restabili o parte din încredere şi
    doar aşa aceste proteste vor înceta. Şi guvernul Grindeanu are, însă,
    susţinători! Manifestanţi pro-Executiv au ales să
    protesteze în faţa Palatului Cotroceni, sediul preşedinţiei, cerând demisia şefului statului Klaus Iohannis şi spunând
    că vor să le fie respectat votul din 11 decembrie, de la legislative. Între timp, preşedintele Iohannis a mers, marţi, în Parlament
    pentru prima dată de la instalarea cabinetului PSD-ALDE al lui Sorin
    Grindeanu şi a pledat pentru o guvernare responsabilă şi sustenabilă. În
    replică, partidele aflate la guvernare i-au reproşat şefului statului că nu îşi
    exercită rolul de mediator.



    CCR a respins sesizările privind
    OUG privind modificarea codurilor penale


    Controversata
    ordonanţă de urgenţă privind modificarea codurilor penale a ajuns şi pe masa
    Curţii Constituţionale. Miercuri, CCR a respins
    sesizările depuse, săptămâna trecută, de preşedintele Klaus Iohannis şi de Consiliul
    Superior al Magistraturii, constatând că nu există un conflict juridic de
    natură constituţională între puterile statului în urma adoptării actului
    normativ. Curtea a analizat, totodată, o sesizare pe fond depusă de Avocatul
    Poporului şi a respins-o, dar doar pentru că ordonanţa nu mai exista, fiind abrogată.
    Conţinutul actului normativ ei nu a fost analizat, deşi unii comentatori susţin
    că acest lucru s-ar fi impus.



    Guvernul Grindeanu trece
    de prima moţiune de cenzură


    Aflat la putere doar de o lună, Executivul român a trecut fără
    probleme de prima moţiune de cenzură, depusă de opozţia de dreapta. Iniţiat de
    PNL şi USR şi sprijinit de PMP, documentul intitulat Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul
    în România nu a întrunit, după cum era de aşteptat, majoritatea voturilor
    parlamentarilor. Aceştia acuzau Executivul că a adoptat, noaptea, pe furiş,
    ordonanţa care modifica Codurile penale, pentru a-i scăpa de problemele penale
    pe unii politicieni. Doar 161 de parlamentari au
    votat pentru căderea executivului, iar pentru ca moţiunea să fie adoptată erau
    necesare cel puţin 233 de voturi După vot, premierul Sorin Grindeanu a promis că Executivul va
    fi, pe viitor, deschis la dialog, mai ales în domeniile justiţiei şi politicii
    fiscale, două domenii extrem de sensibile pentru români.



    Fondul Suveran de
    Dezvoltare şi Investiţii


    Guvernul de stânga de la Bucureşti a adoptat, joi, un memorandum
    privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investitii (FSDI), a
    anunţat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. Acesta a explicat că Fondul este un
    instrument de finanţare a investiţiilor în sectoare competitive, rentabile şi
    sustenabile, cu efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de capital
    şi surse din piaţa financiară. Potrivit ministrului Economiei, FSDI va
    reprezenta un partener pentru investitorii instituţionali, BERD,
    BEI, Banca Mondială, fonduri de investiţii, precum şi pentru alţi investitori
    privaţi. Urmează să fie adoptat şi un act normativ privind functionarea
    efectivă a acestui fond, a precizat Petrescu. El a mai spus
    că Fondul va contribui atât la eforturile României de
    obţinere a statutului de piaţă emergentă pentru piaţa autohtonă de capital prin
    creşterea lichidităţii pe Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la creşterea
    gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile, prin asigurarea
    surselor financiare de cofinanţare a proiectelor de investiţii.


    România prezentă la ediţia 2017 a Berlinalei


    Lungmetrajul
    Ana, mon amour, realizat de românul Călin Peter Netzer, a fost selectat în
    competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Berlinalei, primul mare festival
    de film al anului în Europa, care se desfăşoară în perioada 9 -19 februarie, în
    capitala Germaniei. Netzer are, deja, în
    palmares un Urs de Aur, obţinut în
    2013, tot la Berlin, cu filmul ”Poziţia copilului”. România este reprezentată în acest an şi în
    cadrul Berlinale Talents de regizorii Ilinca Călugăreanu şi Ioana
    Mischie, actorul Alexandru Potocean, producătoarea Andra Popescu, operatoarea
    Carmen Tofeni, distribuitorul de film Matei Truţă şi scenarista Monica Stan.
    Totodată, în programul Shooting Star este prezent actorul Tudor Aaron Istodor, iar proiectul ”Căprioara”de Bogdan George
    Apetri a fost selecţionat în cadrul ”Co-production Market.

