Radio România Internațional

Tag: INS

  • Growing trade deficit

    Growing trade deficit

    Romania’s trade deficit increased by 38.5% in January 2025 compared to the same period of last year and exceeded 40.8 billion euros, the National Institute of Statistics reported. The difference between the value of imports and exports increased as, although exports increased by 2.4%, imports increased by over 10%. Last year, Romania exported goods worth 92.6 billion Euros and imported goods worth 133.4 billion Euros. The Chief of Cabinet to the President of the National Institute of Statistics, Vladimir Alexandrescu, stated that Romania has two main trading partners, Germany and Italy, which together cover almost a third of our country’s total trade exchanges. In terms of imports, China is the country with which Romania has the largest trade deficit of all countries, 5.4% of the total. Alexandrescu stressed that a vulnerable sector remains trade in agricultural and food products, where Romania mainly exports raw materials and imports finished products.

     

    Vladimir Alexandrescu: “In 2024, we had an export of 6.5 billion Euros against an import of 11.4 billion Euros, so a deficit of about 5 billion Euros, in a space where Romania, through what it naturally has, could have a surplus, provided that a mutation occurs in the content of these exchanges. We need to overcome the moment when we export unprocessed agricultural products and import processed agricultural products, because, by tradition, Romania has very, very great such possibilities.”

     

    Alexandrescu added that Romania also registers a trade surplus and that the first place in this ranking is taken, surprisingly, by Great Britain, with 1.6% of the total, followed by the Republic of Moldova and the United States of America. The data presented by the statistics from Bucharest reconfirm the growing dependence of the national economy, especially on complementary imports, such as raw materials, materials or parts, the executive president of the National Association of Exporters and Importers of Romania, Mihai Ionescu also said. He aded that another problem is represented by the insufficient funds allocated by the executive to finance the presence of Romanian companies at international fairs and exhibitions.

     

    Mihai Ionescu: “For this year, we have used up all the money to finance the presence of companies at international fairs and exhibitions. So, after June, we have no money left, and we had almost 100 international participations prepared, including in the Osaka World Expo. No company will leave. If this program is not urgently unblocked, we will have an even more drastic increase in the trade balance deficit.”

     

    Ionescu underlined that it is essential that the government understands the need to allocate state aid or European funds to those areas that can support the process of reducing the trade balance deficit. (LS)

     

  • January 14, 2025 UPDATE

    January 14, 2025 UPDATE

    Meeting – The Romanian Prime Minister Marcel Ciolacu on Tuesday had talks in Bucharest with the US Deputy Secretary of State for Europe and Eurasia, James O’Brien, about the progress made in deepening the bilateral strategic partnership in the fields of security, economy and the Visa Waiver. During the meeting with the Foreign Minister, Emil Hurezeanu, the American official showed confidence in the solidity of the Romania – US Strategic Partnership and in its capacity for further development based on ongoing bilateral projects. In turn, the Romanian minister appreciated the US contribution to the security and defense of NATO’s Eastern Flank, as well as to the development of the strategic approach regarding the Black Sea region. The Defense Minister, Angel Tîlvăr, also highlighted, during the meeting with the US official, the crucial role of the Black Sea region in ensuring European and transatlantic security, in the context of the continuation of the Russian Federation’s war of aggression in Ukraine. Angel Tîlvăr emphasized Romania’s firm commitment to NATO’s collective security and appreciated the substantial contribution of the US in ensuring the security of the Alliance’s Eastern Flank. On Monday, James O’Brien was in Chisinau, where he declared that the development of the transport infrastructure in Romania, the Republic of Moldova and Ukraine will create a new opportunity for the economic development of the three states.

     

    Energy – Romania has no problems in terms of energy supply for the entire cold season, the energy minister Sebastian Burduja gave assurances again, on Tuesday, after the Winter Energy Command meeting. He specified that the measures established to increase domestic production, including coal-based production, were applied. According to him, energy production from gas is still the main source of electricity production during the cold season, except for days when the wind blows and wind power plants are the first source of production in Romania.  The Energy Minister also emphasized that the domestic demand for natural gas is not affected by daily exports to the Republic of Moldova.

     

    Gas – Half of the electricity consumed in the Republic of Moldova (ex-Soviet state with a majority Romanian-speaking population), on the right bank of the Dniester River, comes from internal sources, including renewable energy, and the other half comes from imports from Romania, the Moldovan president, Maia Sandu said on Tuesday, in a press conference. She convened a meeting of the Supreme Security Council which tackled the situation in the energy sector and assistance measures for the population. On the other hand, Maia Sandu says, the energy and humanitarian crisis in the separatist region of Transdniester is caused by the Russian Federation with the aim of destabilizing the political situation in the Republic of Moldova. We remind you that since January 1, the Transdniester region has no longer received natural gas from Russia.

     

    Inflation – The annual inflation rate went up to 5.14% in December 2024 from 5.11% the previous month, amidst a 5.09% increase in the price of foodstuffs, 4.38% in the price for non-foods and 7.10% in the cost of services, according to National Statistics Institute data made public on Tuesday. Compared to 2023, the annual inflation rate in December last year stood at 5.5%. The National Bank of Romania upgraded its inflation forecast for the end of 2024, from 4% previously to 4.9%, and estimates the inflation rate will go down to 3.5% at the end of 2025.

     

    Tennis – The Romanian tennis player Gabriela Ruse, coming from the qualifications, defeated another Romanian player, Irina Begu, 6-4, 6-0 in the opening round at the Australian Open tennis tournament on Tuesday. In the next round, Ruse will take on Madison Keys of the United States, who knocked out Ann Li of the USA in the first round. This is the second time Gabriela Ruse reaches the main draw in Melbourne after in 2022 she reached the second round. Another Romanian player, Jaqueline Cristian, is playing Lucia Bronzetti of Italy in the second round. (LS)

     

  • Inflation on the rise again

    Inflation on the rise again

    Postal services, fresh fruit or margarine were among the most expensive items in Romania in November this year, show data published by the National Institute of Statistics, according to which the annual inflation rate increased, again, compared to the previous month. More precisely, it reached 5.11% of the Gross Domestic Product, from 4.67% in October. It thus reached a level similar to that recorded in August, and also to that recorded in May. It shows the oscillating trajectory that the indicator followed in 2024, after it decreased from 6.61%, as it had been in December 2023. Romanians had to take more money out of their pockets, especially for fresh fruits, over 6.5% and also for electricity, approximately 3.4%. On the other hand, in November compared to October, air transport services recorded a decrease of over 8.2%, followed by thermal energy almost 5%.

     

    Statistics for the last 12 months reveal price increases for postal services, with average increases of almost 18%, followed by fresh fruit with over 17% and margarine, with approximately 16%. Compared to November 2023, the prices of foods increased, on average, by 5%, and of services by 7.5%.

