Radio România Internațional

Tag: guvern

  • Raport guvernamental

    Raport guvernamental

    Creşterea economică a României estimată pentru acest an este de 4,8%, faţă de o prognoză iniţială de 4,2 procente. Anunţul a fost făcut de premierul Dacian Cioloş, care a prezentat, luni, situaţia economică a ţării în plenul Parlamentului. Potrivit primului ministru, pe toată perioada scurtului său mandat de până acum, Executivul tehnocrat a încercat să asigure un mediu economic mai predictibil, favorabil investiţiilor, precum şi o gestionare eficientă şi transparentă a banului public.



    Creşterea economică de 5,2% din PIB în primul semestru al acestui an se reflectă în numărul mai mare de locuri de muncă, în scăderea şomajului şi într-o mai bună salarizare – a spus premierul Cioloş. Cu alte amănunte – şeful Guvernului: “Nu intenţionăm, până la sfârşitul acestui mandat, să creştem nicio taxă. Nu intenţionăm să creştem niciun impozit. Nu intenţionăm să modificăm nicio indemnizaţie, aşa cum s-a spus. Dimpotrivă, în acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrările agricole şi pentru inputurile consumate în agricultură şi tot pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, mai ales al micilor producători, intenţionăm să venim cu modificări în sensul simplificării în Codul Fiscal, prin care să propunem un regim TVA special pentru micii agricultori.”



    Dacian Cioloş a anunţat că o schemă de ajutor de stat, care să vină în sprijinul IMM-urilor, va fi pusă în practică până la sfârşitul acestui an. Guvernul pregăteşte şi reformarea sistemului de asistenţă socială şi facilităţi fiscale pentru cei care investesc în formarea profesională. Discursul din Parlament al primului ministru, ţinut la insistenţele preşedintelui social-democraţilor, Liviu Dragnea, nu a fost pe placul PSD, aparent neconsolat de pierderea puterii în urmă cu mai puţin de un an, odată cu demisia fostului şef al Guvernului, Victor Ponta.



    De aceea, Liviu Dragnea a criticat prestaţia actualului Executiv, acuzându-l pe premierul Cioloş că nu a vorbit în româneşte, ci pe limba tehnocraţilor, care sună străin şi este ruptă de realitate: “Aţi folosit cuvântul creştere, în loc de cuvântul eşec, iar românii încep să simtă din ce în ce mai mult eşecul acestui Guvern.” Replica a venit prompt!



    “Eu nu vorbesc şi nici nu vreau să învăţ limba română a demagogiei şi a populismului” – a spus Dacian Cioloş, care a întărit: “Spuneaţi că această creştere economică nu se vede în buzunarele oamenilor. Poate nu se vede, încă, în buzunarele oamenilor. Problema este că această creştere, anul acesta, nu s-a văzut nici în buzunarele clientelei politice şi probabil că asta afectează mai mult.”



    În plus, prezenţa sa în Parlament – a mai a spus premierul Dacian Cioloş – nu a avut drept scop câştigarea de voturi. În perspectiva alegerilor legislative din decembrie, lupta politică începe să se ascută, orice prilej al oricărei formaţiuni de a câştiga capital electoral fiind exploatat la maximum. Or, pentru partidele reprezentate în Legislativ, discursul premierului pare să fi fost, deja, unul dintre ele.

  • RCA, măsuri legale şi proteste

    RCA, măsuri legale şi proteste

    Motiv de proteste care au bulversat în câteva rânduri
    traficul, tarifele poliţelor RCA sunt îngheţate în România pentru următoarele 6
    luni la un preţ de referinţă care va fi anunţat în cel mult 30 de zile de
    Autoritatea de Supraveghere Financiară. Măsura se regăseşte într-o ordonanţă de
    urgenţă adoptată, miercuri, de executiv şi se va aplica pentru toţi şoferii, nu
    doar pentru transportatori. Documentul mai prevede, între altele, că un
    contract RCA poate fi încheiat pe o perioadă între o lună şi un an, iar
    suspendarea acestuia va fi permisă la cererea celui asigurat. În caz de
    accident, dauna va putea fi plătită din propria asigurare urmând ca paguba să
    fie recuperată ulterior de la cel vinovat.

    Un comunicat al Guvernului
    precizează că ordonanţa ţine cont de directivele europene în materie, de
    experienţa altor state membre în ceea ce priveşte reglementarea acestei
    asigurări, precum şi de propunerile formulate de asociaţiile profesionale şi
    patronale ale asigurătorilor şi transportatorilor auto.

    În pofida măsurilor
    luate de guvern, o parte dintre transportatori au decis, însă, să nu renunţe la
    proteste. Patru din cele şase asociaţii ale transportatorilor au mobilizat în
    faţa sediului guvernului şi în alte locaţii din 20 de oraşe mii de
    transportatori pentru a-şi exprima în continuare nemulţumirile. Ei solicită ca
    tarifele RCA să fie îngheţate la valorile medii ale daunelor existente în
    evidenţele Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, şi nu la nivelul celor
    care se vor calcula în viitor. Astfel, patronatele cer un tarif de 4.900 de lei
    (circa 1100 de euro) pentru un camion, adică dauna medie, în timp ce varianta
    propusă de către autorităţi este de 18.500 de lei (circa 4100 de euro) pentru
    dauna medie.

    La negocierile de la guvern nu se stabilise clar care va fi acest
    plafon al daunei, iar îngheţarea tarifelor la RCA, aprobată de Consiliul
    Concurenţei, părea suficientă pentru transportatori, care păstrau, totuşi,
    anumite rezerve în aşteptarea publicării respectivei ordonanţe.

