Radio România Internațional

Tag: incendiu

  • Incendiul, cel mai mare risc pentru locuințe

    Incendiul, cel mai mare risc pentru locuințe

    Incendiul se menţine pe primul loc într-un top al primelor cinci riscuri care generează cele mai mari pagube locuinţelor asigurate, în timp ce locul secund este ocupat de producerea unor fenomene electrice care pot afecta diverse bunuri din locuinţă, iar pe locul trei se află riscul de furtună, foarte prezent anul trecut, relevă o analiză realizată la nivelul membrilor Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).

    Ultimele două locuri sunt ocupate de riscurile de grindină şi de explozie. ‘Incendiile din Statele Unite ale Americii ne readuc aminte cât de vulnerabili suntem în faţa focului. Din nefericire, de multe ori realizăm prea târziu cât de importantă este o asigurare facultativă de locuinţă – care ne protejează financiar inclusiv împotriva efectelor devastatoare ale incendiilor şi ne oferă confortul necesar pentru a trece mai uşor peste aceste momente’, a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte & director general al UNSAR, citat în comunicat.

    Conform UNSAR, cea mai mare despăgubire încasată de un proprietar al unei locuinţe care era protejată de o poliţă de asigurare facultativă şi care a fost afectată de un incendiu a depăşit suma de 422.000 euro. ‘Doar aproape două din zece locuinţe din România sunt protejate împotriva acestor riscuri – care le pot distruge, în condiţiile în care vorbim de circa 19 incendii pe zi care afectează locuinţele’, a precizat Alina Bărbulescu, specialist Asigurări Bunuri & Proprietăţi în cadrul UNSAR.

    În România, asigurările facultative se pot încheia pentru acele locuinţe care sunt deja protejate printr-o poliţă obligatorie PAD. Poliţele facultative oferă un nivel de protecţie extins, la valoarea reală a clădirii şi/sau a bunurilor deţinute, putând acoperi pagubele produse de dezastre naturale, dar şi alte tipuri de riscuri, precum: incendii, explozii, furtuni, căderi de corpuri, inundaţii produse de avarii ale instalaţiilor de apă-canal, climatizare, termoficare, defecţiuni ale centralei termice, daune ale bunurilor electronice/electrocasnice etc.

    De asemenea, o asigurare facultativă poate fi personalizată prin adăugarea de clauze dedicate, în funcţie de specificul fiecărei locuinţe şi de nevoile individuale ale clienţilor. De exemplu, se pot acoperi inclusiv prejudiciile produse vecinilor, avariile panourilor fotovoltaice sau chiar se pot oferi soluţii în cazul unor urgenţe – prin intervenţia unor specialişti atunci când situaţia o impune (avarii instalaţii de apă/gaze/încălzire, pene de curent, avarii ale acoperişului, sistemelor/elementelor de acces în locuinţă etc.).

    Înfiinţată în 1994, reprezintă 21 de companii de profil care deţin o pondere de peste 90% din piaţa locală de asigurări. Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federaţiei Asigurătorilor şi Reasigurătorilor Europeni – Insurance Europe. Asigurătorii din România plătesc despăgubiri de 5,2 milioane euro în fiecare zi calendaristică.

    (Agerpres)

  • SUA: Incendiu de mari proporții în zona metropolitană Los Angeles

    SUA: Incendiu de mari proporții în zona metropolitană Los Angeles

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Statele Unite ale Americii că zona Pacific Palisade din nord vestul ariei metropolitane a orașului Los Angeles este afectată de un incendiu de mari proporții cu degajări semnificative de fum, context în care autoritățile au declarat stare de urgență.

     

    MAE recomandă cetățenilor români care intenționează să călătorească în această zonă să respecte instrucțiunile autorităților americane responsabile, iar în cazul în care se confruntă cu o situație de pericol iminent, să apeleze numărul unic de urgență 911.

     

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Los Angeles: +13104440623; +13104738061; +13102314468, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție numărul de telefon de permanență al Consulatului General al României la Los Angeles: +13107210474.

     

    Informațiile oficiale referitoare la evoluția fenomenelor meteorologice extraordinare sunt disponibile pe site-ul Serviciul Național de Meteorologie din S.U.A. ( https://alerts.weather.gov/).

     

  • Risc de incendii în perioada estivală, în Turcia şi Grecia

    Risc de incendii în perioada estivală, în Turcia şi Grecia

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Republica Turcia că sâmbătă au fost înregistrate 44 de focare de incendii pe teritoriul acestei ţări, 30 dintre acestea în zonele rurale şi 14 în zone forestiere.

    În perioada estivală, se vor înregistra temperaturi foarte ridicate în anumite zone ale ţării, existând şi pe viitor un risc ridicat de producere a unor incendii de vegetaţie.

    Cetăţenii români sunt sfătuiţi să verifice condiţiile meteorologice şi eventualele atenţionări emise anterior deplasării, să manifeste precauţie în zonele afectate, iar în cazul în care primesc alerte telefonice cu privire la izbucnirea unor incendii în zona în care se află, să urmeze instrucţiunile autorităţilor locale şi ale reprezentanţilor unităţilor hoteliere, să monitorizeze îndeaproape mass-media locale şi să îşi anunţe prezenţa la nivelul misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României din Republica Turcia.

    De asemenea, cetăţenii români sunt sfătuiţi să se asigure că deţin suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi să menţină în stare de funcţionare mijloacele mobile de comunicare.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Ankara: +90.312.447.7940, Consulatului General al României la Izmir: +90 232 4650579 şi Consulatului General al României la Istanbul: +90 212.358.0516, +90 212.358.3537, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă.

    Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefoanele de urgenţă ale: Ambasadei României la Ankara: +90.532.318.1726, Consulatului General al României la Izmir: +90 530 4150077 şi Consulatului General al României la Istanbul: +90 533.542.0695.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet https://www.mae.ro/ (Sfaturi, alerte de călătorie), https://ankara.mae.ro, https://izmir.mae.ro, https://istanbul.mae.ro.

    Totodată, MAE reaminteşte că este în vigoare o atenţionare de călătorie şi pentru Republica Elenă, unde de asemenea există risc extrem de ridicat de producere a incendiilor.

