Radio România Internațional

Tag: guvern

  • Bugetul pe 2017 ajunge în Parlament

    Bugetul pe 2017 ajunge în Parlament

    Guvernul României a adoptat proiectele de lege privind bugetul de stat şi
    bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2017.

    În acest an, PIB-ul României
    va creşte cu peste 57 de miliarde de lei (peste 12 miliarde de euro) faţă de
    2016. Ministrul finanţelor, Viorel Ştefan a precizat: Principalele
    proiecţii macroeconomice pe care le-am avut în vedere la construcţia bugetului
    pe 2017 sunt: o creştere economică de 5,2%, încadrarea într-un maxim al
    deficitului fiscal de 3% în condiţiile în care anticipăm venituri de 254,71 miliarde lei (n.r. 56,6
    miliarde de euro), si cheltuieli de 278,81 miliarde lei (n.r. 62 miliarde de
    euro). Preconizăm un indice al inflaţiei sub 1,4 şi o rată a şomajului de
    4,3%    .


    Potrivit oficialului, sănătatea va primi o sumă foarte
    mare de bani. Ministerul de resort are ca principale obiective finanţate în
    2017 alocarea a 700 de milioane de lei (circa 155 milioane de euro) suplimentar
    pentru medicamente compensate şi gratuite, inceperea construcţiei de spitale
    regionale, dotarea fiecărui spital judeţean cu un computer tomograf,
    achiziţionarea vaccinurilor obligatorii pentru copii, dotarea a şapte spitale
    cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului.


    Viorel Ştefan a mai spus
    că mulţi bani au fost alocaţi şi Ministerului Muncii, 6,5 miliarde de lei (1,4
    miliarde de euro) în plus faţă de 2016, pentru că aici trebuie suportate două
    decizii importante, salariul minim pe economie care a crescut, de la 1
    februarie, la 1.450 de lei (circa 320 euro) şi pensia minimă care va creşte în
    primăvară. Transporturile vor primi şi ele cu 60% mai mult faţă de 2016, pentru
    că, potrivit oficialilor, trebuie să se construiască autostrăzi noi şi să se
    termine o nouă magistrală de metrou în Bucureşti. Şi Ministerul Culturii va
    primi bani mai mulţi, pentru că, faţă de 2016, vor creşte salariile angajaţilor
    în instituţiile de spectacole.


    Bugetul pe acest an asigură şi respectarea
    angajamentelor asumate de România în relaţia cu partenerii internaţionali din
    NATO privind alocarea a 2% din PIB bugetului Ministerului Apărării.

  • Jurnal românesc – 30.01.2017

    Jurnal românesc – 30.01.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, luni, Guvernului să
    abandoneze demersurile privind graţierea şi modificarea Codurilor penale. El a
    subliniat că România are doar de pierdut din prelungirea acestei situaţii care
    a scos zeci de mii de români în stradă. Noi proteste faţă de proiectele
    Guvernului privind graţierea şi dezincriminarea unor infracţiuni au avut loc,
    duminică, în Bucureşti şi în
    alte oraşe ale ţării. Manifestaţii ale românilor au avut loc şi în mari oraşe
    europene: Bruxelles, Copenhaga, Paris, Chisinau, Bordeaux, Hamburg, Londra şi Zurich. În Capitală, aproximativ 50 de mii de
    oameni au ieşit pe străzi, într-una din cele mai ample manifestaţii sociale din
    ultimii ani. Protestatarii au mers pe rând, la Consiliul Naţional al
    Audiovizualului (CNA), la Ministerul Justiţiei şi la Avocatul Poporului, iar la
    final s-au oprit în faţa Guvernului. Manifestanţii cred că modificările sunt
    făcute pentru a scăpa de pedeapsă personaje influente din clasa politică sau
    din administraţie. Ministerul Justitiei consideră că graţierea şi anumite
    modificări ale Codului Penal sunt impuse de supraaglomerarea penitenciarelor,
    reclamată de CEDO, şi de unele decizii ale Curţii Constituţionale.




    La
    Bucureşti se întruneşte, marţi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Sedinţa a
    fost convocată de şeful statului Klaus Iohannis pentru a fi avizat proiectul de
    buget pe 2017 al instituţiilor din domeniul securităţii naţionale. Iohannis
    avertizase că o scădere a bugetelor din acest domeniu ar însemna un atentat la
    siguranţa românilor. Premierul Sorin Grindeanu a anunţat că, în cadrul
    şedinţei, îşi va susţine punctele de vedere în privinţa proiectului de buget pe
    anul 2017. Faţă de varianta prezentată săptămâna trecută, documentul a suferit
    unele modificări: a crescut alocarea bugetară pentru sănătate, educaţie,
    transporturi, agricultura şi IMM-uri. Ministerul Apărării va primi 2% din PIB.
    Mai puţini bani decât anul trecut vor primi Ministerele Muncii, Dezvoltării
    Regionale şi Finanţelor., Administraţia prezidenţială şi SRI. După adoptarea de
    catre guvern, proiectul de buget pe 2017 va intra în dezbaterea Parlamentului.
    Opoziţia a anunţat deja că pregăteşte mai multe amendamente.




    Ministerul de Interne a anunţat că, de la 1 februarie, vor
    fi eliminate 22 de taxe nefiscale percepute pentru diferite servicii prestate
    de către structurile ministerului. Printre acestea se numără taxa de examinare
    pentru obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi
    subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E şi taxa
    de autorizare provizorie a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor
    neînmatriculate permanent sau temporar. De
    asemenea, va fi eliminatâ taxa de 10 de lei pentru eliberarea
    certificatului de cazier judiciar. Documentul va fi eliberat gratuit
    solicitanţilor. Prevederea este valabilă atât pentru persoanele fizice, cât şi
    pentru persoanele juridice.




    Omul de
    cultură Ion Ungureanu a murit, la vârsta de 81 de ani, la Spitalul Colţea din
    Bucureşti. Ion Ungureanu a fost un actor şi un regizor român din Republica
    Moldova, iar în perioada 1990-1994 a ocupat fotoliul de ministru al Culturii şi
    Cultelor din această ţară. A fost deputat în primul Parlament al Republicii
    Moldova şi cel care a citit Declaraţia de Independenţă a ţării în Piaţa Marii
    Adunări Naţionale de la Chişinău.

  • Graţierea şi modificarea codurilor penale, în dezbatere

    Graţierea şi modificarea codurilor penale, în dezbatere

    Mii de oameni au ieşit în stradă, miercuri seară, la Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară, ca să protesteze faţă de intenţia noului Guvern de a graţia o seamă de persoane condamnate şi de a modifica şi Codurile Penale.



    “Vrem justiţie, nu corupţie, democraţie, nu amnistie” – au fost leit-motivele manifestanţilor, care acuză explicit decidenţii politici că încearcă să-şi scoată din puşcărie colegi de partid, rude sau prieteni.



    Mai devreme, informaţiile vehiculate în spaţiul public, potrivit cărora Cabinetul urma să adopte fără dezbatere publică ordonanţele, l-au determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să vină personal la sediul Guvernului şi să prezideze şedinţa echipei executive a lui Sorin Grindeanu. Şeful statului îşi exprimase, deja, opoziţia categorică faţă de aceste modificări, despre care a spus că pot albi dosare.