    Transportatorii
    cer şi demisia preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu
    Negriţoiu, pe care îl consideră responsabil de creşterea semnificativă a
    tarifelor RCA în ultimul an. Potrivit patronatelor din transporturi, acestea ar
    fi mai mari şi de 2,5 ori faţă de primul trimestru din 2015. Mişu Negriţoiu
    spune, însă, că nu are ce să-şi reproşeze pentru că ASF nu poate fixa preţuri
    şi nu are dreptul legal să intervină în contractele comerciale încheiate de
    asiguratori.

    Preşedintele ASF a declarat în Parlament că situaţia RCA a fost
    generată de liberalizarea pieţei la care România s-a angajat în 2007.

  • Jurnal românesc – 26.07.2016

    Jurnal românesc – 26.07.2016

    Administraţia Publică românească are nevoie de implicarea tinerilor pentru a realiza schimbări şi a îmbunătăţi felul în care funcţionează instituţiile statului, au susţinut, luni, premierul Dacian Cioloş şi alţi membri ai cabinetului său, cu ocazia lansării oficiale a programului de Internship al guvernului. 200 de stagiari, recrutaţi dintre 7400 de candidaţi, participă, timp de două luni, la programul executivului de practică administrativă în ministere şi în alte instituţii publice. Potrivit premierului, aceştia sunt oameni determinaţi, oameni cu CV impresionant, veniţi din 20 de universităţi din România şi 30 de universităţi din afara României, oameni care ar trebui să aducă un suflu nou în Administraţie.



    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că, până la 25 iulie 2016, au fost validate 3.613 cereri de înscriere în Registrul electoral, depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Dintre acestea, 2.913 menţionează opţiunea pentru votul prin corespondenţă, iar 700 pentru votul în secţiile de votare. AEP face apel la cetăţenii români din afara graniţelor ţării să se adreseze misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în vederea depunerii documentelor necesare înscrierii în Registrul electoral, cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sau la o secţie de votare din apropierea locuinţei. De asemenea, Autoritatea recomandă alegătorilor români din străinătate să se informeze, la Ministerul Afacerilor Externe, în legătură cu organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare înafara ţării.



    PNL solicită Guvernului aprobarea unei ordonanţe de urgenţă care să prevadă ca pentru alegerile din toamnă să se înfiinţeze un număr de secţii de votare cel puţin egal cu cel din al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, pe lângă secţiile de votare din ambasade şi consulate. Liberalii mai cer ca pocedura de înregistrare a celor care vor să voteze sa poată fi transmisă şi prin poşta electronică. Se constată, în general, că interesul românilor din diaspora pentru alegerile parlamentare rămâne, în continuare, scăzut. Din Spania şi Italia, ţări unde trăiesc importante comunităţi de români, au venit doar aproximativ două mii de cereri.



    Premierul britanic, Theresa May susţine impunerea de noi restricţii la acordarea vizelor de studii, scrie cotidianul The Telegraph. Astfel, Executivul de la Londra îşi doreşte să primească doar cei mai buni studenţi care vin la universităţi cunoscute din Regat. Printre opţiunile luate în considerare sunt interzicerea accesului studenţilor care s-au înscris la cursuri inutile şi acţiuni pentru a opri universităţile să-şi promoveze programele de studii drept oportuniţi de muncă în Marea Britanie. Scopul final este reducerea numărului de imigranţi. Oficiali de la Londra estimează că o cincime dintre studenţii străini continuă să trăiască pe teritoriu britanic cu mult după ce li s-au terminat studiile.



    Universitatea din Bucureşti organizează, în perioada 25 iulie – 7 august, a 56-a ediţie a Cursurilor de vară de limba română, cultură şi civilizaţie românească. Programul oferă celor 30 de participanţi din 17 ţări (Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Coreea, Elveţia, Franţa, Gambia, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Rusia, Serbia, SUA şi Taiwan) modalităţi variate de cunoaştere a limbii române, culturii şi civilizaţiei româneşti.

  • Jurnal românesc – 12.07.2016

    Jurnal românesc – 12.07.2016

    Legea care obligă hipermarketurile să vândă produse alimentare româneşti proaspete în proporţie de cel puţin 50% a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ a fost adoptat de Parlament luna trecută, după mai multe amânări generate mai ales de nemulţumirile patronatelor. Marii comercianţi sunt nemulţumiţi şi spun că legea, care va intra în vigoare pe 15 iulie, nu va veni în ajutorul producătorilor români, ci va dezechilibra masiv funcţionarea comerţului alimentar. Preşedintele Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, vede, însă, documentul ca pe o stavilă în calea celor care pun produselor adaosuri foarte mari.



    Guvernul a lansat consultările pentru stabilirea celor 90 de măsuri de consolidare a economiei româneşti, care vor alcătui proiectul “România competitivă”. Tema primei sesiuni de consultare – debirocratizarea. Până la mijlocul lunii septembrie, vor fi organizate sesiuni de consultare pentru toate domeniile de activitate şi sunt aşteptate propuneri ale specialiştilor care să fie supuse dezbaterilor. Proiectul “România competitivă” este propus de reprezentanţii guvernului, ai Băncii Naţionale şi ai Academiei Române şi are în vedere stabilirea unei viziuni care să asigure o creştere economică sustenabilă până în 2020.



    Guvernul a atacat la Curtea Constituţională o serie de acte normative, aprobate, luna trecută, de Parlament, care vizează acordarea unor creşteri salariale sau stimulente financiare pentru unele domenii de activitate din sistemul bugetar. Printre documentele contestate se numără majorarea salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016, pentru personalul din cadrul Ministerului Transporturilor, completarea Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi modificările aduse statutului funcţionarilor publici. Executivul a precizat că, prin aplicarea acestor măsuri, există riscul unui dezechilibru bugetar.



