Tag: ICR

  • Festivalul Filmului European 2018

    Festivalul Filmului European 2018


    Festivalul Filmului European pregătește debutul unei noi ediții. Și în acest an, publicul din România va avea ocazia să vizioneze producții cinematografice europene de succes, inclusiv premiere. Festivalul Filmului European ajunge în opt orașe din România, după următorul program: București (7 — 13 mai), Galați (11 — 13 mai), Tîrgu Mureș (18 — 20 mai), Râmnicu Vâlcea (18 — 20 mai), Timișoara (24 — 27 mai), Alba Iulia (25 — 27 mai), Iași (1 — 3 iunie) și Sibiu (1 — 3 iunie).



    Cea de-a 22-a ediție a festivalului debutează pe 7 mai, la Teatrul Național București, cu comedia dramatică “Au revoir là-haut / La revedere acolo sus” (Franța, 2017), în regia lui Albert Dupontel. Filmul este o ecranizare după romanul omonim al lui Pierre Lemaître, câștigător al premiului Goncourt în 2013. Pelicula a fost premiată, anut trecut, cu mai multe trofee César printre care cele pentru cea mai bună regie și cea mai bună imagine (Vincent Mathias).


    Programul complet al FFE 2018 va fi anunțat într-o conferință de presă, pe data de 4 mai.



    FFE, sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural



    Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român, a amintit că ediția din 2018 este strâns legată Anul European al Patrimonului Cultural, o inițiativă a actorului și eurodepuatului Mircea Diaconu, protagonist în mai multe filme românești de referință.


    Ne bucurăm că, în anul Centenarului Marii Uniri, reușim să aducem Festivalul Filmului European în mai multe locuri din România decât oricând până acum. Proiect de referință al Institutului Cultural Român, Festivalul Filmului European se desfășoară, în 2018, sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural. Celebrăm astfel o artă încă tânără la scara istoriei — dacă ne gândim că nu demult marcam 120 de ani de la primele proiecții ale fraților Lumière — dar definitorie pentru identitatea culturală a continentului. Prin dimensiunea francofonă a programului, această ediție a FFE anticipează, totodată, Sezonul România Franța, program amplu aflat la orizont. Festivalul pe care-l itinerăm în luna mai în țară e și un bun prilej să ne amintim că, grație succeselor internaționale repurtate de cineaștii români, filmul continuă să reprezinte un domeniu fanion pentru cultura română de azi”, a declarat Ileana Țuroiu.



    La ediția din 2017, Festivalul Filmului European a adunat peste 8000 de spectatori și participanți la dezbateri, în celel cinci orașe, inclusiv capitala României. Peste 35 de filme au fost vizionate în premieră în România, iar spectatorii au avut ocazia să vadă 60 de producții de lungmetraj, scurtmetraj, documentar și animații.



    Festivalul Filmului Europen este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene, al Biroului de Informare al Parlamentului European și EUNIC România, în parteneriat cu ambasadele, centrele și institutele culturale europene. Radio România, prin București FM și Radio România Cultural, se numără printre partenerii din acest an ai FFE.

  • Artistei Geta Brătescu i s-a înmânat Ordinul Național „Steaua României”

    Artistei Geta Brătescu i s-a înmânat Ordinul Național „Steaua României”

    Geta Brătescu, marea doamnă a artei conceptuale din România, a primit, în atelierul său de lucru, distincția oferită de Excelența Sa, Domnul Klaus Werner Iohannis, Președintele României. Decorația a fost înmânată pe 10 ianuarie 2018 de consilierul prezidențial pentru Cultură, Culte și Centenar, domnul Sergiu Nistor, și de doamna Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în luna septembrie 2017, decretul de decorare a artistei Georgeta Brătescu cu Ordinul Naţional Steaua României. În semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal, pentru remarcabila sa implicare în promovarea artei conceptuale româneşti, împletind cu o măiestrie profundă arta vizuală cu cea literară, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a conferit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer doamnei Georgeta Brătescu, artist vizual, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

    Artista Geta Brătescu, una dintre figurile centrale ale artei postbelice est-europene, a fost decorată cu Ordinul Steaua României, la propunerea președintelui ICR, doamna Liliana Țuroiu.

    Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român.

    Cu o carieră impresionantă, de peste 60 de ani, Geta Brătescu se bucură de apreciere în rândul publicului și al specialiștilor din domeniul artelor, în întreaga lume. Pavilionul României la Bienala Internațională de Artă de la Veneția, care a găzduit în 2017 proiectul Apariții al artistei Geta Brătescu, a fost unul dintre mai admirate și s-a bucurat de articole elogioase în mass-media internațională.

    În semn de apreciere pentru toată activitatea sa, pentru contribuția la patrimoniul cultural românesc și la promovarea imaginii României în lume, președintele ICR, doamna Liliana Țuroiu, a propus, în 2017, decorarea doamnei Geta Brătescu. Totodată, ICR a susținut prezența unei expoziții a marii noastre artiste și la Muzeul de Arte Frumoase din Gent. Astfel, din toamna lui 2017 și până la jumătatea lunii ianuarie 2018, acesta găzduiește prima retrospectivă din Belgia consacrată Getei Brătescu. An Atelier of One’s Own este prima expoziție majoră a unui artist român găzduită de celebrul spațiu expozițional belgian.

    Am susținut cu toată convingerea ca doamnei Geta Brătescu să-i fie acordată această distincție. Domnia sa este o adevărată emblemă pentru cultura românească, iar noi trebuie să ne apreciem valorile, prin toate căile posibile. De aceea, având în vedere cât de bine sunt primite lucrările domniei sale de publicul european, anul trecut am făcut demersuri, împreună cu reprezentanța noastră în Spania, pentru o expoziție Geta Brătescu și la Madrid, a declarat președintele Institutului Cultural Român.