    Deja publicate pe pagina de internet a ministerului Justiţiei şi trimise spre consultare principalelor instituţii implicate, proiectele ordonanţelor de urgenţă elaborate în acest sens prevăd graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. Ar putea fi, de asemenea, înjumătăţite termenele de detenţie pentru cei care au împlinit 60 de ani, care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani şi pentru femeile însărcinate. Graţierea ar fi condiţionată de achitarea – în cel mult un an de la punerea în libertate – a despăgubirilor stabilite de instanţă. Nu vor beneficia de graţiere recidiviştii sau cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă, împotriva siguranţei statului şi pentru fapte de mare corupţie. Ordonanţa care modifică prevederi din Codurile penale stipulează că denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală, dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei. În plus, abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă prejudiciul creat e mai mare de 200.000 de lei (echivalentul a circa 50 de mii de euro).



    Ministrul social-democrat al Justiţiei, Florin Iordache, susţine că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor, unde sunt cu aproape nouă mii de deţinuţi mai mult decât spaţii de detenţie, şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Ministrul aminteşte că România a fost condamnată, deja, la CEDO, pentru rele tratamente şi pentru ceea ce numeşte “condiţiile inumane” din închisori. De legea graţierii, adaugă Iordache, vor beneficia circa 2.500 de persoane.



    În schimb, procurorul general al României, Augustin Lazăr, se declară ferm împotriva unor acte de clemenţă de acest gen. El reclamă lipsa de transparenţă a demersului guvernamental şi a afirmat că textele trebuie analizate în Consiliul Superior al Magistraturii.



    Preşedinta Curţii Supreme, Cristina Tarcea, avertizează, la rându-i, că modificările pot provoca haos în instanţe şi-şi exprimă îndoiala că membrii Guvernului au competenţe juridice.

  • Retrospectiva săptămânii 08.01-14.01.2017

    Retrospectiva săptămânii 08.01-14.01.2017

    Iarnă grea în România



    Morţi, mii de persoane izolate, trafic rutier, feroviar şi aerian perturbat, şcoli si gradinite închise, probleme în alimentarea cu energie electrică, acestea sunt câteva din efectele viscolului si frigului năpraznic care au lovit România în această săptămână. Cele mai afectate au fost sudul si estul tarii.In centru, mercurul temometrelor a coborât până la minus 32 de grade C, iar în capitala la minus 21 de grade. In Bucuresti străzile au fost acoperite de zăpadă, iar circulaţia mijloacelor de transport în comun s-a realizat cu dificultate. O situaţie îngrijoratoare se inregistreaza pe Dunare, unde debitul a scăzut dramatic. Autorităţile au închis, temporar, pe anumite sectoare circulaţia pe fluviu, din cauza sloiurilor de gheaţă care sunt un pericol pentru nave. Din cauza frigului, s-au înregistrat valori de consum istorice, atât la gaze naturale, cât şi la energia electrică, sistemul funcţionând la capacitatea lui maximă. De aceea guvernul de la Bucuresti a aprobat o hotărâre care prevede, intre altele, că pot fi interzise exporturile de energie electrică în situatii de criză, în perioada 16 ianuarie – 15 februarie.





    Discuţii privind bugetul de stat 2017




    La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis, premierulsocial-democrat Sorin Grindeanu, şi ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, audiscutat pe marginea proiectului de buget pe 2017. Întâlnirea a avut loc pe fondul îngrijorărilor legate de faptul că măsurile pe care noul executiv le-a adoptat săptămâna trecută ar putea afecta echilibrul bugetar. Este vorba despre majorări de salarii şi scutiri de contribuţii şi impozite la pensii – un efort financiar considerabil, iar Klaus Iohannis a vrut să ştie cum vor fi gestionate efectele acestor măsuri. Şeful statului consideră că executivul şi Parlamentul trebuie să vină cu un buget sustenabil, cu un deficit sub 3% din PIB şi o alocare de 2% pentru Apărare. Construcţia bugetului pentru 2017 se face cu maximă responsabilitate, au dat asigurări membrii Executivului.



    Guvernul poate emite OUG pe timpul vacanţei parlamentare



    Executivul poate emite Ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare, a decis Curtea Constituţională a României.CCR a respins în unanimitate sesizarea formulată de PNL, USR şi PMP pe această temă. Preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a explicat că obiecţiile legate de respectarea Regulamentului Camerei Deputaţilor nu ţin de competenţa instanţei constituţionale. Partidele din opoziţie au argumentat că legea de abilitare ar permite cabinetului Grindeanu să modifice legi organice prin ordonanţe simple, ceea ce ar fi contrar Constituţiei. Contestaţia opoziţiei a fost o încercare de a bloca activitatea executivului, afirmase liderul PSD Liviu Dragnea.



    Mecanismul de Cooperare si Verificare continuă



    România prezintă toate condiţiile pentru ca, în acest an, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) să fie încheiat, a declarat, joi, ministrul Justiţei, Florin Iordache, dupa o intalnire cu secretarul general adjunct al Comisiei Europene, Paraskevi Michou. Florin Iordache: “Acest mecanism, care a fost funcţional şi care a arătat de la an la an progresele pe care România le-a făcut, demonstrează că, în acest moment, România prezintă garanţii suficiente că toate autorităţile care vizează domeniul juridic din România funcţionează în condiţii foarte bune.” Oficialul european a precizat, totuşi, că MCV nu va fi ridicat în 2017 chiar dacă, în ultimii zece ani, România a înregistrat progrese. Michou a explicat că renunţarea la Mecenism depinde de ceea ce vor face Guvernul şi Parlamentul şi ca reformele realizate să fie sustenabile şi ireversibile. Paraskevi Michou: “Anul acesta MCV nu va fi ridicat. Urmează să prezentăm raportul pe 2016 şi vom rămâne deschişi cooperării pentru anul viitor. Am venit aici pentru a transmite mesajul că dorim o cooperare strânsă care să ducă la ridicarea MCV, dar acest lucru depinde de ceea ce Guvernul şi Parlamentul vor face, depinde de îndeplinirea tuturor condiţiilor stabilite şi că reformele făcute sunt sustenabile şi ireversibile”.Mecanismul de Cooperare si Verificare a fost introdus în 2007, ca o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei organizate.



    Suspendare la vârf în Serviciul Român de Informaţii



    Numărul doi în Serviciul Român de Informaţii, generalul Florian Coldea, a fost, practic, suspendat din funcţie, după un scandal care implică presupuse legături ale acestuia cu un fost deputat, Sebastian Ghiţă, controversat om de afaceri, cercetat în mai multe dosare de coruptie. Decizia SRI survine după ce Sebastian Ghiţă, dispărut fără urmă şi dat în urmărire internaţională, l-a acuzat pe Coldea de ilegalitaţi. Directorul SRI, Eduard Hellvig, a dispus constituirea unei comisii speciale şi a anunţat că până la finalizarea verificărilor a preluat atribuţiile lui Coldea.




