Radio România Internațional

Tag: Igor Dodon

  • Urnili diznău zburăscu tru Ripublica Moldova

    Urnili diznău zburăscu tru Ripublica Moldova

    Tră a IX-a oară di la proclamarea a independenţăl’ei, tru 1991, cetăţean’il’i ali Ripublica Moldova suntu griţ tra ş-aleagă parlamentarl’i, aţel’i 101 membrii a parlamentului unicamearal. Alidzerli dit aestu mesu şcurtu s-dizvărtescu după un sistem mixt tru cari 50 di parlamentari suntu alepţă tru ună circumscripţie unică naţională iara alanţă, 51, tru circumscripţii teritoriale. Dit aesti dit soni, dauă circumscripţii suntu tru regiunea autonomă găgăuză, dauă tru spaţiul transnistrean controlat di secesioniştii andrupăţ di Moscova, iara trei suntu ndrepti tră cetăţen’il’i moldoveni dit xinătate, ică, după numili ufiţial, “tu Ascăpitată di Ripublica Moldova” şi “tru Apirită di Ripublica Moldova”, treia hiinda “SUA, Canada”.



    Tru tricutlu nu dipu dipărtosu, alidzerli parlamentare dit Ripublica Moldova avea ună miză multu ma mari, prezidentul a cratluihiindalui aleptu di cătră Parlamentu, cu votlu a trei ţinţimi dit numirlu a deputaţlor. Tru bitisita a anlui 2009, după bitisearea a aţilor dauă mandate a prezidentului comunistu Vladimir Voronin vini ună perioadă di doi an3i şi giumitati cu trei prezidentă interimari. Tru 2012, Parlamentul aleapsi un prezidentu niafiliat politic iara tru bitisitlu a mandatlui a aiştui năulu prezidentu numata fu aleptu di Parlament că maşi prit vot universal. Alidzerli legislative dit 1998, adusiră supriza incredibilăl’ei resurecţii a Partidlui Comunistu, cari amintă nai ma multe locuri tru parlamentu ama nu şi majoritatea. Va u facă la yinitoarili alidzeri, tru 2001, cu un ca ti ciudie record di 71 di posturi dit 101. Dupu patru ani, tut Partidlu Comunist amintă majoritatea, constituindalui un nău record tru lumea dimocratică şi maxus tru spaţiul fostăl’ei Uniuni Sovietiţi iu partidile comuniste fură cutugursiti, maxus la vot. 2009 easti, ama, un an cl’eaie tra sistemul electoral dit Republica Moldova.



    Partidul Comunist ş-anvărtuşeadză niheamă majoritatea parlamentară ama işearea dit scenă a lidirului absolut, Vladimir Voronin, după doauă mandate di prezidentu a statului, alasă partidul fără ună figură dominantă axi s-amintă diznău prezidenţil’ea. Efectul easti unu ca ti ciudie, alegerile suntu ţănuti diznă după maşi trei meşi. Partidul Comunist ma largu cheari aşe că numata agiundzea majoritatea parlamentară iar tru caplu a statlui yini ună perioadă di interimat. Tru aestu interval s-l’ia apofasea ca funcţia di prezidentu ali Ripublică Moldova s-hibă băgată dinintea a sufragiului universal. Năi alidzeri tra legislativlu di Chişinău s-ţăn tru 2010, nica și fără s-aprăftăsească majoritatea, partidul comunist armâne nai vărtosu dit fosta republică sovietică. Tăş pisti nica un mandat di patru ani partidlu comunist cadi di pi aestu prot loc, tru favoarea a socialiștilor, un partid ţi pari că s-hărneaşti dit forțăli a aţilui ţi avea dominată putearea Chișinău.


    Evoluțiile politiţi dit spațiul ali Ripublică Moldova suntu spectaculoase, tru an’il’I dit soni. România, dit truplua curi Stalin lo majoritatea teritoriilor ti formeadză tora Ripublica Moldova, ma largu easti ună atracție, ti furn’ia a apartenențăl’ei a l’ei la spațiul euro-atlantic și, dealihea, a istoriil’ei și a limbăl’ei comune. Tru idyiul chiro, influența rusă easti și ea tut ma vărtoasă, di s-hărseaşti di poziția acutotalui devotată andicra di Moscova a prezidentului Igor Dodon. Tru chirolu dit soni, ama, doctrinele politiţi suntu alăxiti di len turlii di parei di afaceri ma puță ică ici chiscini, cari ies tru scena rezervată a partidilor politiţi, di bagă zori vărtosu tra priloarea a putearil’i, prit alidzeri și tută gama di mecanisme democratice.



    Ca ti ciudie, tru idyiul chiro cu alidzerli tra parlamentul di Chișinău s-dizvărteaşti şi ună turlie di referendum cari ș-pripuni s-adună tu agiutorlu popular tamam tra n’icşurarea a numirlui di membri a aiştui for legislativ. Easti orlea zorlea un subiectu populistu cari s-adavgă la alti mecanisme di influențare a alidzerlor tră favoarea a unui partid ică altu. Electoratul s-aprochi di ţifra di trei milioane, tut ahât hiindalui și populația a statlui. Exighiseri yin dit atea că multă cetățeni ali Ripublica Moldova fudziră tru xeani ică tru România. El’i nu angreacă tru catagrafie ama au ndreptu di vot. Nădiili ca Republica Moldova s-acată calea a dezvoltaril’ei democratiţi, europeani, suntu și eale ligate di votlu și mintearea a aţilor cari băneadză tru xinătati. Easti ună nauă șansă tra aestu stat cu ună majoritate românofonă a curi modernizare democratică amănă, yinitorl’I patru an’i hiinda orlea zorlea dependință di rezultatlu a alidzerlor.



    Autor: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Urnele vorbesc din nou în Republica Moldova

    Urnele vorbesc din nou în Republica Moldova

    Pentru
    a IX-a oară de la proclamarea independenţei, în 1991, cetăţenii Republicii
    Moldova sunt chemaţi să îşi aleagă parlamentarii, cei 101 membrii ai
    parlamentului unicameral. Alegerile din acest februarie se desfăşoară după un
    sistem mixt în care 50 de parlamentari sunt aleşi într-o circumscripţie unică
    naţională iar ceilalţi, 51, în circumscripţii teritoriale. Dintre acestea din
    urmă, două circumscripţii sunt în regiunea autonomă găgăuză, două în spaţiul
    transnistrean controlat de secesioniştii susţinuţi de Moscova, iar trei sunt
    dedicate cetăţenilor moldoveni din străinătate, sau, după numele oficial, la
    Vest de Republica Moldova şi la Est de Republica Moldova, a treia fiind
    SUA, Canada.

