Radio România Internațional

Tag: INS

  • Cum arată piața imobiliară în România anului 2022

    Cum arată piața imobiliară în România anului 2022

    În primele șase luni ale acestui an au
    fost date în folosință aproape 32.600 de locuințe, în creștere cu peste 1.200
    unități față de aceeași perioadă a anului trecut. Sunt date furnizate de
    Institutul Național de Statistică, publicate recent. Pe medii de rezidență cele
    mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, respectiv 56,5%
    din total.


    Pe regiuni, București-Ilfov stă cel mai
    bine la capitolul locuinţe terminate, cu 1.285 de locuințe mai mult faţă de
    semestrul I din 2021. Urmează Regiunea de dezvoltare Centru (+393) şi Regiunea Sud-Est
    (+217). Scăderi s-au înregistrat în două regiuni de dezvoltare – Nord-Est (-676
    de locuințe) și Vest (-360).


    Pe de altă parte, în august au fost
    vândute, în toată țara, aproape 58.400 de imobile, cu peste 1.000 mai multe
    față de luna iulie. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iulie a fost
    cu 3.750 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021. În București au fost cele mai multe
    tranzacții, peste 10.400, urmat de două judeţe dezvoltate economic, Ilfov
    (aproape 3.200 de tranzacţii) și Brașov (aproape 2.950 de tranzacţii). Cele mai puține imobile s-au vândut în Covasna (centru) – 325, Olt (sud)
    – 365 și Călărași (sud) – 397.


    Numărul ipotecilor a scăzut semnificativ
    față de august anul trecut – aproape 22.200, cu peste 2.550 mai mic. Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri
    agricole în a opta lună a anului 2022 sunt Buzău (jumătatea sudică) – 800,
    Brăila – (est) 730 şi Dolj (sud), peste 600.


    În altă ordine de idei, volumul
    investiţiilor imobiliare pentru România, în trimestrul II din 2022, este
    estimat la peste 257 de milioane de euro, de aproape patru ori mai mare decât
    cel înregistrat în trimestrul anterior, relevă un raport publicat de o companie de consultanţă
    imobiliară.


    Oferta rezidenţială pentru Bucureşti – Ilfov a crescut cu aproximativ 6.250
    de unităţi noi, în perioada analizată, din care 3.460 de unităţi noi în
    Capitală, respectiv 2.790 de unităţi noi în Ilfov. Până la finalul anului,
    raportul preconizează o ofertă totală de aproape 18.000 de unităţi pentru
    regiunea menţionată.


    Preţurile rezidenţiale au înregistrat o creştere de 4% în trimestrul II al
    acestui an faţă de intervalul anterior, ajungând la o medie de 1.720 de euro pe
    metrul pătrat.




  • Jurnal românesc – 05.08.2022

    Jurnal românesc – 05.08.2022

    Românii din diaspora care doresc să revină în ţară şi să investească într-o afacere pot obţine finanţare nerambursabilă de până la 200.000 lei prin intermediul programului Start-Up Nation, aflat la cea de-a treia ediţie, precizează Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

    Suma maximă, în valoare de 200.000 lei, poate fi obţinută dacă se vor crea prin proiect cel puţin două locuri de muncă full time. Aplicanţii care îşi asumă, în schimb, crearea unui singur loc de muncă, vor putea primi maximum 100.000 lei. Suplimentar, firma beneficiară trebuie să vină cu o cofinanţare în procent de cel puţin 5% din valoarea eligibilă a proiectului.

    Pentru a accesa programul, în plus faţă de condiţiile standard impuse de procedură, românii din diaspora trebuie să facă dovada domiciului sau rezidenţei în străinătate în ultimele 12 luni până la momentul înscrierii, printr-un permis de şedere/dovadă de stabilire, viză de rezidenţă/de lungă şedere sau certificate de rezidenţă.