  • Protili evenimenti a stâmânâl’ei ţi tricu (07.01.2017)

    Guvern nau tru România


    Prezidentul a Consiliului Judeţean Timiş şi fostu deputat, social-democratlu Sorin Grindeanu fu propunerea di premier acceptată, tamam tru penultima dzuua a anlui, di preşedintele Klaus Iohannis. Ma ninti, şeful a statlui nu avea aprukeata, di furn’ii ni cundil’eati şi armasi masi pi nivelu ac speculaţiilor di presă, prima opţiune a liderlui PSD, Liviu Dragnea, tru persoana a fostului ministru a Dezvoltăril’ei, Sevil Shhaideh. Unaoara învestită, aestă prezenţă multu discretă pi scena politică vrea s-agiundzea protlu premier mul’eari şi di pisti musulmană dit istoria ali Românie. Sum şefia administrativă al Grindeanu şi atea politică al Dragnea, PSD şi aliata a lui, ALDE, s-toarna asi, la puteare, după un an di guvernare tehnocrată condusă di Dacian Cioloş, instalată tru brumar 2015, cându babageanili manifestaţii di pi geadei contra ali arusfeti dit clasa politică antrenaseră demisia a pareiil’ei executivi al Victor Ponta.



    Victorie categorică a PSD la alidzerli parlamentari


    Social-democraţii şi liberal-democraţii amintara şi cumandusearea a naului Parlamentu, rezultat dupu scrutinlu dit 11 di andreu. Dragnea easti prezidentu a Cameral’ei a Deputaţlor, a deapoa coprezidentul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, armâne la şefia a Senatului, atea ti, tru arhitectura constituţională, însimneadză doilu om tru stat. PSD a câştigat detaşat alegerile, cu peste 45% din opţiuni. La mare distanţă, cu doar 20 de procente, s-a situat PNL, rezultat care a antrenat demisia liderei liberale, Alina Gorghiu. La câteva luni de la înfiinţare, USR, la origine un ONG transformat în partid, a devenit a treia forţă politică parlamentară, cu 9% la sută din voturi. Au mai depăşit pragul electoral de cinci procente ALDE, UDMR — care a anunţat că va susţine în Parlament Cabinetul Grindeanu, fără să primească portofolii ministeriale — şi PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu. Mai puţin de 40% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-i alege pe cei 465 de deputaţi şi senatori din noul Legislativ. La acest scrutin s-a revenit la sistemul votului pe liste, în locul aşa-numitului uninominal care, în 2012, condusese la un Parlament gonflat, cu 586 de aleşi.



    Premieră electorală la Bucureşti


    Pe 5 iunie, bucureştenii si-au ales, în premieră, un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei Gabriela Vrânceanu-Firea. O fostă jurnalistă controversată, intrată în politică de patru ani, Firea a primit 41% din sufragiile unui electorat mult timp considerat preponderent de dreapta. Prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%, mult sub media naţională de 48 de procente. Edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, in condiţiile unei prezenţe reduse la urne, primarii suferă la capitolul legitimitate.



    Consecvenţă diplomatică


    Politica externă a României şi-a menţinut în 2016 coodonatele consacrate, atât în raport cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cât şi faţă de Rusia. Ministrul de Externe în cabinetul Cioloş, Lazăr Comănescu, a subliniat permanent importanţa unei relaţii transatlantice cât mai substanţiale şi a pledat pentru întărirea flancului estic al Alianţei. În raport cu ruşii, cuvântul de ordine a fost pragmatismul — mai afirma fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti. Poziţia României a rămas fermă şi în consonanţă cu cea a UE şi NATO în dosarul sancţiunilor economice şi diplomatice aplicate Moscovei.



    Factorul Dodon


    Politica externă a României a vizat, în 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, sprijinirea procesului de reformă din Republica Moldova, în perspectiva consolidării drumului european al acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Relaţiile bilaterale excelente, facilitate de ataşamentul manifest faţă de România al preşedintelui Nicolae Timofti şi de existenţa la Chişinău a unui Guvern şi a unei majorităţi parlamentare declarat pro-occidentale, riscă sa fie perturbate de alegerea ca şef al statului, în noiembrie, a socialistului filorus Igor Dodon. După scrutin, preşedintele Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că “a luat act de votul exprimat de cetăţeni”. În comunicat nu este menţionat numele lui Dodon, practicant al unei retorici virulent antiromâneşti. Iohannis foloseşte doar sintagma “noul preşedinte al Republicii Moldova”, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.



    Decepţii sportive


    2016 a fost un an mediocru pentru sportul românesc. În august, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, România a obţinut doar cinci medalii – una de aur, una de argint şi trei de bronz. Ulterior, un bronz i-a şi fost retras, fiindcă halteroliful care-l obţinuse a fost găsit dopat. Locul 47 în ierarhia pe medalii e cel mai slab înregistrat de olimpicii românii din 1952 încoace. În iunie, la Campionatul European din Franţa, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final. Antrenorul Anghel Iordănescu a fost înlocuit cu germanul Cristoph Daum, primul selecţioner străin din istoria Naţionalei. În primele meciuri din preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia, însă, nici jocul, nici rezultatele nu s-au ameliorat. La handbal, deşi cotată cu şanse la medalii, Naţionala feminină s-a clasat abia a cincea la Campionatul European din Suedia. În tenis, jucătoarea română cea mai bine cotată, Simona Halep, a terminat anul pe locul patru în ierarhia mondială.


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Evenimentele interne ale anului 2016

    Evenimentele interne ale anului 2016

    Guvern nou în România


    Preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş şi fost deputat, social-democratul Sorin Grindeanu a fost propunerea de premier acceptată, chiar în penultima zi a anului, de preşedintele Klaus Iohannis. Anterior, şeful statului respinsese, din motive neprecizate şi rămase doar la nivelul speculaţiilor de presă, prima opţiune a liderului PSD, Liviu Dragnea, în persoana fostului ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh. Odată învestită, această prezenţă foarte discretă pe scena politică ar fi devenit cel dintâi premier femeie şi de confesiune musulmană din istoria României. Sub şefia administrativă lui Grindeanu şi aceea politică a lui Dragnea, PSD şi aliata sa, ALDE, revin, astfel, la putere, după un an de guvernare tehnocrată condusă de Dacian Cioloş, instalată în noiembrie 2015, când uriaşe manifestaţii de stradă împotriva corupţiei din clasa politică antrenaseră demisia echipei executive a lui Victor Ponta.



    Victorie categorică a PSD la alegerile parlamentare


    Social-democraţii şi liberal-democraţii şi-au adjudecat şi conducerea noului Parlament, rezultat în urma scrutinului de pe 11 decembrie. Dragnea e preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, rămâne la şefia Senatului, ceea ce, în arhitectura constituţională, înseamnă al doilea om în stat. PSD a câştigat detaşat alegerile, cu peste 45% din opţiuni. La mare distanţă, cu doar 20 de procente, s-a situat PNL, rezultat care a antrenat demisia liderei liberale, Alina Gorghiu. La câteva luni de la înfiinţare, USR, la origine un ONG transformat în partid, a devenit a treia forţă politică parlamentară, cu 9% la sută din voturi. Au mai depăşit pragul electoral de cinci procente ALDE, UDMR – care a anunţat că va susţine în Parlament Cabinetul Grindeanu, fără să primească portofolii ministeriale – şi PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu. Mai puţin de 40% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-i alege pe cei 465 de deputaţi şi senatori din noul Legislativ. La acest scrutin s-a revenit la sistemul votului pe liste, în locul aşa-numitului uninominal care, în 2012, condusese la un Parlament gonflat, cu 586 de aleşi.