    În trecutul nu foarte îndepărtat, alegerile parlamentare din Republica
    Moldova aveau o miză mult mai mare, preşedintele statului fiind ales de către
    Parlament, cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor. La sfârşitul anului
    2009, după încheierea celor două mandate ale preşedintelui comunist Vladimir
    Voronin a urmat o perioadă de doi ani şi jumătate cu trei preşedinţi
    interimari. În 2012, Parlamentul a ales un preşedinte neafiliat politic iar la
    sfîrşitul mandatului acestuia noul preşedinte nu a mai fost ales de Parlament
    ci prin vot universal. Alegerile legislative din 1998, au adus supriza
    incredibilei resurecţii a Partidului Comunist, care câştigă cele mai multe
    locuri în parlament dar nu şi majoritatea. O va face la următoarele alegeri, în
    2001, cu un uimitor record de 71 de posturi din 101. Peste patru ani, tot
    Partidul Comunist câştigă majoritatea, constituind un nou record în lumea
    democratică şi mai ales în spaţiul fostei Uniuni Sovietice unde partidele
    comuniste au fost repudiate, mai ales la vot. 2009 este, însă, un an cheie
    pentru sistemul electoral din Republica Moldova.

    Partidul Comunist îşi
    consolidează niţel majoritatea parlamentară dar ieşirea din scenă a liderului
    absolut, Vladimir Voronin, după două mandate de preşedinte al statului, lasă
    partidul fără o figură dominantă capabilă să câştige din nou preşedinţia.
    Efectul este unul surprinzător, alegerile sunt refăcute după numai trei luni.
    Partidul Comunist îşi continuă erodarea astfel că nu mai atingea majoritatea
    parlamentară iar în fruntea statului vine o perioadă de interimat. În acest
    interval se ia decizia ca funcţia de preşedinte al Republicii Moldova să fie
    supusă sufragiului universal. Noi alegeri pentru legislativul de la Chişinău se
    ţin în 2010, chiar și fără a reuși majoritatea, partidul comunist rămâne cel
    mai puternic din fosta republică sovietică. De abia peste încă un mandat de
    patru ani partidul comunist cade de pe acest prim loc, în favoarea socialiștilor,
    un partid ce pare a se hrăni din forțele celui ce dominase puterea la Chișinău.

    Evoluțiile politice din spațiul Republicii Moldova sunt spectaculoase, în
    ultimii ani. România, din trupul căreia a luat Stalin majoritatea teritoriilor
    ce formează acum Republica Moldova, continua să fie o atracție, datorită apartenenței
    sale la spațiul euro-atlantic și, desigur, a istoriei și a limbii commune. În
    același timp, influența rusă este și ea tot mai puternică, beneficiind de poziția
    total devotată față de Moscova a președintelui Igor Dodon. În ultimul timp,
    însă, doctrinele politice sunt înlocuite de tot felul de grupări de afaceri mai
    puțin sau deloc curate, care apar pe scena rezervată partidelor politicie, presând
    puternic pentru preluarea puterii, prin alegeri și toată gama de mecanisme
    democratice.

    În mod straniu, în același timp cu alegerile pentru parlamentul de
    la Chișinău se desfășoară și un fel de referendum care își propune să adune
    sprijinul popular tocmai pentru reducerea numărului membrilor acestui for legislativ.
    Este fără îndoială un subiect populist care se alătură altor mecanisme de
    influențare a alegerilor în favoarea unui partid sau altul. Electoratul se apropie
    de cifra de trei milioane, tot atât fiind și populația statului. Explicați vine
    din faptul că foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova au plecat în
    străinătate sau chiar în România. Ei nu contează pentru recesământ dar au drept
    de vot. Speranțele ca Republica Moldova să meargă pe calea dezvoltării democratice,
    europene, sunt și ele legate de votul și implicare celor care trăiesc în
    străinătate. Este o nouă șansă pentru acest stat cu o majoritate românofonă a
    cărui modernizare democratică întârzie, următorii patru ani fiind strict
    dependenți de rezultatul alegerilor,

  • Înaintea alegerilor din Republica Moldova

    Înaintea alegerilor din Republica Moldova

    La mai bine de patru ani după ultimul scrutin legislativ, de la
    sfârşitul lui 2014, Parlamentul de la Chişinău îşi va primeni componenţa. Alegerile
    de duminică vor avea loc, în premieră, pe baza sistemului de vot mixt, în care
    50 de deputaţi vor fi aleşi pe liste de partid, iar alţi 51 în circumscripţii
    electorale uninominale, într-un singur tur de scrutin. Simultan cu alegerile, e
    programat şi un referendum privind reducerea, în viitor, a numărului
    deputaţilor de la 101 la 61, precum şi posibilitatea revocării acestora de
    către cetăţeni. Autorităţile au deschis un număr record de secţii de votare
    peste hotare, dar societatea civilă susţine că acestea vor fi insuficiente
    pentru cei peste 800 de mii de cetăţeni cu drept de vot aflaţi în străinătate.
    Ei însumează un sfert din numărul total de alegători şi vor fi reprezentanţi în
    Parlament de doar trei deputaţi.

    Ca de fiecare dată în republica creată pe o
    parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de fosta Uniune Sovietică, în
    1940, în urma unui ultimatum, scrutinul va fi nu doar o alegere politică, ci şi
    una geopolitică. Rezultatele sondajelor privind intenţiile de vot relevă că favoriti
    sunt socialiştii filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon, cu aproape 40% din
    opţiuni, urmaţi de blocul ACUM, un cartel electoral al dreptei pro-europene, cu
    circa 25 de procente, şi de Partidul Democrat, centru-stânga, viora-ntâi a
    guvernului de coaliţie, declarat pro-occidental, cu 15. Relatările
    corespondenţilor Radio România la Chişinău converg către ideea că niciodată
    spiritele n-au fost aşa încinse la Chişinău ca în aceste ultime zile de
    campanie electorală.

    La dreapta, liderii ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, au
    declarat că au suspiciuni că ar fi fost otrăviţi cu metale grele. Ei susţin că,
    după ce s-au simţit rău, au făcut analize medicale din care a reieşit că în
    sânge au o cantitate mare de metale grele, care nu aveau cum să apară natural.
    Năstase a acuzat reprezentanţii guvernării că s-ar afla în spatele presupusei
    tentative de otrăvire.

    De la stânga, preşedintele Dodon şi-a îndemnat
    susţinătorii să se pregătească pentru acţiuni de protest şi a acuzat guvernarea
    PD că ar pregăti aşa-zise măsuri extreme împotriva sa şi a socialiştilor. După
    o întrevedere cu Dodon, ambasadorul Statelor Unite, Dereck Hogan, i-a
    atenţionat, de altfel, pe cetăţenii americani despre riscul unor dezordini în
    masă după alegeri. În numele României vecine, ambasadorul de la Chişinău,
    Daniel Ioniţă, a repetat că Republica Moldova ‘a fost, este şi va fi o prioritate
    de prim rang a politicii externe’ a Bucureştiului. O prioritate tot mai dificil
    de gestionat, recunosc, cu jumătate de gură, responsabilii politici români şi
    acuză, fără menajamente, analiştii. Aceştia amintesc că acum cinci ani
    Chişinăul era premiantul Parteneriatului Estic şi semna cu Bruxellesul acorduri
    de asociere şi de liber schimb, iar azi situaţia din republică e mai departe ca
    oricând de normele şi exigenţele europene.