  • Grecia – Risc crescut de incendii

    Grecia – Risc crescut de incendii

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Elenă că, potrivit Serviciului Național de Meteorologie, sâmbătă, 29 iunie 2024, se vor înregistra temperaturi foarte ridicate în anumite zone ale țării. În consecință, Ministerul grec al Protecției Civile și al Crizelor Climatice avertizează că va exista un risc foarte ridicat pentru producerea incendiilor în regiunile Attica, Peloponez (Arcadia, Argolis, Corintia, Laconia), Grecia centrală (Boeotia, Fthiotida, Fokida, Evia), insula Creta, Egeea de Nord (insulele Lesbos, Chios, Samos) și Egeea de Sud (insulele Ciclade, insulele Dodecaneze).

    Cetățenii români sunt sfătuiți să manifeste precauție în zonele afectate, iar în cazul în care primesc alerte telefonice cu privire la izbucnirea unor incendii în zona în care se află, să urmeze instrucțiunile autorităților locale și să monitorizeze îndeaproape mass-media locale. Incendiile de vegetație pot crea perturbări suplimentare în zone mai extinse, cum ar fi întreruperile de curent și/sau de apă, calitatea slabă a aerului și închiderea drumurilor.

    MAE recomandă cetățenilor români aflați în Republica Elenă să consulte pagina de internet a Ministerului Protecției Civile și al Crizelor Climatice, care conține informații oficiale despre incendiile de vegetație, un ghid de autoprotecție împotriva incendiilor, precum și hărți zilnice de prognoză a incendiilor https://civilprotection.gov.gr/xartis.

    Totodată, cetățenii români care călătoresc în Republica Elenă pot accesa aplicația digitală „mAIGreece”, realizată de către Ministerul elen al Turismului, disponibilă și în limba română: https://www.gov.gr/en/upourgeia/upourgeio-tourismou/tourismou/maigreece.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena (+302106714035) și Consulatului General al României la Salonic (+302310340088). De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al Ambasadei României la Atena (+306978996222) și Consulatului General al României la Salonic (+306946049076).

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet https://www.mae.ro/ (Sfaturi, alerte de călătorie), https://atena.mae.ro și https://salonic.mae.ro.

  • Sinteza-a evenimentiloru externi tru anlu 2023

    Sinteza-a evenimentiloru externi tru anlu 2023

    Atacu multu mari al Hamas contra a Israelului


    Tu 7-li di sumedru, anlu ți tricu, comandouri ali organizaţíi Hamas pitrumsirâ tu notlu a Israellui ditu Cumata Gaza ş-adrarâ lâieț/cârdiliu tu horli mardzina di sinuru ş-la unu festivalu di muzică. Bilanţulu fu di vârâ 1200 di morţâ, pânâ sh-ficiuriț. 240 di oamiñi, pritu cari auși sh-cilimeañi, furâ loaț ostatiț. Câtu mari ș-preșcav fu ataclu ciudusirâ ș-lâhtârsirâ Israellu ş-lumea dimocraticâ. Cadhurli cu fânicolu adrat di terorişțâlli Hamas easti zori i dipu ti nivideari, pricunuscurâ membrilli a parlamentilor, tamam ș-ațel românescu, ți avu izini s-li veadâ. Poliţia israelianâ ancheteadzâ posibili violenţi sexuali adrati di membrilli Hamas, pritu cari violuri tu grupu i mâchilipseri di mârși. Israellu apândâsi militaru pritu bombardamenti multu mări contra ali Gazâ, iara dapoaia unâ operaţiuni terestrâ multu largâ, ți avea tu umuti surparea a Hamaslui.


    Catandisea umanitarâ ditu Gaza, unâ ditu năili cu nai ma marea densitati di oamiñi ditu lumi, s-lâi multu ayoñea că âlli gâilipsi tuț. Câtâyursit ti aspârdzerli multu mări adrati di operaţiuñli militari, Israellu dzâsi că Hamas u ari câbatea ti mira lai a civililor palestinieñi, că ari unâ multu mari infrastructurâ militarâ subteranâ tu spaţii țivili. Ș-ma multu, dzâcu analişțâlli, Hamas lâ shtsâ mintea la multsâ oamiñi câtâ aurâ/ahti. S-feați unâ isihâsiri/armistitsiu ti șcurtu chiro ta s-poatâ s-libireadzâ ostatiț israelieñi contra hâpsânits palestinieñi şi s-creascâ agiutorlu umanitaru tu Gaza. Dupu spusa ali ONU, cama di dauâ treimi ditu ațeali 2,4 miliuni di oamiñi dit Cumata Gaza furâ mutaţ di aclo-aclo. Numirlu a țivililor vâtâmaț tricu, taha, di 22 di ñilli. România scoasi ditu Gaza, anda âlli si câftă, cama di 300 di cetăţeñi româñi ş-membri di tăifurili a aluștor.


    Doilu an di polim tu Ucraina


    Tu meslu cirișar, anlu ți tricu, așcherea ucraineanâ ahurhi unâ contraofensivâ ți pârea s-hibâ sucțes, lucru ți hârnea nâdia că Arusia agresoari va s-da nâpoi multu tu polimlu ți l-acâță tu 2022. A că avu agiutor militar ocțidental di miliardi di dolari, Ucraina nu putu altu țiva dicât s-llia nâpoi niscânti hori ditu notlu ș-apirita ali vâsilíi. Polimul ditu Gaza mută niheamâ atenția di la ațelu ditu Ucraina, vâsilíi ți nu ascumsi că ll-u frică că toara aliațlli ocțidentali va s-agiutâ ma pțânu. Iara frica a loru fu dealihea: Congreslu american dit inșita a anlui 2023 nu fu sinfun cu pachetlu di miliardi di dolari — agiutor ti Ucraina, di ispetea a niachicâsearillei anamisa di tâburli republicanâ ș-ațea dimocratâ, a prezidentului Joe Biden.


    Pi di alantâ parti, un raportu diclasificat a servițiilor di informaţii americani, ți inși tu migdani anlu ți tricu, luyurseaști că Arusia chiru tu Ucraina cama di 315.000 di militari, dimi 87% ditu efectivili bâgati tu polimu, suti di avioani şi ñilli di tancuri. Uidisit cu spusa a secretarlui gheneralu ali NATO, Jens Stoltenberg, aesti chireri scotu tu padi alatusea strateghicâ a prezidentului Vladimir Putin ta s-acațâ Ucraina, iara rezultatlu easti că Arusia s-feați ma slabâ politic, militar ş-economicu. Di anda ahurhi polimlu, s-vidzurâ niscânti alatusi ți avurâ ligâturâ ș-cu România. Droni filisiti tu polimu câdzurâ ș-pi locu românescu ică intrarâ tu spaţiul aerian ali vâsilíi.


