Cum a fost sărbătorită Ziua Românilor de Pretutindeni în comunitățile istorice.
Cum a fost sărbătorită Ziua Românilor de Pretutindeni în comunitățile istorice.
Ende April hat das Rumänische Kulturinstitut in Tel Aviv eine neue Auflage des Rumänischen Filmfestivals organisiert. Die Festspiele, die in Zusammenarbeit mit dem israelischen Filmblog MovieMania organisiert wurden, haben dem israelischen Publikum einen Überblick über die erfolgreichsten rumänischen Produktionen der letzten Jahre angeboten und fanden in Tel Aviv, Jerusalem, Haifa, Holon, Herzliya, Rosh Pina und Sderot statt. Un pas în urma serafimilor“ (Einen Schritt hinter den Seraphim“) in der Regie von Daniel Sandu, Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari“ (Mir ist es egal, ob wir als Barbaren in die Geschichte eingehen“) des Filmemachers Radu Jude, Moromeţii 2“, von Stere Gulea, Secretul fericirii“ (Das Geheimnis der Glücksseligkeit“), in der Regie von Vlad Zamfirescu, Povestea unui pierde-vară“ (Die Geschichte eines Taugenichts“) von Paul Negoescu, Aniversarea“ (Die Feier“) von Dan Chişu, Charleston“, des Regisseurs Andrei Creţulescu und Ghinionistul“ (Der Pechvogel“) des Regisseurs Iura Luncaşu, standen auf dem Programm der Festspiele.
Moromeţii 2“ ist die Verfilmung des zweiten Bandes des gleichnamigen Romans, Viaţa ca o pradă“ (Das Leben als Beutezug“) von Marin Preda, einem der größten rumänischen Romanciers des 20. Jh. Der Film erzählt die Geschichte der Bauernfamilie Moromete in den Jahren 1945–1946, einer Übergangszeit von Demokratie zur kommunistischer Diktatur, und bietet einen tiefen Einblick in die kommunistische Kollektivierung, den staatlich angeordneten Zusammenschluss von Menschen zu Gemeinschaften, Vereinen oder Genossenschaften. In der Roman-Adaption ändert jedoch der Drehbuchautor in einem gewissen Punkt die Geschichte, indem er den jüngsten Sohn der Familie Moromete, Niculae Moromete, verkörpert von Iosif Paştina, nicht als Parteimitglied auftreten lässt. Auf der Premiere des zweiten Teils von Moromeţii“ sagte der Regisseur Stere Gulea über seine Beziehung zur Hauptgestalt Ilie Moromete, sie sei ein Vorbild für ihn:
Er ist ein Mensch, der ständig versucht, alles zu verstehen, was um ihn herum passiert. Er versucht, die anderen mit ihren Meinungen, Wahlen und Konflikten zu verstehen, er ist ein Mensch, der harte Urteile ausspricht. Moromete ist der Mensch, der die anderen zum Zweifeln bringt und die anderen auf das Böse um sie herum aufmerksam macht. Weil wir meistens zu schnell reagieren, zu wenig nachdenken und der Bedeutung jedes Moments in unserem Leben nicht bewusst sind. Wir glauben, dass wir nur einige wichtige Momente in unserem Leben erleben, in der Tat wiegt aber jeder Moment sehr viel in unseren Entscheidungen und im Verlauf des Lebens.“
Die Geschichte eines Taugenichts“ von Paul Negoescu ist eine bittere Komödie über die schwierigen Situationen, in denen uns die Liebe manchmal bringt. Die Hauptrolle wird von Alexandru Papadopol verkörpert. Regisseur Paul Negoescu über seinen Film:
Es handelt sich um eine romantische Komödie um eine völlig unromantische Figur. Deswegen sind in diesem Film die üblichen Klischees der romantischen Filme nicht zu finden. Die von Alexandru Papadopol verkörperte Hauptfigur könnte so beschrieben werden: Er ist Mitte vierzig, Professor an der technischen Universität in Bukarest Politehnica, weigert sich ständig, das Leben ernst zu nehmen, pflegt eine offene Beziehung zu einer Frau, die sein Fremdgehen akzeptiert. Auf einmal wird aber diese Frau schwanger. Das löst ein Drama in seinem Leben aus, denn er zweifelt an sich selbst. Die Situation wirft zahlreiche Fragen auf, eine davon: Soll er endlich erwachsen werden oder nicht. Diese Fragen stellt er auch seinen Freunden. Einer von ihnen ist Schriftsteller und entscheidet, ein Buch über die Geschichte seines Freundes zu schreiben, so dass es eine völlig neue Perspektive darüber gibt.“
Während der Woche des rumänischen Films in Israel organisierte das Rumänische Kulturinstitut auch die Tagung Die Geschichte des Rumänischen Kinos vom Anfang bis zur neuen Welle“, moderiert von der israelischen Filmkritikerin Iris Lackner, Managerin des Filmblogs MovieMania.
במסגרת תוכניות” קפה רומני”, המכון לתרבות הרומנית, ICR תל אביב, מקיים ב06 במאי, שולחן עגול מוקדש לסרט הרומני.
מנחה המפגש יהיה MARTIN SALAMON, מנהל ICR תל אביב. בדיון משתתפים COSTEL SAFIRMAN, איש קולנוע, הבמאי LIVIU CARMELY וIRIS LACKNER, מבקרת קולנוע ומארגנת שבוע הסרט הרומני 2019.
IRIS LACKNER תציג את הנושאים המרכזים של שבוע הסרט הרומני כששני המוזמנים האחרים ידברו על תעשיית הסרט הרומני ועל סרטים רומנים נבחרים.
CORNEL SAFIRMAN ניהל את המחלקה לחקר של המרכז הירושלמי לקולנוע והיה בין המארגנים של הפסטיבל הקולנוע הבינלאומי בירושלים.
LIVIU CARMELY, מנהל אומנותי של פסטיבל הסרט היהודי בבוקרשט, הוא פרופסור בפקולטה לפילם של האוניברסיטה בתל אביב.