    Premieră electorală la Bucureşti


    Pe 5 iunie, bucureştenii si-au ales, în premieră, un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei Gabriela Vrânceanu-Firea. O fostă jurnalistă controversată, intrată în politică de patru ani, Firea a primit 41% din sufragiile unui electorat mult timp considerat preponderent de dreapta. Prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%, mult sub media naţională de 48 de procente. Edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, in condiţiile unei prezenţe reduse la urne, primarii suferă la capitolul legitimitate.



    Consecvenţă diplomatică


    Politica externă a României şi-a menţinut în 2016 coodonatele consacrate, atât în raport cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cât şi faţă de Rusia. Ministrul de Externe în cabinetul Cioloş, Lazăr Comănescu, a subliniat permanent importanţa unei relaţii transatlantice ‘cât mai substanţiale’ şi a pledat pentru întărirea flancului estic al Alianţei. În raport cu ruşii, cuvântul de ordine a fost pragmatismul – mai afirma fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti. Poziţia României a rămas fermă şi în consonanţă cu cea a UE şi NATO în dosarul sancţiunilor economice şi diplomatice aplicate Moscovei.



    Factorul Dodon


    Politica externă a României a vizat, în 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, sprijinirea procesului de reformă din Republica Moldova, în perspectiva consolidării drumului european al acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Relaţiile bilaterale excelente, facilitate de ataşamentul manifest faţă de România al preşedintelui Nicolae Timofti şi de existenţa la Chişinău a unui Guvern şi a unei majorităţi parlamentare declarat pro-occidentale, riscă sa fie perturbate de alegerea ca şef al statului, în noiembrie, a socialistului filorus Igor Dodon. După scrutin, preşedintele Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că a luat act de votul exprimat de cetăţeni. În comunicat nu este menţionat numele lui Dodon, practicant al unei retorici virulent antiromâneşti. Iohannis foloseşte doar sintagma noul preşedinte al Republicii Moldova, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.



    Decepţii sportive


    2016 a fost un an mediocru pentru sportul românesc. În august, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, România a obţinut doar cinci medalii – una de aur, una de argint şi trei de bronz. Ulterior, un bronz i-a şi fost retras, fiindcă halteroliful care-l obţinuse a fost găsit dopat. Locul 47 în ierarhia pe medalii e cel mai slab înregistrat de olimpicii românii din 1952 încoace. În iunie, la Campionatul European din Franţa, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final. Antrenorul Anghel Iordănescu a fost înlocuit cu germanul Cristoph Daum, primul selecţioner străin din istoria Naţionalei. În primele meciuri din preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia, însă, nici jocul, nici rezultatele nu s-au ameliorat. La handbal, deşi cotată cu şanse la medalii, Naţionala feminină s-a clasat abia a cincea la Campionatul European din Suedia. În tenis, jucătoarea română cea mai bine cotată, Simona Halep, a terminat anul pe locul patru în ierarhia mondială.

  • Reacţii la învestirea noului guvern

    Reacţii la învestirea noului guvern

    Miercuri a fost o zi plină în politica de la Bucureşti. După audierile-maraton din comisiile de
    specialitate, miniştrii PSD-ALDE din
    noul Cabinet al lui Sorin Grindeanu au primit votul de încredere al
    Legislativului: 295 de
    parlamentari au votat pentru şi 133 împotrivă.

    În cadrul dezbaterilor
    premergătoare, noul premier a susţinut că în programul de guvernare se regăsesc
    toate măsurile prezentate în campania electorală, votate apoi, pe 11 decembrie,
    de cei mai mulţi români. Între altele, creşterea economică trebuie să se
    regăsească în buzunarele românilor, care trebuie să primească salarii mari.
    Totodată, România aşteaptă investitori străini care trebuie să găsească o forţă
    de muncă bine pregătită şi un cadru fiscal bun. Premierul a prezentat şi câteva
    decizii concrete care vor fi luate în perioada următoare, în speţă creşterea
    salariului minim, unul din cele mai mici din Uniunea Europeană.

    Sorin
    Grindeanu: Avem în vedere o creştere a salariului minim
    pe economie la 1.450 de lei în acest an, până la 1.750 de lei în anul 2020. Trebuie neapărat să creştem
    punctul de pensie astfel încât acesta să ajungă, în 2021, la 45% din valoarea
    salariului mediu pe economie, respectiv 1.775 de lei, cu o primă creştere, la
    1.000 de lei, în anul 2017. Putem creşte veniturile populaţiei prin scăderea
    taxelor aferente acestor venituri. Un impozit mai mic pe câştigul obţinut
    înseamnă mai mulţi bani care ajung în buzunarul cetăţeanului. În acest sens,
    avem în vedere scutirea de impozit pentru toate veniturile mai mici de 2.000 de
    lei pe lună, indiferent dacă vorbim de pensii, salarii sau de venituri din
    activităţi independente.

    În mod previzibil, dezbaterile din Legislativ la
    învestirea Cabinetului Sorin Grindeanu s-au transformat în prima confruntare din spaţiul parlamentar
    între putere şi opoziţie. Aceasta din urmă, reprezentată de PNL, USR şi PMP, a
    punctat, o dată în plus, că proaspătul Executiv nu întruneşte standardele de
    competenţă, autonomie şi transparenţă dorite de români, iar programul de
    guvernare este nerealist.

    Aceeaşi idee a transpărut şi din discursul pe alocuri
    ironic al preşedintelui ţării, Klaus Iohannis, care i-a primit, ulterior, pe cei 27 de membri
    ai noului Cabinet pentru depunerea jurământului … Jur să îmi dăruiesc
    toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a
    poporului român, să respect Constituţia … După ce, rând pe rând,
    miniştrii au jurat să-şi pună activitatea în slujba binelui ţării, şeful
    statului le-a cerut acestora să-şi respecte complicatele promisiuni din
    campania electorală. El doreşte ca Executivul să îi explice, de pildă, cum va
    fi menţinut deficitul sub 3% din PIB după creşterea salariilor, scăderea şi
    renunţarea la taxe şi impozite.

    Totodată, Klaus Iohannis a spus că aşteaptă
    sprijin pentru o justiţie independentă, pentru orientarea euro-atlantică a României şi gestionarea în
    mod responsabil a economiei. Klaus Iohannis: În primul rând,
    aştept să păstraţi clară, vizibilă şi declarată orientarea euroatlantică a
    României. Eu aştept să faceţi tot ce se poate, şi se poate, să sprijiniţi o
    justiţie independentă în România. Asta înseamnă întărirea statului de drept.
    Aştept, şi aşteptăm cu toţii de data asta, pot să spun, să gestionaţi în mod
    responsabil economia românească, atât cât depinde de Guvern, dar cu certitudine
    aşteptăm cu toţii să gestionaţi, în mod responsabil finanţele publice.