    Ministerul Culturii va începe procedurile de lucru pentru realizarea, în premieră, a unei metodologii de finanţare multianuală a proiectelor şi programelor culturale, a anunţat ministrul de resort, Corina Şuteu. Acest proces presupune planificarea, pentru perioada 2017-2020, atât a proiectelor proprii, cât şi a celor iniţiate de instituţiile subordonate şi de către operatori culturali privaţi care accesează fonduri nerambursabile. Primele care vor beneficia de acest nou mod de lucru vor fi proiectele de tradiţie, cu impact cultural major, dar şi o serie programe de amploare ale instituţiilor din subordinea Ministerului Culturii, ale uniunilor de creaţie şi cele derulate de minorităţile din România.



    Sporul natural şi-a menţinut tendinţa negativă şi în luna mai a acestui an, raportează Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Populaţia s-a diminuat cu peste 6.500 de persoane faţă de aprilie, deşi numărul naşterilor a fost în uşoară creştere. Datele furnizate luni, de Ziua Mondială a Populaţiei, arată că dinamica demografică a României indică o scădere dramatică până în anul 2060, când se va ajunge la 13 milioane de locuitori. O variantă optimistă a calculelor ar presupune creşterea fertilităţii, a speranţei de viaţă şi reducerea emigraţiei, dar numărul de locuitori nu va depăşi cu mult cifra de 14 milioane. Ziua Mondială a Populaţiei este marcată la 11 iulie, dată la care, în 1987, numărul de oameni de pe glob a ajuns la cinci miliarde. Se estimează că în 2024 se va ajunge la opt miliarde de pământeni.

  • Schimbări în cabinetul de la Bucureşti

    Schimbări în cabinetul de la Bucureşti

    Şeful Executivului
    de la Bucureşti, Dacian Cioloş, a anunţat schimbarea a patru dintre cei 22 de membri
    ai Cabinetului său. Este vorba despre miniştrii Educaţiei – Adrian Curaj, al Comunicaţiilor
    – Marius Bostan, al Transporturilor – Dan Costescu şi despre ministrul-delegat
    pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu. Premierul a declarat
    despre miniştrii schimbaţi că aceştia şi-au făcut în mare parte treaba, dar că vrea un nou imbold, un nou suflu
    din partea echipei guvernamentale.

    Dacian Cioloş: ‘Prioritatea noilor miniştri pe cele patru
    domenii: să accelereze livrarea de rezultate pe proiecte care au fost începute
    şi care din punctul meu de vedere nu au avanst suficient de rapid. Vreau să
    vină şi oameni cu un suflu nou, cu un mod de abordare un pic diferit care să
    permită valorificarea timpului pe care-l mai avem la dispoziţie pe câteva
    lucruri pentru care Guvernul s-a angajat.’

    La Educaţie, premierul îşi doreşte să se pună un accent mai
    mare pe învăţământul preuniversitar şi pe funcţionarea Consiliului naţional de
    atestare a titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare. Noul
    ministru-delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni trebuie să
    accelereze informarea cetăţenilor din diaspora privind apropiatele alegeri
    parlamentare, din toamnă, dar şi să-i reconecteze mai bine cu ţara. În ceea ce
    priveşte schimbarea din funcţie a ministrului Comunicaţiilor, Dacian Cioloş a
    spus că a luat această decizie pentru că îşi doreşte o claritate a
    modului în care sunt coordonate, la nivelul Guvernului, anumite platforme IT. Cât despre înlocuirea de la
    Ministerul Transporturilor premierul a explicat: ‘La
    Transporturi vreau să accelerăm activitatea pe execuţia proiectelor de
    autostrăzi, reforma la Compania Naţională de Autostrăzi şi de Drumuri pe care o
    cer de câteva luni, unde ştiu că s-au făcut progrese, dar nu suficient de
    rapid, şi totodată pregătirea de noi proiecte.’

    Rectorul
    Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, a fost propus pentru a ocupa fotoliul
    ministerial la Educaţiei, iar la Transporturi – Sorin Buşe, manager cu
    experienţă în industria auto. Interimar la Ministerul Comunicaţiilor a fost
    preferat şeful Cancelariei primului ministru, Dragoş Tudorache, iar la
    Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, premierul a propus-o
    pe actuala ambasadoare a României în Canada, Maria Ligor.

    Vicepremierul Vasile
    Dîncu a declarat că nu l-a luat prin surprindere remanierea anunţată de premier,
    dar că acest moment a fost ales fără să fi fost ‘pregătit mediatic’.

    La rândul
    său, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu afirmă că schimbarea celor patru
    miniştri este de bun augur. Ea a adăugat că o schimbare nu se face niciodată când
    lucrurile merg bine.

  • Măsuri antibirocratice luate de guvern

    Măsuri antibirocratice luate de guvern

    Birocraţia moştenită din perioada comunistă
    a atras, de nenumarate ori, critici aspre venite atât din interiorul, cât şi dinafara României. Procesul debirocratizării a fost şi
    continuă să fie extrem de lent,
    cu toate încercarile de a elibera sistemul de inerţia unor mecanisme învechite.
    Era, însă, de aşteptat ca un
    premier tehnocrat să atace această
    problemă preocupantă
    pentru societatea românească în ansamblu dar şi pentru cetăţeanul de rând.

    O
    ordonanţă de urgenţă a guvernului,
    adoptată marţi, deschide calea unei debirocratizări mult aşteptate, introducând, pentru prima dată în România,
    plata unor taxe prin card bancar,
    măsură populară care ar
    putea sa elimine cozile umilitoare din faţa ghişeelor. A fost, de asemenea, abrogată taxa de timbru la
    procurarea unui document cum ar fi cartea de identitate iar copiile
    după acestea vor putea fi trimise prin e-mail. Nu va mai fi nevoie nici de legalizarea
    copiilor după actele de identitate şi se va folosi doar procedura conform
    cu originalul’. Concomitent,
    certificatele de cazier judiciar vor fi cerute şi remise între instituţii, iar cetăţenii nu vor mai fi chemaţi
    la ghişee pentru obţinerea acestui
    document. Măsurile au fost prezentate într-o
    conferinţă de presă de ministrul pentru consultare publică, Violeta Alexandru..