     

    Financial analyst Adrian Codirlaşu, president of CFA Romania, an association that brings together investment professionals is here with details: ʺAs to the services component, if we look at all the monthly reports, we see that it remains consistently at high levels. We have had successive increases in the minimum wage. Most of the workers, paid with the minimum wage, are in this services component, and therefore, on the services side, we had an increase in cost, which is then reflected in prices, as is normal. Hence this slight increase in inflation. We also have a high budget deficit. The high budget deficit is inflationary. Why? Because the action of the Government, when issuing debt to finance it, is practically the equivalent of printing money, money that seeks to buy goods and services, so it increases demand and automatically prices.”

     

    For 2025, analysts anticipate an inflation rate around 5%, with a higher value being possible at the beginning of the year. The National Bank of Romania has revised upward, to 4.9%, the inflation forecast for the end of 2024 and anticipates that it will reach 3.5% only at the end of next year. But nothing is certain! Fiscal policy and salary increase at the national level, as well as, externally, the evolution of the European economies, the dynamics of the oil price or the conflicts in Ukraine and the Middle East generate uncertainties. (LS)

  • Growing trade deficit

    Growing trade deficit

    The trade balance deficit recorded in Romania in the first nine months of the current year increased by 15%, as compared to the same period of 2023, up to the value of approximately 23.5 billion Euros, according to data published on Monday by the National Institute of Statistics. In the mentioned interval, exports exceeded 69 billion Euros, decreasing by 1.4%. Imports totaled almost 93 billion Euros, increasing by 2.3%. According to the National Institute of Statistics, in the first nine months of this year, important shares in the structure of exports and imports are held by the following product categories: machines and transport equipment (almost 47% of exports and over 36% of imports) and other manufactured products. The value of intra-EU exchanges in goods exceeded 50 billion Euros in outgoings and was more than 67 billion Euros in incomings. The value of extra-EU exchanges was more than 19 billion Euros in exports and more than 25 billion Euros in imports.

     

    Also on Monday, the National Bank of Romania (BNR) raised the inflation forecast for the end of this year to 4.9%, from 4% as estimated in August. It basically returned to the forecasts from the quarterly report on inflation published in May. The governor of the BNR, Mugur Isărescu, emphasized that the Central Bank makes its forecasts only based on certain data and that the way in which the fiscal-budgetary correction will be made in order to reduce the deficits will also influence the actual evolution of inflation. He said that he expected a coherent macroeconomic correction program with strong political support.

     

    Track: “That’s what we’re waiting for. A credible macroeconomic correction program from the new government, to be supported politically, socially accepted and effective from a macroeconomic point of view, so that we can connect. We can conceive, I mean us, the Romanians, a gradual adjustment program, 0.7 per year, significantly lower than an economic growth, which we think to set at 2% per year, which can be combined with avoiding decreasing the standard of living, but not with 16% increases in gross or net or real incomes, that can no longer be done”.

     

    The National Bank anticipates that inflation will go below 3.5% per year only in 2026. Mugur Isărescu pointed out that the evolution of prices is marked by a series of risks and uncertainties. These are related to both the fiscal policy and salary increases, and to external factors, such as the evolution of the European economies with which Romania conducts most of its commercial relations, the dynamics of the oil price, in the context of increasing geopolitical tensions, and also the way the conflicts will evolve in Ukraine and the Middle East. In the latest “World Economic Outlook” report, recently published, the International Monetary Fund has revised down to 1.9% the estimates regarding the growth of the Romanian economy this year, from 2.8% as forecast in April. (LS)

  • נתונים על התיירות ברומניה

    נתונים על התיירות ברומניה

    התנועה האווירית לרומניה עלתה ב-17% בשנת 2023 בהשוואה לשנה הקודמת. 24.54 מיליון נוסעים נכנסו לרומניה ב2023 לעומת 20.97 מיליון נוסעים ב2022, כך נמסר מטעם המכון הלאומי לסטטיסטיקה של רומניה.


    הכי הרבה נוסעים עברו בשדות התעופה “הנרי קואנדה” – בוקרשט, עם למעלה מ-7.3 מיליון נוסעים, “אברם איאנקו” – קלוז-נאפוקה (צפון-מערב), עם למעלה מ-1.6 מיליון נוסעים, ונמל התעופה הבינלאומי יאסי (צפון מזרח), עם למעלה מ-1.16 מיליון נוסעים.


    ב2023 285 אלף נוסעים מרומניה הגיעו לשדה התעופה בן גוריון בתל אביב. ישראל היא במקום ה9 ברשימת 10 היעדים המועדפים על התיירים הרומנים.


    בתחבורה הפנים-ארצית, 49.5% מכלל הנוסעים עברו דרך שדות התעופה “הנרי קואנדה” — בוקרשט. שדה התעופה “אברם איאנקו” – קלוז-נאפוקה, הוא במקום השני עם 16.3% ממספר הנוסעים.


    “Traian Vuia ” טימישוארה הוא במקום השלישי עם 15.2% מכלל הנוסעים.


    תחבורה אווירית של נוסעים עלתה ברומניה, בשנת 2023, ב-17% בהשוואה ל-2022.


    התנועה האווירית לרומניה עלתה ב-17% בשנת 2023 בהשוואה לשנה הקודמת. 24.54 מיליון נוסעים נכנסו לרומניה ב2023 לעומת 20.97 מיליון נוסעים ב2022, כך נמסר מטעם המכון הלאומי לסטטיסטיקה של רומניה.


    הכי הרבה נוסעים עברו בשדות התעופה “הנרי קואנדה” – בוקרשט, עם למעלה מ-7.3 מיליון נוסעים, “אברם איאנקו” – קלוז-נאפוקה (צפון-מערב), עם למעלה מ-1.6 מיליון נוסעים, ונמל התעופה הבינלאומי יאסי (צפון מזרח), עם למעלה מ-1.16 מיליון נוסעים.


    ב2023 285 אלף נוסעים מרומניה הגיעו לשדה התעופה בן גוריון בתל אביב. ישראל היא במקום ה9 ברשימת 10 היעדים המועדפים על התיירים הרומנים.


    בתחבורה הפנים-ארצית, 49.5% מכלל הנוסעים עברו דרך שדות התעופה “הנרי קואנדה” — בוקרשט. שדה התעופה “אברם איאנקו” – קלוז-נאפוקה, הוא במקום השני עם 16.3% ממספר הנוסעים.


    “Traian Vuia ” טימישוארה הוא במקום השלישי עם 15.2% מכלל הנוסעים.