    După preluarea rapidă a portofoliilor de la predecesorii lor tehnocraţi,
    miniştrii Guvernului Sorin Grindeanu trebuie să-şi stabilească urgenţele
    începutului de mandat, pentru a le prezenta vineri, în şedinţă de Guvern.
    Campania electorală a trecut – a spus primul-ministru – iar Executivul trebuie
    să treacă la aplicarea programului ce a dus la câştigarea alegerilor.

  • Guvernul a decis numirea a 12 noi consuli generali

    Guvernul a decis numirea a 12 noi consuli generali

    Guvernul a adoptat, în ședința din data de 21 decembrie, măsuri pentru numirea a 12 noi consuli generali.

    Numirea acestora s-a făcut în baza unui proces de selecție transparent, pe baza unor criterii obiective, procedură care se aliniază practicilor uzitate și de alte state.

    Cele 12 numiri în funcțiile de consuli generali vizează posturi vacante sau posturi pentru care în termen de 90 de zile (termenul în care numirea va deveni aplicabilă) se va împlini mandatul de patru ani pentru consulul general aflat la post.

    Numirile și rechemările stabilite astăzi prin Hotărâri de Guvern sunt:

    Manuel Pleșa se numește consul general al României la Barcelona. Se recheamă din acest post Geanina Mihaela Boicu, care și-a început misiunea în 21.02.2013;

    Mircea Ciulu se numește consul general al României la Hong Kong. În prezent postul este vacant;

    Cosmin Dumitrescu se numește consul general al României la Los Angeles. Se recheamă din acest post Eugen Chivu, care și-a început misiunea în 20.02.2013;

    Andreea Berechet se numește în funcția de consul general al României la Manchester. În prezent postul este vacant;

    Mircea Ghenea se numește în funcția de consul general al României la Miami. În prezent postul este vacant;

    Radu Sârbu se numește consul general al României la Rio de Janeiro. Se recheamă din acest post Ovidiu Grecea, care și-a început misiunea în 23.12.2012;

    Teodora Mircea se numește consul general al României la Salonic. Se recheamă din acest post Martin-Ladislau Salamon-Paven, care și-a început misiunea în 15.07.2012;

    Anton Păcurețu se numește consul general al României la Sankt Petersburg. Se recheamă din acest post Nicolae Pahonea, care și-a început misiunea în 30.09.2011;

    Iulian Nițu se numște consul general al României la Sydney. Se recheamă din acest post Floricel Mocanu, care și-a început misiunea în 19.05.2011;

    Daniel Banu se numește consul general al României la Szeged. Se recheamă din acest post Ioan Fodoreanu, care și-a început misiunea în 14.11.2012;

    Cosmin Lotreanu se numește consul general al României la Trieste. Se recheamă din acest post Cosmin Dumitrescu, care și-a început misiunea în 19.09.2012;

    Ovidiu Grecea se numește consul general al României la Vancouver. În prezent, postul este vacant.

    Persoanele numite în cele 12 posturi de consul general sunt diplomați de carieră sau persoane cu experiență diplomatică și în administrația publică.

  • Negocieri privind salarizarea

    Negocieri privind salarizarea

    Salariul minim pe economie de
    anul viitor şi Legea salarizării unice au fost teme abordate, luni, la Bucureşti, de reprezentanţii sindicatelor,
    ai patronatelor şi ai guvernului, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit.
    Reuniunea s-a încheiat fără o soluţie, iar negocierile în acest format vor
    continua imediat după alegerile parlamentare din 11 decembrie.

    În cadrul
    discuţiilor, sindicatele au propus creşterea salariului minim cu 200 de lei (44
    euro), chiar de la începutul anului viitor, în timp ce executivul a prezentat o
    analiză cu mai multe scenarii, printre care s-a numărat şi o mărire de o sută lei
    (22 euro).

    Preşedintele Cartel Alfa,
    Bogdan Hossu, a precizat la încheierea şedinţei Consiliului Naţional Tripartit: Partea sindicală în principal a ridicat problema creşterii cu 200 de
    lei, adică de la 1250 lei (277 euro), de la 1 ianuarie să fie 1450 lei (322
    euro). A rămas ca imediat după alegeri, să mai fie o nouă întâlnire. Probabil
    pe 14 decembrie, când este şedinţă de guvern, se va da hotărârea de guvern cu
    salariul minim garantat în plată pentru anul 2017.

    Începând de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma să fie
    stabilit printr-un mecanism de calcul la care lucrează în prezent un grup de
    experţi independenţi,
    propuşi de partenerii sociali. Acest
    studiu oferă o imagine a persoanelor remunerate în România cu salariul minim şi
    evidenţiază expunerea lor la riscul de sărăcie. De asemenea, studiul propune mai multe scenarii privind creşterea salariului minim şi
    impactul pe care l-ar avea aplicarea fiecăruia asupra mediului economic.


    Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a afirmat că pentru stabilirea salariului minim sunt
    necesari mai mulţi paşi, printre care şi centralizarea propunerilor făcute de
    confederaţiile sindicale şi de cele patronale. În ceea ce priveşte salarizarea unitară, el a spus că pentru
    a asigura rezolvarea tuturor inechităţilor referitoare la veniturile din
    sistemul public, este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei (4,3 miliarde
    euro) până în anul 2022.

    Potrivit unui
    comunicat al Guvernului, în 2017 creşterea medie a salariilor plătite din
    fonduri publice va fi de 37,3%, corelată cu creşterea economică prognozată, iar
    raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi redus la 1/13. Cel mai mare
    salariu va fi cel al preşedintelui, iar cel
    al premierului va fi redus cu 300 de lei faţă de nivelul net de 15.825 lei
    (3516 euro), cât încasa la începutul anului. De asemenea, vor fi acordate sporuri pentru
    funcţii greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii şi specialiştii din domeniul
    informatic, pentru a compensa situaţiile în care recrutarea de personal este
    dificilă. Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în
    perspectiva consultărilor care vor
    avea loc la Ministerul Muncii.

  • Cifrele rectificării bugetare

    Cifrele rectificării bugetare

    Zilele acestea, cu trei săptămâni înaintea alegerilor parlamentare, Guvernul tehnocrat de la Bucureşti va aproba cea de-a doua rectificare bugetară a anului. Sănătatea, dezvoltarea şi agricultura vor primi cei mai mulţi bani, care vor fi meniţi să susţină finanţarea unor proiecte aflate în derulare. Banii pentru sănătate, peste două miliarde de lei (circa 445 de milioane de euro), sunt destinaţi continuării tratamentului pacienţilor cu ciroză hepatică aflaţi în diferite stadii ale bolii.



    Prin rectificare, sume importante vor creşte investiţiile în infrastructura şcolară şi drumuri şi cele dedicate reabilitării sistemelor cu apă şi canalizare. Vor fi finanţate, în instituţiile de învăţământ, programul-pilot “Masa caldă la şcoală” şi programul “Fructe în şcoli”. Un miliard de lei (220 de milioane de euro) va fi direcţionat către plăţile finale pentru agricultori, iar bugetele locale vor primi 1,7 miliarde (circa 375 de milioane de euro) pentru finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale. Banii alocaţi autorităţilor locale vor fi folosiţi, între altele, pentru echilibrarea bugetelor locale.