    Înscrierile se fac exclusiv online, pe platforma granturi.imm.gov.ro, până la 01 septembrie a.c. Persoanele interesate au la dispoziţie şi un manual, care cuprinde paşii necesari pentru aplicarea în cadrul programului.

    Bugetul total pentru Pilonul II Start-up Nation Diaspora este de 20.031.000 lei. Obiectivul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, instituţie care gestionează şi implementează programul, este de a finanţa 1.000 de beneficiari. Cei care doresc mai multe informaţii, pot suna la numărul de call-center: 021 90 59.

    România va fi reprezentată de 11 sportivi la Campionatul European de nataţie pentru seniori, competiţie care se va desfăşura în perioada 11-21 august, la Roma. David Popovici, dublu campion mondial, este unul dintre favoriți la competiția din capitala Italiei si va concura în patru probe. La Campionatul European de nataţie pentru seniori vor participa 1.500 de sportivi din 50 de ţări. Ei se vor întrece pentru 231 de medalii pe care organizatorii le vor pune la bătaie în cele 11 zile de concurs la înot, sărituri în apă, înot sincron, înot în ape deschise şi high diving.

    Premierul Nicolae Ciucă a susţinut, într-un interviu acordat publicaţiei Bloomberg, că România ar putea deveni, începând din acest an, membră a spaţiului Schengen, după mai bine de un deceniu de aşteptare. Potrivit primului-ministru, aderarea ţării la Schengen devine un obiectiv realizabil atât de repede în contextul ajutorului oferit de România de la izbucnirea războiului din Ucraina şi având în vedere implicarea statului la nivel internaţional. Politologul Cristian Pîrvulescu susţine că sunt şanse mari ca România să acceadă anul acesta la spaţiul Schengen, însă subliniaza că nu are convingerea că va fi vorba de o integrare totală, pe cai rutiere şi feroviare, dar cu siguranţă pe cale aeriana.

    Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei a anunţat primele cifre ale recensământului realizat în acest an în România.Cifra pe care noi o vom avea va fi în apropiere de 19 milioane. Sunt puţin pesimist pe partea de evoluţie demografică. Dacă pe economie se poate corecta, din păcate în demografie nu se întâmplă aşa, a declarat Andrei. Despre românii din străinătate, Tudorel Andrei spune că în afara ţării, cei care locuiesc de mai mult de 12 luni sunt consideraţi emigranţi. Conform datelor de la ONU, după cetăţenie sunt in jur de 4 milioane de romani in strainatate. După un studiu făcut pentru Guvernul României in 2018, in afara tarii locuiesc aproximativ 3,4 – 3,6 milioane de romani, în funcţie de cetăţenie si loc de naştere. După cifrele noastre şi Eurostat, in strainatate sunt în jur tot de 3,5 – 3,6 milioane de cetateni romani, a mai declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică.


  • Inflaţie record în România

    Inflaţie record în România

    După ce țări din întreaga lume au anunțat niveluri record ale inflației luna trecută, și România se confruntă cu cea mai mare rată anuală a acestui indicator din ultimii 18 ani – de aproape 14 procente, mult peste ce anticipase Banca Centrală. Cel mai mult s-au scumpit în aprilie, față de aceeași lună a anului trecut, gazele naturale – cu peste 85%, cartofii şi uleiul comestibil – cu aproximativ 40%, dar şi combustibilii – cu peste 35%. Majorări în jurul a 20 de procente s-au înregistrat la energia termică, electrică, la transportul aerian, serviciile poştale şi de apă, canal și salubritate. Scumpiri au fost consemnate şi la legume şi conserve de legume, la produse de morărit şi panificaţie, inclusiv la pâine, reducând considerabil puterea de cumpărare a românilor.


    Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în ultimul an, niciun produs din coşul de consum utilizat în calculul inflaţiei nu s-a ieftinit. Doar prețul transportului feroviar şi al serviciilor de telefonie au rămas la aproximativ același nivel. Banca Naţională estimează că inflaţia va continua să crească peste nivelurile prognozate şi va fi tot de două cifre și în prima parte a anului viitor, urmând să revină la valori sub 10% abia în a doua jumătate a lui 2023. Pentru a ajuta economia, Banca Centrală a mărit rata dobânzii de politică monetară, în funcţie de care se stabilesc atât dobânzile la credite, cât şi cele la împrumuturi practicate între bănci. Potrivit BNR, scumpirile din energie nu pot fi învinse de nicio politică monetară, dar influenţele acestor preţuri asupra tabloului general ‘pot fi lovite cu politica monetară’. Inflaţia ridicată, în contextul exploziei preţurilor la toate produsele şi serviciile, este considerată de mediul de afaceri drept principalul pericol, în acest moment, pentru economia românească.


    Motivele care generează aceste evoluţii sunt de aşteptat să persiste, spun specialiştii, care estimează că situația va dura cel puţin până la vară. Ei consideră că efectele mult mai vizibile ale scumpirilor asupra comportamentului consumatorilor români vor apărea în cea de-a doua jumătate a acestui an, pentru că, din păcate, preţurile de consum vor continua să crească, inclusiv sub presiunea efectelor economice negative induse de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate.


    În context, guvernul de la București caută soluţii pentru a slăbi presiunea asupra populaţiei și a aprobat deja două măsuri cuprinse în pachetul Sprijin pentru România. Primul dintre ele este un tichet social de 250 lei (50 de euro) care se va acorda o dată la două luni persoanelor cu venituri mici, iar al doilea vizează ajustarea preţurilor pentru şantierele care sunt deschise în România cu fonduri europene. În plus, executivul discută şi o ordonanţă de urgenţă care va permite Consiliului Concurenţei şi Protecţiei Consumatorilor să intervină mai rapid când au loc creşteri nejustificate de preţuri, așa cum autoritățile au constatat că s-a întâmplat în ultima perioadă.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Îi
    invit să se autorecenzeze şi pe românii care sunt rezidenţi în străinătate,
    pentru că pe baza acestor date, vom întocmi statisticile privind migraţia
    externă, extrem de importante în determinarea cât mai exactă a populaţiei
    României    , declară pentru RRI, Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt
    al Institutului Naţional de Statistică.



  • April 8, 2022

    April 8, 2022

    MINISTER Romania’s former Minister of Tourism Elena Udrea will
    today be taken to a court in Bulgaria as part of the procedures to extradite
    her to Romania. She was apprehended on Thursday night close to the border with
    Greece, after the authorities in Bucharest had put out an APB on her. Elena
    Udrea had left the country on Thursday morning right before getting the court’s
    six-year prison sentence for bribery and abuse in office in the Bute Boxing
    Gala case. Border police said the former minister legally left the country as
    no interiction had been issued before her departure. We’ll revert to the topic
    after the news.






    UKRAINE The head of the European Commission, Ursula von der Leyen and the head
    of the EU diplomacy Josep Borell are today travelling to Kyiv for talks with
    Ukrainian president Volodymyr Zelensky. On Thursday the UN General Assembly
    voted for suspending Russia from the UN Council of Human Rights for severe and
    repeated human rights violations. 93 countries have voted in favour of the
    resolution proposed by the USA, 24 countries were against it and 58 abstained.
    The decision has been made after the discovery of hundreds of dead, many with
    torture marks, and summary executions in the regions recaptured by the
    Ukrainian troops. Russia denies that its troops have killed civilians. The
    Kremlin says the decision to suspend Russia from the aforementioned UN council
    is illegal and politically-motivated. Russia steps up its attacks in Ukraine’s
    southern and eastern regions while Ukrainians are trying to evacuate the
    citizens in the regions affected by the war. Two Russian missiles have hit a railway
    station in the eastern city of Kramatorsk killing 30 people and wounding
    another 100, the Ukraine’s railway company has today announced. The station was
    used in the evacuation of refugees from the areas bombed by the Russian troops.
    In another development, the mayor of Mariupol says that over 100 thousand
    people must be urgently evacuated from the city. On Thursday, the World Health
    Organisation confirmed over 100 attacks against health services in Ukraine and
    called for the access of humanitarian convoys to this city currently besieged
    by the Russian troops.