  • Wirtschaftsprognose: Wachstum durch Inflation und Haushaltspolitik bedroht

    Wirtschaftsprognose: Wachstum durch Inflation und Haushaltspolitik bedroht





    Rumänien verzeichnete im Jahr 2023 ein Wirtschaftswachstum von zwei Prozent, teilte das Nationale Institut für Statistik in Bukarest mit. Im Vergleich dazu wuchs das Bruttoinlandsprodukt der Europäischen Union und der Eurozone im vergangenen Jahr nur um 0,5 %. Das Wachstum der rumänischen Wirtschaft ging mit einer Verringerung des Handelsdefizits einher, das sich auf rund 29 Mrd. EUR belief und damit um 5,1 Mrd. EUR niedriger war als im Jahr 2022. Die rumänischen Ausfuhren beliefen sich im vergangenen Jahr auf über 93 Mrd. EUR, um 1,3 % mehr als 2022, während die Einfuhren mit rund 122 Mrd. EUR um 3,2 % unter dem Wert von 2022 lagen.



    Der durchschnittliche Nettolohn in Rumänien lag im vergangenen Dezember bei umgerechnet etwa 1 020 Euro und der durchschnittliche Bruttolohn bei fast 1 670 Euro. Im Vergleich zum Dezember 2022 stiegen die Gehälter in Rumänien folglich um 15,5 %. Die höchsten Einkommen wurden in der Industrie, und zwar in der Herstellung von Koks und Erdölprodukten erzielt, während die niedrigsten Gehälter im Gastgewerbe, also in der Gastronomie und der Hotelbranche zu finden waren.



    Die steigenden Einkommen werden jedoch weiterhin von der Preisspirale aufgezehrt. Das Nationale Statistikinstitut gab bekannt, dass die jährliche Inflationsrate im vergangenen Monat bei 7,41 % und damit um 0,8 % höher als im Dezember 2023 lag. Am stärksten stiegen die Preise für Dienstleistungen, nämlich um 1,55 Prozent, gefolgt von den Preisen für Nahrungsmittel, die um mehr als 1,3 Prozent stiegen, und den Preisen für Non-Food-Produkte, die um 0,74 Prozent stiegen. Deutliche Erhöhungen wurden insbesondere bei den Flugtarifen verzeichnet, die um mehr als 21 % stiegen, sowie bei den Postdienstleistungen, die um fast 17,3 % zunahmen. Die Tarife für flie‎ßend Wasser, Kanalisation und Müllabfuhr gehörten mit einem Anstieg von fast 4,2 % ebenfalls zu den Spitzenreitern unter den Preiserhöhungen, ebenso wie frisches Obst und Gemüse sowie Obst- und Gemüsekonserven mit durchschnittlichen Preissteigerungen von jeweils mehr als 3 % den Geldbeutel der Rumänen belasten. Deutliche Preiserhöhungen waren auch bei Backwaren und Speiseöl zu verzeichnen.



    Die Statistiken bestätigen die jüngste Prognose der Rumänischen Nationalbank (BNR), die davon ausgeht, dass die jährliche Inflationsrate zu Beginn des Jahres unter dem Einfluss von Preiserhöhungen und der Einführung von indirekten Steuern und Abgaben steigen wird. Die Zentralbank prognostiziert jedoch auch einen bescheidenen Inflationsrückgang, allerdings in einem langsameren Tempo sowohl im Vergleich zu 2023 als auch zu früheren Schätzungen.



    Die Finanzanalysten sehen die grö‎ßten Risiken und Unsicherheiten für die künftige Inflationsentwicklung in der Steuer- und Einnahmenpolitik der Regierung. Zu den angeführten Risiko-Faktoren gehören der Anstieg der Löhne im öffentlichen Sektor und die Auswirkungen des neuen Rentengesetzes. Als Risiko werden auch zusätzliche Ma‎ßnahmen angeführt, die von der Exekutive ergriffen werden könnten, um die Haushaltskonsolidierung im Zusammenhang mit dem von der Europäischen Kommission eingeleiteten Defizitverfahren fortzusetzen. Diese Risiken werden durch den Krieg in der Ukraine, den Nahostkonflikt und die wirtschaftlichen Entwicklungen in Europa noch verstärkt, so die Analyse der Rumänischen Nationalbank.

  • 09.02.2024 (mise à jour)

    09.02.2024 (mise à jour)

    Commerce – Les exportations de la Roumanie ont dépassé l’année dernière les 93 milliards
    d’euros, soit 1,3% de plus par rapport au niveau enregistré en 2022,
    conformément aux chiffres de l’Institut national de la statistique de Bucarest.
    Parallèlement, les importations se sont élevées à quelque 122 milliards
    d’euros, soit de 3,2% inférieures au niveau de 2022. Dans ce contexte, le
    déficit de la balance commerciale s’est chiffré à quelque 29 milliards d’euros,
    de 5,1 milliards inférieur à celui enregistré en 2022. Des parts importants de
    la structure des exportations et des importations sont représentés par les
    machines et les équipements de transport, respectivement par d’autres produits manufacturés.
    Les échanges avec les Etats communautaires sont les plus importantes.

    Agriculture – Le gouvernement de Bucarest a approuvé jeudi un paquet de mesures censé aider les agriculteurs, à savoir : des crédits avec des taux d’intérêt plus bas et des subventions pour les coûts liés à l’électricité. Par ailleurs, la Commission européenne a approuvé vendredi un schéma d’aide d’une valeur de 241 millions d’euros, notifiée par la Roumanie pour soutenir les producteurs agricoles, dans le contexte de la guerre menée par la Russie contre l’Ukraine. L’aide sera accordée sous la forme de financements non-remboursables accordés directement aux producteurs agricoles et ne dépassera pas les 280 000 euros par bénéficiaire. La Roumanie bénéficiera de 34 millions d’euros du Fonds de solidarité de l’UE pour compenser les dégâts causés par la sécheresse de 2022. L’argent a déjà été versé à Bucarest en décembre dernier. La Roumanie a à sa disposition une année et demie pour mettre en place cette aide.

    Elections –
    Organiser simultanément l’élection au Parlement européen et l’élection municipale,
    le 9 juin prochain – voici le principal thème à l’agenda de la coalition à la
    gouvernance en Roumanie. Etant donné que 2024 est une année où 4 scrutins sont
    à organiser, les responsables cherchent des variantes pour les regrouper, en
    espérant avoir une présence plus importante aux urnes et faire des économies.
    Les sociaux-démocrates proposent aussi d’organiser en même temps le scrutin
    présidentiel et celui législatif national. De son côté, l’opposition critique
    durement ces initiatives.

    Déchets
    –     La Roumanie est le pays qui génère le moins de déchets au niveau européen,
    selon l’office des statistiques de Bruxelles. Selon l’Eurostat, en 2022 un
    européen a généré en moyenne 513 kilos de déchets municipaux, soit de 19 kilos
    de moins par rapport à l’année précédente. L’Autriche est en tête du classement
    européen avec 827 kilos de déchets par habitant, suivie par le Danemark et le
    Luxembourg, avec plus de 700 kg. Au pôle opposé, la Roumanie génère 300 kilos
    par habitant, suivie par la Pologne et par l’Estonie, avec moins de 400
    kilogrammes. Même si elle
    génère les quantités de déchets municipaux les plus réduites, la Roumanie
    est aussi en fin du classement européen du recyclage, avec seulement 36 kilos de
    déchets recyclés sur les 300 générés par une personne. Malte, la Grèce et
    Chypre sont trois autres Etats qui possèdent un faible taux de recyclage des
    déchets municipaux, avec moins de 100 kilos par habitant. Au pôle opposé, le
    pays qui se situe en tête du classement européen du recyclage est toujours
    l’Autriche, avec 510 kilos par habitant.