    De fonduri suplimentare vor mai beneficia Ministerul Muncii, pentru plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, cheltuieli de personal aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap. Apărarea şi Internele vor primi bani în plus pentru plata unor pensii restante, iar Ministerul Energiei, pentru închiderea a două mine din Complexul Energetic Hunedoara.



    Potrivit “Ziarului Financiar”, această rectificare bugetară ajustează nivelul cheltuielilor şi al veniturilor la Bugetul General Consolidat, în funcţie de noul nivel al Produsului Intern Brut (PIB) pe 2016. Ultimele estimări indică faptul ca PIB-ul a crescut la 758 de miliarde de lei (circa 168 de miliarde de euro), cu 12 miliarde de lei (2,66 miliarde de euro) mai mult faţă de valoarea pe care s-a construit bugetul la începutul anului. Rectificarea bugetară a fost posibilă datorită creşterii economice peste aşteptări, de 4,8%, faţă de un nivel de 4,1%, estimat prin Legea Bugetului de Stat, la începutul lunii. In analiza “Ziarului Financiar”.se mai arată în Guvernul prognozează că deficitul bugetar va fi menţinut la 2,95% din PIB.

  • Guvernul Cioloş, bilanţ după un an

    Guvernul Cioloş, bilanţ după un an

    Zeci de mii de români ieşeau, acum un an, în stradă pentru a-şi exprima revolta faţă de corupţia şi indiferenţa autorităţilor, care conduseseră, în opinia lor, la unul din cele mai grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii: incendiul din clubul Colectiv, soldat cu 64 de morţi. Premierul social-democrat al momentului, Victor Ponta, şi-a dat demisia, iar după consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare şi ai societăţii civile, preşedintele Klaus Iohannis l-a însărcinat pe Dacian Cioloş să formeze un Guvern neînregimentat politic.



    Noul Cabinet a fost învestit pe 17 noiembrie 2015. Cum joi s-a împlinit un an de guvernare tehnocrată, Executivul a prezentat un bilanţ menit să informeze opinia publică despre realizări, dar şi despre proiectele propuse şi nefinalizate. Dat fiind că, la instalarea Cabinetului, aşteptările societăţii au fost foarte mari, măsurile luate – spune Guvernul – au urmărit reconstrucţia încrederii că se poate guverna în mod onest, transparent şi eficient. Astfel, principalul obiectiv al actualei guvernări a fost asigurarea stabilităţii politice, economice şi sociale în an electoral, marcat, în primăvară, de scrutinul local, iar pe 11 decembrie de cel parlamentar.



    Apoi, Cabinetul spune că a reuşit să promoveze transparenţa şi să reducă birocraţia. A pus în centrul preocupărilor Sănătatea şi Educaţia, prin reforme şi alocări bugetare. În egală măsură, a deblocat proiectele de infrastructură. La capitolul ‘deziderate’ figurează legea salarizării unitare, care ar urma să fie finalizată pană la sfârşitul mandatului.



    Într-un interviu la televiziunea publică, premierul Cioloş a explicat că Executivul nu a reuşit, până acum, să promoveze acest act normativ care să corecteze inechităţile din sistemul bugetar, pentru că a trebuit să realizeze, mai întâi, o bază de date cu toate salariile de la stat, ca să cunoască exact realităţile din sistem. “Pe măsură ce avansăm în baza de date cu colectarea tuturor salariilor în plată, vom putea pune pe masa Guvernului şi apoi a Parlamentului şi o lege a salarizării unitare, care să fie una realistă.”



    Guvernul român deplânge, în schimb, faptul că reforma administraţiei publice nu a mers bine, deoarece nu a existat susţinere politică. Din nou, Dacian Cioloş: “E nevoie şi de o clarificare a relaţiei dintre administraţia publică şi politic, pentru că avem nevoie de predictibilitate în acest proces decizional, de claritate şi de eliminare a arbitrariului şi a deciziilor ad-hoc care sunt luate şi care afectează eficienţa administraţiei.”



    Reaşezarea aparatului administrativ pe criterii de profesionalism şi competenţă reprezintă provocarea viitoarei guvernări, oricare ar fi ea după legislativele de luna viitoare spune şi şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea: “Orice stat are nevoie cam de zece ani ca să ajungă cetăţeanul să simtă că a existat o reformă a funcţiei publice şi a administraţiei publice.” În opinia Angelei Cristea, o soluţie ar fi guvernanţa deschisă, în care cetăţeanul nu este doar beneficiar de politici publice, ci actor implicat în actul de guvernare.

  • Decizii salariale preelectorale

    Decizii salariale preelectorale

    Guvernul a decis să
    conteste la Curtea Constituţională a României legea privind majorarea cu 15% a
    salariilor angajaţilor din sănătate şi educaţie. Creşterea a fost aprobată,
    luni, de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, dupa ce anterior fusese
    votată de Senat.

    Premierul Dacian Cioloş a explicat
    că sunt mai multe motive pentru ridicarea unor obiecţii de
    neconstituţionalitate. El susţine că a fost încalcată
    legea responsabilităţii fiscal-bugetare, care prevede că nu pot fi adoptate
    majorări salariale cu şase luni înainte
    de alegeri. Dacian Cioloş: Această solicitare de control de
    constituţionalitate vizează doar legea care modifică ordonanţa de urgenţă, şi
    nu ordonanţa de urgenţă ca atare. Deci, ceea ce s-a decis prin ordonanţa de
    urgenţă, indiferent de ce decide Curtea Constituţională, rămâne aplicabil în
    continuare. Aceste modificări recreează sau adâncesc inechităţi salariale pe
    care noi le dorim corectate şi sunt convins că şi salariaţii din sistemul
    bugetar îşi doresc nu doar să crească salariul, ci această creştere să fie una
    sustenabilă; în acelaşi timp,, să fie siguri că ea nu e
    modificată după un an sau altul, în funcţie de disponibilităţile bugetare, şi
    mai ales că au loc nu doar creşteri de salarii, dar au loc şi corectări ale acestor
    inechităţi care creează atâtea probleme.

    De asemenea, Cioloş reclamă
    faptul că nu a fost respectat principiul bicameralismului, legea fiind
    modificată substanţial de deputaţi, faţă de forma votată de senatori. În plus,
    susţine primul-ministru, Legislativul nu a cerut un punct de vedere Executivului
    pentru aceste majorări, aşa cum cere procedura, şi nu a avut loc o dezbatere
    transparentă asupra proiectului de lege.

    Prezent la votul în plen, ministrul
    muncii, Dragoş Pâslaru, a arătat că faţă de forma redactată de guvern şi care
    ar fi asigurat creşteri salariale în medie de 30% în următorii 5 ani pentru
    toţi salariaţii din sectorul public, documentul amendat de Camera Deputaţilor
    produce inechităţi. El a denunţat şi lipsa sustenabilităţii
    bugetare pentru aceste majorări, al căror impact este estimat la
    circa 1,1 miliarde de euro pe an.

    PSD, iniţiator al legii, consideră însă, că sunt bani
    suficienţi pentru aceste creşteri, care au fost susţinute de UDMR, ALDE şi
    Grupul minorităţilor naţionale. Liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea,
    crede că deficitul bugetar nu va creşte peste limita admisă şi că impactul
    asupra bugetului va fi de doar 1,9 miliarde de lei şi nu de aproape 5 miliarde
    cum susţine guvernul.