  • Jurnal românesc – 19.12.2017

    Jurnal românesc – 19.12.2017

    Preşedintele
    Institutului Cultural Român, Liliana Ţuroiu, l-a primit marţi, la sediul ICR,
    pe secretarul de stat în Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Igor
    Şarov, împreună cu o delegaţie a Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti. Pe
    agenda întâlnirii s-au aflat subiecte privind acţiunile comune în vederea
    sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, dar şi planul comun pentru anul 2018.
    Acesta include manifestări precum: Ziua Culturii Naţionale, Salonul
    Internaţional de Carte ‘BookFest’ de la Chişinău, în cadrul căruia va avea loc
    un concurs de pictură pentru copii cu tematica Marii Uniri de la 1918,
    organizarea – în cadrul ‘Lunii Enescu la ICR’ – a unui concert la Chişinău,
    eveniment ce va avea loc cu prilejul Festivalului Internaţional ‘George Enescu’
    din capitala Moldovei. Planul comun mai include reuniunea Teatrelor Naţionale
    Româneşti, precum şi participarea la Târgul Internaţional de Carte de la
    Leipzig 2018, unde România va avea statutul de ţară invitată de onoare. Liliana
    Ţuroiu şi Igor Şarov au discutat, de asemenea, despre cooperarea culturală
    între Republica Moldova şi România, cu implicarea nemijlocită a ICR.


    Consiliul
    Județean Prahova a votat, luni, în unanimitate, propunerea de înfrățire cu
    raioanele Glodeni și Strășeni din Republica Moldova. Potrivit autorităţilor
    locale, acordul cu cele două raioane ar trebui să fie semnat pe 24 ianuarie, de
    Ziua Unirii Principatelor Române. 90% din localitățile din județul Prahova sunt
    înfrățite cu localități din statul vecin. PIB-ul judeţului Prahova este cât cel
    al Republicii Moldova, la un număr de locuitori mai mic de trei ori, Prahova
    fiind pe locul cinci în clasamentul judeţelor din România, în funcţie de PIB,
    în 2016. La începutul lunii decembrie, Raionul Căuşeni din Rep. Moldova şi
    judeţul Dâmboviţa au stabilit oficial relaţii de înfrăţire. În cadrul şedinţei
    de la Târgovişte a fost semnat şi primul protocol de colaborare, la nivel
    educaţional, între administraţiile judeţului Dâmboviţa şi raionului Căuşeni. Anterior,
    judeţul Dâmboviţa din România încheiase acorduri de înfrăţire cu alte două
    raioane din Republica Moldova – Ştefan Vodă şi Ialoveni.


    Românii care se
    întorc din Ungaria în România pot primi până la 40.000 de euro pentru
    deschiderea unei afaceri. Finanţarea se acordă prin intermediul proiectului
    Diaspora Start Up – 40.000 de motive să devii antreprenor în România. Proiectul
    este implementat de Asociaţia pentru Promovarea Afacerilor în România împreună
    cu Fundaţia LAM şi este realizat în cadrul Programului Operativ Capital Uman,
    cofinanţat de Fondul Social European. Proiectul este destinat românilor care
    doresc să înceapă o afacere
    şi în anul premergător înregistrării au trăit oficial în Ungaria. Se pot
    înscrie românii cu domiciliul în regiunea de dezvoltare de Nord-Vest sau
    Centrală şi care doresc să-şi pornească afacerea în aceste regiuni. Una din
    condiţiile proiectului este ca sediul să fie în mediu orăşenesc. În cazul
    domiciliului sau reşedinţei nu se pune această condiţie. Termenul limită pentru
    înscrierea în proiect este 11 martie 2018, iar valoarea proiectului este de
    circa 2 milioane de euro. Cei interesaţi se pot înscrie la adresa diasporaungaria.ro.

  • Burse pentru cercetătorii străini

    Burse pentru cercetătorii străini

    Institutul Cultural Român acordă, în această
    toamnă, burse pentru cercetătorii străini.
    Aceştia vor fi sprijiniţi financiar pentru un stagiu de două luni, într-o
    instituţie de profil din România, în vederea elaborării uneri lucrări ce
    dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti. Programul
    este dedicat perfecţionării academice şi vizează atât doctoranzi care lucrează
    pe o temă românească, pentru pregătirea lucrărilor de doctorat, cât şi
    cercetători consacraţi. Selecţia este făcută de o comisie independentă de
    specialişti, în baza unui dosar de candidatură, care trebuie să conţină, printre
    altele, recomandarea din partea coordonatorului lucrării de doctorat.

    Bursele de cercetare şi
    documentare şi alte forme de sprijin material (rezidenţe) vor fi acordate
    pentru următoarele 10 domenii: Arte vizuale, curatoriat şi critică de
    artă, muzeologie/muzeografie ;
    Muzică şi muzicologie; Jurnalism; Traduceri;
    Arhitectură, urbanism şi design;
    Literatură şi critică literară; Patrimoniu cultural; Management cultural;
    Ştiinţe economice; Stiinţe umane şi sociale.

    Dosarul de solicitare a bursei
    trebuie să conţină următoarele
    documente: formular de înscriere, CV, copia după actul de identitate sau
    paşaport, un proiect de cercetare, două scrisori de recomandare de la
    coordonatorul lucrării şi de la un alt profesor, de preferinţă un specialist pe
    tema propusă, copii printate după studiile publicate în ultimii doi ani într-o
    revistă de specialitate recunoscută în domeniul de cercetare ales de către
    candicat. Mai sunt necesare un plan de lucru în perioada pentru care se
    solicită bursa, iar în cazul doctoranzilor, copii după documente oficiale care
    atestă participarea într-un program doctoral acreditat.