המרכז התרבותי הרומני בתל אביב מקיים, ב30 באפריל, אירוע חדש מסדרת ” בית הקפה הרומני, ושמו ” פגישות באגורה”. האירוע מתקיים בשיתוף בית ההוצאה לאור “SAGA” והוא מוקדש למזוג האומנויות הכתובות, שירה וסיפורים, ולאומנות הוויזואלית, ציור.
באירוע יוצגו 3 ספרים חדשים: “פגישות באגורה”, אוסף שירים וסיפורים על אומנות, חתום ע”י הסופרת |ADA SEGAL SHEFER וADRIAN GRAUNFELS , “עירורים סובייקטיביים” של SOFIA GELMAN, סיפורים על מוזיקה, מלחינים ומנצחים חשובים בעולם המוזיקה בארוק של המאה XIX. הספר האחרון הוא “BARUCH ELRON ציורים ו שרבוטים” ספר של ADRIAN GRAUNFELS .
נושא נוסף הוא העבודה של האומנית MIRIAM GAMBURD, שבתערוכת HOMO VULGARIS מציגה עבודות על התנ”ך, על היסטוריית האומנות ועל יחסו של האדם המודרני לאסתטיקה האירופית והיהודית, שעדיין מתפתחת.
מנחה האירוע, ADRIAN GRAUNFELS, יציג את נושא אומנויות בישראל הפוסט-מודרני, כשהוא יציין במיוחד את העבודות של BARUCH ELRON ושל ANAT HANIT.
România a fost prezentă la două dintre cele mai
importante evenimente internaţionale dedicate cărţii, Târgul de Carte de la
Londra şi la Salonul Cărţii de la Paris. La Târgul Internațional de Carte de la
Londra, care a avut loc în perioada 12-14 martie 2019, România a participat pentru
cea de-a 12 oară consecutiv. Sloganul prezenței românești la cea de-a 48-a ediție
a London Bookfair a fost Literatura română: o odisee europeană. Evenimentul
central al programului din acest an i-a avut în prim plan pe scriitorii Ioana
Pârvulescu și Claudiu Florian, laureați ai Premiului Uniunii Europene pentru
Literatură. Scriitoarea Ioana Pârvulescu. Într-adevăr, România face parte din odiseea literaturii europene,
suntem şi noi un personaj important acolo şi, mai mult, face parte din ADN-ul
literaturii europene, cum am şi spus în câteva interviuri pe care le-am dat în direct,
şi de la Târgul de la Londra, şi de la cel de la Paris. La dezbaterea
organizată la Târgul de Carte de la Londra am participat cu un prozator pe care
eu îl preţuiesc foarte mult, Claudiu Florian, laureat al Premiului Uniunii
Europene în 2016. Discuţia a fost moderată de de fosta jurnalistă BBC Rosie
Goldsmith, director al European Literature Network, o jurnalistă interesată
foarte interesată de promovarea literaturii române în Europa. Evenimentul s-a
desfăşurat la ICR şi m-am bucurat că a fost un public numeros, cu toate că era
o zi foarte ploioasă. A fost o discuţie animată, s-au pus întrebări, a ieşit
foarte bine. Impresia mea este că interesul pentru literatura europeană este
tot mai mare, oamenii vor să ştie ce se scrie aici şi despre ce e vorba.
La dezbaterea respectivă celor
doi scriitori români li s-a alăturat autor britanic Paul Bailey, un cunoscător
rafinat al literaturii și culturii române, într-o conversație despre
transgresarea granițelor în actul scriiturii. Discuția a fost ilustrată cu
lectura unor fragmente din operele premiate ale celor doi autori români, și
anume romanul Viața începe vineri și nuvela O voce de Ioana Pârvulescu,
precum și romanul lui Claudiu Florian – Vârstele jocului. Strada Cetății.
Salonul Cărţii de la Paris a fost organizat în
perioada 15-18 martie 2019, şi scriitorii români au participat la o serie de
evenimente organizate la standul Institutului Cultural Român. Sloganul sub care
s-au desfăşurat proiectele propuse de ICR a fost 2019 – L’année de la Roumanie
en Europe / Anul României în Europa. Pe lângă cele peste 20 de lansări de
carte organizate la stand, ICR a găzduit dezbateri despre traduceri şi
corespondenţa dintre arte vizuale şi literatură, alături de autori recunoscuți
internațional, printre care Gabriela Adameșteanu, George Banu, Ioana
Pârvulescu, Matei Vișniec și Adriana Babeți. Despre una dintre dezbaterile
respective ne vorbeşte scriitoarea Ioana Pârvulescu. Aş dori să menţionez că ne aflam foarte
aproape de standul Uniunii Europene, unde erau şi multe informaţii legate de
Premiul UE, dar şi despre România. La această dezbatere, care a fost deosebit
de plăcută, am încercat să facem o paralelă între prezent şi trecut şi să vedem
ce s-a întâmplat nu numai cu literatura, ci şi cu istoria, şi cu noi în ultimii
ani. Prima întrebare a jurnalistei Cristinei Hermeziu pentru noi toţi a fost
cum a ajuns fiecare dintre noi la Paris. Subtextul era că înainte nu se putea
circula, eu am prins acea epocă cu graniţele închise, iar primele care au trecut
graniţa au fost cărţile, după care am ajuns să trecem şi noi graniţa. Apoi
discuţia s-a desfăşurat pe teme literare, mă bucur să spun că am evocat figura
Monicăi Lovinescu şi că ea s-a aflat într-un fel în centrul dezbaterii ca o
figură eroică a literaturii române.