    Finlanda tu NATO, Ucraina şi Moldova, cama aproapea di UE


    Agresiunea aruseascâ contra ali Ucrainâ dusi la alâxeri geopolitiți mări: âlli bâgă zori ali Suedíi ş-ali Finlandâ s-tragâ mânâ di neutralitatea militarâ şi u spusi vrearea ti opțiunea pro-europeanâ ali Ucrainâ şi a viținâllei a llei ma ñicâ, Republica Moldova, victimâ colateralâ tu aestu polimu. Tu 4-li di apriiru 2023, la ma pţân di un an di la câftarea faptâ di ispetea a pericollui di acâțari ali Ucrainâ di câtâ Arusíi, Finlanda agiumsi s-hibâ 31-lu crat membru ali Alianţâ Nord-Atlanticâ. Ațelli 1300 di km di sinuru anamisa di Finlanda şi Arusia fac diplo, sinurlu a aliștei cu NATO. Ninti s-acațâ polimlu, prezidentul Putin vrea ma pțân NATO tu Evropa i ma largu di Arusíi; di cara ahurhi polimlu, tora ari ma multu aproapea di ea. Şi va s-facâ idyiul lucru, siyura ș-cu Suedia. Tu ți mutreaști Uniunea Evropeanâ, liderilli a aliștei apufusirâ, tu meslu andreu ți tricu, s-ahurheascâ muabețli ti aprucheari ali Ucrainâ ș-ali Republicâ Moldova, craturi ți avea statutlu di candidati tu 2022. Prezidentul ucrainean Volodimir Zelenski dzâsi că apofasea aesta easti unâ anâchiseari ti vâsilia a lui ş-ti Evropa, unâ anâchiseari ți lâ da anacrâ, iara prezidenta di Chişinău, Maia Sandu, dzâsi că sucțeslu s-feați cu agiutorlu a tutâlor ți u aleg dimucraţia şi prucupsearea.


    Cutrimburări di loc ți irmuxescu ş-aprinderi di foc, tu nai ma câldâroslu anu ditu isturia a Loclui


    Tu ahurhita a meslui șcurtu, unâ cutrimburari vârtoasâ, ți intră tu toplu a naima lăilor cutrimburări dit aeșțâ 100 di añi di ma nâpoi, irmuxi notlu ș-apirita ali Turchii ş-unâ parti ditu Siríi. Alâsă dinâpoi 56.000 di morţi, ditu cari 6 ñilli tu Siríi. Unâ altâ cutrimburari mari di loc s-feați, tu yizmâciuñi, tu chentrul a Maroclui, ş-vâtâmă 3 ñilli di oamiñi. Pi di altâ parti, 2023 fu nai ma căldâroslu anu ți s-ari faptâ, uidisit cu spusa a serviciului evropean ti alâxeri climatiți Copernicus. Oamiñilli di științâ fac tâmbihi că planeta va s-ângâldzascâ cât chiro ș-emisiili di gazi cu efectu di serâ suntu tu crișteari. Temperaturli recordu dusirâ la xeri, aprinderi di foc ți nu pot s-hibâ controlati ș-furtuñi. Tu Canada, arsirâ cama di 18 miliuni di ha di păduri, iara 200.000 di oamiñi furâ mutaț tu alti locări. Aprinderi mări di foc s-feațirâ ș-tu Gârțíi ș-tu Hawaii.


    Âncurunarea al Charles III-lu ca vâsille


    Tu 6-li di mai, anlu ți tricu, Vâsillelu Charles III-lu ali Mari Britaníi fu âncurunat vâsille, tu unâ țirimoníi ți alâsă unâ entipusi mari tu mintea a oamiñlor. Charles avea agiumtâ vâsille tu yizmâciuñi 2022, di cara muri dadâ-sa, Elisabeta II-a. Fu ti prota oarâ tu aeșțâ 70 di añi ditu soni cându Marea Britaníi lo parti la âncurunarea ti vâsille a unlui şef di crat. Dupâ un mes di la âncurunarea ti vâsille, Charles III-lu feați unâ vizitâ privatâ tu Româníi, vâsilíi ti cari dzâsi că s-ducheaști multu ligat. Vâsillelu, tsi vu va multu Transilvanía, cilâstisi ti țânearea a patrimoniului culturalu românescu, ancupârândalui casi veclli di la hoarâ ș-adrândalui mirimets, ta s-li ascapă di la chireari.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armãnipsearea: Tascu Lala

  • Sinteza evenimentelor externe

    Sinteza evenimentelor externe

    Atac masiv al Hamas asupra Israelului


    Pe 7 octombrie
    anul trecut, comandouri ale organizaţiei Hamas au pătruns în sudul Israelului
    din Fâşia Gaza şi au comis masacre în localităţi de frontieră şi la un festival
    de muzică. Bilanţul a fost de circa 1200 de morţi, inclusiv copii. 240 de
    persoane, între care bătrâni şi copii, au fost luate ostatice. Amploarea şi
    virulenţa atacului au surprins şi îngrozit Israelul şi lumea democratică. Imaginile
    cu atrocităţile comise de teroriştii Hamas sunt greu dacă nu imposibil de
    privit, au recunoscut membri ai parlamentelor, inclusiv cel român, care au avut
    acces la ele. Poliţia israeliană anchetează posibile violenţe sexuale comise de
    membrii Hamas, printre care violuri în grup sau mutilări de cadavre. Replica
    militară a Israelului a constat în bombardamente masive asupra Gazei, urmate de
    o operaţiune terestră pe scară largă, având ca obiectiv declarat eliminarea
    Hamas.

    Situaţia umanitară din Gaza, una dintre cele mai populate regiuni ale
    lumii, s-a deteriorat rapid până la a deveni îngrijorătoare. Criticat pentru
    magnitudinea distrugerilor provocate de operaţiunile militare, Israelul a
    susţinut că Hamas este responsabilă de soarta precară a civililor palestinieni,
    deoarece a dezvoltat o vastă infrastructură militară subterană în spaţii
    civile. În plus, spun analiştii, Hamas ţine populaţia captivă ideologiei urii.
    Un armistiţiu temporar a permis eliberarea de ostatici israelieni la schimb cu deţinuţi
    palestinieni şi intensificarea ajutorului umanitar pentru Gaza. Potrivit ONU,
    peste două treimi din cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei au fost
    strămutaţi. Numărul civililor ucişi ar fi trecut de 22 de mii. România a
    evacuat din Gaza, la cerere, peste 300 de cetăţeni proprii şi membri de familie
    ai acestora.