    La rândul său, ministrul de
    Finanţe, Anca Dragu a precizat că se aplică o scutire de impozit pentru Legea
    dării în plată, care a intrat în vigoare. Scutirea va viza un singur credit, nu mai multe. La
    rândul său, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a anunţat că Executivul a
    decis să nu majoreze, pana la 31 martie 2017, preţul la gazele naturale destinate consumului populaţiei. Din
    cadrul aceloraşi masuri de protecţie, mai amintim că acordarea alocaţiei
    de care beneficiază familiile cu venituri reduse care au copii în întreţinere
    nu va mai fi condiţionată de plata impozitelor şi a taxelor locale pentru
    bunurile pe care le deţin în proprietate.

    Guvernul va lua inclusiv măsuri care
    să permită simplificarea obţinerii codului numeric personal şi a identităţii
    cetăţenilor români. Astfel, perioada de înscriere a nou-născutului în
    Registrul de Stare Civilă ar urma să fie prelungită de la 15 la 30 de zile.
    Pentru copiii care nu au identitate
    oficială în acest moment, vor putea fi solicitate certificatele de naştere de
    la primării, iar pentru minorii instituţionalizaţi domiciliul oficial va putea
    fi stabilit la sediul instituţiei în care se află aceştia.

    În sfârşit, amintim
    alte două măsuri importante luate de guvern: scutirea, cu 1 august, de impozit pe venit pentru cercetători, în condiţiile în care s-a constatat o scădere drastică a numărului de cercetători din mediul de afaceri şi intabularea gratuită a terenurilor
    agricole şi a imobilelor din extravilan.
    Decizia guvernului este definitorie
    pentru accesarea de către fermieri a fondurilor alocate României în cadrul
    Pilonului I al Politicii Agricole Comune.

  • Măsuri antibirocratice luate de guvern

    Măsuri antibirocratice luate de guvern

    Guvernul a adoptat ieri un pachet de măsuri destinate simplificării procedurilor și reducerii eforturilor cetățenilor de procurare a unor documente, precum și consolidării procesului de digitalizare la nivelul administrației publice centrale.

    Cea mai mare parte a măsurilor incluse în acest pachet răspund sugestiilor primite din partea cetățenilor prin intermediul platformei online de consultare publicămaisimplu.gov.ro, prin intermediul căreia s-au primit peste 3.300 de propuneri și aproximativ 32.000 de persoane care au susținut propunerile deja postate.

    Multe dintre solicitări au vizat plata taxelor online pentru cât mai multe categorii de taxe şi impozite, reducerea numărului de taxe şi hârtii, precum și a numărului de copii de pe cartea de identitate, a copiilor legalizate solicitate cetăţeanului în relaţia cu administraţia publică, precum şi recunoaşterea documentelor emise în format electronic cu semnătură electronică.

    Măsuri pentru simplificarea procedurilor și reducerea eforturilor cetățenilor de procurare a unor documente aici:

  • Proteste şi discuţii la Chişinău

    Proteste şi discuţii la Chişinău

    Instalat, săptămâna trecută, în condiţii aproape conspirative, cu voturile unei majorităţi parlamentare conjuncturale şi eterogene, care merge de la liberali pro-europeni la ex-comunişti, tradiţional filoruşi, convertiţi peste noapte la social-democraţie, Cabinetul de coaliţie condus de Pavel Filip e, deja, cu spatele la zid. Pentru zecile de mii de protestatari care-au ieşit, din nou, în stradă, duminică, la Chişinău, acesta e guvernul unei clase politice profund corupte, care, la adăpostul retoricii pro-europene, a devalizat un miliard de dolari din sistemul bancar al republicii.



    Liderii manifestanţilor au cerut, ultimativ, demisia în bloc a actualei guvernări până cel târziu joi după-amiază şi organizarea de alegeri legislative anticipate până aprilie şi au avertizat că, în caz contrar, vor proceda la paralizarea circulaţiei în întreaga republică şi la alte acţiuni de nesupunere civică. De pe băncile Puterii, protestele sunt percepute ca o destabilizare iresponsabilă a înşăşi statalităţii moldoveneşti, iar masa participanţilor drept o combinaţie toxică între curente ideologice aparent incompatibile.



    Între organizatori sunt atât formaţiuni proruse, precum socialiştii, cu cel mai numeros grup din Legislativ, şi Partidul Nostru, populist, extraparlamentar, cât şi platforma civică Demnitate şi Adevăr, un cartel de organizaţii non-guvernamentale care promovează valori occidentale. În timp ce şeful socialist Igor Dodon şi cel populist Renato Usatîi adoră să pozeze în compania preşedintelui rus Vladimir Putin, în rândurile platformei civice nu sunt puţine vocile care pledează pentru reunificarea Republicii Moldova cu România.



    Pentru moment, remarcă analiştii, mulţi dintre partenerii occidentali ai Chişinăului consideră că organizarea alegerilor anticipate în acest moment ar aduce la putere forţele proruse de stânga, care ar scoate republica de pe orbita europeană. Şi, tocmai de aceea, au susţinut noul guvern Filip, deşi acesta nu se bucură de credibilitate. Premierul a anunţat, deja, că va face, marţi, la Bucureşti prima sa vizită peste hotare. Se aşteaptă, notează analiştii, ca la discuţiile cu omologul său, tehnocratul Dacian Cioloş, să fie clarificată şi problema deblocării ajutorului oferit de România pentru susţinerea deficitului bugetar al Republicii Moldova.