  • Retrospectiva săptămânii 29.01 – 04.02.2017

    Retrospectiva săptămânii 29.01 – 04.02.2017

    Sute de mii de români au ieşit în stradă pentru a protesta, seri la rând, împotriva unor măsuri luate, la scurt timp de la instalare, de noul guvern de la Bucureşti. Este vorba de modificarea, prin ordonanţă de urgenţă, a Codurilor Penal şi de Procedură Penală şi de elaborarea unui proiect de lege privind graţierea – iniţiative care duc România la periferia Europei, spun criticii acestora.



    Noaptea, ca hoţii!, Dragnea, groparul ţării, Zi de zi aici vom fi – sunt doar câteva din sloganurile care au răsunat în faţa sediului executivului din Bucureşti, în oraşe mai mari sau mai mici din România, dar şi în diaspora, la Londra, Paris, Bruxelles sau Roma protestatarii exprimându-şi solidaritatea cu cei din ţară. Sunt cele mai ample proteste de după revoluţia anticomunistă din 1989. Prin modificările aduse, sub pragul unui prejudiciu de 200.000 de lei, abuzul în serviciu nu va mai fi sancţionat penal. Iar favorizarea infractorului, inclusiv prin adoptarea de acte normative, a fost dezincriminată. Ordonanţa mai prevede că favorizarea infractorului se dezincriminează şi dacă fapta este săvârşită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul II. Guvernanţii invocă armonizarea legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, dar criticii măsurilor consideră că nu se justificau graba şi modalitatea aleasă.



    Oamenii sunt revoltaţi de maniera în care au fost modificate Codurile şi spun că în spatele argumentelor date de guvernanţi stă de fapt interesul de a scoate basma curată politicieni, oficiali locali şi anumiţi oameni de afaceri. Între aceştia şi pe liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru încercarea de fraudare, în 2012, a referendumului de demitere a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, şi anchetat în prezent într-un alt dosar, pentru instigare la abuz în serviciu şi fals intelectual, prejudiciul fiind sub pragul nou stabilit, de 200 de mii de lei.



    Este inadmisibil, o bătaie de joc ca Guvernul să adopte noaptea, fără să fie inclusă pe ordinea de zi, o ordonanţă de urgenţă într-un domeniu atât de sensibil. Această chestiune nu este tolerabilă – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a sesizat Curtea Constituţională cu privire la un posibil conflict juridic între guvern, sistemul de justiţie şi Parlament. Nu este singura contestare a ordonanţei de urgenţă, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General şi Avocatul Poporului numărându-se între instituţiile care au luat poziţie în acest sens. Preşedintele Iohannis a adresat, pe de altă parte, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o scrisoare în care solicită să prezinte în legislativ un mesaj referitor la modificările aduse de către Guvern legislaţiei penale, precum şi la evenimentele generate de acestea. Opoziţia de dreapta, formată din USR şi PNL, a depus o moţiune de cenzură – o iniţiativă cu puţine şanse însă de a duce la căderea guvernului Sorin Grindeanu, dată fiind majoritatea confortabilă din Parlament a binomului PSD – ALDE, chiar dacă există şi social-democraţi care nu agrează noile decizii.



    Camera de Comert Americană în România si-a exprimat dezamăgirea şi a precizat că actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene. La rândul lor, ambasadele Franţei, Germaniei, Olandei, Belgiei, Canadei şi Statelor Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evenimentele din ultimele zile, precizând că acţiunile guvernului riscă să afecteze grav parteneriatele cu România, bazate pe valori comune specifice UE şi NATO. Într-un comunicat comun, cele şase reprezentanţe diplomatice consideră că modificările adoptate de executiv subminează progresele în privinţa statului de drept şi luptei anticorupţie, dar şi poziţia României în comunitatea internaţională. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, şi prim vicepreşedintele instituţiei, Frans Timmermans, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evoluţiile recente din România şi au reamintit că eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, aplicat României de 10 ani, depinde de ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei.

    O dezbatere pe tema democraţiei şi justiţiei în România a avut loc, joi, la Parlamentul European, aceasta constituindu-se într-un schimb de replici între europarlamentarii romani din partide diferite. Frans Timmermans a atras, cu acest prilej, atenţia că România şi-ar putea pierde fondurile europene şi a făcut apel la Guvernul României să reconsidere ordonanţele de urgenţă. Premierul Sorin Grindeanu a răspuns Bruxelles-ului printr-o scrisoare în care reafirmă că lupta împotriva corupţiei rămîne o prioritate a Guvernului de la Bucureşti. La capătul unei întâlniri cu liderii PSD din teritoriu – întâlnire în cadrul căreia le-a fost reconfirmată susţinerea pentru măsurile adoptate, premierul Sorin Grindeanu şi liderul social-democrat Liviu Dragnea au susţinut o conferinţă de presă în care au încercat să demonteze acuzaţiile primite. În pofida protestelor, a criticilor şi a atenţionărilor, executivul de la Bucureşti rămâne inflexibil.