    Al doilea an de război în Ucraina


    În luna iunie a
    anului trecut, armata ucraineană a lansat o contraofensivă ce se anunţa de
    succes, alimentând, astfel, speranţele că Rusia agresoare va face paşi decisivi
    în spate în conflictul pe care l-a declanşat în 2022. În pofida ajutorului
    militar occidental de miliarde de dolari, Ucraina nu a reuşit decât recucerirea
    unor localităţi mici din sud şi est. Războiul din Gaza a mutat parţial atenţia
    de la cel din Ucraina, ţară care nu a ascuns că se teme de un angajament mai
    redus al aliaţilor occidentali. Iar temerile s-au dovedit justificate într-o
    anumită măsură: Congresul american a încheiat anul 2023 fără a valida pachetul
    de miliarde de dolari reprezentând ajutor pentru Ucraina, din cauza dezacordului
    dintre tabăra republicană şi cea democrată, a preşedintelui Joe Biden.

    Pe de
    altă parte, un raport declasificat al serviciilor de informaţii americane,
    apărut anul trecut, estimează că Rusia a pierdut în Ucraina peste 315.000 de
    militari, adică 87% din efectivele angrenate în război, sute de avioane şi mii
    de tancuri. Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, aceste
    pierderi subliniază eroarea strategică a preşedintelui Vladimir Putin de a
    invada Ucraina, iar rezultatul este acela că Rusia este mai slabă politic,
    militar şi economic. În premieră de la declanşarea sa, mici incidente legate de
    război au implicat România. Astfel, drone folosite în conflict au căzut pe
    pământ românesc sau au intrat în spaţiul aerian al ţării.



    Finlanda în NATO, Ucraina şi Moldova, mai
    aproape de UE


    Agresiunea rusă
    asupra Ucrainei a avut consecinţe geopolitice majore: a forţat Suedia şi
    Finlanda să renunţe la neutralitate şi nealiniere militară şi a cristalizat
    optiunea pro-europeană a Ucrainei şi a vecinei sale mai mici, Republica
    Moldova, victimă colaterală a conflictului. Pe 4 aprilie 2023, la mai puţin de
    un an de la solicitarea sa, făcută pe fondul pericolului reprezentat de invazia
    Rusiei în Ucraina, Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianţei
    Nord-Atlantice. Cei 1300 de km de frontieră între Finlanda şi Rusia dublează,
    practic, graniţa acesteia din urmă cu NATO. Înainte de invazie, preşedintele
    Putin îşi dorea mai puţin NATO în Europa, mai ales în proximitatea Rusiei, după
    invazie are parte de mai mult. Şi va urma, cu siguranţă, Suedia. În ce priveşte
    Uniunea Europeană, liderii acesteia au decis, în decembrie trecut, să înceapă
    negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, state care primiseră
    statutul de candidate în 2022. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a
    calificat decizia drept o victorie pentru ţara sa şi pentru Europa, o victorie
    care motivează şi întăreşte, iar preşedinta de la Chişinău, Maia Sandu, a spus
    că succesul obţinut este meritul întregii societăţi, al tuturor celor care aleg
    democraţia şi prosperitatea.



    Cutremure devastatoare şi incendii, în
    cel mai cald an din istoria Pământului


    La începutul
    lunii februarie, un seism puternic, care a intrat în topul celor mai
    distrugătoare din ultimii 100 de ani, a devastat sud-estul Turciei şi o parte
    din Siria. A lăsat în urmă 56.000 de morţi, dintre care 6 mii în Siria. Un alt
    cutremur major s-a produs, în septembrie, în centrul Marocului, şi a provocat
    moartea a 3 mii de oameni. Pe de altă parte, 2023 a fost cel mai călduros an
    înregistrat vreodată, potrivit serviciului european pentru schimbările
    climatice Copernicus. Oamenii de știință avertizează că planeta va continua să
    se încălzească atâta timp cât și emisiile de gaze cu efect de seră sunt în
    creștere. Temperaturile record au fost însoţite de secete, incendii
    incontrolabile şi furtuni. În Canada, au ars peste 18 milioane de ha de pădure,
    iar 200.000 de persoane au fost strămutate. Cu incendii grave s-au mai
    confruntat Grecia şi Hawaii.



    Încoronarea lui Charles al III-lea


    Pe 6 mai anul
    trecut, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a fost încoronat, în cadrul
    unei ceremonii fastuoase. Charles devenise rege în septembrie 2022, după
    moartea mamei sale, Elisabeta a II-a. A fost pentru prima dată în ultimii 70 de
    ani când Regatul Unit a asistat la încoronarea unui şef de stat. La o lună după
    încoronare, Charles al III-lea a făcut o vizită privată în România, ţară de
    care a mărturisit că este foarte legat. Mare admirator al Transilvaniei, el s-a implicat în păstrarea patrimoniului cultural
    românesc, achiziţionând şi restaurând case vechi din mediul rural, pe care le-a
    salvat de la distrugere


  • Incendiu cu victime la o pensiune din Tohani

    Incendiu cu victime la o pensiune din Tohani

    Cel puţin 5 persoane — 4 adulţi şi un copil – au murit carbonizate în urma incendiului izbucnit, marţi dimineaţă, la «Ferma Dacilor» din satul prahovean Tohani, a anunţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Prahova.



    Incendiul a fost lichidat, salvatorii continuă acțiunea de căutare a celorlalte persoane surprinse de incendiu în clădire.



    O echipă de specialişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică va fi trimisă la Tohani pentru a sprijini ancheta în acest caz. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova au deschis un dosar penal pentru distrugere şi ucidere din culpă în acest caz.



    Surse judiciare au precizat că anchetatorii nu exclud nicio variantă, fiind luate în calcul atât izbucnirea focului ca urmare a unei acţiuni intenţionate, cât şi varianta unui accident.



    Conform datelor comunicate anterior de ISU Prahova, «Ferma Dacilor» este un operator economic cu funcţiuni de cazare şi restaurant, aflat în satul prahovean Tohani. Obiectivul nu deţine autorizaţie de securitate la incendiu, mai arată sursa citată.