    DECISION In its session today, the second this week, the government in Bucharest
    is deciding ways in which the Romanian citizens who are hosting Ukrainian
    refugees may benefit from discounts. The hosts must fill in an application with
    the local public authorities specifying the number of people they host, their
    surnames and Christian names, and the period of time they offer accommodation
    to the refugees. The Romanians who are hosting Ukrainian refugees can get up to
    14 Euros per person per day. Since Russia started its invasion of Ukraine, 650
    thousand Ukrainian nationals have entered Romania.






    GROWTH Romania last year registered a 5.9% economic growth as compared to 2020
    – according to the latest provisional figures published by the National
    Institute for Statistics INS. Data reveals a smaller contribution of investment
    to economic growth last year, from 0.9% to 0.6 %. The INS data has also
    revealed a 0.1% drop in the last quarter of 2021 as compared to the previous
    one.






    COVID-19 Over 17 hundred new Covid-19 infections have been reported in
    Romania today, a lower number than the previous day. Authorities have also
    announced 9-related fatalities and over 21 hundred people are presently in
    hospital care. 227 of them are being treated in ICU’s. At the same time the
    number of flu infections is on the rise, doctors say and some of the cases
    needed hospital treatment.




    (bill)

  • Revizuire în scădere a creşterii economice

    Revizuire în scădere a creşterii economice

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză de la București a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economică a României, anticipând un avans de doar 4,3 la sută, în scădere 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognoza sa anterioară. Motivele care stau în spatele acestei decizii sunt legate de creșterea accelerată a inflației – aflată în prezent la peste 8% și care ar urma să ajungă în curând la un număr cu două cifre, dar și de apariția valului cinci al pandemiei de coronavirus și de continuarea crizei energetice.

    Toate estimările sunt realizate fără a lua în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina, precizează autorii prognozei de iarnă a Comisiei. Valoarea de 4,3% avansată a luat, însă, în calcul menţinerea preţurilor pentru produsele energetice la un nivel ridicat, ceea ce ar afecta activitatea din industrie, în special în ceea ce priveşte industria chimică şi cea metalurgică, ramuri mari consumatoare de energie.


    Totodată, întreruperile în lanţurile de aprovizionare, care contribuie și ele la prețurile mari din piață, sunt estimate că vor continua. Deşi perturbările pot fi de amplitudini mai reduse, acestea vor afecta în continuare industria auto şi cea de echipamente electrice. O creştere mai modestă este aşteptată şi pe partea serviciilor, în special pe componenta de achiziţii de bunuri de către gospodăriile populaţiei.


    Pe de altă parte, pentru sectorul construcţiilor se estimează o contribuţie mai importantă decât cea din prognoza de toamnă, atât pe fondul comparaţiei cu a doua parte a lui 2021, când activitatea în domeniu a încetinit, cât şi datorită unui impuls susţinut aşteptat ca urmare a accesării fondurilor europene. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză anticipează, de asemenea, o dinamică mai redusă în cazul consumului privat, dar şi în ceea ce priveşte investiţiile, faţă de prognoza sa anterioară.


    Totodată, a fost reevaluat impactul creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale asupra traiectoriei inflaţiei pe parcursul anului curent, ceea ce a condus la o prognoză în creştere a preţurilor de consum. Evoluţiile viitoare indică o temperare a creşterii în luna februarie datorită intrării în vigoare a noilor reglementări privind nivelul plafonării, cât şi cotele de consum, urmate de un vârf în luna aprilie. Creşteri de mai mică amploare sunt prevăzute şi în luna iulie şi la începutul sezonului rece. Estimările mai indică o inflaţie la sfârşitul anului 2022 de 9,5%, corespunzător mediei anuale de 9,9%, şi nu au luat în calcul alte măsuri de sprijin a populaţiei, acestea urmând a fi cuantificate în prognoza următoare.