  • Continuitate în politica externă europeană

    Continuitate în politica externă europeană

    Nu
    sunt puţine temele recurente pe
    agenda diplomaţiei comunitare, de la relaţiile post-Brexit cu Londra la raporturile
    tot mai complicate cu Statele Unite. Situaţia din zonele de conflict din
    apropierea Uniunii Europene revine la fel de frecvent în discuţiile dintre
    miniştrii de Externe din statele membre. Şi luni, la reuniunea de la Bruxelles a Consiliului Afaceri
    Externe, Ucraina şi Siria au ocupat prim-planul. Potrivit ministrului român de
    Externe, Teodor Meleşcanu, toată lumea a fost de acord că e nevoie ca Uniunea să se implice mult
    mai activ în găsirea unei soluţii politice la criza din Siria, care durează de
    aproape un deceniu şi care are un impact direct asupra Europei, în special prin
    valurile de migranţi şi prin revenirea pe continent a unor combatanţi de acolo.
    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a cerut ca Uniunea să emită, din nou, un
    mesaj foarte clar privind respectarea suveranităţii, unităţii şi integrităţii
    Ucrainei, vecină cu România.

    Potrivit corespondentei Radio România la
    Bruxelles, era de aşteptat ca Uniunea să interzică circulaţia în spaţiul comunitar
    şi să îngheţe bunurile celor opt cetăţeni ruşi implicaţi în incidentul de anul
    trecut din Strâmtoarea Kerci, care s-a încheiat cu arestarea unor marinari
    ucraineni. Ministrul Meleşcanu a explicat de ce aceste sancţiuni nu au fost adoptate încă Ele sunt în analiză la nivelul
    UE, dar principala prioritate pe care o avem acum la nivelul UE sunt
    demersurile pentru eliberarea marinarilor care au fost arestaţi în Strâmtoarea
    Kerci. Şi s-a considerat probabil că principala prioritate trebuie să fie
    eliberarea marinarilor ucraineni care sunt arestaţi şi, în paralel, sigur, să
    se discute şi despre persoanele care ar fi într-un fel implicate în această
    operaţiune de arestare.

    Celălalt stat ex-sovietic vecin României,
    Republica Moldova, a figurat, de asemenea, pe agenda
    reuniunii Consiliului Afaceri
    Externe al Uniunii. Acolo sunt programate, duminică, alegeri parlamentare,
    despre care analiştii spun că vor avea, ca de fiecare dată, nu doar o miză
    politică, ci şi una geopolitică. Potrivit sondajelor privind intenţiile de vot,
    favoriţi sunt socialiştii
    filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon, creditaţi cu aproape 40% din sufragii, urmaţi
    de blocul ACUM, un cartel electoral al dreptei pro-europene, cu circa 25 de
    procente, şi de Partidul Democrat, centru-stânga, vioara-ntâi a actualei
    guvernări declarat pro-occidentală, cu 15. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti nu
    şi-a ascuns speranţa ca alegerile să decanteze o majoritate care să continue
    parcursul european al Chişinăului. România, a mai spus el, consideră că Uniunea
    ar greşi dacă ar renunţa la investiţiile financiare şi politice făcute până
    acum în Republica Moldova.

  • Moldaurepublik: Neues Wahlsystem unförderlich für politische Ausrichtung

    Moldaurepublik: Neues Wahlsystem unförderlich für politische Ausrichtung

    Im neuen System werden 50 der 101 Abgeordneten direkt gewählt, die restlichen 51 auf Parteilisten. Ein kompliziertes und unklares Verfahren, rügen nationale und internationale Kritiker. Die meisten Aussichten auf den Erfolg haben drei Gruppierungen, die unterschiedliche Politikrichtungen verfolgen. Zum einen die linken Sozialisten, die vom prorussischen Präsidenten Igor Dodon unterstützt werden, Zweitens das Wahlbündnis ACUM — ins Deutsche übersetzt bedeutet dieses Wort Jetzt“. Es besteht aus zwei proeuropäischen Oppositionsparteien um Maia Sandu bzw. Andrei Năstase. Drittstärkste Partei sind die Demokraten, die sich zwar als proeuropäisch ausgeben, aber durch viele mutma‎ßlich antidemokratischen Ma‎ßnahmen zur einer Abkühlung der Beziehungen zu Brüssel beigetragen haben. Vladimir Plahotniuc, der Chef der Demokratischen Partei, sprach sich unlängst für einen vierten Weg aus: Die Moldau sollte sich weder am Westen noch am Osten orientieren und noch weniger eine Vereinigung mit Rumänien anstreben, sondern seine Unabhängigkeit ausbauen.



    Was bei den Wahlen auf dem Spiel steht und welche Konstellationen nach den Wahlen möglich sind, erläutert Dan Dungaciu, Chef des politikwissenschaftlichen Instituts an der rumänischen Akademie:



    Es steht immer etwas wichtiges auf dem Spiel in der Moldaurepublik, und zwar fast das Gleiche, seitdem das Land seine Unabhängigkeit ausgerufen hat. Die Wahlen hier sind nicht politisch, sondern geopolitisch, die Parteien genauso. Es gibt immer diese Spannung, diesen Druck, diese Ungewissheit über die langfristige, wahlenübergreifende Orientierung des Landes Richtung Westen oder Osten. Diesen Balanceakt haben sogar markante Präsidialfiguren vollzogen. Sie haben ein Mandat mit einem prowestlichen Angebot gewonnen, das nächste mit einem prorussischen. Wir sind also heute genauso konfus. Und ja, die bevorstehenden Wahlen sind immer wichtiger als alle anderen.“




    Dungaciu zufolge hat sich bislang zumeist die Linke durchgesetzt und die Mehrheit bekommen. Diesmal ist die Gesellschaft allerdings so gespalten, dass keine Partei alleine die Mehrheit bilden kann. Es wird also, so Dungaciu, eine Koalition geben oder zu Neuwahlen kommen. Was muss aber Rumänien in diesem Kontext tun?



    Rumänien ist als Land an der Spitze des Rates der EU in einer komplizierten Lage. Die Moldaurepublik hat leider diese Glanzleistung vollbracht, schlechter in Brüssel gesehen zu werden als noch unter dem Kommunisten Vladimir Voronin. Die Türen sind für moldauische Verantwortliche in Brüssel und in Washington verschlossen — das Image der Moldaurepublik war nie derart schlecht. Das bedeutet für Rumänien eine weitere Komplikation, weil es früher aufgrund nicht sehr glücklicher politischer Entscheidungen der Moldau auch dann Rückendeckung gab, als die EU auf strenge Strafma‎ßnahmen setzte und der Moldau sogar die Finanzierung entzog. Die Finanzierung ist heute noch abgeschnitten und muss nun den Test der Wahlen perfekt bestehen. Rumänien muss ein klares Signal geben: Politische Auseinandersetzungen sind in Fairness auszutragen. Rumänien hat dieses eigentlich in Brüssel verpönte Thema der Ostpartnerschaft auf die EU-Agenda gesetzt und trägt also eine gro‎ße Verantwortung — wenn nicht alles einwandfrei läuft, riskiert Bukarest seine Glaubwürdigkeit bei den EU-Partnern.“




    Die wenig übersichtliche Konstellation wird dadurch verkompliziert, dass am Wahltag auch zwei Referenden stattfinden. Die Bürger sollen entscheiden, ob das Parlament von 101 auf 61 Abgeordnete reduziert wird und ob Bürger ihren Abgeordneten auch vor den Wahlen das Mandat entziehen dürfen sollen. Die Ideen gelten als populistisch — die regierenden Parteien wollten durch diese Themen von wichtigen Anliegen wie der euroatlantischen Integration ablenken, meint der Politologe.