    Potrivit ISU Prahova, în 2019 a fost efectuată la acest obiectiv o verificare pe fond, fiind identificate 6 nereguli, dintre care una a fost remediată pe timpul controlului şi au fost aplicate 6 avertismente.

  • Ajutoare după tragedia de la Crevedia

    Ajutoare după tragedia de la Crevedia

    Persoanele rănite în exploziile de la Crevedia, comună situată în apropiere de București, şi familiile acestora vor primi ajutoare de la stat, a anunţat prim-ministrul României, Marcel Ciolacu. Este vorba despre cinci oameni care se află încă în stare critică, intubaţi şi ventilaţi mecanic, doi dintre ei în spitale din ţară şi trei în străinătate, şi de alţi 22 de pacienţi aflaţi în spitalele din Capitală care sunt în stare medie sau uşoară. În total, aproximativ 1,5 milioane de lei vor fi direcţionaţi săptămâna viitoare către victime şi familiile acestora.



    Marcel Ciolacu: Alocăm ajutoare pentru familiile victimelor tragediei de la Crevedia şi pentru toţi cei cu gospodării afectate de incendiu. Acordăm 2.000 de euro pe lună câte unui însoţitor al răniţilor trataţi în străinătate şi 2.000 lei pe lună pentru însoţitor al victimelor internate în ţară. Ajutăm şi persoanele singure şi familiile care au casele lovite de incendiu. Vorbim de sume ce pornesc de la 2. 500 de lei şi ajung la 10. 000 de lei de familie, în funcţie de cât de afectată este locuinţa.”



    Premierul român a afirmat că administraţia de la Bucureşti se află în contact permanent cu toate spitalele din Europa unde au fost transferaţi pacienţii cu arsuri mari şi a precizat că Guvernul a decis să plătească toate cheltuielile de transport şi cele forfetare pentru însoţitori. Ciolacu a mai spus că, la nivel naţional, a fost pornită o acţiune de control la benzinării, cu accent special pe cele 1.300 de staţii de gaz petrolier lichefiat care se află pe teritoriul României. El le-a cerut instituţiilor implicate în verificări să aplice legea şi să ia măsuri ferme oriunde găsesc nereguli.



    Marcel Ciolacu: Toţi aceşti aşa-zişi patroni care fac zeci şi sute de milioane de euro, provocând tragedii de proporţii, nu au ce căuta în mediul de afaceri din România. Trebuie să schimbăm şi legislaţia astfel încât cine nu are autorizaţie sau aviz de funcţionare, mai ales pentru activităţi cu risc major, să răspundă şi penal. În acest moment doar plătesc o amendă şi îşi văd liniştiţi de treabă, adică produc alte drame.”



    Aseară, pompierii au reuşit să golească cele trei cisterne aflate în zona fostei staţii GPL din Crevedia şi au îndepărtat orice pericol. Între timp, încă o persoană a murit din cauza rănilor provocate de deflagraţia de sâmbătă seară. Este vorba de un bărbat care era internat la Spitalul Floreasca din Bucureşti, cu arsuri pe mai mult de 90% din suprafaţa corpului. Între viaţă şi moarte se află şi un pacient internat la un spital din Milano, în Italia. Acesta are la rându-i arsuri pe 90% din faţa corpului, iar starea lui nu a fost încă stabilizată. Până în prezent, trei oameni şi-au pierdut viaţa în exploziile de la Crevedia.






  • Pompieri români peste hotare

    Pompieri români peste hotare


    România s-a confruntat, vara aceasta, cu valuri succesive de căldură excesivă, nu însă şi cu incendii de vegetaţie, deşi riscul apariţiei lor a existat. În aceste condiţii, pompierii români au fost la datorie în state din Uniunea Europeană grav afectate de incendii, ca răspuns la solicitarea de asistenţă internaţională venită din partea acestora.



    Grecia este unul dintre statele care au cerut sprijin în lupta cu focul. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) de la Bucureşti a informat că pompierii români au încheiat cu succes, marţi, misiunea de stingere a incendiului din localitatea Alexandroupolis şi au fost trimişi în zona Dadia, pentru o altă intervenţie. Aici, ei acţionează pentru stingerea unui incendiu, pe un front de peste 3 km, a precizat IGSU.



    Un număr de 52 de salvatori români au fost implicaţi în localizarea şi stingerea incendiului care se manifesta în proximitatea unui spital din localitatea Alexandroupolis. În total, 56 de pompieri, cu zece autospeciale de stingere, o autospecială de primă intervenţie şi comandă şi un autocar plecaseră luni spre Grecia în urma solicitării de asistenţă internaţională, în contextul incendiilor de pădure existente în această ţară.



    Intenţia de sprijin din partea României a fost transmisă, în 20 august, către Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgenţă al Comisiei Europene de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în calitatea sa de punct naţional de contact. Pompierii români nu sunt la prima misiune în statul elen, în această vară.



    În a doua parte a lunii iulie şi la începutul lui august, zeci de pompieri veniţi de la Bucureşti au acţionat pentru stingerea incendiilor care afectau Grecia continentală şi unele insule. Premierul Marcel Ciolacu i-a lăudat pe salvatori pentru altruismul, curajul şi eforturile lor. România şi Europa sunt solidare cu poporul elen, aflat în nevoie de sprijin, şi sperăm ca, împreună, să readucem lucrurile la normal cât mai curând, declara, la acea vreme, şeful guvernului de la Bucureşti.



    Pe de altă parte, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că pompierii români aflaţi în Insula franceză Corsica au fost implicaţi în stingerea unui incendiu forestier izbucnit în proximitatea localităţii Corte. A fost prima misiune a pompierilor români în Corsica. La misiunea de stingere, pompierii români au intervenit alături de echipajele pompierilor militari şi civili ai ţării gazdă.



    Pentru efectuarea recunoaşterilor din aer şi acoperirea cu eficienţă a întregii suprafeţe afectate, la intervenţie au fost alocate 2 elicoptere şi 2 avioane de stingere. IGSU reaminteşte că la data de 15 august, România a trimis în Insula Corsica un modul specializat de stins incendii de pădure, format din 20 de militari.