    Toate aceste documente
    vor fi redactate în limba engleză, dar poate fi utilizată şi limba română în
    redactarea proiectului de cercetare dacă se cunoaşte foarte bine această limbă.
    Data limită pentru depunerea dosarelor este 15 noiembrie, iar sumele acordate
    sunt de 2000 de euro / bursă.

  • Jurnal românesc – 2.10.2017

    Jurnal românesc – 2.10.2017

    Peste 1.500
    de copii din mai multe sate româneşti din regiunea Cernăuţi asistă, în aceste
    zile, pentru prima dată, la un spectacol de teatru în limba română, graţie unui
    proiect al Direcţiei Românii din Afara Graniţelor din cadrul Institutului
    Cultural Român, intitulat ‘Caravana cu Poveşti în Bucovina de Nord’.
    Mini-turneul de teatru pentru copii cu piesa ‘Dănilă Prepeleac’, susţinut de
    actorii Asociaţiei Culturale ‘Lupii Albi’, a început în localitatea Boian şi
    continuă în mai multe sate unde românii sunt majoritari. Casa de cultură din
    Boian, construită în stil sovietic, întunecată şi friguroasă, a fost
    neîncăpătoare pentru cei aproximativ 450 de copii sosiţi inclusiv din satele
    din împrejurimi. Cei mici au fost captivaţi repede de păţaniile lui Dănilă
    Prepeleac, de modul inedit şi amuzant în care este pusă în scenă povestea lui
    Ion Creangă. Preşedintele Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din
    Ucraina, Lilia Govornean, partenerul local al proiectului, a subliniat faptul
    că asemenea proiecte sunt binevenite, întrucât copiii au acces la limba română,
    prin intermediul unor poveşti în care se regăsesc.






    Banca
    Naţională a României pune la dispoziţia specialiştilor români care lucrează în
    străinătate cinci posturi de înaltă competenţă, în cadrul programului Brain
    Regain – 2017, potrivit unui anunţ postat pe pagina de internet a băncii.
    Astfel, BNR a scos la concurs două posturi de economist principal la Direcţia
    modelară şi prognoze macroeconomice – Serviciul modele de prognoză
    macroeconomică si un post de economist principal la Direcţia stabilitate
    financiară – Serviciul politici macroprudenţiale. De asemenea, a fost scos la
    concurs un post de economist principal la Direcţia stabilitate financiară -
    Serviciul monitorizare riscuri sistemice şi un post de expert principal la
    Direcţia rezoluţie bancară. Termenul limită pentru depunerea aplicaţiilor este
    20 octombrie 2017. Pentru toate posturile scoase la concurs se cere, printre
    altele, cunoaşterea limbii engleze, deţinerea cetăţeniei române şi, la momentul
    depunerii aplicaţiei, a unui loc de muncă în străinătate. BNR precizează că
    niciun aplicant nu poate opta în acelaşi timp pentru două sau mai multe posturi
    vacante.




    Preţurile
    la energia electrică şi la combustibili s-au majorat de la 1 octombrie, in
    Romania, iar in zilele urmatoare va creste şi preţul gazelor. Tarifele la
    energia electrică au crescut, în medie, cu 3 lei şi 45 de bani pe lună la suta
    de kilowaţi, iar gazele pentru consumatorii casnici se scumpesc cu aproximativ
    6%. La 1 octombrie a intrat în vigoare si a doua majorare a accizei la
    carburanţi, cu 0,16 lei pe litru. Potrivit expertilor, aceste cresteri
    vor duce la scumpiri în lanţ pentru cele mai multe produse şi servicii, în
    special la alimente.







    In Romania,
    rata şomajului a fost, în luna august, de 5,1%, în scădere cu 0,1 puncte
    procentuale faţă de luna precedentă – informează Institutul Naţional de
    Statistică. Astfel, numărul şomerilor a fost estimat la 465.000 de persoane,
    mai puţin şi faţă de luna august a anului trecut, când numărul celor care nu
    aveau un loc de muncă depăşea 500.000 de persoane. În ceea ce priveşte
    distribuţia pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a fost, în august, cu 2,4 puncte
    procentuale mai mare decât la femei.

  • Rumanía será país invitado en la próxima edición de la Feria del Libro de Madrid

    Rumanía será país invitado en la próxima edición de la Feria del Libro de Madrid

    Este verano se ha firmado el protocolo de colaboración entre el Instituto Cultural Rumano y la Asociación de Empresarios del Comercio del Libro de Madrid, según el cual Rumanía participará como país invitado en la edición número 77 de la Feria del Libro de Madrid organizada anualmente en el Parque del Buen Retiro. El acontecimiento tendrá lugar del 25 de mayo al 10 de junio de 2018.



    Nuestro país participa en este acontecimiento desde 2012, siendo su presencia positivamente valorada por los periodistas, los editores, los empresarios del comercio de libros, las autoridades y la Comunidad de Rumanos de Madrid, según ha informado el Instituto Cultural Rumano de Madrid.



    Recientemente se ha estrenado en España la película Sieranevada, el tercer largometraje de ficción del director rumano Cristi Puiu.



    El próximo 25 de agosto se estrenará también en España la película rumana Ana, mon amour de Călin Peter Netzer.



    Además de estos acontecimientos, cabe recordar la reciente presencia en el Festival de Teatro Clásico de Almagro de la obra de teatro “Julio César” dirigida por Silviu Purcărete y presentada por el Teatro Húngaro de Cluj (Teatrul Maghiar de Stat Cluj).