  • Republica Modova, între Est şi Vest

    Republica Modova, între Est şi Vest

    Prevăzute
    pentru luna noiembrie a anului trecut, alegerile parlamentare din Republica
    Moldova au fost amânate pentru 24 februarie 2019. Motivul? Vor fi organizate pe
    un sistem electoral nou – ceea ce necesită mai mult timp, pentru o mai bună
    organizare. Un sistem electoral mixt, criticat de comunitatea internaţională şi
    de opoziţia de la Chişinău. În conformitate cu noul sistem, 50 din cei 101
    deputaţi vor fi aleşi pe liste de partid, iar 51 în circumscripţii uninominale.
    Criticii acestuia spun că este un sistem stufos, complicat şi care lasă loc de
    ambiguităţi. Concurenţii electorali cotaţi cu cele mai multe şanse sunt trei
    formaţiuni cu orientare politică diferită.

    Este vorba de Partidul Socialiştilor,
    de stânga, susţinut şi de preşedintele pro-rus, Igor Dodon, Blocul Electoral
    ACUM, constituit din două partide de opoziţie, de centru-dreapta, pro-europene
    – Partidul Acţiune şi Solidaritate, condus de Maia Sandu, şi Platforma
    Democraţiei şi Adevăr, condusă de Andrei Năstase -, şi Partidul Democrat, aflat
    în prezent la guvernare, care se declară pro-occidental, dar care, prin multe
    din acţiunile sale considerate antidemocratice, a dus la o răcire a relaţiilor
    cu Bruxelles-ul. Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, s-a declarat
    recent adeptul celei de-a patra căi – nici Est, nici Vest, nici uniune cu
    România, ci pro-Moldova, a explicat la Radio România, Dan Dungaciu, directorul
    Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române,
    care a vorbit despre posibilele alianţe ulterioare alegerilor şi despre miza
    acestui scrutin:

    Totdeauna este
    o miză în Republica Moldova şi e cam aceeaşi de când şi-a declarat independenţa
    – alegerile în Republica Moldova nu sunt politice, ci geopolitice, partidele nu
    sunt politice, ci geopolitice, de fiecare dată există această tensiune, această
    apăsare, această indecizie a Republicii Moldova de a se duce cu fermitate şi
    consistent, adică nu doar pe parcursul unui ciclu electoral, către Vest sau
    către Est. Pentru că balansul ăsta care s-a petrecut de fiecare dată, uneori
    chiar sub aceleaşi figuri prezidenţiale – personaje politice importante în
    Republica Moldova au câştigat un mandat politic electoral cu o ofertă pro-vest,
    celălalt mandat l-au câştigat cu o ofertă pro-est – din punctul acesta de
    vedere, suntem în aceeaşi ambiguitate. Sigur că, de fiecare dată, alegerile
    care stau să vină par mai importante decât toate cele care au fost.

    De
    obicei, partidele de stânga au fost partide puternice, care ajungeau să ia
    majoritatea, mai spune Dan Dungaciu. De data asta, însă, vom avea o
    fragmentare, nu va exista niciun bloc, niciun partid care să poate să facă singur
    majoritatea. Aşa cel puţin ne spun sondajele şi vom avea cu siguranţă ori o coaliţie,
    ori anticipate, crede Dan Dungaciu. Ce trebuie să facă România, ce trebuie să
    urmărească în privinţa procesului electoral din Republica Moldova?

    Din nou, Dan
    Dungaciu: România este
    preşedinta Consiliului Uniunii Europene într-o situaţie complicată – din
    păcate, Republica Moldova a reuşit performanţa să fie mai prost văzută la
    Bruxelles decât era probabil şi pe vremea lui Vladimir Voronin. În acest
    moment, oficialii Republicii Moldova nu mai sunt primiţi la Bruxelles, nu mai
    au uşile deschise acolo, nici măcar în Statele Unite, aşa cum se laudă pe la
    Chişinău, deci Republica Moldova nu a stat atât de prost la nivel de imagine
    niciodată. România, din această perspectivă, are o complicaţie în plus, pentru
    că România, ca urmare a unor decizii politice, la vremea respectivă, din
    punctul nostru de vedere nu foarte fericite, a girat Republica Moldova chiar
    când Bruxelles-ul a dat semnale foarte dure de sancţionare chiar a Republicii
    Moldova, inclusiv atunci când au tăiat finanţările. Finanţările sunt blocate
    pentru Republica Moldova, urmând să vină testul alegerilor parlamentare, care
    ar trebui să se desfăşoare impecabil. Şi, din această perspectivă, România
    trebuie să fie fermă în a transmite mesaje că bătălia politică, bătălia
    parlamentară trebuie să se desfăşoare corect. România, care îşi asumă să pună
    pe agendă o temă, a Parteneriatului Estic – extrem de greu prizabilă la nivel
    european, nivelul de saturaţie este enorm la Bruxelles pe tema asta – deci
    România dacă încearcă să pună de pe scaunul înalt de preşedinte al Consiliului
    Uniunii Europene tema Parteneriatului Estic şi nu se asigură că ce se întâmplă
    în Republica Moldova este măcar decent, dacă nu bine, atunci sigur că România
    riscă sa-şi joace inclusiv destinul şi credibilitatea în raport cu partenerii
    Uniunii Europene.

    În aceeaşi zi cu alegerile parlamentare, în Republica
    Moldova va fi organizat şi un referendum consultativ privind reducerea
    numărului de deputaţi de la 101 la 61 şi acordarea cetăţenilor dreptul de a
    revoca deputaţii din funcţie. Un demers considerat de mulţi drept populist,
    servind actualei puteri, care a vrut să pună, astfel, între paranteze orice
    dezbatere legată de limbă sau de integrarea europeană a Republicii Moldova.

  • The Republic of Moldova, between East and West

    The Republic of Moldova, between East and West

    Slated for November last year, the Moldovan Parliament election was rescheduled for February 24, 2019. The reason was a change in the election system that needs time to ensure the proper organization of the ballot. It is a mixed election system, criticized by the international community and the opposition in Chisinau. According to the new regulations, 50 of the 101 MPs will be elected on party lists and the other 51 in single-member constituencies. Those who criticize the system say it is rigid, overly complicated and ambiguous.



    There are currently three parties that hold the highest chances of winning the vote: the left-wing Socialist Party, supported by pro-Russian President Igor Dodon, the ACUM electoral alliance, led by Maia Sandu and Andrei Nastase’s Democracy and Truth Platform, and finally, the Democratic Party currently in power, which is purportedly pro-European, although many of its actions have been deemed anti-democratic, leading to a deterioration of relations with the European Union. Vladimir Plahotniuc, the leader of the Democratic Party, has recently advocated what he calls a fourth solution for the Republic of Moldova, namely choosing neither the East or the West, refusing the union with Romania and opting for a pro-Moldovan path.