    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut. În ultimul trimestru din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,5% faţă de trimestrul anterior, dar a urcat cu 2,2% faţă de perioada similară din 2020.


  • Se va calma inflaţia?

    Se va calma inflaţia?

    Gazele
    naturale şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în
    România, în timp ce singura ieftinire s-a înregistrat la serviciile de
    transport aerian – potrivit datelor pe care Institutul Naţional de Statistică
    le-a publicat în prima zi a acestei săptămâni.

    Preţurile la gaze naturale au
    urcat cu aproape 50%, la uleiul comestibil cu peste 28 de procente şi la
    combustibili cu mai mult de 25%. Cartofii, unul dintre alimentele de bază în
    special ale persoanelor cu posibilități materiale scăzute, s-au scumpit și ei
    cu peste 22 de procente.

    Institutul Naţional de Statistică a mai anunțat că
    prețurile la energia electrică s-au mărit cu peste 8%. Românii au scos mai
    mulți bani din buzunare și pentru serviciile de apă, canal, salubritate şi
    poştale. Per total, rata anuală a inflaţiei a coborât la numai 7,8% în luna
    noiembrie, de la 7,9% în octombrie.

    Statisticienii de la Eurostat punctau, în
    toamnă, că România se înscrie în rândul ţărilor din Uniunea Europeană cu cea
    mai mare inflaţie, singura consolare fiind, poate, că altele erau statele care
    ocupau podiumul primelor trei fruntașe.


    Potrivit ultimului raport asupra
    inflaţiei elaborat de Banca Naţională a României, rata anuală a inflaţiei este
    estimată la 7,5% în luna decembrie şi este prevăzută să se tempereze, până la
    5,9%, abia la sfârşitul anului viitor.

    Actuala creştere a preţurilor este un
    fenomen de moment, provocat de faptul că inflaţia a scăzut în primul an al
    pandemiei, când nu funcţiona economia, iar acum, la repornirea ei, sunt mulţi
    bani în piaţă     – susţine preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
    El estimează că preţurile la gazele naturale, de pildă, vor reveni la nivelul
    de dinaintea pandemiei. În schimb, ieftinirea energiei nu va fi atât de mare,
    date fiind consecinţele tranziţiei la energia verde.

    Bogdan
    Chiriţoiu: Nu văd niciun sens nici să plafonăm preţuri
    pe termen mediu, nici să suprataxăm. E nevoie doar de intervenţii punctuale, în
    unele pieţe. Am fost de acord cu suprataxarea în energie, de exemplu. Când e o
    problemă într-o anumită piaţă şi când e vorba de ajutoare, ajutoarele trebuie
    să fie ţintite pe oamenii care sunt mai vulnerabili. Dacă rămânem pe sistemul
    nostru vechi, în care vrem să luăm bani de la toată lumea şi să dăm bani la
    toată lumea, e un sistem foarte ineficient, n-are niciun sens.


    Altfel, la firul ierbii, cam toți românii resimt scumpirile de la o
    lună la alta.


  • Jurnal românesc – 21.10.2021

    România ar putea
    avea o populaţie de doar 17,8 milioane de persoane în 2030, dacă se păstrează
    trendul actual descrescător, ţara noastră urmând a coborâ de pe locul 6 în
    Uniunea Europeană la acest moment, pe locul 7, fiind întrecută de Ţările de
    Jos, a estimat, Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de
    Statistică. Potrivit datelor prezentate, populaţia României la 1 ianuarie 2021
    era de aproape 19,2 milioane de persoane, cu circa 1 milion mai puțin față de
    în urmă cu 10 ani. Tudorel Andrei a arătat că, dacă până în 2011 prin
    intermediul migraţiei externe se justifica aproape 80% din reducerea populaţiei
    rezidente şi numai 20% pe baza sporului natural negativ, din 2012 şi până anul
    trecut 60% din reducere are la bază sporul natural negativ şi doar 40%
    migraţia. El a mai spus că în 2012 s-a înregistrat numărul cel mai mic de
    naşteri, iar în 2020 au avut loc cele mai multe decese.