La
standul românesc au fost prezentate şi ultimele traduceri în franceză finanţate
de ICR prin Centrul Naţional al Cărţii (CENNAC), precum şi cărţile autorilor
români publicate de edituri franceze în ultimul an. Printre noutăţile editoriale
s-au numărat traduceri în franceză ale unor titluri, precum Dimitrie Cantemir
– Un prince roumain a l’aube des Lumières européennes, de Ştefan Lemny,
apărută la editura ICR, romanul Fem (éditionsNon Lieu), de Magda Cârneci, Un
Cioran inédit, purquoi intrigue-t-il? (éditionsFauve), de Mara Magda Maftei,
Pourquoi Hecube (éditionsNon Lieu), de Matei Vişniec, Les années
romantiques (éditionsNon Lieu), de Gabriela Adameşteanu, şi L’Empreinte du
papillon ou l’improbable idylle entre Capitalisme et Dictature
(éditionsL’Harmattan), de Marina Anca
Produit d’exportation impérissable, la
littérature roumaine était présente aux plus importants salons du livre européens
ce mois-ci. C’est à Londres qu’a eu lieu un débat sur le thème de la
littérature roumaine en tant que littérature européenne, avec, pour
intervenants, les lauréats du Prix de littérature de l’Union européenne, Ioana
Pârvulescu et Claudiu Florian. C’était le premier jour de la Foire du livre de
Londres, qui a eu lieu du 12 au 14 mars. Dans le public : des traducteurs,
des écrivains, des journalistes, des personnalités du monde académique, des
officiels britanniques et des écrivains intéressés par la littérature roumaine.
Andrei Codrescu a été le personnage principal d’un autre événement déroulé à
Londres. Réputé prosateur, poète et chroniqueur américain d’origine roumaine,
Andrei Codrescu y était invité au lancement de son dernier recueil de poésie,
« no time like now ». Cela a pris la forme d’une lecture-récital de
musique, où les vers entraient en dialogue avec les compositions interprétées
par la pianiste Mina Beldimănescu.
« La
présence de la Roumanie au Salon du livre de Londres est devenue – c’est ce que
l’on a pu constater dans les prises de parole de nos partenaires britanniques -
une vraie référence, pas seulement pour les personnes passionnées par la
culture roumaine, mais aussi pour les intellectuels qui s’intéressent à
l’Europe d’une manière plus large », soutient le
critique littéraire Răzvan Voncu, un des moteurs du programme roumain à la
Foire du livre de Londres.
La Roumanie n’a pas raté non plus le Salon du
livre de Paris, entre le 15 et le 18 mars. Cette année, plus de 1.200 exposants
représentant 35.000 auteurs de près d’une centaine de pays y ont rencontré
quelques 180.000 visiteurs. Livre Paris 2019 a fait une exception par rapport
aux salons des autres années. En lieu et place d’un seul pays mis à l’honneur,
le salon a mis tout un continent à l’honneur cette année, à savoir l’Europe. 35
maisons d’édition roumaines ont exposé leurs titres à Paris. Des colloques et
des lancements de livres ont été organisés sur le stand de l’Institut culturel
roumain, sous la devise « 2019 – L’année de la Roumanie en Europe ».
La relation féconde entre la Roumanie et la France et entre la Roumanie et le
continent européen a été la trame du débat « 30 ans après le retour à
l’Europe », dédié aux trois décennies postcommunistes. Une autre rencontre
de succès au stand roumain a été celle où Estelle Cantala, voyageuse, conteuse
et amoureuse de la Roumanie, a retracé son périple dans le Maramureş, dans le
nord du pays, à la recherche de contes traditionnels. Une table ronde a
également été consacrée à l’écrivain roumain Panaït Istrati, célébré notamment
comme écrivain de langue française. Militant gauchiste, proche des communistes,
surnommé « Le Gorki des Balkans », il a visité l’URSS dans les
premières années du règne de Staline et a été un des premiers intellectuels à
dénoncer les horreurs du régime soviétique.
Le commissaire européen aux Affaires
économiques et financières, Pierre Moscovici, lui-même avec des racines
roumaines, a tenu une conférence de presse au Salon du livre de Paris. C’était
l’occasion de réaffirmer le soutien de l’exécutif communautaire aux maisons
d’édition et au livre, en général. (Trad. Elena Diaconu)
Frankreich ist zur Zeit der Brennpunkt der rumänischen Kulturdiplomatie. Von Ende November bis Anfang April wird die Saison Rumänien-Frankreich im Hexagon ausgetragen. In Städten wie Paris, Avignon, Bordeaux, Brest, Grenoble, Lyon, Marseille, Nantes, Rennes, Straßburg oder Toulouse finden zahlreiche Veranstaltungen statt, die den kulturellen, aber auch wissenschaftlichen, pädagogischen oder sportlichen Reichtum Rumäniens hervorheben. Die rumänisch-französische Saison, die beginnend mit April von Frankreich ins frankophone und frankophile Rumänien wechseln wird, wurde aus einem gemeinsamen politischen Willen heraus geboren. Ihr Einsatz fällt mit der rumänischen Ratspräsidentschaft der Europäischen Union und den zwei Jahrhundertfeiern von 2018 zusammen: 100 Jahre seit der Großen Vereinigung und dem Entstehen des modernen Rumänien, bzw. 100 Jahre seit dem Ende des Ersten Weltkrieges. Wenn alle Augen also durch die Fülle an Aktionen jetzt auf Frankreich aufmerksam sind, so macht auch das rumänische Kulturinstitut die Events bekannt, die es in anderen Städten der Welt veranstaltet.
Erst am Donnerstag fand in Madrid die Einweihungszeremonie der neuen Zentrale des Rumänischen Kulturinstituts ICR stat. Die zahlreichen Gäste werden von nun an in einem neuen Zuhause erwartet. Laut der rumänischen Botschafterin in Madrid, Gabriela Dancău, kann die kulturelle Dimension in den bilateralen Beziehungen zu Spanien nicht außer Acht gelassen werden, da sie eine wichtige Säule der Zusammenarbeit darstellt. Mit dem neuen Hauptsitz wird das rumänische Kulturinstitut in Madrid einen qualitativen Sprung bei der Förderung kultureller Großprojekte in einem wettbewerbsfähigen spanischen Kulturkreis machen. Das Rumänische Kulturinstitut ICR befindet sich auf der Plaza del Cordon, in der Nähe des historischen, politischen und kulturellen Zentrums der spanischen Hauptstadt, nur wenige Minuten entfernt vom Königspalast, dem Nationaltheater und der Nationalen Oper, der Plaza Mayor und der Puerta del Sol, sowie anderen ausländischen Kultureinrichtungen. Das Rumänische Kulturinstitut befindet sich im Erdgeschoss eines historischen Gebäudes und verfügt über eine Ausstellungshalle, eine Bibliothek mit 3.000 Titeln und mehrere Kursräume. Die Bukarester Vertreter sind der Ansicht, das ICR liege nun am besten Platz im Herzen Madrids, so dass das spanische und internationale Publikum den kulturellen und künstlerischen Reichtum Rumäniens entdecken kann.