    Ioana Anghel, directora del Instituto Cultural Rumano de Madrid, ha ofrecido más información sobre estos acontecimintos en una entrevista al programa Paseo cultural.



  • Seis artistas brasileños participan en un proyecto en Slănic Moldova

    Seis artistas brasileños participan en un proyecto en Slănic Moldova

    El proyecto artístico InContext comenzó el 27 de junio. Es una residencia internacional de creación en la que los artistas participantes crearán durante un mes unas obras inspiradas en la historia, la geografía y las costumbres del distrito de Bacău.



    La primera edición de este proyecto se titula “Sursa” (“La fuente”) y parte de una cita de la bióloga marina estadounidense Sylvia Earle: “No blue, no green” (“Sin azul no hay verde”).



    Es un proyecto iniciado y coordinado por Alina Georgiana Teodorescu nacida en la localidad de Slănic Moldova, distrito de Bacău. La artista rumana ha estudiado en Milán y Londres, y ha presentado sus obras en Reino Unido, Líbano, Tailandia, China, Brasil y Grecia. Después de haber trabajado fuera de su país de origen, la coordinadora de este proyecto ha deseado fomentar la creación contemporánea y el intercambio internacional en Rumanía implicando al público en unas prácticas artísticas cuyo tema es la naturaleza.



    El balneario de Slănic Moldova destaca por sus aguas minerales galardonadas en las exposiciones internacionales de París, Viena o Fráncfort del Meno. Además, gracias a los montes Nemira y las bosques que lo rodea, es un lugar adecuado para el arte. Además de los seis artistas brasileños, en el proyecto participa también el comisario de la exposición Daniel Kraichete.



    Al final de la residencia artística se organizará una exposición presentada en varios lugares del balneario a partir del 22 de julio. El proyecto ha sido organizado en colaboración con el Instituto Cultural Rumano.



    Los seis artistas brasileños participantes han ofrecido una entrevista al programa Paseo cultural en la que han hablado sobre su experiencia en Rumanía. Ha sido un diálogo en español y portugués con Renato Maretti, Liana Nigri, Gabriela Gusmão, Patricia Francisco, Felippe Moraes y Ricardo Càstro.




  • Acontecimientos culturales organizados en España y México

    Acontecimientos culturales organizados en España y México

    “Threads of Tradition. Una visión contemporánea del diseño en la artesanía rumana”, una exposición que se puede visitar hasta el 16 de julio en la Central de Diseño, Centro Cultural Matadero de Madrid.



    Cine rumano en España y también en la Ciudad de México, gracias a un proyecto desarrollado del 11 al 22 de junio en la Cineteca Nacional de México.



    Autores rumanos presentes en España. Rumanía ha participado también en la Feria del Libro de Madrid, un acontecimiento organizado anualmente en la capital española. Seminario organizado este verano en la Universidad de Alicante.



    Ioana Anghel, directora del Instituto Cultural Rumano de Madrid, ha proporcionado más información en una entrevista ofrecida al programa Paseo cultural antes de la apertura de la exposición de diseño rumano en Madrid. Para más detalles sobre los actos pueden visitar la página web www.icr.ro .




  • Expoziția Fikl. Puneri în scenă portugheze, la Muzeul Palatului Naţional Ajuda din Lisabona

    Expoziția Fikl. Puneri în scenă portugheze, la Muzeul Palatului Naţional Ajuda din Lisabona

    Cu ocazia celebrării a 100 de ani de relații diplomatice româno – portugheze, Ambasada României
    în Republica Portugheză, Institutul Cultural Român de la Lisabona, Fundaţia
    Bonte şi Direcţia Generală a Patrimoniului Cultural din Portugalia a fost
    inaugurat în 15 mai 2017, la Muzeul Palatului Naţional Ajuda din Lisabona,
    expoziţia Fikl. Portuguese Storylines/ Fikl. Puneri
    în scenă portugheze.


    Vernisajul a avut loc în
    Salonul Ambasadorilor unde au fost expuse o parte dintre lucrările monumentale
    ale artistului, la eveniment luând cuvântul José Alberto Ribeiro, Director al
    muzeului și reputat istoric, Ionuț Vulpescu, Ministrul Culturii din România,
    Luís Filipe Castro Mendes, Ministrul Culturii din Portugalia, Liliana Țuroiu, Președintele Institutului Cultural Român și
    autorul lucrărilor, Gheorghe Fikl.


    Gheorghe Fikl
    este unul dintre artiştii contemporani cei mai impresionanţi prin ascensiunea
    de cotă şi interesul din partea colecţionarilor în România post-comunistă. A
    studiat la Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca şi la nou-înfiinţata
    Universitate de Arte Plastice a Universităţii de Vest din Timişoara natală,
    absolvind în 1998, cu o lucrare de diplomă care se află de atunci în expunere
    permanentă în Facultate.

    În cadrul
    expoziției sunt expuse 17 lucrări de pictură și 15 lucrări de fotografie aflate
    în colecții private. Însoţită de un catalog care să orienteze publicul prin
    diferitele etape şi stiluri de creaţie ale artistului, expoziţia îşi propune să
    reconstituie un traseu şi o practică artistică ce au condus la recunoaşterea
    lui Fikl drept unul dintre cei mai originali şi apreciaţi artişti români pe
    plan internaţional.

    Sursa: comunicat ICR

  • Diplomă de excelenţă pentru o jurnalistă Radio România Internaţional

    Diplomă de excelenţă pentru o jurnalistă Radio România Internaţional

    Roxana Iorgulescu Bandrabur, redactor la Secţia Română Radio România Internaţional (RRI), din cadrul Radio România, a primit o Diplomă de Excelenţă la Gala Premiilor de Excelenţă pentru Românii din Comunităţile Istorice, ediţia a II-a.



    Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Românilor de Pretutindeni).



    Jurnalista RRI a fost recompensată pentru activitatea remarcabilă desfăşurată în beneficiul românilor de pretutindeni şi pentru păstrarea şi promovarea identităţii naţionale şi a valorilor culturale româneşti.



    Roxana Iorgulescu este specializată pe problematica românilor din jurul graniţelor, pe care a abordat-o şi în cadrul deplasărilor profesionale în Republica Moldova sau în comunităţile româneşti din Serbia şi Albania.


  • Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice, Ediția a II-a

    Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice, Ediția a II-a

    Luni, 30 ianuarie 2017, de la ora 18.00, la Teatrul Naţional I. L. Caragiale, a avut loc cea de-a doua ediție a Galei Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice. Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Românilor de Pretutindeni).



    Preşedintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, a susţinut, în deschiderea serii, un discurs despre importanţa sprijinirii comunităților de români de peste graniță.Toți românii din afara țării merită atât atenția, cât și dragostea noastră.



    El a pledat pentru sădirea în sufletele românilor de pretutindeni a dragostei de unire sufletească, care trebuie să fie neapărat românitatea și românismul, dincolo de granițe, dincolo de statalități istorice sau întâmplătoare.



    E nevoie să ne simțiți alături de dumneavoastră indiferent unde v-ați afla, dincolo de păstrarea identității, dar, de multe ori și pentru recăpătarea identității, a adăugat președintele ICR.



    Un scurt mesaj din partea Administrației Prezidențiale a transmis consilierul de stat la Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor, Sandra Pralong.



    La eveniment a fost prezent și ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac.



    Câștigătorii celei de-a doua ediții a Galei Premiilor de Excelență a Românilor din Comunitățile istorice sunt:


    Din Republica Moldova, au fost premiați: Maria Bulat-Săhărneanu – editorialist, autoare și realizatoarea de emisiuni la postul de radio Vocea Basarabiei; Nicolae Negru – editorialist la Ziarul Național din Chișinău și la numeroase reviste și ziare de pe cele două maluri ale Prutului, membru al Uniunii Scriitorilor din România și Republica Moldova; Artemis Bălan – vicepreședintele Asociației Tinerii Moldovei; Vlad Cubreacov – jurnalist, expert în problematica minorităților românești din spațiul ex-sovietic, președintele Asociației Răsăritul Românesc din Republica Moldova.



    De asemenea, au fost premiați Svetlana Stoinov – director al Liceului Mihai Eminescu din Comrat, Regiunea Autonomă Găgăuzia, și Vasile Kovaliov, fost deținut politic, originar din zona Nistrului, care a petrecut 64 de ani în cea mai cruntă regiune a Gulagului, Kolyma, ultimul basarabean supraviețuitor al lagărelor cu regim sever din Estul Extrem al Siberiei.



    Postul 10 TV, care difuzează producții media din cadrul proiectului Unirea TV, a primit un premiu pentru debut pe piața media din Republica Moldova, pentru promovarea valorilor românismului și spațiului informațional comun.



    Din Ucraina, din sudul Basarabiei au fost premiați: Petru Șchiopu – președintele Alianțe Creștin-Democrate a Românilor din Regiunea Odesa; Maria Popesku – profesor de limba și literatura română; Tudor Iordăchescu (post-mortem) – autorul monografiei satului Hagi Curda unde există singura biserică românească ridicată de statul român.



    Din regiunea Cernăuți au primit premii: Aurica Bojescu – președinte executiv al Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale și Secretar responsabil al Uniunii Interregionale Comunitatea Românească din Ucraina; Eugen Tovarnitschi – directorul liceului Mihai Eminescu din Carapciu.



    Din Maramureșul istoric au fost premiați: Ion Botoș – președinte al Asociației Dacia, promotor al românismului în regiunea Transcarpatia, partener anul trecut în proiectele derulate de ICR; Adriana Pop – directorul liceului românesc din Slatina (Solotvino); Elena Șiman – vicepreședintele Asociației Speranța din Slatina (Solotvino), dirijor al corului bisericii ortodoxe române Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Slatina (Solotvino).



    Un premiu special a primit Elena Nandriș, primarul localității Mahala, din regiunea Cernăuți, strănepoata Aniței Nandriș, autoarea volumului 20 de ani în Siberia, apărută la Editura Humanitas.



    Prin cartea Aniței Nandriș, Mahalaua noastră e cunoscută pe tot globul. Cine știe ce înseamnă durere, durere de limbă, durere de grai, durere de pământul tău, durere de țară, țara ta natală! De locul unde te-ai născut! Aestea nu-s vorbe goale! Asta e prin ceea ce trecem noi. Că voi aveți. Prețuiți! Pentru că noi, ca să putem vorbi, să ne-nțelegeți ce spunem, luptăm! Doamne ajută, a declarat Elena Nandriș.



    Din Serbia/Voivodina, au fost premiați: Daniel Magdu – vicepreședinte Comunitatea Românilor din Serbia; Ion Omoran – vicepreședinte Comunitatea Românilor din Serbia, redactor șef al revistei Cuvântul românesc.



    Din Timoc, au fost premiați: Slavoljub Gacovic – etnograf, profesor de istorie și arheologie; Filip Paunelovici – etnograf, specialist în dansuri populare, costume, obiceiuri ale românilor din Valea Timocului; Stefan Radovanovic – artist popular, instrumentist, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale.