    PNL a refuzat să participe la dezbateri şi la votul
    din Camera Deputaţilor, considerând că majorările salariale nu au acoperire
    financiară şi sunt făcute doar în scop electoral.

    În opinia
    analiştilor, aceste aşa-numite pomeni electorale, care apar înainte de legislativele din
    decembrie, îşi vor pune amprenta asupra creşterii economice şi vor duce la
    scăderea investiţiilor.

  • Creşterile salariale şi perioada electorală

    Creşterile salariale şi perioada electorală

    Dacă România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de ce sunteţi împotriva creşterii salariilor? Cu această întrebare au atacat o parte din politicienii de la centru Guvernul de la Bucureşti, care se opune unora din deciziile – criticabile – pe care Parlamentul le-a luat, în ultima vreme, în perspectiva legislativelor din 11 decembrie. Mai precis, a devenit o practică ca, în prag de alegeri, oamenii politici să recurgă la ceea ce comentatorii numesc ‘pomeni electorale’.



    Dacă în primii ani după Revoluţia anti-comunistă, ele constau în ulei, faină, găleţi sau şorţuri de bucătărie, treptat, locul lor a fost luat de iniţiative legislative menite să aducă voturi. În prima parte a acestei săptămâni, Comisiile reunite de Buget şi Muncă din Camera Deputaţilor au aprobat mărirea salariilor din Educaţie cu 15% de la 1 ianuarie 2017 şi tot cu 15%, dar de la 1 decembrie anul acesta, ale celor din Sănătate. S-a mai stabilit ca sporurile personalului administrativ din Sănătate să fie calculate în funcţie de salariile din 2016 şi nu din 2009, ca acum. Şi salariile angajaţilor de la casele de asigurări de sănătate au fost majorate cu 25%.



    În contextul în care plenul Camerei se va pronunţa luni asupra acestor propuneri, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a avertizat că majorările salariale ar putea afecta economia ţării. El spune că printr-o ordonanţă guvernamentală s-au prevăzut, deja, majorări salariale în medie de 15% pentru angajaţii din Sănătate şi Educaţie, la care s-ar adăuga alţi 15%. Or, din punctul său de vedere, creşterile salariale ar trebui să se facă etapizat până în 2021.



    Dragoş Pîslaru: “În orice ţară normală, suma de masă salarială pentru personal nu trebuie să depăşească un anumit procent din buget, pentru că în momentul în care investeşti în salarii şi nu investeşti în infrastructură, când ignori practic orice avertisment, trebuie să-ţi asumi suspiciunea, şi de data asta, cred eu, întemeiată, că este vorba de pomană electorală. Noi am pus, încă din vară, un plan pe masă: creşterea întregii mase salariale din sectorul public, până în 2021, cu 30% în medie.”



    Dacă va trece în forma dorită de Parlament, Guvernul va ataca la Curtea Constituţională legea salarizării, după cum a anunţat şi vice prim-ministrul Costin Borc, ministru al Economiei. Potrivit Executivului, impactul bugetar al legilor cu iz electoral votate în ultimele luni se ridică la 9 miliarde de lei (2 miliarde de euro), ceea ce înseamnă că se va ajunge fie la creşterea deficitului, fie la o reducere a fondurilor alocate investiţiilor. În plus, dezechilibrele între diverse categorii de bugetari ar urma să crească.



    Din punct de vedere economic, România este într-o situaţie bună. Ce sens are să o distrugi doar pentru a lua, pe ultima sută de metri, câteva voturi în plus? Majorarea, din nou, a salariilor medicilor şi profesorilor riscă să întoarcă România în anul electoral 2008, când Parlamentul le-a dat românilor “cu o mână”, pentru ca apoi, pe fondul crizei economice, acestora să li se ia “cu două”.

  • Raport privind implementarea măsurilor din Pachetul anti-sărăcie

    Raport privind implementarea măsurilor din Pachetul anti-sărăcie

    În România nivelul sărăciei şi a excluziunii sociale
    este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, de aproximativ 40%,conform Eurostat. In luna februarie,
    Guvernul României a lansat un Plan pentru combaterea sărăciei, cu 47 de măsuri care vizează abordarea
    integrată a tuturor problemelor cu care se poate confrunta persoanele şi
    familiile vulnerabile. Cele mai
    multe dintre măsuri sunt îndreptate către copii. In România, peste 1,7 milioane de
    copii trăiesc în sărăcie mai ales în mediul rural. După opt luni de la
    lansarea Programului antisărăcie, au fost prezentate principalele
    realizări cât şi măsurile care ar trebui luate în perioada următoare.

    Premierul
    Dacian Cioloş a declarat, cu această ocazie,că sărăcia
    din România este rezultatul corupţiei şi al modului în care sunt alocate
    resursele publice: Atâta vreme cât n-o să fim în măsură să trecem peste un comportament
    care favorizează corupţia, nu o să putem eradica nici sărăcia…Ne-am concentrat
    atenţia, în primul rând, pentru a debloca anumite măsuri care existau, dar, din
    diferite motive, nu erau aplicate. Am luat anumite măsuri de simplificare, am conectat instituţii şi oameni care au
    responsabilităţi pe aceste domenii, dar care lucrau separat şi
    necoordonat. Apoi am combinat surse de finanţare din bugetul de stat, din
    fonduri europene şi din alte surse de finanţare care în mod normal aveau
    acelaşi obiectiv, dar care folosite în mod separat nu-şi arătau eficienţa. Am
    pornit de la ideea că odată deblocate aceste acţiuni benefice, pot să se
    propage în mod ireversibil dacă ele sunt aplicate conştiincios şi cu
    rigurozitate. Apoi, alături de acţiunea statului, e important să găsim
    modalităţile cele mai eficiente pentru a putea lucra împreună cu societatea
    civilă atât pentru implementarea măsurilor, cât şi pentru urmărirea
    rezultatelor…


    În România un copil din trei se află în sărăcie
    persistentă şi,
    deşi nu există o statistică oficială, se estimează că peste 150 de mii de
    tineri, cu vârsta de cel puţin 14 ani, nu au acte de identitate. De asemenea,
    rata abandonului şcolar este destul de ridicată;
    unul
    din cinci tineri renunţă la şcoală după majorat. Dacian Cioloş: Aveam
    şi încă mai avem copii care nu au
    identitate. Deci am venit cu măsuri care să permită acordarea identităţii
    oricărui copil. Apoi am venit cu măsuri care să prevină abandonul şcolar
    şi pentru asta trebuie să atacam problema integrarii copiilor în grădiniţe.
    Aici am valorificat un program care a funcţionat deja foarte bine în mediul
    neguvernamental şi pe care am reuşit să-l generalizăm. Apoi am observat că
    mulţi copii nu vin la şcoală pentru că nu au cu ce să se îmbrace şi nu au ce să
    puna în geantă, ceva de mâncare. Pentru asta am venit cu programe care existau
    deja, fructe în şcoli sau o masă caldă în şcoli, programe pe care le-am
    pregătit pentru a le putea generaliza. Deocamdată, am început acest
    program pilot cu mese calde în şcoli pentru a putea apoi construi şi programul
    After School.