Lassen Sie uns von Madrid in andere Städte Europas ziehen. Zwischen dem 14. und 17. Februar nimmt Rumänien an der Buchmesse in Brüssel teil. Die Buchmesse, die ihr 50-jähriges Bestehen feiert, ist die wichtigste literarische Veranstaltung in Brüssel und zählt jährlich über 70.000 Besucher. In Den Haag findet am 19. Februar ein außergewöhnliches Konzert der Young European String Camerata und des Solisten Vlad Maistorovici (Violine und Komposition) statt. Am 23. Februar organisieren die rumänische Botschaft in Portugal und das ICR in Lissabon zum dritten Mal in Folge den Lesemarathon Portugal liest rumänisch unter dem Zeichen der Persönlichkeit von Constantin Brâncuşi. Die Beispiele können weiter gehen; in jedem rumänisches Kulturinstitut in 19 Ländern werden Kulturevents veranstaltet, um auf möglichst direkte Weise Brücken des Dialogs mit den Burgern anderer Länder zu schlagen.
Quand on parle de Vladimir Cosma, il est difficile d’être bref. Ce violoniste, compositeur et chef d’orchestre, établi à Paris, est né le 13 avril 1940 à Bucarest, dans une famille de musiciens. Son père, Theodor Cosma, était pianiste et chef d’orchestre, sa mère, Carola, était elle aussi musicienne, son oncle, Edgar Cosma, était compositeur et chef d’orchestre. Une de ses grand-mères avait été pianiste et élève du célèbre Ferrucio Busoni. Un documentaire, récemment diffusé sur une chaîne de télévision française, présentait Vladimir Cosma en train de longer, sourire aux lèvres, la rue de la capitale roumaine où il avait passé son enfance et sa jeunesse. Il se souvenait non seulement des bêtises qu’il faisait à l’époque, secondé par des copains qui étudiaient eux aussi la musique, mais aussi des chansons qui retentissaient dans le quartier et des querelles qui éclataient entre des voisins d’un naturel un peu colérique.
Après des premiers prix de violon et de composition au Conservatoire national de Bucarest, Vladimir Cosma arrive à Paris, en 1963, où il poursuit ses études au Conservatoire national supérieur de musique et travaille avec Nadia Boulanger. Qu’est-ce qui s’est passé, depuis ? Il suffit de jeter un coup d’œil à ses trophées, pour avoir la réponse: il a reçu deux « Césars de la meilleure musique de film » pour Diva (1982) et pour Le Bal (1984), deux « 7 d’or » de la meilleure musique télévisée, ainsi que divers prix et distinctions en France et à létranger. Il a également obtenu de nombreux Disques dor et de platine à travers le monde (France, Allemagne, Japon, Angleterre, Suisse, Belgique, Italie, Hollande, Scandinavie…). Il est chevalier dans l’Ordre national de la Légion d’honneur, commandeur des Arts et des Lettres et Grand Officier du Mérite culturel roumain.
Les 26 et 27 janvier de cette année, l’Institut Culturel Roumain de Paris, en collaboration avec l’Ambassade roumaine à Paris et sous l’égide de la présidence roumaine du Conseil de l’UE, a organisé deux concerts avec la participation de l’illustre compositeur Vladimir Cosma. Doina Marian, directrice de l’Institut, nous en parle: “ C’est un événement que nous préparons depuis près d’un an, avec le concours de Vladimir Cosma et de sa société « Larghetto Music », avec laquelle nous avons conclu un partenariat. Le concert du 26 janvier a été important et symbolique, puisqu’il était dédié à la présidence roumaine du Conseil de l’UE. Il a duré trois heures, auxquelles s’est ajoutée une session d’autographes que Vladimir Cosma a accordés sur ses CDs. Le 27 janvier a été une journée tout aussi impressionnante. Le compositeur a tenu une « Rencontre-Master class » — chose inédite pour lui. Il a raconté des événements de sa vie liés à la création de la musique de certains films, dont il a joué quelques fragments, en guise d’illustration, avec le concours de l’orchestre.”
Depuis 1968, Vladimir Cosma a composé plus de 300 partitions pour le cinéma ou la télévision. Il a écrit de la musique de jazz, des chansons pour des artistes tels Nana Mouskouri, Marie Laforêt ou Lara Fabian, ainsi que de la musique d’inspiration folklorique. Il a dédié des compositions à Gheorghe Zamfir. A présent, il collabore constamment avec un autre musicien roumain, Cezar Cazanoi — qui joue de la flûte, de la flûte de Pan, de la flûte champêtre et d’autres instruments de la même famille. Lors du concert du 26 janvier, Cezar Cazanoi est monté, lui aussi, sur scène, aux côtés d’autres musiciens très conus. Vladimir Cosma a été également attiré par la musique classique. Il a écrit un opéra, Marius et Fanny, sur un livret d’après l’œuvre de Marcel Pagnol, présenté pour la première fois à l’Opéra de Marseille, avec de grands noms à l’affiche : Angela Gheorghiu, Roberto Alagna et Jean-Philippe Lafont. Il y a ajouté la comédie musicale « Les aventures de Rabbi Jacob ». La première du spectacle a eu lieu au Palais des Congrès de Paris, en 2008.