    Water-polo -
    La sélection nationale de water-polo de la Roumanie s’est inclinée ce vendredi
    devant l’Italie, sur le score de 16 buts à 10 dans son dernier match du groupe D
    du Championnat du monde de water-polo masculin de Doha, au Qatar. Dans leurs
    deux premiers matchs, les Roumains avaient perdu 8 buts à 5 face à la Hongrie
    et ils ont gagné le match contre le Kazakhstan par 25 buts à 3. Les gagnants des
    groupes sont qualifiés directement dans les quarts de finale, alors que les
    équipes se trouvant en deuxième et troisième position disputeront le barrage
    pour l’accéder dans les quarts de finale. La Roumanie se classe désormais 3e,
    étant devancée par l’Italie (2e place) et la Hongrie (1ere place).

    Santé
    –     En Roumanie, le nombre des infections respiratoires est toujours à la hausse,
    ayant dépassé cette dernière semaine, la moyenne des dernières saisons, avec
    plus de 135 000 cas rapportés. Selon les statistiques offertes par les
    autorités, 8000 cas de grippe clinique au niveau national ont également été
    rapportés, à comparer avec les 2 700 cas enregistrés durant la même semaine de
    l’année dernière. Précisons que c’est toujours durant cet intervalle que 14
    personnes ont perdu la vie à cause du virus de la grippe.

    Météo
    –     Le weekend s’annonce ensoleillé en Roumanie avec des maxima frôlant les 20
    degrés, de beaucoup supérieures aux moyennes de la première moitié du mois de
    février. On s’attend aussi à 19 degrés à midi à Bucarest.

  • Starea economiei româneşti la început de an

    Starea economiei româneşti la început de an

    Economia românească a crescut cu 1,8% anul trecut, cu 0,8 puncte procentuale, însă, mai puţin decât se estima – arată un raport al Băncii Mondiale. Totodată, în perioada ianuarie-noiembrie 2023, exporturile românești au însumat aproape 87 de miliarde de euro, iar importurile peste 112 miliarde. Cu alte cuvinte, exporturile au înregistrat o creştere cu 2 procente, în timp ce importurile s-au redus cu peste 3% faţă de perioada similară a anului precedent – după cum relevă datele Institutului Naţional de Statistică. Chiar şi așa, deficitul balanţei comerciale a depășit, anul trecut, 25 miliarde de euro, în ciuda faptului că a scăzut cu mai mult de 5 miliarde.


    Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că reducerea deficitului provine, în principal, din temperarea preţurilor produselor energetice pe care România le importă, dar şi din încetinirea consumului:

    Vestea bună, dacă poate fi o veste bună, este că deficitul de balanţă comercială pe primele 11 luni ale anului trecut a scăzut în comparaţie cu anul precedent. Această scădere vine de la încetinirea consumului, pentru că, să nu uităm, o bună parte din deficitul de balanţă comercială provine din bunurile de consum. Sigur, avem şi o parte de deficit care vine de la bunurile industriale, dar şi bunurile de larg consum contribuie, să spunem, la deficit. Deci am avut o încetinire a consumului şi, evident, şi o scădere a deficitului. Pe de altă parte, am putea să sperăm mai degrabă, pentru că nu avem încă toate datele, că în economia românească încep să se producă mai multe bunuri care sunt folosite pe piaţa internă.


    Analistul Constantin Rudnițchi este de părere că, pentru scăderea, în continuare, a deficitului balanţei comerciale, sunt necesare politici publice axate pe măsuri în sectoare importante, precum cel agroalimentar, al produselor chimice şi auto.


    În perspectivă, pentru 2024 și 2025, Banca Mondială a revizuit în jos estimările privind evoluţia economiei românești, anticipând o creştere a Produsului Intern Brut de 3,3, respectiv de 3,8%. De altfel, potrivit Băncii Mondiale, economia întregii lumi va încetini, pentru al treilea an consecutiv, până la 2,4% – cel mai lent ritm după pandemia de Covid-19.


    Vestea bună ar fi că, în 2025, creșterea economică globală ar urma să fie până la 2,7%, dar şi în acest caz, cifrele au fost revizuite în jos faţă de estimarea de trei procente din iunie anul trecut, mai ales din cauza încetinirilor înregistrate de economiile avansate. În aceste condiţii, obiectivul de eliminare a sărăciei extreme, până în anul 2030, pare a fi imposibil de atins – spune Banca Mondială. În viziunea acesteia, o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investiţiilor pentru tranziţia la energia curată şi pentru adaptarea la schimbările climatice.



  • Investiţii nete în creştere în România

    Investiţii nete în creştere în România

    Investiţiile nete
    realizate în economia românească au crescut semnificativ în primele nouă luni
    ale anului trecut, ajungând la 118 miliarde de lei (echivalentul a circa 23,6
    milarde de euro). E cu 14% mai mult față de perioada ianuarie-septembrie 2022 -
    relevă datele furnizate, în primele zile ale acestui an, de Institutului
    Național de Statistică. Cele mai multe dintre investiții aparțin sectorului
    majoritar privat, aproape 98 de miliarde de lei.


    Potrivit INS, banii investiți
    în lucrări de construcții noi și achiziționarea de utilaje, inclusiv mijloace
    de transport, au însumat peste 74 de miliarde de lei, reprezentând 62% din
    totalul investițiilor în economia națională. În primele nouă luni ale anului
    trecut, numărul autorizațiilor de construire a scăzut, însă, cu aproximativ
    8.000, la 26.000, cele mai multe eliberate pentru mediul rural, iar numărul
    locuințelor finalizate s-a redus la aproximativ 50.000, cu aproape 3.000 mai
    puține față de perioada ianuarie-septembrie 2022. România, un șantier -
    titrează, totuși, presa economică de la București, care trece în revistă marile
    lucrări de infrastructură energetică sau de transport finanțate de stat, precum
    și pe acelea lansate de consiliile județene ori de administrațiile locale.


    În ceea ce privește rețeaua rutieră, de
    pildă, anul acesta, în premieră, vor fi trei autostrăzi integral în execuţie,
    în acelaşi timp: Autostrada Moldovei, cu 13 loturi, Autostrada
    Bucureştiului (de fapt, o centrură ocolitoare a Capitalei), cu patru loturi, şi
    Autostrada Bucureşti-Nădlac, cu trei loturi – anunță, într-o postare pe
    Internet, responsabilii din ministerul Transporturilor. În plus, vor începe
    lucrările la Autostrada Unirii și se va circula pe primul drum expres
    construit în România, Craiova-Piteşti, care totalizează 120 de kilometri.
    Sursele citate mai precizează că, în prezent, sunt încheiate contracte de
    execuţie pentru 760 de kilometri de drumuri de mare viteză, licitaţii în curs
    pentru încă 120 de kilometri şi e în plan și lansarea licitaţiilor pentru alți
    mai bine de 750.