    Pentru
    a stimula piaţa forţei de muncă, vizând persoanele aflate în căutarea unui loc
    de muncă, s-a hotărât cafirmele
    care vor angaja absolvenţi sau şomeri să primească, începând cu 1 decembrie, o
    subvenţie majorată de la 500 la 900 de lei. Totodată, şomerii care îşi schimbă
    domiciliul la o distanţă mai mare de 50 kilometri, pentru a deveni angajaţi,
    vor beneficia de o primă de instalare de 12.500 de lei.


    Ministrul
    educaţiei, Mircea Dumitru, a prezentat o serie de măsuri din domeniul educaţiei
    subliniind că, până la sfârşitul anului, sunt pregătite mai multe
    proiecte strategice: Aş vrea să
    anunţ extinderea Programului naţional de achiziţionare a rechizitelor
    pentru şcolarii din familii sărace. Acest pachet va fi mai consistent, începând
    cu anul şcolar viitor, considerând că ar putea fi furnizate rechizite şi
    copiilor din grădiniţe, nu numai copiilor din şcoală. Dorim să deschidem o
    dezbatere publică cu privire la reforma curriculară pentru învăţământul
    obligatoriu, pentru învăţământul gimnazial. Propunem accelerarea discuţiei
    între specialişti pentru configurarea unui model mai performant de masterat
    didactic. Toate aceste măsuri sociale, pentru a funcţiona la parametri maximi
    pe dimensiunea educaţie, au nevoie de profesori bine pregătiţi şi motivaţi,
    prin urmare avem nevoie de o şcoală mai bună care să formeze viitorii profesori
    care trebuie să fie mai performanţi. Nu în ultimul rând, ca urmare a
    luptei noastre continue împotriva imposturii şi împotriva corupţiei, anunţăm şi
    punerea în dezbatere publică a metodologiei pentru evaluarea şcolilor doctorale
    şi, într-un viitor pe care nu-l dorim foarte îndepărtat, chiar începerea exerciţiului
    naţional pentru evaluarea şcolilor doctorale, în aşa fel încât universităţile
    să poată avea un învăţământ de calitate în domeniul formării forţei de muncă
    înalt calificate şi performante.


    Combaterea sărăciei este un deziderat
    al politicilor publice, iar creşterea economică trebuie să fie pentru toţi,
    a declarat şi Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice: Am
    reuşit să asigurăm finanţare pentru programe noi, cum ar fi Fiecare copil în
    grădiniţă şi Mere în grădiniţă. Un program de suflet pentru mine este O
    masă caldă în şcoli, în care m-am implicat, iar pentru acest program avem o
    alocare de 2,5 miliarde de lei. Nu este un program ieftin, dar este absolut
    important în lupta împotriva sărăciei şi în asigurarea unei educaţii tinerilor
    şi asigurarea unui viitor pentru România. La începutul anului am alocat 1,2
    miliarde de lei pentru reabilitarea şcolilor. Pentru formare profesională vom
    veni cu un pachet de facilităţi fiscale prin care să sprijinim
    antreprenorii care doresc sa finanţeze formarea profesională. Pe parcursul
    anului am asigurat finanţare pentru aceste proiecte din domeniul educaţiei,
    sănătăşii şi, în general, pentru combaterea sărăcei. La ultima
    rectificare bugetară din august am reuşit să identificăm venituri suplimentare
    şi am alocat pentru Sănătate 570 milioane de lei şi peste un miliard de lei
    pentru Învăţământ, respectiv 2,8 miliarde de lei pentru asistenţa socială. De
    asemenea, am identificat resurse suplimentare pentru cheltuielile de personal
    pentru învăţământul preuniversitar, pentru programul Fructe în
    scoli şi pentru căminele de bătrâni.



    Ministrul
    Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a vorbit în cadrul dezbaterii despre Planul antisărăcie, lansat de guvernul
    Româniai în luna februarie, despre relaţia dintre sărăcie şi sănătate afirmind
    ca sărăcia este responsabilă de o dietă inadecvată care, ulterior, duce la
    dezvoltarea bolilor. Oamenii consumă alimente ieftine, cu multe chimicale, din
    cauza lipsei banilor, fapt care duce la instalarea unor boli grave, cel mai
    frecvent, cancer. Dintre realizările Ministerului Sănătăţii amintim
    lansarea unui program de caravane medicale, din fonduri norvegiene, prin
    care medicii şi asistenţii merg prin satele izolate unde nu există
    servicii medicale. De asemenea, în lucru
    este Legea vaccinării prin care se prevede oferirea unui stimulent social
    familiilor care nu-şi vaccinează copiii din lipsă de bani.



    Pentru continuarea
    măsurilor prezăvute în Planul antisărăcie, România are la dispozitie peste 572
    de milioane de euro, finanţare din Fondul european de dezvoltare regională,
    pentru perioada 2014-2020, pentru proiecte ce vizează incluziunea socială şi
    reducerea sărăciei.

  • Sprijin pentru ocuparea forţei de muncă

    Sprijin pentru ocuparea forţei de muncă

    Guvernul a aprobat o serie de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă au fost ce vizează persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, angajatorii, dar și românii din diaspora. Modificările aduse de Guvern legii 76/2002 vor orinta sume din fondurile europene, dar şi din bugetul de stat, fiind vizate atât persoanele neocupate, cât și angajatorii prin diferite forme de stimulare a creării de noi locuri de muncă, aceasta fiind o preocupare prioritară și constantă a Executivului”, după cum se arată în comunicatul remis presei de Guvern.



    Printre cele mai importante măsuri sunt cele luate în ajutorul persoanelor care nu deţin un loc de muncă, după cum urmează:


    -Primă de 500 lei neimpozabilă șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni.


    -Persoanele proaspăt angajate care fac naveta, beneficiază de prime de încadrare. Cuantumul primei se calculează la 0,5 lei/km dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporțional cu numărul de zile în perosnele respective merg la serviciu. Prima se acordă lunar, timp de un an, șomerilor înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă şi care sunt la locuiesc la o distanţă mai mare de 15 km de localitatea unde desfăşoară actrivitatea.


    -Persoanele care locuiesc la peste 50 km distanţă de locul de muncă şi îşi schimbă domiciliul în localitatea unde se află compania unde lucrează vor beneficia de importante ajutoare financiare. Astfel, guvernul acordă 12.500 lei pentru persoanele înregistrate ca șomeri şi care se încadrează în muncă conform condiţiilor de mai sus. Cei care sunt însoţişi de un membrii familiei primesc o primă de instalare în valoare totală de 15.500 de lei.



    De asemenea, guvernul a majorat cuantumul subvențiilor acordate angajatorilor şi pentru şomerii de lungă durată şi tineri NEET (care şi-au terminat studiile şi nu sunt angajaţi sau în perioada de formare/training). Astfel, angajatorii primesc 900 de lei lunar, timpe de un an, dacă angajează, pe durată nedeterminată, următoarele categorii de persoane: absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, persoane cu handicap, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, tineri NEET, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale.



    Sursa: Guvernul României