Retour aux échos des concerts-événements parisiens des 26 et 27 janvier 2019. Au micro, Doina Marian, directrice de l’Institut culturel roumain de Paris: “ Les arrangements musicaux ont été présentés sur la toile de fonds d’extraits des films français dont Vladimir Cosma a écrit la musique. Vladimir Cosma est un mythe. En France, des générations entières l’ont pris pour modèle. C’est impressionnant. Par une étrange et heureuse coïncidence, le second événement que nous avons organisé a eu lieu le 27 janvier, qui est la date de naissance de Mozart. Et Vladimir Cosma est, en fait, un Mozart du 7e art. ” ( Trad. : Dominique)
שני סרטים רומנים אחרונים יוצגו בתחרות הרשמית של פסטיבל הסרטים הבינלאומי בחיפה, שנערך בין 22.09-1.10.2018. בחסות המכון הרומני לתרבות בתל אביב,יוקרנו, בתחרות הרשמית, בכורה ארצית את הסרטים הרומנים: “צעד אחד מאחורי השָׂרָף” בבימוי של דניאל סנדו (רומניהת 2018) ו”לא אכפת לי אם ההיסטוריה תזכור אותנו כברברים”, בבימיו ראדו גודה (רומניה, 2018). כמו כן, עדה סולומון, מפיקתם של הסרטים הרומנים, ובמאי דניאל סאנדו ישתתפו בפסטיבל ובדיונים שיתקיימו אחרי ההקרנות, בתקופה 23-24.09.2018.
“צעד אחד מאחורי השָׂרָף” יוקרן ב-23 ו-30 בספטמבר, עם כותביות באנגלית ועברית. הסרט זכה בפרסים רבים במהדורה זו של פרסים GOPO, הגאלה של פרסי הקולנוע הרומני. לא אכפת לי אם ההיסטוריה תזכור אותנו כברברים” יוקרן ב-24 ו-27 בספטמבר, עם כותביות באנגלית ועברית. הסרט הוא מועמדותה של רומניה עבור מועמדות בקטגוריה “הסרט הטוב ביותר בשפה זרה” של פרסי אוסקר2019 , וזכה בפרס קריסטל גלוב בפסטיבל הבינלאומי בקרלובי וארי.
המכון הרומני לתרבות בתל אביב ארגן, ביום השפה הרומנית, דיון בנושא מעמדה של השפה הרומנית בישראל, כחלק מסדרת “קפה רומני”, הנפתחת לאחרונה ב-ICR. האירוע, שנערך בשיתוף פעולה עם אגודת העיתונאים ואנשי התרבות בשפה הרומנית, ונהנה מנוכחותם של בלשנים חשובים. מנחה הייתה קלאופטרה לורינציו (Cleopatra Lorinţiu), סגנית מנהלת המכון הרומני לתרבות בתל אביב. בבנאום הפתיחה, מרטין סלמון (Martin Salamon), מנהל המכון הרומני לתרבות בתל אביב, דיבר על היסטוריה של חגיגות יום זה, גם ברומניה וברפובליקת מולדובה(רובם דוברי רומנית). באירוע הייתה גם גבריאלה מורארו (Gabriela Moraru), שגרירת רופובליקת מולדובה בישראל, שדיברה על המאבקים לשימור ושימוש בשפה הרומנית, וכן את ערכה לאוכלוסייה של רופובליקת מולדובה.
אלכסנדרו גרוסו, פרופ׳ לבלשנות באוניברסיטת תל אביב, עשה ניתוח תחבירי ומורפולוגי לשפה הרומנית. גוסטב מייסלס, פרופ׳ באותה אוניברסיטה, הציג את תרומתם של בלשנים רומנים ממוצא יהודי לבניה ולמוניטין של בית הספר הרומני לבלשנות, החל באינטלקטואלים הגדולים כמו אלכסנדרו גראור (Alexandru Graur) ומשה גסטר (Moses Gaster), והמשיך עם היימן הריטון טיקטין (Heimann Hariton Tiktin) ושלמה מרקוס (Solomon Marcus). פרופ׳ אברהם טל, פרופסור לבלשנות באוניברסיטת תל אביב, הציג את שלבי האבולוציה של השפה הרומנית המדוברת בישראל שימושיה במרחב הישראלי. לוציאן זאב-הרשקוביץ , בעל דוקטורט בהיסטוריה וחוקר בספרייה הלאומית, דיבר על מעמדה הנוכחי של השפה הרומנית בישראל. הוא החל במההערות ההיסטוריות הראשונות על השימוש בשפה הרומנית במרחב זה, והמשיך בנאום קצר על המספר הדוברים הפעילים, הפרסומים בשפה הרומנית ופעילות ההפצה של השפה והתרבות הרומנית.
המכון הרומני לתרבות מארח בין התאריכים 3 בספטמבר -12 באוקטובר 2018, תערוכה רטרוספקטיבית עם העבודות של האמן הרומני מרין פרפלה (Marin Parpală), תחת הכותרת “מחווה”.
התערוכה כוללת כ-20 ציורי שמן, עבודות גראפיות, איורי ספרים ואלבומים. העבודות הן בעיקר טבע דומם – פרחים, שקיעות שמש, לצד נופים כפריים – המשקף בעדינות את הקסם של תקופות העבר, כמו גם כמה דיוקנאות.
מרין פרפלה (Marin Parpală) נולד ב-1925 במחוז ג׳יורג׳יו (Giurgiu) (בדרום רומניה) ולאחר פעילות אינטנסיבית של מהנדס מכרות, הוא הקדיש את עצמו לציור. מאז 1975 הוא השתתף וזכה בפרסים רבים בתחרויות מיוחדות ברומניה ובחו”ל. עבודותיו נכללו במספר תערוכות קבוצתיות של אמנים רומנים, בשטוקהולם, מונטריאול, לוס אנגלס, סיאטל, וושינגטון, ניו יורק ולוקסמבורג.