    Dan Dungaciu, the Director of the Institute for Political Sciences and International Relations of the Romanian Academy told Radio Romania more about the political outlook of Moldova after the legislative election: “There’s always been a stake in the Moldovan Parliament election, which has stayed the same ever since the country declared its independence, namely, that the election is not just political, but also geopolitical. Parties themselves are not political, they are geopolitical. There’s always been this pressing tension regarding Moldova’s indecision in choosing between East and West, not just during an election cycle, because we’ve seen the country swaying between East and West every time, sometimes during the term of a single president. Major Moldovan politicians won their terms based on a pro-European campaign and then went on to win a second term with pro-Russian election promises. From that point of view, we are seeing the same ambiguous position. And of course, it feels that the next election will definitely be more important than the previous”.



    Usually, left-of-center parties have been strong parties, able to win majority, Dan Dungaciu also says. This time, we will see a fragmentation, as there will be no bloc or party able to form a majority by itself. At least this is what opinion polls tell us. We will surely have either coalition or early elections, Dan Dungaciu believes. What should Romania do or what should it pay attention to in relation to the elections in the Republic of Moldova? Dan Dungaciu explains: “Romania is the president of the Council of the EU in a very complicated context. Unfortunately, the Republic of Moldova has at present a more negative image in Brussels than it had with Voronin at helm. At present, Moldovan officials are no longer received in Brussels as the doors are no longer open for them either there or in the United States, in spite of their saying the opposite in Chisinau. Moldova’s image in Brussels has never been more negative. This complicates Romania’s position even more, because Romania, following some less inspired political decisions, supported the Republic of Moldova even when Brussels sanctioned the country and cut its financing. Funds are blocked for the Republic of Moldova until the test of the parliamentary election that should unfold impeccably. From this perspective Romania must be firm in conveying the message that the political battle, the parliamentary battle, must be carried out in a fair manner. If Romania, from its high position as President of the Council of the EU, takes the risk of introducing on the agenda the issue of the Eastern Partnership, an issue that Brussels is tired of, and does that without making sure that developments in Moldova are at least decent, risks both its destiny and credibility in Europe.”



    On the same day with the parliamentary election, a referendum will be held on decreasing the number of parliament members from 101 to 61 and on granting citizens the right to revoke them. This approach is seen by many as populist and serving the interests of the current power, which thus wanted to put on hold any debate related to language or the country’s EU integration.


  • The Republic of Moldova, between East and West

    The Republic of Moldova, between East and West

    Slated for November last year, the Moldovan Parliament election was rescheduled for February 24, 2019. The reason was a change in the election system that needs time to ensure the proper organization of the ballot. It is a mixed election system, criticized by the international community and the opposition in Chisinau. According to the new regulations, 50 of the 101 MPs will be elected on party lists and the other 51 in single-member constituencies. Those who criticize the system say it is rigid, overly complicated and ambiguous.



    There are currently three parties that hold the highest chances of winning the vote: the left-wing Socialist Party, supported by pro-Russian President Igor Dodon, the ACUM electoral alliance, led by Maia Sandu and Andrei Nastase’s Democracy and Truth Platform, and finally, the Democratic Party currently in power, which is purportedly pro-European, although many of its actions have been deemed anti-democratic, leading to a deterioration of relations with the European Union. Vladimir Plahotniuc, the leader of the Democratic Party, has recently advocated what he calls a fourth solution for the Republic of Moldova, namely choosing neither the East or the West, refusing the union with Romania and opting for a pro-Moldovan path.



    Dan Dungaciu, the Director of the Institute for Political Sciences and International Relations of the Romanian Academy told Radio Romania more about the political outlook of Moldova after the legislative election: “There’s always been a stake in the Moldovan Parliament election, which has stayed the same ever since the country declared its independence, namely, that the election is not just political, but also geopolitical. Parties themselves are not political, they are geopolitical. There’s always been this pressing tension regarding Moldova’s indecision in choosing between East and West, not just during an election cycle, because we’ve seen the country swaying between East and West every time, sometimes during the term of a single president. Major Moldovan politicians won their terms based on a pro-European campaign and then went on to win a second term with pro-Russian election promises. From that point of view, we are seeing the same ambiguous position. And of course, it feels that the next election will definitely be more important than the previous”.



    Usually, left-of-center parties have been strong parties, able to win majority, Dan Dungaciu also says. This time, we will see a fragmentation, as there will be no bloc or party able to form a majority by itself. At least this is what opinion polls tell us. We will surely have either coalition or early elections, Dan Dungaciu believes. What should Romania do or what should it pay attention to in relation to the elections in the Republic of Moldova? Dan Dungaciu explains: “Romania is the president of the Council of the EU in a very complicated context. Unfortunately, the Republic of Moldova has at present a more negative image in Brussels than it had with Voronin at helm. At present, Moldovan officials are no longer received in Brussels as the doors are no longer open for them either there or in the United States, in spite of their saying the opposite in Chisinau. Moldova’s image in Brussels has never been more negative. This complicates Romania’s position even more, because Romania, following some less inspired political decisions, supported the Republic of Moldova even when Brussels sanctioned the country and cut its financing. Funds are blocked for the Republic of Moldova until the test of the parliamentary election that should unfold impeccably. From this perspective Romania must be firm in conveying the message that the political battle, the parliamentary battle, must be carried out in a fair manner. If Romania, from its high position as President of the Council of the EU, takes the risk of introducing on the agenda the issue of the Eastern Partnership, an issue that Brussels is tired of, and does that without making sure that developments in Moldova are at least decent, risks both its destiny and credibility in Europe.”



    On the same day with the parliamentary election, a referendum will be held on decreasing the number of parliament members from 101 to 61 and on granting citizens the right to revoke them. This approach is seen by many as populist and serving the interests of the current power, which thus wanted to put on hold any debate related to language or the country’s EU integration.


  • February 10, 2019

    February 10, 2019

    EXTRADITION 14 Romanians have been extradited to the USA for having masterminded
    a scheme to steal money from Americans and launder the funds by using
    cryptocurrency. The suspects have been detained after almost 100 US Secret
    Service agents and policemen did searches in Romania’s capital Bucharest and
    its surroundings. The prejudice has been estimated at 34 million dollars.
    Scores of mobile phones, electronic equipment and various amounts of money have
    been seized during the operation.












    FILM A Romanian film has reaped the
    grand prize of the short-reel festival in Clermont-Ferrand, France. The
    award-winner is Bogdan Muresanu’s 20-minute ‘The Christmas Gift’, whose plot is
    placed on December 20th 1989 shortly after the beginning of the Romanian
    anti-communist revolution. The plot thickens after the parents of a little boy
    have found out that he mailed Santa a letter, saying that his father’s only
    wish was to see dictator Nicolae Ceausescu dead.