    Trei din zece români au carduri de credit și 70% au cel puţin un card de debit,
    rezultă dintr-un sondaj Finzoom realizat în rândul utilizatorilor de internet
    din țara noastră. Majoritatea spun că au achiziţionat un creditcard pentru a
    avea o rezervă de bani, iar când vine vorba de folosirea acestora, achiziţiile
    cu plata în rate se află în topul preferinţelor. 24% dintre respondenţi spun că
    nu dețin nici un fel card.




    În Italia, introducerea certificatului verde pentru accesul la locurile de
    muncă a influenţat şi activitatea lucrătorilor străini pe care joburile îi aduc
    în peninsulă. Peste 1,2 milioane de români stabiliţi în Italia trebuie să
    accepte măsura guvernului de la Roma. Nici infirmierele denumite badante sau
    menajerele nu pot să mai lucreze de la 15 octombrie dacă nu deţin un greenpas,
    multe românce având astfel de meserii. Potrivit corespondentei Radio România în
    Italia, o parte dintre ele renunţă la locurile de muncă şi revin în ţară, iar
    altele s-au vaccinat, respectând deciziile luate de autorităţi.




    La Viena are loc cel de-al doilea eveniment din cadrul turneului internațional
    Romanian Music Journey (19 – 27 oct.), susținut de soprana Rodica Vica,
    violonista Clara Cernat și pianistul și compozitorul francez Thierry Huillet.
    Este vorba despre concertul-conversație pe tema De ce europenii iubesc muzica
    românească?, ce va prezenta legăturile speciale pe care mare parte dintre
    compozitorii români le-au avut cu capitala muzicii: Viena. Evenimentul are loc
    pe baza de invitație la Salonul de Muzică al Ambasadei României.




    În Ungaria continuă seria de dezbateri online despre scriitorii, cultura și
    limba română la Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român Budapesta, în
    cadrul proiectului Să ne reZOOMăm la cultură!. Discuțiile sunt susținute de
    conf. dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi literatură română a
    Facultăţîi Pedagogice Juhász Gyula, din cadrul Universității din Seghedin, pe
    platforma Zoom și transmise pe pagină oficială de Facebook a Filialei
    ICR. Dezbaterea de astăzi este despre Liviu Rebreanu.



    La Galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona poate fi vizitată în
    perioada 21 octombrie – 22 noiembrie expoziția Anno Domini a pictorului
    Lisandru Neamțu. Expoziția constă într-o selecție de 35 de lucrări recente, de
    dimensiuni medii și mari, realizate în ulei sau acrilic pe pânză. Insolitul
    tonic al lucrărilor lui Lisandru Neamțu evocă simbolistica marină și orizontul
    amplu al navigatorilor de pretutindeni.




    Eveniment rar la Institutul Cultural Român din Tel Aviv, unde a fost proiectată
    versiunea românească a documentarului despre natură România
    neîmblânzită, povestită de actorul Victor Rebengiuc. Este o coproducţie
    britanico-română din anul 2018 care surprinde, prin imagini excepţionale,
    minunile florei şi ale faunei din Carpaţi şi nu numai. Directoarea adjunctă a
    Institutului Cultural Român, Cleopatra Lorinţiu, spune că este un film care ne
    duce cu gândul la tot ce poate fi mai frumos, mai sublim în natura României,
    dar şi la paginile lui Calistrat Hogaş, Alexandru Vlahuţă sau Mihail Sadoveanu.
    Filmul a fost proiectat în sute de locuri, în zeci de ţări și a primit, la
    Deauville, Trofeul de argint.