‘Ziua Limbii Române’ va fi
marcată la Cahul, în Basarabia, în data de 31 august, printr-un concert
extraordinar etno-jazz, susţinut de Vali Boghean şi Band-ul său. Valeriu
Boghean este unul dintre cei mai talentaţi muzicieni din Republica Moldova,
aclamat de publicul care umple sălile de spectacole până la refuz. Pe lângă
vocea sa inconfundabilă, este cunoscut ca fiind un maestru al instrumentelor
aerofone, incluzând trompeta, saxofonul, flautul, tilinca, kavalul, dudukul,
cimpoiul şi clarinetul, dar nu ratează ocazia de a-şi cuceri audienţa cu
interpretări la chitară clasică şi bass. El va fi acompaniat de un band format din unii dintre cei mai buni
muzicieni din Basarabia, cu o mare experienţă internaţională. Concertul are loc
în Piaţa Horelor din Municipiul Cahul. Evenimentul, care se adresează românilor
din Basarabia, este organizat de Institutul ‘Euxodiu Hurmuzachi’ pentru românii
de pretutindeni, instituţie aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de
Pretutindeni, în parteneriat cu Consulatul General al României la Cahul şi
Primăria oraşului Cahul. Proiectul se înscrie în programul ,,Caravana
Identităţii Româneşti – program din domeniul identitar românesc’ ce face parte
din Planul de activităţi pentru anul 2018 al IEH.
ICR Bruxelles promovează studiul limbii române ca
limbă străină în spaţiul belgian prin organizarea de cursuri de limbă pentru
adulţi încă din 2010. În anul academic 2018-2019, cursurile sunt structurate pe
3 niveluri lingvistice, de la începători la avansaţi, şi se desfăşoară la
Bruxelles, în perioada septembrie 2018 – iunie 2019. În paralel, ICR Bruxelles
lansează o nouă serie a cursurilor de limba română ca limbă străină pentru
studenţii internaţionali ai Colegiului Europei de la Bruges (septembrie – noiembrie
2018). Cursurile se integrează în politica educaţională a Departamentului de
Limbi Străine al colegiului şi răspund nevoilor studenţilor specializaţi în
ştiinţe politice, drept european, administraţie publică europeană şi afaceri
europene. ICR Bruxelles omagiază limba română prin manifestări poetice în
cadrul unor festivaluri de anvergură.
Participanţii la Marşul centenarului,
inceput pe 1 iulie, au parcurs 1200 de km pe jos de la Alba Iulia, centrul
României şi locul simbolic al Marii Uniri de la 1918, şi vor să ajungă pe 1
septembrie la Chişinău, unde va avea loc o manifestaţie unionistă de amploare. Cei 34 de cetăţeni români participanţi la Marş îşi continuă drumul către capitala Rep.Moldova după ce au fost lăsaţi să
treacă graniţa. Singurul căruia nu i se permite accesul în Rep.Moldova este
liderul Mişcării Acţiunea 2012, George Simion, pe care autorităţile vamale îl
acuză de comportament agresiv şi inadecvat. El a negat acuzaţiile aduse.
Liderul Platformei Unioniste Acţiunea 2012, George Simion, a mai fost declarat
indezirabil în R. Moldova în 2015 şi 2016. Ambasadorul Republicii Moldova la
Bucureşti a fost invitat să dea explicaţii cu privire la motivele pentru care, initial, cetăţenilor
români nu li s-a permis trecerea frontierei. Ministerul român de Externe
declarase, anterior, că urmăreşte cu ‘atenţie şi preocupare’ situaţia creată la
graniţa cu Republica Moldova şi solicitase explicaţii.
O carte pentru un frate este sloganul campaniei
desfășurate în această vară de Asociația Eudava din Drobeta Turnu Severin,
care intenționează să strângă cărţi pentru românii din provinciile istorice.
Volumele vor fi donate românilor din Ucraina și din Republica Moldova. Campania
se încheie pe 31 august, de Ziua Limbii Române.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
reaminteşte că valabilitatea cardurilor de sănătate s-a prelungit la 7 ani.
Este vorba despre termenul de valabilitate a cardurilor naţionale de sănătate
emise până la 31 iulie 2018, care a fost prelungit de la 5 la 7 ani prin
Hotărâre de Guvern. Potrivit CNAS, aceste carduri sunt recunoscute drept
valabile de Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate timp de doi ani
după data de expirare a valabilităţii inscripţionată. În
cazul cardurilor emise anterior datei de 31 decembrie 2012, termenul de
valabilitate este 31 decembrie 2019, mai menţionează CNAS.
Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni a comunicat o serie de informaţii post Brexit
pentru românii din Marea Britanie. Potrivit unui comunicat al MRP publicat,
joi, anul 2019 are o importanță deosebită pentru România, atât din prisma
preluării mandatului pentru Președinția Consiuliul Uniunii Europene, cât și din
cauza ieșirii Marii Britanii din Uniune. Comunitatea de români din Regatul Unit
al Marii Britanii și Irlandei de Nord este evaluată la aproximativ 400.000 de
cetățeni români. În acest context, autorităţile de la Bucureşti acordă o
importanță deosebită informării, prevenirii și combaterii actelor de abuz de
orice tip – prin muncă, prin cerșetorie, sexual etc. asupra românilor rezidenți
în teritoriu. Pentru a preîntâmpina eventualele dificultăți înregistrate de
membrii comunității românești din Regatul Unit, aceştia se pot adresa, în
calitate de cetățeni europeni, Home 0fiice (HO), în vederea unei informări
corecte și complete. HO asigură traducerea informațiilor cheie în toate limbile
UE27. Home Office oferă sprijin pe componenta digitală, prin testarea
sistemului cu aportul unor voluntari; asigurarea accesibilității aplicației
digitale; asigurarea de asistență digitală persoanelor care întâmpină
dificultăți în utilizarea tehnologiei, similară cu cea oferită aplicanților din
state terțe, care constă în trierea telefonică a cazurilor, acordarea de
ghidare telefonică, în biblioteci sau în cazurile de imobilitate la domiciliu. Componenta de asistență digitală nu are
acoperire suficientă în Scoția și Irlanda de Nord, iar planurile HO sunt de a
organiza sesiuni de ghidare pentru grupuri.Home Office va stabili și
un Customer Resolution Centre, un centru de asistență care va oferi
consiliere și al cărui personal va fi pregătit în a recunoaște semnele
vulnerabilităților.