    TENNIS Romania’s tennis side is today taking on the Czech Republic in Ostrava
    in a series of matches counting towards the Fed Cup’s quarterfinals. The
    world’s former number one Simona Halep will be playing Karolina Pliskova while
    Mihaela Buzarnescu will be up against Katerina Siniakova. The doubles matches
    will be pitching Irina Begu and Monica Niculescu against Barbora Krejcikova and
    Katerina Siniakova. After the matches on Saturday, Halep – Siniakova 6-4, 6-0
    and Pliskova – Buzarnescu 6-1, 6-4, the score is even, one-all. Lots drawn on
    Wednesday pitted Romania’s male side against Zimbabwe in the first round of the
    Davis Cup’s second value Group Two, the Europe-Africa zone.








    AMENDMENTS Romanian MPs have time until Monday to
    submit amendments to the budget draft law endorsed by the ruling PSD-ALDE
    coalition on Friday. The draft was drawn up taking into account a 5.5% economic
    growth, a 2.5% deficit and a GDP of over 200 billion euros. Under the fresh
    budget scheme, 2% of the country’s GDP will be allotted to the country’s defence,
    in accordance with its pledges to the NATO allies. Pension rises of 15% have
    also been envisaged as early as September this year. The right-wing opposition
    has lashed out at the delayed draft and some of its provisions, which it deemed
    unrealistic.










    ELECTION NGOs in the ex-soviet Romanian-speaking Republic of Moldova, have
    called on the Election Committee to allow the Diaspora to cast their ballot in
    the Parliamentary election on February 24th even if they have
    expired IDs. The aforementioned NGOs have referred to the previous elections,
    when this was possible. In a first for the ex-soviet republic, elections are to
    unfold under the mixed voting system, in which the 50 MPs will be elected on
    party tickets, while the rest 51 in constituencies. Concurrently with the
    election, a referendum is to be carried out on cutting the number of MPs from
    101 down to 61 as well as on the possibility for these MPs to be revoked by the
    citizens. According to the polls the pro-Russia socialists of incumbent president Igor Dodon are among the
    favourites with allegedly 40% of the vote intentions, followed by ACUM, a bloc
    made up of pro-European right-wingers, which has been credited with 25% of the
    votes and the centre-to-left Democratic Party, the main political force in the
    pro-western coalition government.




    (translated by bill)





  • Die Moldaurepublik steht vor den Parlamentswahlen

    Die Moldaurepublik steht vor den Parlamentswahlen

    Mehr als vier Jahre nach den letzten Wahlen, Ende 2014, wird das Parlament in Chisinau eine neue Zusammensetzung haben. Die Wahlen vom 24. Februar werden zum ersten Mal auf der Grundlage des gemischten Wahlsystems abgehalten, bei dem 50 Abgeordnete auf Parteilisten und weitere 51 durch Persönlichkeitswahl in Wahlkreisen in einem einzigen Wahlgang gewählt werden. Gleichzeitig mit den Wahlen wird es auch ein Referendum über die künftige Verringerung der Abgeordnetenzahl von 101 auf 61 geben, sowie über die Möglichkeit, dass diese von den Bürgern zurückgezogen werden können.


    Wie jedes Mal in der Republik, die 1940 nach einem Ultimatum auf einem Teil, der von der ehemaligen Sowjetunion annektierten ostrumänischen Gebieten gegründet wurde, wird die Wahl nicht nur eine politische, sondern auch eine geopolitische Entscheidung sein. Die Meinungsumfragen zeigen, dass nur vier politische Parteien in die neue Chişinău-Legislative kommen würden.


    Favoriten sind die prorussischen Sozialisten des Präsidenten Igor Dodon mit fast 40% der Stimmen, gefolgt von dem ACUM-Block, einem pro-europäischen rechten Wahlbündnis, mit etwa 25% und der Demokratischen Partei (Mitte-Links) mit 15%. Damit steht die Moldaurepublik vor einem neuen kritischen Moment für ihre Entwicklung. Innere und äußere Kräfte versuchen, sie zu destabilisieren und die Gesellschaft zu spalten – warnte der US-Botschafter in Chisinau Derek J. Hogan.


    Washington ist der Meinung, genauso wie Bukarest und Brüssel, die Parlamentswahlen seien ein entscheidender Test. Die Vereinigten Staaten, so der US-Diplomat, fordern die Behörden auf allen Ebenen auf, einen freien, fairen und transparenten Wahlprozess zu sichern, an dem alle Kandidaten unter gleichen Bedingungen teilnehmen sollen, so dass keiner Angst vor Belästigung oder Einschüchterung haben soll.


    Der Vorsitzende des amtierenden Parlaments Andrian Candu (PD) ist davon überzeugt, dass die Moldaurepublik nach den Wahlen weiterhin eine pro-westliche Regierung haben werde, auch wenn die Sozialisten die Wahlen gewinnen. Diese werden nicht die erforderliche Stimmenanzahl erzielen, um eine Mehrheit zu bilden.


    Andrian Candu fügte hinzu, das europäische Engagement Chisinaus sei so kräftig, dass er bereit sei, auf die Integration der prorussischen Region Transnistrien zu verzichten, um in die Gemeinschaftsstrukturen aufgenommen zu werden. Transnistrien wird seit 1992 von den zentralen Behörden kontrolliert. Der rumänische Botschafter in Chisinau Daniel Ioniţă versprach, dass die Moldaurepublik im laufenden Semester der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft, einen besonderen Platz auf seiner Tagesordnung haben werde.

  • Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare

    Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare

    La mai bine de patru ani după ultimul scrutin legislativ, de la
    sfârşitul lui 2014, Parlamentul de la Chişinău îşi va primeni componenţa. Alegerile
    de pe 24 februarie vor avea loc, în premieră, pe baza sistemului de vot mixt,
    în care 50 de deputaţi vor fi aleşi pe liste de partid, iar alţi 51 în
    circumscripţii electorale uninominale, într-un singur tur de scrutin. Simultan
    cu alegerile, va avea loc şi un referendum privind reducerea, în viitor, a
    numărului deputaţilor de la 101 la 61, precum şi posibilitatea revocării
    acestora de către cetăţeni. Ca de fiecare dată în republica înfiinţată pe o
    parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de fosta Uniune Sovietică, în
    1940, în urma unui ultimatum, scrutinul va fi nu doar o alegere politică, ci şi
    una geopolitică. Rezultatele sondajelor privind intenţiile de vot relevă că doar patru
    formaţiuni politice ar accede în noul Legislativ de la Chişinău.


    Favoriti sunt
    socialiştii filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon, cu aproape 40% din opţiuni, urmaţi
    de blocul ACUM, un cartel electoral al dreptei pro-europene, cu circa 25 de
    procente, şi de Partidul Democrat, centru-stânga, viora-ntâi a guvernului de
    coaliţie, declarat pro-occidental, cu 15.


    Astfel că Republica Moldova se
    află în faţa unui nou moment critic pentru dezvoltarea sa, iar forţe interne şi
    externe încearcă să o destabilizeze şi să dezbine societatea     – a avertizat,
    fără menajamente, ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, Derek J. Hogan.     Ca şi
    Bucureştiul, ca şi Bruxellesul, Washingtonul consideră alegerile parlamentare
    un test crucial. Statele Unite,     a mai spus diplomatul american, fac apel la
    autorităţile de toate nivelurile să asigure un proces electoral liber, corect
    şi transparent, în care toţi candidaţii pot participa în condiţii egale, fără
    teama de a fi hărţuiţi sau intimidaţi.