    Anul trecut, Bucureştiul se oferea să acorde un credit în valoare de 150 milioane de euro, dar, pe fondul instabilităţii politice cronice de la Chişinău, preşedintele Klaus Iohannis a dispus îngheţarea acestuia, sceptic că se va menţine cursul integrării europene. Duminică, preşedintele a repetat, însă, că România rămâne un partener de încredere” pentru Republica Moldova şi că istoria şi limba comune contribuie la consolidarea identităţii şi solidarităţii dintre cele două state. La rându-i, premierul Cioloş a declarat că România este alături de Republica Moldova, iar guvernul de la Bucureşti reconfirmă sprijinul pentru aspiraţiile civice şi europene ale cetăţenilor din statul vecin.

  • Situaţie tensionată la Chişinău

    Situaţie tensionată la Chişinău

    Dacă
    până pe 29 ianuarie la Chişinău n-ar fi fost instalat un nou executiv – al
    treilea în mai puţin de un an -, preşedintele Nicolae Timofti ar fi fost
    obligat să declanşeze procedurile pentru un scrutin legislativ înainte de
    termen, pe care, potrivit tuturor sondajelor privind intenţiile de vot, stânga
    pro-moscovită, socialistă şi populistă, şi l-ar fi adjudecat confortabil.

    Tocmai spectrul anticipatelor a fost, se pare, cel mai puternic impuls pentru
    cei 57 de deputaţi, dintr-un total de 101, care, într-o şedinţă organizată
    aproape conspirativ şi care n-a durat decât jumătate de oră, au votat pentru
    programul şi componenţa echipei lui Pavel Filip. Aceştia aparţin grupurilor parlamentare
    democrat, din care provine şi noul premier, şi liberal, cărora li s-au adăugat
    un grup de deputaţi ex-comunişti, convertiţi, peste noapte, la
    social-democraţie, şi câţiva liberal-democraţi, al căror partid a trecut, de
    altfel, oficial, în opoziţie. Şi tot îndepărtarea anticipatelor trebuie să-i fi înfuriat pe miile de
    manifestanţi filoruşi care, imediat după
    vot, au intrat în sediul Legislativului trecând peste cordoanele de ordine. Confruntările s-au soldat cu 13 răniţi, între care opt poliţişti şi liderul
    Partidului Liberal, fostul preşedinte interimar al Republicii, Mihai Ghimpu.

    Într-un interviu pentru Radio România, analistul Iulian Chifu, director al
    Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi fost consilier prezidenţial la
    Bucureşti în mandatele lui Traian Băsescu, notează că, exact în momentul
    asaltului de la Parlament, aterizau intempestiv pe aeroportul din Chişinău
    liderul populist, Renato Usatîi, şi cel socialist, Igor Dodon, sosiţi de la
    Moscova cu ceea ce Chifu numeşte indicaţiile pe care le-au primit acolo.

    La discreta ceremonie de învestire a noului
    Executiv, preşedintele Timofti a subliniat că sprijinul popular este un
    element obligatoriu pentru succesul politicilor guvernamentale. Reprezentanţe
    ale instituţiilor internaţionale acreditate la Chişinău au făcut apel la calm
    şi au îndemnat autorităţile să nu permită escaladarea situaţiei.

    În numele
    României vecine, premierul Dacian Cioloş a subliniat importanţa unei guvernări
    stabile la Chişinău, care să realizeze reformele economice şi sociale necesare.

    La rându-i, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat că
    încurajează toate părţile interesate din Republica Moldova să se angajeze
    într-un dialog pentru a găsi, împreună, calea de urmat.

    Potrivit profesorului
    Chifu, singura cale sunt reformele, care ar convinge FMI şi România să-şi reia
    împrumuturile ce ar mai permite Republicii Moldova să respire. În caz contrar,
    avertizează el, devine de neoprit mersul către falimentul financiar, economic
    şi, finalmente, statal.

  • Jurnal românesc – 18.01.2016

    Jurnal românesc – 18.01.2016

    România, Bulgaria, Lituania şi Letonia aveau, în 2014, cele mai reduse poveri fiscale din Uniunea Europeană, în timp ce ponderea în Produsul Intern Brut a veniturilor din taxe şi impozite la nivelul UE a urcat la 40%, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În 2014, ponderea taxelor în PIB s-a situat la 27,7% în România, 27,8% în Bulgaria, 28% în Lituania şi 29,2% în Letonia, la polul opus fiind Danemarca, Belgia şi Franţa, Finlanda, Austria, Italia şi Suedia. De asemenea, Eurostat informează că între 2013 şi 2014 scăderi ale ponderii taxelor în PIB au fost înregistrate în opt state membre, cea mai mare diminuare înregistrându-se în cazul Cehiei şi Marii Britanii. În majoritatea ţărilor UE s-au raportat creşteri ale ponderii taxelor în PIB, cel mai semnificativ avans fiind în Danemarca, Cipru şi Malta. În 2014, veniturile din taxe în UE au rămas relativ egal distribuite între taxe pe producţie şi importuri, contribuţii sociale nete şi taxe pe venituri şi avere.



    Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş a anunţat priorităţile fiecărui minister. Consolidarea clădirilor cu risc seismic, introducerea de medicamente gratuite noi sau începerea lucrărilor la o nouă autostradă figurează printre priorităţile Cabinetului de la Bucureşti, publicate pe site-ul acestuia. Între altele, Ministerul Dezvoltării Regionale va aloca sume importante pentru construcţia de locuinţe sociale. Ministerul Educaţiei şi-a propus ca, în 2016, să stabilească ce clădiri şi cămine studenţeşti vor fi reabilitate, dar şi să reformeze programa şcolară. Implementarea sistemului de plată online şi cu cardul a impozitelor, taxelor şi amenzilor de către persoanele fizice este unul dintre principalele obiective la Finanţe. Executivul promite, totodată, o transpareţă cât mai mare şi accesul publicului la documentele şi stenogramele şedinţelor de guvern.