    Din Bulgaria, au fost premiați: Lucica Gheorghiev – coordonator proiecte sociale, culturale și educaționale din partea Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, principala asociației românilor din Bulgaria; Milena Petrova – lector de limba română, cultură și civilizație românească în cadrul claselor pilot cu predare în limba maternă organizate cu sprijinul statului român.



    Din Albania, au primit premii: Josif Kruti – profesor de litere și coordonator al Școlii românești de la Divjaka și Ilia Bombaj – lider important al românilor/aromânilor din Selenița.



    Premiații pentru Ungaria au fost: Adela Kiss – grafician, artist plastic, bursier al statului român la Academia de Artă Ioan Andreescu din Cluj-Napoca și Ștefan Oroianu – fost președinte al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, reputat artist plastic.



    Comisia de jurizare a decis și acordarea unor premii onorifice, unor persoane care promovează prin activitatea domniilor lor românismul și valorile noastre comune acolo unde se află: Anca Corfu – consul general al României la Cahul, Eleonora Moldovan – consul general al țării noastre la Cernăuți, Roxana Iorgulescu – jurnalist RRI, Liliana Văduva – producător TVRI, Gina Ștefan – jurnalist AGERPRES, preot Mihai Hau – consilier patriarhal, Patriarhia Română, Ion Varta – directorul Arhivelor de Stat de la Chișinău, Cătălin Josan – solist.



    Premiile au fost înmânate de Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru românii din afara granițelor din Camera Deputaților, Mircea Druc, prim-ministru al Republicii Moldova în perioada mai 1990 – mai 1991, Michael Tița, consilier patriarhal, coordonatorul Sectorului relații bisericești, interreligioase și comunități bisericești externe din cadrul Patriarhiei Române, Nicolae Brânzea, director general adjunct al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, Cristina Leorenț, director TVR Internațional, Radu Baltasiu, directorul Direcției Români din Afara Granițelor din cadrul ICR.



    Gala a inclus momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Maria Gheorghiu, Veta Biriș, Vlad Miriță, Eliza Nirlu, Cătălin Josan, Cristofor Aldea Teodorovici, Ilie Caraș.



    Premiile au fost acordate in semn de recunoaştere pentru personalităţilor şi proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei au fost premiați oameni de cultură, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în promovarea românismului și a limbii române în comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova și Albania.




  • Burse pentru studii

    Burse pentru studii

    De la început, amintim că lansarea publică a ofertei de burse, precum şi a modului de organizare a concursului naţional pentru bursele de studii acordate cetăţenilor străini este realizată de către Ministerul român al Educaţiei Naţionale, prin Direcţia Relaţii Internaţionale. Rectoratele universităţilor şi potenţialii candidaţi sunt înştiinţaţi de această ofertă de burse atât prin adrese oficiale ale Direcţiei Relaţii Internaţionale către instituţiile de învăţământ superior de stat, cât şi prin publicare pe site-ul Ministerului Educaţiei, care are adresa www.edu.ro. Pentru obţinerea de burse ale statului român la studii universitare de licenţă pot candida studenţii cetăţeni străini care au absolvit cel puţin doi ani de studii, în afara anului pregătitor de limba română, într-o universitate de stat din România şi au obţinut media generală în toţi anii de studiu absolviţi în ţara noastră de cel puţin 8,50. Totodată, pentru obţinerea de burse ale statului român la studii de masterat, doctorat sau rezidenţiat pot candida cetăţeni străini care au absolvit o universitate de stat din România şi au obţinut aceeaşi medie generală de cel puţin 8,50. Selecţia finală a candidaţilor cetăţeni străini care solicită burse pentru continuarea studiilor universitare, respectiv postuniversitare este realizată de către Ministerul Educaţiei. Să notăm că, începând cu anul universitar 2008 – 2009, elevii şi studenţii primesc burse reprezentând echivalentul în lei al sumei de 65 de euro pe lună, masteranzii, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare / perfecţionare postuniversitară – 75 de euro pe lună, iar doctoranzii – echivalentul în lei al sumei de 85 de euro pe lună. Cheltuielile de cazare a studenţilor străini care beneficiază de bursă sunt asigurate prin bugetul Ministerului Educaţiei.



    Şi Ministerul român de Externe derulează un program de burse pentru cetăţenii care nu aparţin statelor membre ale Uniunii Europene în care sunt promovate, cu prioritate, solicitările candidaţilor care doresc să studiezeştiinţe politice şi administrative, ştiinţele educaţiei, cultură şi civilizaţie românească, jurnalism, studii tehnice, petrol şi gaze, ştiinţe agricole, medicină veterinară, arhitectură, arte vizuale. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.mae.ro, editat în engleză, franceză şi română, secţiunea Studii în România.



    Burse pentru studii acordă şi Institutul Cultural Român. Astfel, se acordă burse românilor care trăiesc în afara ţării şi constau în subvenţia pentru petrecerea a trei luni într-o instituţie din România. Apoi există burse pentru cercetătorii străini care constau în subvenţionarea a trei luni de stagiu într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări care dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti. ICR acordă şi burse pentru jurnaliştii străini care sunt reprezentate de subvenţionarea unui stagiu de documentare de o lună în România, pentru a realiza proiecte vizând ţara noastră şi cultura română, în scopul promovării acestora în străinătate. Există şi burse pentru traducători profesionişti şi rezidenţe pentru traducători în formare. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, site editat în engleză şi română


  • Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naţionale

    Ziua de 15 ianuarie, aleasă în 2010 Zi a Culturii Naţionale, este ziua naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). La Bucureşti, Orchestra şi Corul Filarmonicii George Enescu, sub bagheta dirijorului Iosif Ion Prunner, sărbătoresc la Ateneul Român Ziua Culturii Naţionale. Academia Română, alături de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, organizează o sesiune solemnă cu titlul În jurul identităţii româneşti. Ziua Culturii Naţionale va fi marcată de reprezentanţele Institutului Cultural Român din străinătate prin numeroase concerte, expoziţii, spectacole de teatru, evenimente literare, recitaluri de poezie, proiecţii de film şi conferinţe.