  • România aputrusită di căñină

    România aputrusită di căñină



    Dalga di căldură nica easti şi tu aesti dzăli tru ma marea parti ditu România. Cănina şi disconfortul termic s’dukesu tut ma multu tru sudul, sud-estul, vestul şi local tru ţentrul a teritoriului. Tru mulţă căsăbadz, primăriile ndreapsiră tru locărli cu călbălăki spaţii tru cari oamiñilli pot si s’avreadză şi llia misuri aţea turlie că fântâñili arteziene, ama şi sistemele di aer condiţionat ditu transportul public s’hibă pi lucru. Yeaţărlli lă aduc aminti a lăndziţloru croniţ şi a oamiñiloru tu ilikie s’aibă ngătanu tru aestă perioadă. Elli fac urminie s’nu şeadă multu kiro tru soare s’nu bea biuturli ţi au multă cafeină. Ama, nica şi cu tuti misurli di precauţie oamiñilli greu străescu căldura, maxus aţelli ţi şedu la bloc. Căñina aduţi zñie şi tru transporturi. Temperaturli di pisti 40 di gradi nregistrate tru aer şi pisti 50 di gradi la nivelu a solui caftă, pi niscănti sectoari di cali di heru, ñicurarea a vitezăllei di urdinari a trenurilor. Şi pi călliuri suntu restricţii di urdinari tră aftukinatli greali. Constructorlli zburăscu ti prevenirea deformaţiilor majore ireversibile cari pot s’alăncească pi şingirlu rutieru tru condiţiile a temperaturilor multu mări.



    Di itia a căldurăllei excesivă, tru ma multi zone ditu văsilie vegetaţia uscată s’apreasi. Unu di incendii pkăscăni, marţă, tamam ningă Bucureşti şi ambudyiusi urdinarea rutieră ti ndauă săhăţ. Vegetaţia uscată s’aprindi di itia a temperaturilor multu mări, ama nu maş căldura easti aflată căbati. Fermierlli ş-născărsescu locurli pritu aprindeari, acă practica easti paranom. Tru kirolu ditu soni, maş tu giudeţlu Vrancea, pompierlli asteasiră şapte ahtări incendii.



    Sudlu a continentului nord-american şi ali Europă, nordul ali Africă şi născănti părţă ditu Asia suntu aputrusiti şi eale tru dalga di căñină, cari agiumsi tru niscănti locuri cu temperaturi spectaculoase. China dimăndă ună maximă record di 53 di gradi Celsius. Tru Valea a Moartillei ditu California, ţi nai multi ori easti cu locuri di mari hearbiri di pi Pimintu, s-agiumsi la 52 gradi Celsius. Marță, la Roma s-nregistră ună temperatură record di 42°Celsius. Easti căñină și tru Spania și tru Franța. Tru Gărţie, codlu aroşu di căñină fu prilundzitu pănă tu bitisita a stămânăllei. Regiunile nordiţi ali văsilie cata cumu Macedonia, hamunisiili Thassos şi Samothraki, cari suntu destinaţii turistiţi tră mulţă români, nregistreadză temperaturi multu mări. Pompierlli s’ampulisescu cu extindirea incendiilor di vegetaţie tru zona di ningă Atena și fu activat mecanismul european di protecţie civilă, cari da izini ali Gărţie s’aibă agiutoru ditu văsiliili a Uniunillei. Căldura va s’hibă cabaia mari şi tu yinitoarili dzăli iara Agenţia Spaţială Europeană cundille că stămâna ţi yini poati s’aducă nai ma mărli temperaturi nregistrate vărăoară tru Europa. Uidisitu cu experţălli, temperaturile mări ditu Europa pot s’alăxească adeţli a turiştilor. Tut ma mulţă pot s’aleagă destinaţii cama tru avră ică s’ducă tru vacanţă primăveara ică toamna tra s’nu hibă tru căñină.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • România sub asaltul caniculei

    România sub asaltul caniculei

    Valul de căldură persistă în aceste zile în mare parte din
    România. Canicula şi disconfortul termic se simt cel mai tare în sudul,
    sud-estul, vestul şi local în centrul teritoriului. În multe oraşe, primăriile
    au amenajat în zonele aglomerate spaţii în care oamenii se pot răcori şi iau
    măsuri pentru ca fântânile arteziene, dar şi sistemele de aer condiţionat din
    transportul public să fie funcţionale.
    Medicii le reamintesc bolnavilor
    cronici şi vârstnicilor să fie mai precauţi în această perioadă. Ei recomandă
    evitatarea expunerii prelungite la soare sau băuturile cu conţinut ridicat de
    cafeină. Dar, chiar şi cu toate măsurile de precauţie oamenii suportă cu greu
    căldura, mai ales cei care locuiesc la bloc. Canicula afectează şi
    transporturile. Temperaturile de peste 40 de grade înregistrate în aer şi peste
    50 de grade la nivelul solului impun, pe anumite sectoare de cale ferată,
    reducerea vitezei de circulaţie a trenurilor. Şi pe şosele sunt restricţii de
    circulaţie pentru maşinile grele. Constructorii vorbesc despre
    prevenirea deformaţiilor majore ireversibile care pot apărea pe reţeaua rutieră
    în condiţiile temperaturilor foarte ridicate.

    Din cauza căldurii excesive, în
    mai multe zone din ţară vegetaţia uscată a luat foc. Unul
    de incendii a izbucnit, marți, chiar lângă Bucureşti şi a blocat
    circulaţia rutieră câteva ore. Vegetaţia uscată se aprinde din cauza temperaturilor
    extrem de ridicate, dar nu numai căldura este de vină. Fermierii îşi curăţă
    terenurile prin ardere, deşi practica este ilegală. În ultima perioadă, numai
    în judeţul Vrancea, pompierii au stins şapte astfel de
    incendii.

    Sudul continentului nord-american şi al Europei, nordul Africii
    şi unele părţi din Asia sunt cufundate și ele în valul de caniculă, care a
    generat în unele locuri temperaturi spectaculoase. China a anunțat o maximă
    record de 53 de grade Celsius. În Valea Morţii din California, adesea printre
    cele mai fierbinţi locuri de pe Pământ, s-au atins 52 grade Celsius. Marți, la
    Roma s-a înregistrat o temperatură record de
    42°Celsius. Este caniculă și în Spania și în Franța. În Grecia,
    codul roşu de caniculă a fost prelungit până la sfârțitul
    săptămânii. Regiunile nordice ale ţării precum Macedonia, insulele Thassos şi
    Samothraki, care sunt destinaţii turistice pentru mulţi români, înregistrează
    temperaturi extrem de ridicate. Pompierii se confruntă cu
    extinderea incendiilor de vegetaţie în zona Atenei și a fost activat
    mecanismul european de protecţie civilă, care permite Greciei să primească
    ajutor din ţările Uniunii. Căldura se va intensifica în următoarele zile, iar
    Agenţia Spaţială Europeană a precizat că săptămâna viitoare ar putea aduce cele
    mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată în Europa. Potrivit experţilor,
    temperaturile ridicate din Europa ar urma să schimbe obiceiurile turiştilor.
    Tot mai mulţi ar putea opta pentru destinaţii mai răcoroase sau să plece în
    vacanţă primăvara sau toamna pentru a evita canicula.