    Anul 2024 trebuie să continue în aceeaşi direcţie -
    susține premierul Marcel Ciolacu. Șeful social-democrat al Guvernului PSD-PNL
    promite că echipa sa executivă va continua să îndeplinească jaloanele din
    Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce-i va permite României să
    atingă o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană.
    Anul acesta va fi anul investiţiilor – mai afirmă premierul, amintind că
    acestui sector i-a fost alocat în bugetul de stat o sumă record, de 120 de
    miliarde de lei, adică peste 7 procente din Produsul Intern Brut. Opoziția
    parlamentară crede, în schimb, că guvernanții sunt excesiv de optimiști în ceea
    ce privește capacitatea Fiscului de a colecta bani la buget, ceea ce va afecta,
    inevitabil, și sectorul investițiilor.



  • Inflaţie în scădere, în România

    Inflaţie în scădere, în România

    După ce, pentru prima dată
    în aproape 20 de ani, în aprilie 2022 rata anuală a inflației depășea pragul de
    10% în România, finalul anului trecut găsea acest principal indicator pentru
    creșterea prețurilor la un maxim de 16,32%.


    Rata anuală a inflației a început apoi
    să scadă de la o lună la alta, a revenit sub zece procente în iulie anul
    acesta, iar acum Institutul Național de Statistică anunță că a ajuns în luna octombrie la 8,1%, adică la
    jumătate față de decembrie 2022. Creșterile de preț înregistrate sunt
    însă consistente față de acum un an, pe categorii de produse cele mai mari fiind
    la servicii, care s-au scumpit cu peste 12%, urmate de mărfurile alimentare,
    care au crescut cu 8,8% și de cele nealimentare, cu o majorare de sub 7
    procente. Cea mai mare creștere de preț au avut-o serviciile aeriene, mai
    scumpe cu peste 25% față de octombrie 2022, în timp ce prețurile serviciilor
    medicale și ale cazărilor au crescut și ele cu peste 16%.


    La categoria
    alimente, cele mai mari creșteri de preț au fost la bere, peste 17%, pește
    proaspăt și conservele de pește, cu circa 16%. Carnea de porc și de vită,
    conservele de carne sau de fructe, margarina și cartofii au avut și ele
    creșteri de peste 10 procente.


    Dintre mărfurile nealimentare, cel mai tare s-au
    scumpit detergenții, cu aproape 24%, urmați de energia termică, peste 22% și de
    articolele de igienă, cosmetice, articole medicale și medicamente – toate cu
    majorări de peste 15%. În schimb, prețul energiei electrice a scăzut cu 15%,
    iar cel al gazelor s-a menținut la același nivel.


    Tendința descrescătoare a
    ratei anuale a inflației se va menține și în următoarele luni, a transmis săptămâna trecută Banca Națională a României, însă
    ar urma să crească din nou la începutul anului viitor. Potrivit BNR, există incertitudini
    și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației, cauzate de creșterile de
    taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, dar și din
    evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.


    În
    plus, anul 2024 va fi și an electoral, cu patru rânduri de alegeri. Prognoza
    de inflaţie a BNR pentru sfârşitul acestui an rămâne la nivelul de 7,5%, dar banca
    centrală o revizuieşte în urcare pe cea din 2024, la 4,8%. Conform noii
    prognoze, inflaţia ar urma să reintre în intervalul ţintit de BNR, adică între
    1,5 şi 3,5%, abia în trimestrul al treilea din 2025. România are
    în prezent a doua cea mai mare inflație din UE, dublă față de cea din țările
    occidentale, iar analiștii economici spun că acest lucru se întâmplă din cauza
    costurilor foarte mari de producție – de la energie, la gaze, la tot ce
    înseamnă transport, tot ce înseamnă activitate logistică costă mai mult decât
    în țările din regiune. Iar acest lucru se reflectă inclusiv în prețurile
    produselor alimentare, în prețurile serviciilor, în ceea ce se consumă în economie.


  • Assessments by the National Bank

    Assessments by the National Bank

    The National Bank of Romania has revised upward, to 7.5%, the inflation forecast for the end of this year, according to the new estimates presented, on Wednesday, by Governor Mugur Isărescu. The initial forecast was 7.1%. At the end of next year, the inflation rate is expected to be 4.4%. According to the basic scenario, the annual inflation rate will continuously decrease until the projection horizon, i.e. June 2025, but at a relatively slower rate. Mugur Isărescu pointed out that only some increased taxes lead to an increase in inflation, namely the direct taxes on consumption, excises and VAT.



    “Increasing income taxes, for example, can even have the opposite effect. It is more difficult to calculate the increase in income taxation. It leads to a decrease in aggregate demand”, the governor of the BNR explained. According to the presentation, the basic scenario was built on the basis of the legislation in force at the time of the projection and does not include the impact of the fiscal consolidation measures recently discussed by the authorities.



    The governor of the BNR also showed that both economic growth and consumption are showing signs of slowing down: “We have economic growth, but significantly weakened for this year, compared to what we thought would happen at the beginning of the year. We have an increase in the annual rate of population consumption at T1. This surprised us too, a little. We had an increase in consumption coming from incomes, but we are noticing a softening of consumption. This attenuation is extremely visible, it is probably related to the populations term deposits. They increased significantly during this period, categorically also due to higher interest rates, therefore, lower consumption leads to higher savings”.



    In this sense, Mugur Isărescu stated that Romania must have an economic growth based less on consumption and more on investments. Attracting European funds, he emphasized, is essential from this point of view. At the same time, Mugur Isărescu said that the National Bank fully supports a government program of fiscal adjustment and consolidation. He emphasized, however, that the decision to be made should be political, not fiscal.



    Also on Wednesday, the National Institute of Statistics — INS announced that the trade balance deficit in the first half of this year was over 13.3 billion Euros, about 2.1 billion Euros lower than the one recorded in the first half of last year. According to the INS, between January 1 and June 30, 2023, important shares in the structure of exports and imports are held by such product groups as machines and transport equipment, namely over 45% for exports and about 36 % for imports, as well as other manufactured products. (LS)

  • August 9, 2023

    August 9, 2023

    Coalition – The Liberal leader, Nicolae Ciucă, rules out the possibility of breaking the governing coalition or triggering early elections. He says that together with the social democrats, solutions will be found so that the tax reform should not involve new taxes for companies. The clarifications come after new discussions with Prime Minister Marcel Ciolacu about the reforms prepared by the government through an emergency ordinance in the administration and fiscal domains. The Prime Minister, leader of the Social Democratic Party – PSD, said that these discussions are taking place with his mandate on the table, and he will not hesitate to resign if the Liberal Party withdraws its support for this package of measures aimed at maintaining the budget deficit within the limits agreed upon with the European experts. New consultations between the coalition partners are announced for these days. The draft emergency ordinance regarding the elimination of some fiscal facilities and the modification of some taxes is still under debate. The measures aim, among others, at increasing taxes for small and medium-sized enterprises, changing the VAT or taxing the salaries of programmers who exceed a monthly income of 10,000 lei (approx. 2,000 Euros). The goal is to increase revenues to the state budget and comply with the commitments assumed through the National Recovery and Resilience Plan. The representatives of IT companies criticize the proposed fiscal measures and claim that they would seriously affect this field. They state that some companies are already analyzing the possibility of moving their businesses to nearby countries.