    Preşedintele actualui Parlament, Andrian
    Candu (PD), se declară convins că Republica Moldova va avea un guvern
    pro-occidental şi după alegeri, chiar dacă scrutinul ar putea fi câştigat de
    socialişti, fiindcă ei nu vor avea numărul necesar de voturi pentru a forma o
    majoritate. El adaugă că angajamentul european al Chişinăului e atât de
    puternic, încât, pentru a obţine admiterea în structurile comunitare, acesta e dispus
    să renunţe şi reintegrarea regiunii proruse Transnistria, ieşită, oricum,
    de sub controlul autorităţilor centrale încă din 1992, după un conflict armat
    soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de
    partea separatiştilor.


    În numele României vecine, ambasadorul de la Chişinău,
    Daniel Ioniţă, a promis, la rândul său, că în semestrul în curs, când
    Bucureştiul asigură preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, republica vecină
    va beneficia de un loc special pe agenda acesteia.

  • Parlamentul European avertizează Republica Moldova

    Parlamentul European avertizează Republica Moldova

    Cândva, Republica Moldova era considerata premianta
    Parteneriatului Estic, program prin care Uniunea Europeană încearcă să propage
    democraţia şi prosperitatea în fostul spaţiu sovietic şi care mai include Georgia,
    Ucraina, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus. Alături de Tbilisi şi Kiev, Chişinăul
    semna, acum patru ani, cu Bruxellesul acorduri de asociere şi liber-schimb, pas
    important pe calea integrării europene. Cu timpul, însă, evaluarea forurilor
    comunitare a devenit mult mai severă.


    Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului
    European a aprobat, marţi, proiectul raportului privind aplicarea Acordului de
    Asociere cu Republica Moldova, iar documentul exprimă îngrijorări faţă de
    deteriorarea respectării valorilor democratice. Aşa cum avertizau şi experţii Comisiei de la
    Veneţia, adoptarea sistemului mixt de vot la parlamentarele de anul viitor,
    când jumătate dintre deputaţi vor fi aleşi pe liste, iar ceilalalţi uninominal,
    avantajează aşa-numitele partide mari – Democrat, declarat pro-occidental, la
    guvernare, şi Socialist, al preşedintelui filorus Igor Dodon. O abatere de la
    standardele democraţiei e şi anularea alegerilor din iunie pentru Primăria
    Capitalei. Câştigătorul acestora, fostul activist civic şi unul
    dintre actualii lideri ai opoziţiei pro-europene Andrei Năstase, a fost găsit
    vinovat de încălcarea Codului electoral, pentru că a îndemnat cetăţenii să iasă
    la vot în ziua scrutinului. Însuşi premierul PD Pavel
    Filip recunoştea atunci că decizia instanţei ridică multe semne de întrebare
    şi că apar diverse speculaţii, care nu sunt în favoarea actualei guvernări.


    Din
    România vecină, care a susţinut permanent aspiraţiile de integrare ale
    Chişinăului, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, avertizase că măsura ar
    putea afecta stabilitatea republicii. Ambasadorii europeni apreciaseră, la
    rându-le, că decizia de anulare a scrutinului şi modalitatea în care aceasta a
    fost luată privează cetăţenii Capitalei de primarul ales democratic. Iar
    executivul comunitar a anunţat că, până nu vor fi îndeplinite condiţiile
    politice legate de democraţie, statul de drept şi drepturile omului, plata
    primei tranşe din asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova, de 100 de
    milioane euro, va rămâne suspendată.


    Raportul Comisiei pentru Afaceri Externe a
    Parlamentului European mai denunţă presiunile asupra liderilor opoziţiei, lipsa
    de independenţă a sistemului judiciar şi monopolul puterii asupra mass-media.


    Analistul Ion Tăbîrţă, citat de corespondenţii Radio România, constată că relaţiile
    Chişinăului cu Bruxellesul sunt în declin şi se teme că, în afară de
    suspendarea asistenţei macrofinanciare, există şi riscul revenirii la regimul
    de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova care călătoresc in Uniunea
    Europeană.

  • 24.09.2018 (mise à jour)

    24.09.2018 (mise à jour)

    Loi Offshore – Le Sénat roumain a adopté lundi en première lecture le projet de la loi offshore, réglementant l’exploitation du gaz du plateau continental de la mer Noire. La loi a été adoptée lundi, suite au renvoi de sa première version par le président Klaus Iohannis devant le Parlement. L’adoption du texte a tenu compte des derniers amendements apportés par les commissions spécialisées du Sénat. L’un des amendements aux conséquences des plus importantes prévoit que le taux des redevances actuellement en vigueur demeure d’application pour le pétrole extrait de la mer Noire. Un autre amendement garantit le maintien de l’actuel régime fiscal et de celui des redevances sur toute la durée de l’exploitation. Plus encore, les investissements consentis avant l’entrée en vigueur de l’actuelle loi ou encore ceux en cours d’exécution pourront être déduits de l’impôt sur le profit. Enfin, la loi prévoit l’obligation pour les compagnies exploitantes de mettre annuellement sur le marché roumain au moins 50% de la quantité de gaz extraite. Le sénateur de l’opposition libérale Florin Câțu a affirmé qu’aucune des demandes formulées par le chef de l’Etat lors du renvoi de la loi devant le Parlement n’avait été rencontrée dans la dernière mouture de la loi. Pour rappel, la Chambre des députés avait adopté le 9 juillet la première version de ce projet législatif. Le 2 août, le président Klaus Iohannis a renvoyé la loi, pour réexamen, devant le Parlement, arguant de la nécessité de reformuler la loi dans une perspective de stabilité et de prédictibilité à long terme du cadre légal applicable au secteur, et pour éviter d’éventuels effets négatifs.



    Visite — Le ministre roumain de la Défense, Mihai Fifor, efectue, du 24 au 28 septembre, une visite officielle aux Etats-Unis, pour des discussions avec son homologue américain, le secrétaire de la Défense, James Mattis. A l’agenda des discussions figurent le renforcement de la coopération dans le domaine de la défense, aussi bien dans le contexte bilatéral qu’au sein de l’OTAN. Le responsable roumain a participé, ce lundi, à un forum organisé par le Centre des analyses politiques européennes. Basé à Washington et fondé en 2005, le Centre est un groupe de réflexion américain dont l’activité porte essentiellement sur les Etats et les sociétés européennes. Toujours à l’agenda de la visite aux Etats-Unis de Mihai Fifor figurent des entrevues avec le gouverneur de l’Etat d’Alabama, Kay Ivey, et avec les représentants du Congrès américain.