  • Şapte ani de la Colectiv

    Şapte ani de la Colectiv

    Duminică s-au
    împlinit şapte ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv. În seara
    zilei de 30 octombrie 2015, în timpul unui concert rock organizat în club, a
    izbucnit un incendiu, provocat de artificii manevrate necorespunzător. Focul
    s-a extins rapid, iar 64 de tineri au
    murit în timpul sau după tragicul eveniment. Cei dispăruţi au fost comemoraţi la
    fostul sediu al clubului, iar trei organizaţii neguvernamentale au organizat un
    marş între club şi Parchetul General, pentru a atrage atenţia că ancheta nu a
    mers până la capăt şi că nu toţi vinovaţii plătesc pentru faptele lor.


    Reprezentanţii
    ong-urilor şi rudele victimelor susţin că s-a încercat deturnarea atenţiei
    publice de la faptul că starea spitalelor şi deciziile autoritaţilor au făcut
    mai multe victime decât incendiul în sine. Ei spun că problema sistemului
    sanitar, a paturilor şi a spitalelor pentru arşi, a infecţiilor nosocomiale
    este departe de a fi rezolvată. Mai mult, la fel ca atunci, este permisă, în
    continuare, funcţionarea spaţiilor publice, a şcolilor, fără asigurarea
    protecţiei împotriva incendiilor şi situaţiilor de urgenţă.


    Ministrul Sănătăţii,
    Alexandru Rafila, consideră că includerea raportării infecţiilor nosocomiale în
    evaluarea directorilor de spitale are ca scop aflarea adevărului din sistemul
    medical şi excluderea blamării personalului. Infecţiile de acest tip nu sunt
    specifice României, a afirmat ministrul, recunoscând, totuşi, că, din
    nefericire, frecvenţa acestor germeni la noi este mare comparativ cu alte ţări.


    A fost nevoie de şase ani şi jumătate pentru ca sentinţele definitive să fie
    pronunţate, iar responsabilii de producerea uneia din marile tragedii pe timp
    de pace care au lovit România să ajungă după gratii. Fostul primar al
    Sectorului 4 din capitală, unde a avut loc incendiul, Cristian Popescu Piedone,
    edil la sectorul 5 vecin în momentul sentinţei, a primit o condamnare de 4 ani
    pentru abuz în serviciu. Pedepsele primite de patronii clubului sunt între 6
    ani şi 11 ani şi 8 luni. Judecaţi în acest dosar au fost şi cei doi pompieri de
    la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti care au verificat Clubul
    Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor
    anti-incendiu. Ei au fost condamnaţi definitiv la câte 8 ani şi 8 luni de
    închisoare. Pirotehniştii judecaţi în acest caz au de executat câte 6 ani şi 10
    luni.


    Sentinţele definitive au fost, în general, mai mici decât cele pronunţate
    în primă instanţă. Curtea de Apel a dispus ca o parte dintre condamnaţi să
    plătească despăgubiri de zeci de milioane de euro către familiile victimelor şi
    supravieţuitori. A existat şi un preţ politic: sub sloganul Corupţia ucide, lansat
    atunci, au fost organizate ample proteste, soldate cu demisia guvernului. Insuficient,
    însă, pentru a mişca decisiv lucrurile şi a le aşeza în acea normalitate care
    presupune eficienţă şi corectitudine admnistrativă.




  • Procesul Colectiv continuă după 6 ani

    Procesul Colectiv continuă după 6 ani

    Pedepsele din dosarul Colectiv, la mai bine de 6 ani de
    la incendiul în urma căruia au murit 65 de oameni și peste 150 au suferit
    arsuri grave, s-ar putea reduce. Trei judecători de la Curtea de Apel București
    au schimbat parțial încadrarea juridică a infracțiunilor și au eliminat
    consecințele deosebit de grave ale faptelor de abuz în serviciu de care sunt
    acuzaţi o parte dintre inculpaţi, între care şi fostul primar al sectorului în
    care se afla clubul bucureștean, Cristian Popescu-Piedone. Înlăturarea
    circumstanței consecințe deosebit de grave din încadrarea faptei
    poate duce la reducerea pedepsei. Decizia este importantă, fiind ultimul pas
    înainte de concluziile defintive în acest proces. Amintim că în decembrie 2019,
    Tribunalul București a pronunțat primele condamnări în dosarul Colectiv.
    Atunci, Piedone primise 8 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru abuz
    în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru
    Clubul Colectiv. Au fost condamnați la închisoare cu executare cei trei patroni ai clubului, cei doi pompieri responsabili, angajați ai Primăriei, precum și
    patronii firmei de artificii și pirotehniștii.


    De asemenea, persoanele
    condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sectorului şi
    cu ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de
    euro victimelor incendiului. Decizia Tribunalului Bucureşti a fost, însă,
    atacată de aceștia, dar şi de către procurori, iar procesul a ajuns la Curtea
    de Apel București. Acum, supravieţuitori ai incendiului şi rude ale victimelor
    au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia instanţei de a discuta
    schimbarea încadrării juridice a faptelor, susţinând că ar duce la pedepse
    mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor
    comi    se şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra
    întregului proces de justiţie din România.


    Pe 30 octombrie, la șase ani
    de la tragedia pentru
    care nimeni nu a fost tras la răspundere până acum, aceștia au manifestat în
    tăcere pentru a atrage atenţia asupra amânării sentinţei definitive din dosar.
    Ei au aprins lumânări şi au aşezat fotografii ale victimelor pe scările Curții
    de Apel, dar şi ale unor politicieni consideraţi vinovaţi pentru ceea ce s-a
    întâmplat atunci. Unii dintre cei prezenţi s-au întins pe treptele instituţiei,
    lângă fotografiile celor decedaţi, şi s-au acoperit cu cearşafuri albe. Mai
    mult, supravieţuitorii care au avut nevoie de îngrijiri medicale şi încă
    urmează tratamente atrag atenţia că infecţiile din spitale nu sunt raportate şi
    monitorizate nici în prezent. România nu are nici acum centre de mari arşi şi
    de recuperare pentru pacienţii care au suferit arsuri grave. Rudele şi
    apropiaţii celor care şi-au pierdut viaţa atunci şi reprezentanţi ai societăţii
    civile denunţă faptul că la şase ani de la tragedie puţine lucruri s-au
    schimbat în sistemul de sănătate românesc, iar justiţia bate pasul pe loc în
    anchetă. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 17 noiembrie,
    când se va discuta compunerea completului care va soluționa cauza în
    continuare.