    BNR – The National Bank of Romania (BNR) has revised upward the inflation forecast for the end of this year to 7.5% and to 4.4% for the end of 2024, according to the data presented on Wednesday by the governor of the BNR, Mugur Isărescu. The Central Bank estimated, in May 2023, an inflation rate of 7.1% for the end of 2023. Mugur Isărescu pointed out that only some increased taxes lead to an increase in inflation, namely the direct taxes on consumption, the excise taxes and VAT taxes. Ample uncertainties are mentioned regarding the projected trajectory in the context of the likely adoption of some fiscal correction measures to boost budget revenues, which are likely to have a direct impact on inflation, such as increases in indirect taxes — the VAT and excises.



    Statistics – The trade balance deficit in the first half of this year was 13.3 billion Euros, lower by 2.1 billion Euros (-13.9%) than the one recorded between January 1 and June 30, 2022, the National Institute of Statistics (INS) announced today. In the first six months of this year, exports totaled 47.4 billion Euros, recording an advance of 5.9%, and imports totaled 60.7 billion Euros, increasing by 0.8% compared to the same period of 2022. According to the INS, between January 1 and June 30, 2023, machinery and transport equipment (45.1% for export and 36.3% for import) and other products manufactured goods (30.2% for export and 28.8% for import) held important shares in the structure of exports and imports.



    Night of the Museums – The Night of Museums in the Villages, a new Romanian national cultural event, will take place, for the first time, this year, on September 2, with Radio Romania Regional being a partner of the event. The number of institutions participating in this first edition has so far reached 79, from 27 counties. The registration session is open until August 15, and the goal of the organizers is to reach 100 institutions. On the occasion of this first edition of the Night of Museums in the Villages, the National Network of Museums in Romania will launch a national support campaign for the development of educational programs for children and young people from rural communities, by exploiting the collections and cultural heritage they own.



    August 10 – The General Prosecutors Office of Romania has announced that it has taken legal action against the former leadership of the Gendarmerie for the way in which they coordinated the law enforcement’s intervention at the anti-government rally of the diaspora on August 10, 2018, in Bucharest. The former leadership is mainly accused of abuse of office and abusive behavior. The prosecutors specify that the gendarmes acted not only against the people who demonstrated violently, but also against the peaceful demonstrators who represented the vast majority of the protesters. More than 300 participants in the protest are demanding moral and material damages in this case. (LS)

  • Jurnal Românesc – 09.08.2023

    Jurnal Românesc – 09.08.2023

    Mai mulţi jandarmi, inclusiv fosta conducere a Jandarmeriei Române,
    au fost trimiși în judecată în Dosarul 10 august, 5 ani după violențele de la
    protestul diasporei din 10 august 2018 de la Bucureşti. Ei sunt acuzaţi de
    purtare abuzivă sau complicitate la această infracţiune. Conducerea
    Jandarmeriei de atunci – notează procurorii militari – a ordonat jandarmilor din
    subordine intervenţia în forţă pentru dispersarea protestatarilor. Faptele
    inculpaţilor au dus, potrivit anchetatorilor, nu doar la îngrădirea libertăţii
    de întrunire şi a dreptului la integritate fizică şi psihică a manifestanţilor,
    dar şi la suferinţe fizice sau leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.
    Procurorii mai precizează că jandarmii au acţionat nu doar împotriva
    persoanelor care se manifestau violent, ci şi împotriva manifestanţilor paşnici
    care constituiau marea majoritate a protestatarilor. Peste 300 de participanți
    la protestul care a adunat, atunci, zeci de mii de romani cer daune morale și
    materiale în acest caz. Dosarul va fi soluţionat la Tribunalul Militar
    Bucureşti. In context, Comunitatea Declic solicită instanţei să judece în regim
    de urgenţă acest dosar, având în vedere că mai sunt doar trei ani până la
    prescrierea faptelor, iar vinovaţii ar putea să scape de pedeapsă. Membrii
    Comunităţii Declic mai anunţă că vor manifesta în București joi, pe 10 august,
    pentru a cere dreptate pentru victimele abuzurilor jandarmilor din 2018.


    Aproape 50.000 de români au plecat definitiv din țară anul trecut,
    cel mai mare număr din ultimii treizeci de ani, potrivit datelor Institutului
    Naţional de Statistică. În ultimul deceniu, România a pierdut prin migraţia
    externă definitivă 250.000 de români, adică echivalentul populației unui județ
    de dimensiuni medii. Lor li se adaugă și cei temporari, adică acei români care
    pleacă să muncească în străinătate sau la studii, dar care apoi se întorc în
    țară. Statistica arată o Românie în declin demografic accentuat. Față de acum
    10 ani, ţara a pierdut peste un milion de locuitori. O altă problemă este
    îmbătrânirea populației, vârsta medie a crescut de la 40,6, la 42,4 ani. Potrivit
    sociologilor, dacă înainte de ’90, o generație avea 800.000 de copii, acum o
    generație are puțin peste 180.000 de copii. Dintre aceştia, o parte nu rămân în
    România, iar o parte dintre ei nu termină nici opt clase, mai explică
    sociologii.


    Banca Comercială Română (BCR) a lansat o nouă soluţie prin care
    orice persoană, indiferent dacă este sau nu client al băncii, poate primi şi
    trimite bani mai simplu şi rapid din şi către peste 200 de ţări, prin
    intermediul maşinilor multifuncţionale ale băncii. Facilitatea este, deja,
    disponibilă la aparatele multifuncţionale BCR (MFM), în baza unui parteneriat
    cu MoneyGram şi permite transferuri interne şi internaţionale aproape
    instantanee. Accesarea serviciului se poate face imediat de către clienţii băncii.
    În cazul persoanelor care nu sunt clienţi, precizează reprezentanţii instituției
    bancare, primul pas este programarea unei vizite la bancă pentru obţinerea unui
    cod QR necesar operaţiunilor. Prin simpla scanare a codului primit, aceştia pot
    trimite sau primi bani într-un mod sigur şi rapid.