    Exercices militaires — La frégate roumaine « Roi Ferdinand » participera, du 27 septembre au 24 octobre, à deux missions internationales en mer Méditerranée, en conformité avec les engagements pris par la Roumanie devant ses partenaires de l’OTAN. Selon un communiqué de presse de Forces navales roumaines, le navire prendra part, dans un premier temps, à l’exercice international de lutte anti sous-marins, intitulé « Mavi Balina » et organisé par la Turquie dans les eaux internationales de la partie orientale de la Méditerranée, du 27 septembre au 4 octobre. L’exercice vise le renforcement des capacités opérationnelles et de coopération entre les structures de l’OTAN dans le domaine de la lutte anti sous-marins. Des dizaines de bâtiments de guerre et des aéronefs militaires, des sous-marins et des détachements des Forces spéciales d’Azerbaïdjan, de Grèce, des Pays-Bas, du Pakistan, de Roumanie, d’Espagne, des Etats-Unis et de la Turquie, comme pays hôte, sont attendus pour l’occasion. Pour ce qui est de la seconde mission prévue, la frégate roumaine participera à l’opération de sécurité maritime en mer Méditerranée « Sea Guardian 2018 ».



    Moldova — La Cour constitutionnelle de République de Moldova a décidé lundi la suppression temporaire des prérogatives du président pro-russe Igor Dodon, suite au refus de ce dernier de signer les décrets portant nomination de deux nouveaux ministres du cabinet dirigé par Pavel Filip. Aux termes de la décision de la Cour, ce sera au président du Parlement, Andrian Candu ou au premier-ministre de signer les décrets de nomination des titulaires des portefeuilles de l’Agriculture et de la Santé. Dodon avait refusé par deux fois de le faire, ce qui contrevient à la Loi fondamentale du pays. Notons que c’est la quatrième suspension de fonctions pour le chef de l’Etat moldave.

  • September 24, 2018 UPDATE

    September 24, 2018 UPDATE

    OFFSHORE BILL — The Romanian Senate on Monday passed the offshore bill, regulating the exploitation of natural gas in the Black Sea. The specialized committees of the Romanian Senate earlier that day relaxed conditions for investment depreciations for companies exploiting natural gas in the Black Sea. According to the bill, the taxation system and rules will remain unchanged throughout the entire period of the contract, thus ensuring predictability and stability. Another amendment forces companies to sell on the Romanian market some 50% of exploited gas every year. Liberal Senator Florin Catu from the opposition claims none of the president’s demands in the reexamination request has been met. The Chamber of Deputies passed the law on July 9. On August 2nd, president Klaus Iohannis sent back to Parliament for reexamination the offshore bill, saying that it had to be reviewed in terms of long-term stability and predictability of the legal framework applicable to this sector and in order to avoid any potential negative effects.



    UN GENERAL ASSEMBLY – 130 heads of state and government are attending in New York the 73rd session of the UN General Assembly. Romania is represented by president Klaus Iohannis. On Wednesday, in the speech he will give during the assembly’s general debates, the Romanian head of state will stress the importance of an effective response to the main challenges to international peace and security, alongside with identifying the causes of this crisis-generating conflict. Also, the Romanian president will participate alongside the other world leaders in the opening of the top level debate segment, themed ‘Making the United Nations Relevant to All People: Global Leadership and Shared Responsibilities for Peaceful, Equitable and Sustainable Societies’. At the end of the debates the participants will adopt a resolution.



    VISIT – Over September 24-28, the Romanian Defense Minister Mihai Fifor will pay a formal visit to the US, where he will meet at the Pentagon his American counterpart James Mattis. The agenda of talks includes subjects concerning defense cooperation, both bilateral and within the North Atlantic Alliance. On Monday, Mihai Fifor is participating in a forum organized by the Center for European Policy Analysis (CEPA), based in Washington. Established in 2005, CEPA is an American non-profit, public policy research institute, whose activity is focused on the study of European states and societies. The visit to the US also includes meetings with the governor of the State of Alabama, Kay Ivey, and representatives of the US Congress, on which occasion the officials will tackle priority issues on the defense agenda.



    MISSIONS — The Romanian frigate King Ferdinand is taking part in two international missions in the Mediterranean Sea over September 27 — October 24, as per Romania’s commitments to NATO. According to a Romanian Navy Forces release, the frigate will first take part in the Mavi Balina anti-submarine multinational exercise hosted by Turkey over September 24 — October 4. The exercise is aimed at consolidating cooperation and increase interoperability with NATO structures in the field of anti-submarine warfare. Attending will be scores of battleships and aircraft, submarines and troops with the Special Operations Forces in Azerbaijan, Greece, the Netherlands, Pakistan, Romania, Spain, the United States and Turkey. The second mission will unfold over October 5-24 and will entail the participation of the Romanian frigate in the 2018 Sea Guardian, a maritime security operation in the Mediterranean Sea.



    KIDNAPPING – The Romanian Foreign Ministry has confirmed the kidnapping of a Romanian sailor in the attack on a ship under Swiss flag, which occurred on the 22nd of September, in the Nigerian waters. The crisis cell activated at the ministry was activated upon order by the Foreign Minister Teodor Melescanu. The diplomatic representatives of Romania in Bern and Abuja have already acted together with the local uathorities.12 of the 19 crew members were kidnapped in the attack.



    MOLDOVA – The Constitutional Court of the Republic of Moldova, the former Soviet republic with a predominantly Romanian-speaking population, has decided to temporarily suspend the prerogatives of the pro-Russian president Igor Dodon, after the latter refused to sign the decrees for the appointment of two new ministers in the cabinet headed by Prime Minister Pavel Filip. According to the Court’s ruling, Parliament President Andrian Candu or the prime-minister will sign the decrees appointing the new ministers of agriculture and health. Dodon has twice refused to sign the decrees, in breach of the constitution. This is the fourth time that president Dodon has been suspended.



    TENNIS – The Romanian tennis player Simona Halep, no.1 in the WTA rankings, as of Tuesday takes part in the Wuhan tournament in China, with 2,750,000 dollars in prize money. Qualified straight to the second round, Halep will first face the Slovak Dominika Cibulkova. In the first round, Cibulkova defeated 2-nil another Romanian player, Monica Niculescu.


    (Translated by M. Ignatescu & V. Palcu)

  • VIDEO Președintele Republicii Moldova, implicat într-un accident rutier

    VIDEO Președintele Republicii Moldova, implicat într-un accident rutier

    Un accident a avut loc, duminică, în Republica Moldova în care a fost implicate coloana oficială a președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. În urma accidentului din zona localității Strășeni, Igor Dodon și fiul său s-au alse cu răni ușoare și au fost transportați la spital. Cei doi au fost examinați iar apoi au plecat acasă, precizează Deschide.md, citat de Agerpres.



    Potrivit directorului Serviciului de Protecţie de Stat din Republica Moldova, Anatol Golea, coloana prezidenţială circula regulamentar. Aceeași sursă precizează că accidentul s-a petrecut din cauza unui camion care a tăiat calea coloanei oficiale. Golea susţine că în maşină, alături de preşedintele ţării, se afla un singur membru al familiei – unul dintre fiii lui Igor Dodon.



    Momentul producerii accidentului – ATENȚIE IMAGINI CU IMPACT EMOȚIONAL



    Momentul producerii accidentului

    Momentul producerii accidentului rutier cu implicarea coloanei Președintelui țării


    Posted by Serviciul de Protecție și Pază de Stat on Sunday, September 9, 2018