    Vânzările Dacia la nivel mondial continuă să crească de la an la an. Cel mai mare constructor de autoturisme din România, marcă detinuta de constructorul francez Renault, a înregistrat, în 2015, un record istoric de vânzări. Aproape 551 de mii de unităţi au fost comercializate la nivel mondial, în creştere cu 7,7% faţă de 2014. In acest an Dacia speră să ajungă la 600 de mii de maşini vândute. Topul celor mai vândute modele Dacia, la nivel global, este condus de Sandero, urmat Duster şi Logan.



    Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei a crescut anul trecut cu aproape o sută de mii, la circa 1,6 milioane, astfel că, la finalul lunii decembrie, 18,7% dintre cele 8,5 milioane de locuinţe din România aveau asigurare obligatorie, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, societatea care emite acest tip de asigurări. Potrivit acesteia, aproape 75% dintre poliţele active la nivel naţional erau încheiate în mediul urban şi 25% în mediul rural. Pe regiuni, cele mai multe poliţe active sunt în Bucureşti şi Muntenia, cu câte 19% din total, Transilvania, cu 18%, iar cele mai puţine – în Maramureş, Bucovina şi Crişana. Poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor costă 20 de euro în cazul locuinţelor tip A (suma maximă asigurată fiind de 20.000 de euro) şi 10 euro în cazul locuinţelor tip B (suma asigurată fiind de 10.000 de euro).

  • Măsuri ale Guvernului României

    Măsuri ale Guvernului României

    România îşi propune
    să crească la 70% gradul de absorbţie al fondurilor europene până la sfârşitul
    anului – a declarat ministrul fondurilor europene, Aura Răducu. Oficialul a
    precizat că pentru proiectele finanţate de la Bruxelles care nu vor putea fi încheiate
    până la 31 decembrie se caută o soluţie de cofinanţare, care să implice şi
    autorităţile locale. Aura Răducu a afirmat că se fac eforturi să fie decontate
    sumele aferente unui număr de 5.500 de proiecte aflate acum în derulare. Aura
    Răducu: Încercăm să găsim o soluţie ca partea care a fost
    finalizată până la 31 decembrie să poată intra pe fonduri europene, în special
    la proiecte gestionate de autorităţile locale. Restul fondurilor necesare
    finalizării proiectelor să fie acoperite de către autorităţile locale.


    Oficialul a atras, însă, atenţia că aceste cheltuieli vor putea fi decontate
    doar dacă proiectele se află într-o fază de finalizare de peste 50%, şi la a
    căror derulare s-au respectat toate procedurile şi regulile de achiziţie
    publică. Aura Răducu a explicat că există aproape 80 de proiecte care nu vor
    putea fi încheiate până la 31 decembrie: Aura Răducu: Pentru a
    salva anumite proiecte avem aşa-numite proiecte fazate, 77 de proiecte care nu
    se pot finaliza, şi mai ales cele referitoare la intrastructura mare de apă, de
    transport, să se încerce fazarea lor, finanţarea pe programul existent a unei
    părţi din aceste proiecte, urmând ca faza a doua a proiectelor să se finanţeze
    în programul următor.

    La rândul său, ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a
    avertizat că depăşirea termenelor pentru achiziţiile publice poate duce la
    suspendarea plăţilor pe toate programele cu finanţare europeană. De aceea,
    printre priorităţile guvernului de la Bucureşti se află reformarea sistemului
    de achiziţii publice.

    La ministerul Transporturilor, premierul Dacian Cioloş
    i-a cerut ministrului Dan Costescu o analiză privind funcţionarea Companiei de
    Drumuri şi Autostrăzi şi a altor companii din subordinea ministerului. În privinţa
    investiţiilor în infrastructură, Cioloş a precizat că vor fi continuate
    lucrările prevăzute în MasterPlanul de transport discutat cu Comisia Europeană.
    Dacian Cioloş: Nu degeaba s-a lucrat foarte mult pe MasterPlan
    în această ultimă perioadă, care urmează să fie formalizat acum şi adoptat. Ne
    fixăm şi nişte obiective foarte precise, pe care să le urmărim în decursul
    acestui an, cum este, de exemplu, demararea sau continuarea procedurilor pentru
    autostada Piteşti – Sibiu. La fel, pe Comarnic – Buşteni, pe legătura dintre
    Transilvania şi Moldova, pe nişte drumuri expres şi pe o parte de autostradă,
    iarăşi, pe care putem să progresăm cu studii de fezabilitate, cu proiectul
    tehnic, pe centura Bucureştiului şi conectarea cu autostrada spre Ploieşti.

    Premierul a promis că aceste proiecte vor
    fi urmărite cu atenţie, aflându-se printre priorităţile guvernului de la
    Bucureşti.

  • Noul guvern confirmă creşterile salariale

    Noul guvern confirmă creşterile salariale

    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, a promulgat legea prin care salariile angajaţilor din
    sistemul sanitar cresc cu 25% de la 1 octombrie, iar ale celorlalţi bugetari cu
    10% de la 1 decembrie. Potrivit
    şefului statului, bugetul de stat pe anul viitor
    trebuie să aibă o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea României, astfel
    încât în următoarele luni să poată fi puse bazele reformelor în cele mai
    importante domenii. Or, premierul
    Dacian Cioloş a dat asigurări că majorarea
    salariilor bugetarilor nu va afecta ţinta de deficit pentru 2016 şi a precizat
    că, pentru a nu fi reduse sumele destinate investiţiilor, se va miza pe
    atragerea de fonduri europene. Premierul
    a mai punctat că, dincolo de aceste creşteri
    salariale, care sunt importante şi justificate, România trebuie să aibă şi un
    pachet de investiţii, astfel încât creşterea economică să nu se bazeze doar pe
    consum.