    Riscul deznaţionalizării comunităţilor de români din vecinătatea
    graniţei şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din diaspora se
    regăsesc între temele care urmează să fie abordate la ediţia a XX-a a
    Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, programată în perioada 15 – 20 august. Participă
    deputaţi şi senatori din Parlamentul României, reprezentanţi ai Guvernului, prefecţi,
    primari ai localităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş,
    aleşi locali, lideri ai societăţii civile din România şi din afara graniţelor.
    Temele de dezbatere vor reliefa realităţile cu care se confruntă românii din
    diasporă şi din ţară. Pe agenda de discuţii figurează, alături de problema
    afirmării identitare şi riscul deznaţionalizării comunităţilor de români care
    trăiesc în vecinătatea graniţei, și situaţia dezideratului naţional al unirii
    cu Republicii Moldova în noul context geopolitic, precum şi problema
    retrocedărilor ilegale de proprietăţi din Transilvania. Discuţiile se vor
    concentra şi pe drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi
    din Balcani, precum şi pe situaţia românilor din Ungaria, Bulgaria, Albania,
    Macedonia de Nord şi Grecia. Va fi, de asemenea, dezbătută politica partidelor
    parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă
    de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.


  • 12.07.2023

    12.07.2023

    Vilnius – L’OTAN a réaffirmé le fait que l’Ukraine deviendrait membre de l’Alliance de l’Atlantique Nord, a déclaré le secrétaire général de l’Alliance Jens Stoltenberg, au Sommet de Vilnius. L’adhésion et les conditions que Kiev devraient remplir n’ont pas été décidées jusqu’ici. Les leaders des Etats membres de l’organisation ont décidé pourtant de simplifier les procédures d’adhésion de l’Ukraine et d’augmenter le soutien que l’Alliance accordé à Kiev dans sa guerre de libération du territoire occupé par la Russie. Jens Stoltenberg a annoncé que les décisions des alliés changeront l’adhésion de l’Ukraine d’un processus en deux étapes à un processus réalisée en une seule étape, tout en assurant que l’armée ukrainienne reçoive toujours du soutien et que le pouvoir politique de Kiev soit reçu à la table des négociations par la formation d’un nouveau Conseil OTAN – Ukraine. Présent à la réunion, le président roumain, Klaus Iohannis a affirmé que la Roumanie obtiendrait une consolidation du flanc est de l’OTAN et une attention élevée pour la région de la mer Noire, y compris pour la République de Moldova voisine. Aujourd’hui à Vilnius, les chefs d’Etat et de gouvernements des Etats membres du Conseil de l’Atlantique nord se réunissent en présence de la Suède, en tant qu’invité et des partenaires de la région inde-pacifique : l’Australie, la Corée du sud, le Japon et la Nouvelle Zélande, ainsi que la première réunion du conseil OTAN – Ukraine en format nouveau.

    Avions – Une coalition d’onze nations commencera la formation des pilotes ukrainiens pour manier des avions de combat F 16 au mois d’août au Danemark, alors qu’un centre d’entrainement sera créé aussi en Roumanie. «Espérons que des résultats seront visibles au début de l’année prochaine », a déclaré pour la presse le ministre de la défense par intérim de du Danemark, Troels Lund Poulsen, en marge du sommet de l’OTAN accueilli par la Capitale lituanienne, Vilnius. Membres de l’OTAN, le Danemark et les Pays-Bas, ont été en tête des efforts pour constituer une coalition internationale visant à préparer des pilotes et du personnel technique pour entretenir des avions et finalement à fournir des F16 à l’Ukraine. Ce programme, soutenu par les Etats-Unis inclura aussi la Belgique et le Luxembourg, alors que la France et le Royaume-Uni offriront aussi de l’appui spécifique. Ces deux derniers et le Luxembourg ne possèdent pourtant pas des avions F16. A présent la Roumanie dispose de 17 avions F16 mais elle est en train de se doter de 32 exemplaires supplémentaires ayant appartenu à la Norvège.

    Centres résidentiels – Un millier de centres sociaux ont été soumis à des contrôles en Roumanie ces deux derniers jours. Les autorités ont décidé de fermer 11 tels foyers alors que l’activité a été temporairement suspendue dans le cas de 25 autres. Les inspecteurs des autorités ont découvert des espaces sales, des produits alimentaires gardés dans des endroits non-adaptées, du personnel insuffisant ou un nombre trop élevé de locataires par rapport à la capacité d’hébergement des immeubles. Le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu a également ordonné un contrôle auprès de l’Autorité nationale de protection des personnes à Handicap pour voir si et comment les foyers ont été vérifiés. Cette série de contrôles se déroule suite au scandale de la maltraitance des résidents de plusieurs maisons de retraite. Mardi, l’Union sauvez la Roumanie, d’Opposition, a saisi la Commission européenne pour demander l’activation des mécanismes de l’UE qui pourraient imposer le respect des droits de l’Homme, mais aussi le respect des droits des personnes à handicap. Mardi également, le président roumain Klaus Iohannis a appelé la situation une honte nationale et a demandé des mesures urgentes. Il a souligné qu’il fallait identifier tous les personnes responsables de cette situation, qu’il s’agisse d’une culpabilité résultats de l’exercice des fonctions ou bien d’une responsabilité politique et même morale.

    INS – Le revenu salarial moyen net de Roumanie a baissé à quelque 915 euros au mois de mai de cette année, soit une baisse de 0,5% par rapport au mois d’avril 2023, fait savoir aujourd’hui l’Institut national de la statistique. Le revenu salarial moyen brut a été d’environ 1 460 euros, soit 1,1% inférieur à celui du mois d’avril qu’au mois d’avril 2023. Les salaires les plus élevés ont été enregistrés dans des secteurs de l’économie tels la technologie de l’information et les plus bas dans le domaine de l’hôtellerie et de la restauration. Par rapport au mois de mai de l’année précédente, le salaire moyen net a augmenté de 15,7%. Au mois de mai, les salaires ont baissé dans la majorité des secteurs de l’économie en raison des primes et autres suppléments accordées les mois précédents. Autre cause de la baisse du salaire moyen net : l’échec dans la réalisation des cibles de production, mais aussi l’embauche de personnel dont la rémunération est inférieure à la moyenne.

    Hidroelectrica
    –     La société Hidroelectrica, principal producteur d’électricité de Roumanie a
    été cotée ce mercredi à la Bourse de Bucarest. Ce fut un moment historique, selon
    le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu, qui a précisé que l’Etat gardera
    sa participation de 80% dans son intégralité et à compter d’aujourd’hui les
    citoyens roumains et d’autres investisseurs institutionnels pourront devenir
    actionnaires de la compagnie roumaine la plus valeureuse. La compagnie est
    estimée à une dizaine de milliards d’euros. Hidroelectrica produit et fournit
    de l’électricité qu’elle génère avec ses 187 centrales et microcentrales
    hydrauliques mais aussi avec ses centrales éoliennes.