  • Acuzaţii penale în tragedia de la Piatra Neamţ

    Acuzaţii penale în tragedia de la Piatra Neamţ


    Procurorii Parchetului General au pus sub acuzare 10 persoane, dintre care 6 au îndeplinit succesiv funcţia de manager interimar de spital, în cazul incendiului de anul trecut, de la Piatra Neamţ, în care au murit 10 oameni bolnavi de Covid. Tragedia a avut loc la Spitalul Judeţean de Urgenţă, la secţia de terapie intensivă unde erau internaţi, în două saloane, 17 pacienţi. Un medic anestezist, care a intrat într-unul din saloanele cuprinse de flăcări încercând să salveze bolnavii, a suferit arsuri grave, fiind transferat pentru îngrijiri la Bruxelles. Acuzațiile aduse sunt ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă în formă calificată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.



    Potrivit Agerpres, în acelaşi dosar sunt învinuite două asistente care îi îngrijeau pe pacienţi, pentru că ar fi lăsat fără supraveghere o sursă de foc deschis, precum şi medicul-şef al Secţiei ATI, deoarece nu ar fi luat măsurile necesare pentru asigurarea ventilaţiei în saloane. În plus, medicul-şef este acuzat că, împreună cu un alt doctor, ar fi falsificat o adresă privind îngrijirile acordate pacienţilor. De asemenea, a fost pus sub acuzare şi spitalul. Despre manageri, procurorii spun că, în contextul pandemiei şi declarării unităţii sanitare ca unitate suport COVID, aceștia ar fi organizat impropriu activitatea specifică la nivelul spitalului prin aceea că nu ar fi realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, urmare a schimbării condiţiilor de muncă. Această schimbare a inclus adoptarea unei terapii care presupune creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor COVID-19, implicit creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera încăperilor unde sunt trataţi aceşti bolnavi.



    Suspecţii nu ar fi stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea şi sănătatea la Secţia ATI în noile condiţii, cu consecinţa incendierii salonului. Cele două asistente medicale sunt acuzate că, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu în care acordau îngrijiri bolnavilor, cărora li se administra oxigenoterapie, ar fi folosit şi lăsat fără supraveghere o lumânare tip candelă, în contextul agoniei unui pacient. Aceasta ar fi constituit sursa de iniţiere a focului, cu consecinţa incendierii salonului. Spitalul este acuzat că nu a luat măsuri apte să conducă la o ventilaţie în saloanele ATI, precum şi la o asistenţă medicală suport în cazul întreruperii alimentării cu gaze medicinale. Tragedii similare au mai avut loc anul acesta, în România, la București și Constanța.







  • Tragediile din spitalele româneşti

    Tragediile din spitalele româneşti

    Încă
    de la primele ore ale zilei de vineri, România era cutremurată de o nouă veste
    cumplită: la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, cel mai important oraș
    de pe litoralul la Marea Neagră, izbucnea, în plin val 4 al pandemiei, un
    incendiu la secția de terapie intensivă. Dacă, într-o primă fază, autoritățile
    au anunțat că, din cele zece persoane cu Covid-19 internate acolo, nouă au
    decedat, ulterior bilanțul a fost revizuit în scădere, la șapte. Ceea ce nu
    face din acest eveniment o tragedie de proporții mai mici!


    După incendiul de la
    Spitalul din Piatra Neamț, din noiembrie trecut, când peste zece
    pacienți au murit, iar medicul de gardă care a încercat să-i salveze a suferit
    arsuri de gradul 2 şi 3 pe 80% din corp, o anchetă a direcției de control din
    cadrul Guvernului a scos la iveală nereguli la instalațiile de semnalizare și
    la cele electrice. În raportul care a evaluat, atunci, mare parte din sistemul național
    de sănătate au fost identificate peste 2 mii de abateri de la normele de
    securitate la incendiu.


    Se observa că peste un sfert din spitalele românești nu
    au rezervor de apă pentru incendii, în două treimi din secțiile ATI controlate
    nu se asigură distanțele între paturi și mai puțin de jumătate din secțiile de
    terapie intensivă au cadre medicale suficiente pentru gărzi. La puține luni
    după Piatra Neamț, un alt incendiu izbucnea, de acea dată, la Institutul Matei
    Balș din București, unitate medicală-fanion, peste 20 de persoane căzându-i victime.
    De fapt, se poate vorbi, deja, despre un fenomen al incendiilor în spitale.


    Potrivit
    unui bilanț apărut în presa centrală, numai în ultimul an, 10 unități medicale
    au semnalat incendii în incintele lor, în contextul suprasolicitării
    infrastructurii vechi și al creșterii numărului de infectați cu noul
    coronavirus care necesită internare. După noul dezastru de vineri, de la
    Constanța, specialişti au fost trimiși să facă o expertiză tehnică la locul incendiului.     Cercetări fac și criminaliştii, pentru a determina cauzele izbucnirii focului
    care a ars secţia ATI. În paralel, o anchetă administrativă privind măsurile de
    protecţie şi securitate la incendiu a dispus şi Prefectura Constanţa. Secţia de
    terapie intensivă de la Boli Infecţioase, complet distrusă, a fost preluată de
    Spitalul Judeţean de Urgenţă, cu tot cu personal medical.


    Ungaria vecină s-a
    oferit să ajute și să preia pacienţi din România, dacă este nevoie. Dar nici la
    Constanța, în particular, nici sistemului medical românesc, în general, nu îi
    sunt de ajuns îngrijiri paliative!


    Premierul Florin Cîțu a vorbit de nevoia
    remedierii tuturor greșelilor făcute în ultimii 30 de ani. Iar președintele
    țării, Klaus Iohannis, a recunoscut că ʺstatul român a eşuat în misiunea sa
    fundamentală de a-şi proteja cetăţenii.”