    ICR “Mihai Eminescu” de la Chişinău celebrează Ziua Culturii Române printr-un recital poetic-muzical cu titlul “Mihai Eminescu. Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată”. Pe 15 ianuarie, va avea loc spectacolul “Ciuleandra” de Liviu Rebreanu, montat de Teatrul Naţional Satiricus. Totodată, expoziţia de pictură Florentin Leancă va fi vernisată pe 16 ianuarie, iar pe 17 ianuarie va fi organizat un concert susţinut de Orchestra Naţională de Cameră a Sălii cu Orgă. ICR Beijing organizează, până pe 15 ianuarie, manifestarea culturală cu titlul “Luceafărul — descoperirea valorilor româneşti”.



    Şi ICR Berlin va organiza o seară de poezie – “Redescoperindu-l pe Eminescu” şi un recital de violoncel. Tot pe 15 ianuarie, ICR Bruxelles organizează un concert de vioară şi pian susţinut de violonistul Remus Azoiţei şi de pianistul Eduard Stan la Conservatorul din Luxemburg. ICR Budapesta va promova, în capitala ungară, lirica lui Mihai Eminescu, pe 16 ianuarie, cu o selecţie de poeme aparţinând acestuia, traduse în limba maghiară. ICR Lisabona organizează, timp de aproape o lună, până pe 10 februarie, proiectul “Un secol de cinema românesc la Cinemateca Portugheză”, care cuprinde proiecţia a 26 de filme româneşti.



    Pe 14 ianuarie, ICR Londra va inaugura o secţiune de carte românească în cadrul Bibliotecii Willesden Green din Londra. ICR Madrid va marca Ziua Culturii Naţionale printr-un dublu eveniment – conferinţa “Opera eminesciană şi dificultăţile traducerii”, urmată de vernisajul expoziţiei A.R.T.E.C. (Arts, Rediscovery, Traditional, Eclectic, Contemporary). La Paris – un recital de lieduri semnate de compozitorul Matei Bucur Mihăescu, pe versuri de Veronica Micle, interpretate de soprana Alexandra Moroiu, şi un concert de debut al turneului francez “Musique roumaine a travers les siecle”, dedicat promovării în Franţa a compozitorilor români.



    Accademia di Romania din Roma va organiza, pe 17 ianuarie, un proiect multicultural despre opera lui Mihai Eminescu. Pentru a marca Ziua Culturii Române, dar şi aniversarea a 100 de ani de la naşterea pianistului şi compozitorului Dinu Lipatti, ICR Viena va organiza, pe 15 ianuarie, conferinţa “Dinu Lipatti: Cel mai pur aur”.

  • Românii din comunităţile istorice din Serbia şi Ucraina au sărbătorit Ziua Naţională a României

    Românii din comunităţile istorice din Serbia şi Ucraina au sărbătorit Ziua Naţională a României

    Ziua Naţională
    a României a fost marcată de Institutul Cultural Român, prin
    Direcţia Români din Afara Ţării şi Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru
    românii de pretutindeniatât în diaspora, cât şi
    în comunităţile istorice româneşti din afara graniţelor ţării.






    Peste 170 de
    delegaţi veniţi din toate zonele Timocului sârbesc au adoptat, la Lacul Borului, Declaraţia Congresului Românilor din Serbia.




    În data de 3 decembrie, cu înalta binecuvântare a Episcopului
    Daniel, Episcop al Episcopiei Dacia Felix a Românilor din Serbia, cu prilejul
    Zilei Naţionale a României, în prezenţa delegaţilor şi a numeroşilor invitaţi
    din Serbia, România şi Bulgaria, la Lacul Borului s-au desfăşurat lucrările
    Congresului Românilor din Serbia care a reunit cele mai importante şi
    reprezentative organizaţii ale românilo/vlahilor din Timoc.




    Permiteţi-mi să vă transmit sincere aprecieri pentru
    demersurile permanente de consolidare a comunităţii româneşti din Serbia,
    reiterând, totodată, faptul că astfel de evenimente întăresc ideea existenţei
    unei singure naţiuni, unită de o legătură de conştiinţă, sufletească şi
    spirituală lipsită de graniţe
    . a transmis Vice Prim-ministrul Vasile Dîncu.




    În cadrul recepţiei oferite cu prilejul Zilei
    Naţionale a României şi a Congresului Românilor din Serbia, Institutul Eudoxiu
    Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni a oferit diplome de excelenţă
    preoţilor şi profesorilor care predau cursuri de limbă, cultură, istorie,
    spiritualitate şi civilizaţie românească copiilor români/vlahi din Timoc.
    Sărbătoarea a continuat în comunitatea românească din
    Serbia, printr-un concert de muzică populară și dansuri populare româneşti susţinut
    de artişti locali din regiune.


    Evenimentul a
    fost organizat în parteneriat cu Asociaţia Culturală a
    Românilor/Vlahilor din Serbia Ariadnae Filum şi Protopopiatului Daciei
    Ripensis din Serbia de Răsărit.




    La Ismail, pe 3 şi 4 decembrie 2016, peste 40 de profesori care predau în limba
    română în Sudul Basarabiei (Regiunea Odesa – Ucraina) au fost prezenţi la
    cursurile susţinute de lectori de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi.