In perioada
14-19 iulie se desfăşoară la Castelul Peleş a doua ediţie a Şcolii de Vară de
la Sinaia, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi
Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Institutul Cultural Român
(ICR) şi Muzeul Naţional Peleş. Ediţia de anul acesta este dedicată
centenarului Marii Uniri şi istoriei exilului românesc anticomunist. Programul
are drept scop cunoaşterea şi înţelegerea fenomenului anticomunist postbelic în
rândul tinerilor din ţară şi străinătate. Şcoala de Vară de la Sinaia se
adresează studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor din România şi diaspora
(Europa), care dezvoltă sau intenţionează să realizeze proiecte pe tema
exilului românesc postbelic sau a aspectelor adiacente. Obiectivul acestei
ediţii constă în recuperarea istoriei şi valorificarea contribuţiei culturale a
exilului şi a dinamicii sale istorice prin prisma personalităţii Regelui Mihai
şi a implicării sale în exil până în 1989. Realităţile istorice ale exilului
românesc postbelic au nevoie să fie înţelese ca o legitimitate istorică şi
morală de la care diaspora ar putea să se revendice. Începând cu acest an,
deschiderea va fi punctată academic printr-o prelegere inaugurală în legătură
cu istoria monarhiei româneşti, a exilului anticomunist şi alte teme conexe. La
ediţia 2018 participă 14 tineri, opt din România şi şase din alte ţări
europene, care au demonstrat, în urma unei proceduri de selecţie, că înţeleg
importanţa cunoaşterii fenomenului exilului românesc şi a experienţelor de
viaţă ale românilor plecaţi din ţară din motive politice până în 1989. Aceştia
vor avea parte de prelegeri, workshop-uri, proiecţii de film, excursii şi alte
activităţi.
Irina Gudană, Raluca Sabău, Roxana Pop, Romeo Cuc, Mihai Gheorghe und Vlad Tomei hatten Lust, zu spielen. Sie dachten zurück an ihre Kindheit und passten dementsprechend ihr Projekt perfekt an die diesjährige Thematik der Biennale in Venedig an — denn heuer geht es um das Thema Freespace. Sie meldeten sich für die Projektauswahl an und vertreten nun Rumänien bei der renommierten Kunstschau. Die 16. Architektur-Biennale findet vom 26. Mai bis 25. November 2018 unter dem Motto Freespace“ in Venedig statt. Die “Biennale di Venezia” gilt als eine der wichtigsten Kunstschauen der Welt. Irina Petra Gudană, Projektteilnehmerin, schilderte uns den Weg des Projekts bis ins Finale:
Die Architektur-Biennale in Venedig ist eine der wichtigsten Architektur-Veranstaltungen der Welt. Rumänien nimmt jedes Jahr teil, sowohl an der Kunstschau wie auch an der Architektur-Ausstellung. Dieses Jahr beteiligt sich Rumänien mit dem Projekt Mnemonics. Das Projekt liegt uns, den Autoren, sehr am Herzen, denn wir haben unsere Kindheitserinnerungen zusammengelegt, um es zu gestalten. Unser Vorhaben untersucht die Entwicklung des Urbanismus und der Architektur in Rumänien und betrachtet sie durch das Filter des kollektiven Gedächtnisses. Das kollektive Gedächtnis fungiert als roter Faden und wird durch die Erinnerungen mehrerer Generationen von Kindern und Erwachsenen definiert. Diese sind in Städten, zwischen grauen Hochhäusern und Wohnblöcken großgewachsen. Damit antworten wir auf das Rahmen-Thema der diesjährigen Ausgabe — Freespace, freier Raum. Die Ausstellung Rumäniens in Venedig umfasst eigentlich zwei Räume — der eine setzt den anderen fort. Es geht einerseits um das Pavillon Rumäniens in Giardini de la Biennale, wo wir die urbane Architektur in Rumänien mit den engen Räumen zwischen den Wohnblöcken nachzustellen versuchen. Die zweite Ausstellung ist in der Galerie des Rumänischen Kulturinstituts in Venedig untergebracht. Hier gibt es viel weniger Platz, also versuchten wir, nur ein Treppenhaus nachzubauen. Denn das Treppenhaus ist emblematisch für den Eingang in jedweden Wohnblock in Rumänien.“
Vlad Tomei trat später dem Projekt bei, denn er hatte andere Beschäftigungen und sein Interesse lag eigentlich anderswo.