    Dacian Cioloş: Nu o să tăiem. In schimb, o să mergem pe partea de investiţii. Unde am
    rezervat fonduri şi pentru investiţii, atât la Ministerul Dezvoltării, cât şi
    la Ministerul Transporturilor, o să facem un efort prin absorţia fondurilor
    europene, ca să avem şi investiţii, aşa cum ne-am propus. Reuşim în calculele
    noastre să ne menţinem în ţinta de deficit de sub 3%.

    În prima jumătate a lunii, Camera Deputaţilor a adoptat cu 319
    voturi pentru, 7 abţineri şi doar 1 vot împotrivă, proiectul de lege prin care
    salariile bugetarilor români se măresc. Deputaţii spun că este normal ca toţi angajaţii de la stat să aibă salarii
    mărite, nu doar cei din educaţie şi sănătate. Proiectul a fost înaintat Parlamentului de către
    social-democraţi. Iniţiatorul documentului, deputatul Adrian Solomon, a
    explicat că a fost necesar ca legea să
    fie aprobată în procedură de urgenţă pentru că 2016 este an electoral, iar
    Legea responsabilităţii fiscale interzice orice mărire de salariu.

    Deşi s-au
    opus iniţial majorării, liberalii au acceptat legea. Ei au cerut, în schimb, un
    studiu de impact care să arate dacă
    bugetul are suficiente resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

    Potrivit noului executiv de la Bucureşti, principiile
    care vor sta la baza guvernării sale vor fi transparenţa în actul decizional,
    responsabilitatea şi deschiderea către dialog. Programul său de guvernare include, între altele,
    revizuirea marilor proiecte de investiţii, reforme în educaţie şi sănătate,
    consolidarea statului de drept şi organizarea, în condiţii care să nu ridice
    suspiciuni, a legislativelor şi localelor de anul viitor.

  • Retrospectiva săptămânii 15.11 – 21.11.2015

    Retrospectiva săptămânii 15.11 – 21.11.2015

    Priorităţile noului
    Guvern de la Bucureşti



    Noul Guvern de la
    Bucureşti condus de Dacian Cioloş şi-a început activitatea, după ce a fost
    votat cu o largă majoritate în Parlament. Pe termen scurt şi mediu, Executivul
    urmează să elaboreze bugetul pe 2016 şi să organizeze parlamentarele, dar şi localele de anul
    viitor. Apoi, sunt avute în vedere un plan de
    investiţii pe 10 ani, o strategie naţională de dezvoltare, reforme în educaţie şi sănătate. Se doreşte, totodată, creşterea şi
    consolidarea rolului României în Uniunea Europeană şi în NATO, întărirea şi
    dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA, precum şi susţinerea aspiraţiilor
    de integrare europeană a Republicii Moldova vecine, majoritar românofonă. Aşteptările românilor
    de la noul Guvern Cioloş, alcătuit din tehnocraţi cu experienţă în
    sectorul privat sau în instituţii europene, sunt foarte mari. Le-a exprimat,
    succint, preşedintele Klaus Iohannis: Aveţi şansa să arătaţi
    cum se poate guverna România bine, într-un an complicat şi cu aşteptări foarte
    mari din partea societăţii, din partea poporului. Trebuie să fiţi conştienţi că
    aşteptările vin, însă, şi din partea politicienilor. Am convingerea fermă că
    toată lumea îşi doreşte ca treaba să meargă ceas şi pentru asta este nevoie de
    un Guvern eficient.



    PSD, la ora
    bilanţului



    Un guvern vine, altele pleacă! Iar pentru cele succesiv
    conduse, timp de aproape 4 ani, de social-democratul Victor Ponta, luni a fost
    momentul bilanţului. A fost făcut de Liviu Dragnea, liderul PSD, principala
    formaţiune a fostului arc guvernamental. Cabinetele Ponta – a spus Dragnea -au preluat, în 2012, o
    economie care începea să depăşească anii de criză şi au reuşit să consolideze
    creşterea economică la 3,8%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. La
    ora actuală deficitul bugetar este de 1,5% din Produsul Intern Brut, faţă de
    5,4% cât se înregistra în 2011. Liviu Dragnea a detaliat şi alte realizări: România s-a împrumutat mai puţin în exterior şi pe piaţa internă, pentru că
    economia a mers bine. PIB-ul a crescut de la 133 de miliarde de euro la 158 de
    miliarde de euro în 2015. În felul acesta Guvernul Pontaa reuşit să aibă bani pentru a face două lucruri fundamentale: să crească
    puterea de cumpărare a majorităţii românilor, prin creşterea veniturilor şi
    reducerea taxelor, şi să încurajeze mediul de afaceri prin măsuri corecte
    incluse în Codul Fiscal.     Sunt destui cei care îi impută, însă, lui Victor Ponta între altele, o relaţie permanent
    conflictuală, în defavoarea ţării, cu fostul preşedinte Traian Băsescu,
    presupuse fapte de corupţie şi pierderea, în 2014, a cursei pentru preşedinţia
    ţării.



    Vot prin corespondenţă pentru românii din diaspora



    După ce Curtea
    Constituţională a României a decis, în
    unanimitate, că legea votului prin corespondenţă este conformă Legii
    fundamentale a ţării, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat-o joi. Documentul
    prevede că alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doreşte
    să voteze prin corespondenţă trebuie să se înscrie în Registrul Electoral pe
    baza unei cereri depuse personal sau trimisă prin poştă către misiunea
    diplomatică sau oficiul consular din statul de reşedinţă. Înscrierea nu se
    poate face, însă, şi online. Alternativa oferită de votul prin corespondenţă
    are drept scop remedierea sincopelor organizatorice care au făcut ca, în
    noiembrie 2014, la prezidenţiale, mii de români să nu îşi poată exercita
    dreptul de a vota. Într-o primă fază, legea va fi aplicată la scrutinul
    parlamentar de anul viitor. Dacă îşi dovedeşte eficienţa, ar putea fi extinsă
    la prezidenţiale şi europarlamentare.