    Cea de a doua
    zi s-a încheiat cu un concert susţinut
    de ansamblul Dor Basarabean din Utkonosovka.


    Partener: Asociaţia Naţional-Culturală a Românilor din Regiunea Odesa
    Basarabia.





  • Dezvelirea bustului lui Nicolae Iorga la Sarande,  în Albania

    Dezvelirea bustului lui Nicolae Iorga la Sarande, în Albania

    Institutul Cultural Roman, prin Directia Romanii din Afara Granitelor, organizeaza la Sarande, in Albania, in data de 19 noiembrie 2016, de la ora 12:00, evenimentul prilejuit de dezvelirea bustului marelui istoric si politician roman Nicolae Iorga, lucrare realizata cu sprijinul ICR de catre sculptorii de origine aromana Zisa Musa si Mario Musa, din Fier, Albania.

    Evenimentul este organizat in parteneriat cu Fundatia Nicolae Iorga, din Sarandë, Ambasada Romaniei la Tirana, cu sprijinul Primariei Orasului Sarandë.

    La ceremonia ce va avea loc pe faleza Hasan Tahsini sunt invitati oficiali ai statului albanez si roman, reprezentanti ai autoritatilor locale, precum si ai aromanilor (romanilor) din regiune, personalitati marcante ale vietii socio-politice si culturale a aromanilor (romanilor) din cele doua tari.

    Manifestarea se va incheia cu un spectacol de muzica si dansuri populare aromane, sustinut de artisti aromani (romani) din Romania: Eliza Nirlu si orchestra sa, ansamblul folcloric Dor din Sarighiol de Deal, judetul Tulcea (coordonator Dumitru Caimacan-Popescu), alaturi de coruri de copii, din Fier si Deviaka, Albania.

    Cu acelasi prilej, prin contributia Asociatiei Rasaritul romanesc din Chisinau (presedinte Vlad Cubreacov), Posta Moldovei a emis, prin Biroul sau Marca Personalizata, in tiraj limitat, cinci marci postale personalizate si un efect postal (plic) dedicat dezvelirii bustului marelui istoric Nicolae Iorga la Sarandë, Albania. Cele cinci marci postale personalizate -policrome, dantelate si adezive – redau, in chenar atribuit, urmatoarele imagini: bustul lui Nicolae Iorga, sigla Institutului Cultural Roman si data inaugurarii bustului (19.11.2016), cladirea Institutului Roman (Casa Iorga) de la Sarandë – fotografie din epoca, coperta exterioara si coperta interioara a lucrarii lui Nicolae Iorga Breve histoire de l’Albanie et du people albanais (Scurta istorie a Albaniei si a poporului albanez), publicata in 1919 la Bucuresti; Casa Iorga de la Saranda – astazi, o fotografie-portret a lui Nicolae Iorga (1871-1940). Manseta policroma colitei este intitulata Arte plastice, avand in partea dreapta un desen al operei Maiastra, a sculptorului Constantin Brancusi.

    Nicolae Iorga (1871-1940), istoric, scriitor si om politic roman, academician si profesor universitar, prim-ministru al Romaniei (19 aprilie 1931-6 iunie 1932).

    Prelegerile sale despre istoria Albaniei, care oferisera delegatiei albaneze la Conferinta de la Londra (1913) argumente pentru afirmarea drepturilor istorice ale poporului albanez, au fost publicate, in anul 1919, in cartea Brève histoire de l’Albanie et du peuple albanais.

    Drept recompensa, Regele Ahmet Zogui-a daruit lui Iorga, in anul 1931, un teren pe malul marii, in Sarandë, langa port. Nicolae Iorga a donat statului roman terenul in anul 1934, iar aici s-a construit, intre anii 1937 si 1938, cladirea Institutului Roman din Albania sau Casa Iorga, dupa planurile arhitectului Petre Antonescu. Institutul a devenit ulterior un important asezamant de cultura romaneasca. Se intareau, astfel, relatiile diplomatice si culturale romano-albaneze.

    Incepand cu anul 1935, Nicolae Iorga l-a delegat sa se ocupe de viitorul Institut Roman din Albania pe profesorul Dumitru Berciu, ilustru istoric si arheolog.

    Iorga a fost cel care a descoperit, in anul 1915, la Biblioteca Medicea Laurenziana din Florenta, cel mai vechi document cunoscut in limba albaneza, datat 1462 – Formula e pagëzimit, o formula de botez, un text liturgic scris de arhiepiscopul romano-catolic de Durrës, Pal Engjëlli.

    Marele erudit a privit Balcanii ca locul unde s-a nascut, s-a leganat si s-a copt «copilul» care, cu timpul, a devenit Batranul Continent, iar pe balcanici ca pe bastinasi autentici ai sai – Acad. Kopi Kyçyku.

    Opera lui Nicolae Iorga contine numeroase studii, lucrari de sinteza asupra istoriei nationale, cercetari privind viata aromanilor (romanilor din Balcani), evolutia si autohtonia lor in partile central-sudice ale Balcanilor, inclusiv in Albania. El arata ca limba folosita de aromani este un dialect al limbii romane, formata, de o parte si de alta a Dunarii, derivata din latina populara, evoluata in mod specific, in secolele de sfarsit ale Antichitatii si de inceput ale Evului Mediu.

    Este binecunoscuta originea sud-dunareana a istoricului, Iorga insusi afirmand ca un stramos al sau provine din zona Pindului.

    In 2016, s-au implinit 145 de ani de la nasterea lui Nicolae Iorga.

    Sursa: Comunicat icr.ro