Ich bin Journalist von Beruf. Und diese ist eine der ersten Ausstellungen, die ich sehe, von der ich behaupten kann, sie ist einfach, inklusiv und verständlich für viele Besucherkategorien. Die Ausstellung ist so aufgebaut, dass sie den engen Raum zwischen verschiedenen Wohnblöcken in rumänischen Städten wiedergibt.“
Wir fragten Petra Gudană, was die Besucher sehen und erleben werden:
Das Pavillon wurde umgewandelt, es besteht aus zwei wichtigen Teilen — zum einen die Wände des Pavillons, die Gegenstand der Urbanismus-Studie sind. Diese Wände stehen für die Wohnblock-Fassaden und erinnern an den Raum zwischen den Wohnblöcken, wo wir als Kinder spielten. Wir untersuchen die Entwicklung der Architektur im Laufe der Jahrzehnte und erklären ihren Werdegang. Im Mittelpunkt stehen die Elemente, an die wir uns alle erinnern: der Teppichschläger, die Schaukeln, das Rad, der Tischtennistisch. Das sind Elemente, die überall in Rumänien im Raum zwischen den Wohnblöcken vorkamen. Es war das städtische Zubehör im öffentlichen Raum vor ein paar Jahrzehnten. Nach der Wende sind all diese Elemente mehr oder weniger in Vergessenheit geraten. Für uns fungieren sie als Gedächtnisanreize. Sie sind die »Mnemonics« für unsere Geschichten. Die Besucher betreten unser Pavillon und bekommen einen Überblick über den Urbanismus. Sie haben die Möglichkeit, sich mit all diesen Elementen auseinanderzusetzen. Ganz interessant: Die von uns vorgeschlagene Chronologie endet mit einer Frage über die Zukunft. Die Frage wurde den Kindern im Rahmen einiger von unseren Partnern organisierten Werkstätte gestellt. Einer unserer Partner ist der Verein »De-a arhitectura« (»Wir spielen Architektur«). Über die von ihnen gelieferten Antworten machen wir uns einen Eindruck über die Meinung der Kinder im Hinblick auf die Zukunft der Hochhäuser in Rumänien. Die Antworten wurden von den Kindern in Form von Zeichnungen ausgedrückt. Sie strahlen eine große Kreativität aus.“
Vlad Tomei fügte darüber hinaus Folgendes hinzu:
Die Kinder wurden aufgefordert, die Wohnblöcke der Zukunft zu zeichnen. Als ich ihre Zeichnungen sah, wusste ich gleich, ich würde gerne in so einem Gebäude wohnen. Die von ihnen vorgeschlagenen Wohnblöcke waren mit Rutschen versehen. In unmittelbarer Nähe gab es Spielplätze und viele andere spannende Elemente, die sie sich vorgestellt hatten. Es stimmt, dass es kindische Ideen sind, doch es ist unsere Pflicht, diese in Betracht zu ziehen. Denn wir müssen den öffentlichen Raum zukunftsorientiert umgestalten.“
Was die ausgestellten Elemente betrifft, abgesehen von den Fassaden, seien auch die Kindheitsspiele ein wesentlicher Bestandteil der Ausstellung, so Vlad Tomei:
Ein wichtiges Element sind die Spielkärtchen. In jeder Wand sind Kasten eingebaut, die Spielanweisungen von Spielen enthalten, die wir in unserer Kindheit spielten. Das erläutert auch die Projektdokumentation. Das lebendigste Bild in all unseren Köpfen sind die Kinder, die draußen vor dem Treppenhaus oder hinter dem Wohnblock miteinander spielen. Und sie stellen sich ganze Welten vor, obwohl der von ihnen bewohnte Raum leer ist.“
Ein glückliches Treffen, gespickt mit Gedanken über die Kindheit und einen Raum der Freiheit, so wie er von den Kindern von früher wahrgenommen wurde. Sie spielten zwischen grauen Wohnblockwänden und verwandelten jeglichen Raum in einen magischen Ort.
Dinamică
și efervescență au fost cuvintele-cheie care au definit inaugurarea expoziției Semn pentru IDENTITATE, la care au participat peste 100 de invitați
– autori și artiști români din țară și din diaspora.
Evenimentul, organizat luni – 28 mai
2018 de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Administrația Prezidențială,
face parte din proiectul Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni,
iniţiat alături de Ministerul Culturii și Identității Naționale și de Uniunea
Artiştilor Plastici din România.
Implicarea în acest proiect și
dinamica vizibilă a ICR au fost reliefate de președintele Institutului Cultural
Român, doamna Liliana Țuroiu, care a menționat trendul ascendent al colaborării
Institutului cu diaspora, în cuvântul de deschidere adresat invitaților.
Festivalul Culturii Românilor de Pretutindeni
este un demers menit să pună în valoare potențialul creator al
diasporei și să consolideze legăturile dintre noi, cei din România care
sărbătorim 100 de ani de viețuire împreună și cei care rămân români între alte
frontiere, aproape sau departe fizic, dar mereu aproape, moral și sufletește,
de țară. În ultima perioadă, ca parte a strategiei actualei conduceri, am
intensificat colaborarea cu românii și artiștii români din diaspora, conștienți
că trebuie să le vorbim românilor de pretutindeni și să le oferim instrumentele potrivite
pentru a promova România în rândul locuitorilor țărilor în care trăiesc, a declarat doamna Liliana Țuroiu.
Susținerea ICR
pentru organizarea Festivalului Românilor de Pretutindeni a fost remarcată și
de consilierul prezidențial, doamna Sandra Pralong.
Acest festival nu ar fi fost posibil fără
sprijinul ICR și fără implicarea Uniunii Artiștilor Plastici. Liliana Țuroiu
este și un antreprenor cultural de excepție. Calea dintre idee și implementare
depinde de cei care iau ideile și le materializează și acest lucru nu ar fi fost posibil fără ICR, a spus consilierul prezidențial Sandra Pralong.
Pe simezele expoziţiei, curatoarea Eugenia
Oprescu şi Anca Boeriu, coordonatoarea proiectului festivalului, au propus o
apropriere între gesturi și expresii vizuale a zece artiști români din țară și
din străinătate.
Astfel, festivalul redefinește
valoarea artistului român, indiferent de spațiul geografic în care acesta se
află și reface legături culturale între România și diaspora.
Au fost prezentate lucrări de
Brândușa Bontea, Viorel Chira, Oliviei Janku, Petru Lucaci, Cristian Paraschiv,
Delia Perrois, Mariei Petcu, Zitta Ring-Pavel, Radu Tuian şi Vasile Tolan.
Cuvintele lui Iov aparținând lui Matei Vișniec a fost
transformat de studenţii departamentului Grafică din cadrul Universităţii
Naţionale de Arte Bucureşti într-o carte-obiect ce a fost, de asemenea, expusă
în Sala Mare a Institutului Cultural Român.
Petru Lucaci, președintele Uniunii
Artiștilor Plastici, a lansat editurii ICR provocarea de a face cunoscut textul
lui Matei Vişniec, într-o ediție princeps.
Sunt bucuros că fac parte din acest proiect,
întrucât Bucureștiul este într-o efervescență extraordinară. Densitatea și
anvergura evenimentelor i-ar conferi titlul de capitală europeană. Am văzut în
programul ICR din diverse capitale europene că sunt invitați artiști români
care trăiesc acolo. Este important și pentru Institut și pentru noi să-i aducem
și în București. Mulțumesc ICR și Administrației Prezidențiale că au inițiat
proiecte cu un uriaș potențial cultural românesc, a declarat Petru Lucaci.
Festivalul
Culturii Românilor de Pretutindeni a adus împreună artişti din mai multe
domenii de creaţie pentru a dezvolta comunităţi care să celebreze cultura
română, indiferent pe ce meleaguri trăiesc autorii