    România şi lupta antiteroristă



    Terorismul
    funcţionează doar dacă provoacă teamă – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis,
    după sângeroasele atentate de la finele săptămânii trecute, de la Paris, printre
    ale căror victime sunt şi doi români. Klaus Iohannis: Dacă
    frica pătrunde în ţesutul social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi
    ating obiectivul adevărat şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu
    avem voie să lăsăm xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină
    relevante în societăţile noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această
    frică să ducă la stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio
    vină în această chestiune.     Aliată a Franţei în NATO şi parteneră în
    Uniunea Europeană, francofonă şi francofilă, România s-a raliat măsurilor
    adoptate de comunitatea internaţională pentru a încerca să prevină reeditarea
    unor orori similare celor din Paris. Potrivit preşedintelui Iohannis, din
    respect pentru minorităţile etnice şi religioase, populaţia musulmană din
    România nu va fi, însă, vizată de măsuri speciale. Majoritatea etnici tătari şi
    turci, concentraţi, în general, în sud-estul României, cei circa 70 de mii de
    musulmani din România sunt un model de integrare şi de loialitate faţă de
    statul român.



    Bilanţul de la Colectiv se
    agravează



    La trei
    săptămâni de la incendiul din clubul bucureştean Colectiv, bilanţul morţilor
    continuă să crească, apropiindu-se de 60. Din cei mai mult de 40 de răniţi încă
    internaţi în spitale din Capitală, peste 10 sunt în stare critică şi gravă. 30
    se află în unităţi medicale din străinătate. Tragedia a avut loc în timpul unui
    concert rock la care au fost prezente câteva sute de persoane. Incendiul care a
    izbucnit în urma unui show pirotehnic le-a provocat multora arsuri, însă
    numărul deceselor este mare din cauza amestecului de substanţe toxice inhalate.

  • Jurnal românesc – 18.11.2015

    Jurnal românesc – 18.11.2015

    Guvernul de
    tehnocraţi al
    premierului Dacian Ciolos a primit, marţi, votul de învestitură în Parlamentul
    României. Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan
    Stoenescu a subliniat, în cadrul audierilor, că diaspora va reprezenta o prioritate pentru
    noul Guvern şi că relaţia cu Republica Moldova este una ‘absolut primordială’.
    El s-a declarat convins că noul Guvern va sprijini posibilitatea ca toţi
    românii de peste hotare să îşi exercite dreptul la vot. Dan Stoenescu a
    absolvit Austin College din Texas, SUA, cu o diplomă de licenţă în Studii
    Internaţionale. A lucrat la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi la
    Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. De asemenea, a lucrat, în calitate
    de diplomat, la Madrid şi la Beirut.






    Fundaţia CAESAR a organizat, la Ambasada României din Washington,
    colocviul ‘Democraţie şi reprezentare: Perspectivele votului electronic şi prin
    corespondenţă pentru românii de pretutindeni’. Evenimentul a adus în prim-plan
    problematica exercitării votului pentru românii din diaspora. Cei prezenţi au
    atras atenţia asupra punctelor slabe pe care le are legislaţia in domeniu. S-a
    apreciat că, deşi reprezintă un pas înainte privind alternativa la votul
    clasic, legea votului prin corespondenţă – adoptată recent în Parlament şi
    contestată ulterior la Curtea Constituţională – se aplică doar românilor cu
    domiciliul sau reşedinţa în străinătate, şi nu şi celor din interiorul
    graniţelor României. Totodată, românii din străinătate vor putea vota strict
    pentru parlamentarii care reprezintă diaspora (doi senatori şi patru deputaţi),
    astfel că impactul legii nu ar fi unul semnificativ. Fundaţia CAESAR este o
    comunitate de experţi şi o platformă de acţiune civică pentru dezvoltarea
    economică şi consolidarea democratică a României.








    Aproximativ 2.400 de români din 39 de comunităţi din Marea Britanie,
    Italia şi Austria au beneficiat de informaţii şi materiale promoţionale în
    cadrul proiectului ‘Identitatea românească în lume’, realizat de postul de
    radio Trinitas al Patriarhiei Române. Proiectul ‘este un demers jurnalistic’
    prin care s-a dorit promovarea imaginii pozitive a românilor din diaspora şi
    sprijinirea măsurilor pentru afirmarea identităţii lor etnice, culturale,
    lingvistice şi religioase prin acţiuni de mediatizare şi consolidare a
    parteneriatelor.








    Orchestra de Camera a Radio România susţine, miercuri, un concert dedicat FRANCOFONIEI, în contextul
    în care invitat de onoare al Târgului Gaudeamus Radio România 2015 – ediţia a
    XXII-a este Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor
    şi Institutiilor Francofone din România. Spectacolul incepe la ora 19. Invitata
    specială a serii este violonista de origine română, Clara Cernat, iar la
    pupitrul dirijoral va fi muzicianului francez, Olivier Robe.








    Radio România Internaţional, serviciu public, are, de curând, un
    profil pe Tumblr, platformă de microblogging şi site de socializare pe care
    utilizatorii pot posta conţinut multimedia în cadrul unui blog public sau
    privat şi pot să urmărească blogurile altor persoane. Radio România Internaţional
    are profiluri şi pe următoarele reţele sociale şi platforme de partajare de
    conţinuturi: Facebook (în toate limbile de emisie şi în dialect aromân),
    Twitter (postări în limbile română şi engleză), Google+ (postări în română şi
    engleză), Flickr, Pinterest, LinkedIn (postări în română şi engleză), YouTube,
    Instagram şi SoundCloud – postări în română şi engleză.

  • Guvernul Cioloş a fost validat de Parlament

    Guvernul Cioloş a fost validat de Parlament

    Guvernul propus de premierul desemnat Dacian Cioloş a primit marţi votul de învestitură în Parlament. S-au înregistrat 389 voturi pentru, 115 împotrivă şi 2 voturi nule.