  • Modificările la legislaţia penală, vehement contestate

    Modificările la legislaţia penală, vehement contestate

    România a trăit o zi pe care însuşi preşedintele Klaus Iohannis a numit-o de doliu,
    urmată de o noapte albă, jalonată de virulente proteste spontane în toate
    marile oraşe ale ţării.

    Este inadmisibil, o bătaie de joc ca Guvernul să
    adopte noaptea, fără să fie inclusă pe ordinea de zi, o ordonanţă de urgenţă
    într-un domeniu atât de sensibil cum este Codul penal şi Codul de procedură
    penală. Această chestiune nu este tolerabilă     – a spus Iohannis, după ce
    Cabinetul PSD-ALDE a aprobat, marţi seară, târziu, spre stupefacţia generală, o
    ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codurilor.

    Cea mai mare
    parte a prevederilor ordonanţei urmează să intre în vigoare la 10 zile de la
    publicare. Sub pragul unui prejudiciu de 200.000 de lei (echivalentul a circa 50 de
    mii de euro), abuzul în serviciu nu va mai fi sancţionat penal. Iar favorizarea
    infractorului, inclusiv prin adoptarea de acte normative, precum ordonanţele de
    noapte, a fost dezincriminată. Ordonanţa mai prevede că favorizarea infractorului
    se dezincriminează şi dacă fapta este săvârşită de un membru al familiei sau de
    un afin până la gradul II.

    Modificarea Codului Penal a generat proteste ample
    în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării. Însumat, 40 de mii de oameni au
    ieşit spontan în stradă, pe ger şi întuneric, deopotrivă la Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, ori Iaşi.

    Numai în
    Capitală, peste 12 mii de manifestanţi au înconjurat sediul Guvernului. Echipa
    executivă condusă de social-democratul Sorin Grindeanu a fost prima, în ultimul
    sfert de secol, evacuată de la serviciu cu duba, de jandarmi. Furia
    protestatarilor a fost amplificată de maniera, pe care mulţi au numit-o
    hoţească, în care a procedat Puterea. Nu mai târziu de duminică, aproape 100 de
    mii de oameni manifestaseră, în toată ţara şi în diaspora, contra intenţiei
    Guvernului de a schimba Codurile şi de a proceda la o graţiere colectivă,
    despre care afirmă că e menită să rezolve suprapopularea penticenciarelor.

    Luni, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, organizase o dezbatere pe această
    temă şi promisese că va ţine cont de obiecţiile exprimate acolo. Demersul
    Guvernului fusese criticat dur şi de şefii parchetelor – General, DNA, DIICOT -
    şi de Consiliul Superior al Magistraturii, care apreciaseră, la unison, că
    statul de drept suferă un atac grav şi că sunt anulaţi ani de luptă împotriva
    corupţiei. Comparată cu celebra operaţiune Mâini curate din Italia, care
    curăţase putregaiul clasei politice de la Roma, campania anticorupţie din România
    a trimis în boxa acuzaţilor un premier în exerciţiu, foşti şefi de guvern, zeci
    de miniştri, parlamentari, prefecţi, primari, preşedinţi de consilii judeţene,
    de la putere ori din opoziţie, de dreapta sau de stânga. Acum, speculează
    presa, deopotrivă autohtonă şi internaţională, un Guvern întreg s-a mobilizat
    pentru a-şi salva şeful politic, liderul PSD, Liviu Dragnea.

    Deja condamnat,
    anul trecut, la doi ani de detenţie cu suspendare, pentru încercarea de
    fraudare, în 2012, a referendumului de demitere a preşedintelui din epocă,
    Traian Băsescu, Dragnea e judecat acum la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    sub acuzaţia de instigare la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, el a
    dispus angajarea a două membre PSD la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
    Protecţia Copilului (DGASPC) din Teleorman (sud, judeţul său de baştină).
    Acestea ar fi fost plătite cu bani publici pentru o muncă fictivă, fiindcă, de
    fapt, ar fi prestat exclusiv la partid. Prejudiciul calculat de procurori e de
    circa 24 de mii de euro. Iar pragul ridicat de ordonanţele guvernamentale la
    200.000 de lei îl exonerează, practic,
    spun comentatorii, pe omul forte al stângii. Cel care, pe 11 decembrie, a
    condus PSD spre o victorie categorică la parlamentare fără să promită o clipă,
    în campanie, că va pune frână anticorupţiei.