    Chaleur – La vague de chaleur qui a frappé le sud-ouest de l’Europe s’étend sur tout le bassin de la Méditerranée et pourrait produire des températures proches des records européens enregistrées il y a deux ans, lorsqu’en Sicile, le mercure des thermomètres a frôlé les 49 degrés. Les autorités de plusieurs Etats ont émis des alertes aux températures élevées, lorsqu’une étude récente a illustré le fait que l’année dernière la canicule avait tué près de 62 000 personnes en Europe. En Grèce, les météorologues avertissent la population que plusieurs jours durant, les températures devraient rester toujours extrêmement élevées. Les maximas dépasseront les 43 degrés à Athènes et dans plusieurs régions du pays le risque d’incendie de végétation demeure extrêmement élevé. Aujourd’hui en Italie, huit villes, y compris la capitale Rome font l’objet d’une alerte rouge à la canicule. Avec des maxima de 45 degrés et un niveau d’humidité très élevé, l’anticyclone africain restera sur la péninsule jusqu’au 20 juillet. Il fait extrêmement chaud en Espagne aussi, où les thermomètres frôlent les 44 degrés sur plusieurs régions, et ne vont vas en dessous du seuil des 24 degrés. Les médecins exhortent la population d’éviter de s’exposer à la chaleur ou de faire des activités physiques intenses durant les jours les plus chaleureuses.

    Strasbourg – Le Parlement européen doit voter aujourd’hui d’une résolution qui repose sur une pétition de la société civile roumaine qui conteste la légalité du véto de l’Autriche à l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen de libre circulation européenne. L’eurodéputé Vlad Gheorghe, membre du groupe politique Renew Europe a déclaré qu’en cas d’adoption, la résolution reconnaitra juridiquement pour la première fois le fait que la Roumanie et la Bulgarie avaient été discriminées. Il a souligné également que des dédommagements pour les pertes financières que les deux pays avaient souffertes devraient être payés. La Commission européenne sera obligée à évaluer les pertes produites par le véto de l’Autriche et à proposer des mécanismes juridiques par lesquels la Roumanie et la Bulgarie puisse recevoir des compensations. Rappelons-le qu’à la fin de l’année dernière, dans le cadre du conseil Justice et Affaires Intérieures, aucune décision n’a été adoptée à l’unanimité au sujet de l’adhésion à Schengen des deux Etats membres de l’UE depuis 2007, à cause de l’opposition de l’Autriche et des Pays-Bas.

    Examen – Plus de 32 000 candidats participent aujourd’hui à l’épreuve écrite du concours d’obtention du certificat d’aptitudes pour devenir professeur certifié. Selon le ministère de l’Education nationale, cette année, plus de 6 800 postes d’enseignants sont disponibles, dont la plupart dans le milieu urbain. Le concours vise à tester les connaissances spécifiques et didactiques en vertu de programmes approuvés par ordre ministériel. Les premiers résultats seront affichés le 18 juillet aux sièges des inspections scolaires et c’est toujours là que les contestations seront déposées deux jours durant, avant la publication des notes finales le 26 juillet. Afin de devenir titulaires d’un poste dans l’enseignement, un candidat doit décrocher au moins le sept à l’épreuve écrite. Les postes disponibles seront répartis les 27 et 28 juillet en fonction des notes obtenues.

    Foot – Le club de foot champion de Roumanie, Farul Constanta rencontre aujourd’hui à domicile le club de Sheriff Tiraspol de République de Moldova lors du premier tour des préliminaires de la Ligue des champions. Le match retour est prévu pour la semaine prochaine. Si elle est éliminée durant le premier tour préliminaire, l’équipe de l’ancienne star du foot roumain Gică Hagi continuera son parcours dans la Conference League. Trois autres équipes roumaines sont déjà présentes dans cette compétition. Au 2eme tour des préliminaires, le CFR Cluj, l’équipe qui bénéficie du coefficient le plus élevé du classement de l’UEFA s’est assuré la présence pour la sixième année consécutive dans les coupes européennes et rencontrera l’Adana Demirspor, de Turquie. Sepsi, qui détient la Supercoupe de Roumanie affrontera le CSKA Sofia de Bulgarie. L’adversaire du club vice-champion du FCSB est pourtant le CSKA 1948 Sofia, une autre équipe bulgare. Ces trois matchs sont prévus pour le 27 juillet et le match retour aura lieu une semaine plus tard.

    Météo – Les météorologues roumains ont émis une alerte à la canicule valable sur l’intégralité du territoire de la Roumanie. La canicule et l’inconfort thermique seront présents surtout sur le sud et le sud-ouest. Le ciel est variable et l’instabilité est présente sur les régions à l’intérieur de l’arc des Carpates, où des pluies et des orages sont attendus. Les maxima iront de 27 à 37 degrés. 34 degrés et du soleil à Bucarest.

  • România, cele mai mici prețuri la bunurile de consum din UE

    România, cele mai mici prețuri la bunurile de consum din UE


    În 2022, România a înregistrat cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). România se află cu 42 de puncte procentuale sub media UE, în spatele Bulgariei (41% sub media UE) și Polonia (-38%).



    La polul opus, țările UE cu cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației sunt Irlanda (46% peste media UE), Danemarca (+45%), Luxemburg (+37%) şi Finlanda (+27%).



    Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii. În anul 2022, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 146 euro în Irlanda și 58 euro în România, se arată în raportul publicat de INS la finalul săptămânii trecute.



    INS citează în acest context un comunicat al Oficiului European pentru Statistică (Eurostat) din care reiese că România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa Alimente şi băuturi nealcoolice (72%), urmată de Polonia (73%). De cealaltă parte, ă Danemarca şi Luxemburg sunt statele membre cu cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (121%).



    Datele Eurostat mai arată că țara noastră un nivel redus al preţurilor pentru grupa Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei (70% din media UE), fiind devansată doar de Bulgaria (71%). De altfel, statul vecin avea, anul trecut, cel mai scăzut nivel al preţurilor și pentru grupele Băuturi alcoolice şi tutun (66%), Îmbrăcăminte şi încălţăminte (80%) şi Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili (37%).



    Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa Îmbrăcăminte şi încălţăminte (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele Băuturi alcoolice şi tutun (216%) , dar și pentru Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili (212%).



    În ceea ce privește indicele de volum al Produsului Intren Brut (PIB) pe locuitor, calculat pe baza Parității Puterii de Cumpărare (PPC), România a avut un nivel de 77% din media UE, același cu Portugalia și UE, capitol la care Bulgaria se află la nivelul cel mai redus din blocul comunitar (41% sub media UE). La celălalt pol se situează Luxemburg cu 161% peste media UE, procent ce se datorează ponderii mari a cetățenilor străini în forța de muncă totală din acest stat car contribuie la realizarea PIB-ului.

    PIB-ul per capita în statele UE, calculat pe baza PPC /Sursa: Eurostat

    pib-per-capita-ppc-2022-eurosta.jpg