  • Consecințe ale declinului demografic

    Datele
    statistice arată că la 1 ianuarie 2021 populaţia rezidentă a scăzut sub 19,2
    milioane de persoane, fiind cu aproape 143.000 de persoane mai redusă faţă de 1
    ianuarie 2020. Am văzut comparaţii în media că într-un an de zile România a mai
    pierdut populaţia unui oraş de mărime medie, a punctat la Radio România
    analistul Constantin Rudniţchi:

    Cauzele
    aici sunt destul de clare. O rată a natalităţii destul de scăzută, o rată de
    mortalitate relativ ridicată şi principala cauză este totuşi emigrarea,
    plecarea din ţară a cetăţenilor români. Sigur că ei pleacă într-o Uniune
    Europeană comună, Dar, ei pleacă. Și statistica este neiertătoare şi arată
    această tendinţă. Pe de altă parte, problema îmbătrânirii este şi ea foarte
    clară. Avem cifre tot mai mari în ceea ce priveşte structura vârstei a treia,
    să spunem, şi o pondere tot mai scăzută a tinerilor, iar analizele arată că
    aceste tendinţe vor continua.

    Nu doar România se confruntă cu un declin
    demografic, dar și Europa în ansamblul ei. Dacă la începutul
    secolului al XIX-lea populaţia continentului reprezenta 15% din populaţia
    planetei, până în 2050 aceasta va reprezenta doar 5%. Situația se datorează, în
    bună parte, creşterii populaţiei în alte regiuni ale lumii. Dar și scăderii
    dramatice a populaţiei în Europa. Aceasta în pofida faptului că europenii
    și-ar dori mai mulți copii.

    Două sunt motivele pentru care sunt reticenți,
    însă, în general, la a avea o familie numeroasă – lipsa siguranței economice și
    îngrijorarea legată de viitorul copiilor. Rezultatul: scăderea din ce în ce mai mare a numărului
    de copii, cu consecințe importante, precum periclitarea pieței forței de muncă,
    a sistemelor de sănătate și de pensii. Estimările sunt că vârsta medie în Uniunea
    Europeană ar putea ajunge în 2050 la 49 de ani. Adică, o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică, tradusă
    printr-un număr mai mare de persoane aflate la pensie și un număr diminuat de
    persoane active pe piața muncii.

    Pentru România, falia este adâncită odată în plus
    de fenomenul de emigrare. Milioane de români au ales să plece, în anii trecuți,
    în alte țări, preponderant în vestul Europei, iar, potrivit INS, în 2020, numărul
    emigranţilor l-a depăşit pe cel al imigranţilor cu aproape 29 de mii de
    persoane.

    Din nou, analistul economic Constantin Rudniţchi: Impactul în economie este destul de clar,
    şi anume, pe de o parte, avem o problemă economică pentru că pleacă oameni care
    sunt calificaţi, oameni care au forţă de muncă. Deci, se pierde o resursă de
    muncă importantă. Pe de altă parte, e limpede că o societate care îmbătrâneşte
    are alte tipuri de nevoi şi alte cheltuieli în creştere, şi aici mă refer la
    cheltuielile cu pensiile şi cele ale sistemului de sănătate care oricum sunt
    sensibile în România pentru că au deficite, sănătatea este subfinanţată, deci
    din acest punct de vedere, problemele par că se vor acutiza.

    Conform datelor furnizate în primăvară de Eurostat,
    dintre cele 1216 regiuni din sistemul de referință NUTS (Nomenclature of
    territorial units for statistics) al UE, 802 vor avea populații mai mici în
    2050 față de 2019, iar alte 414 vor avea o populație mai mare în 2050 față de
    2019. Populațiile care îmbătrânesc cel mai rapid se
    regăsesc în regiuni situate în principal în estul Europei (țările baltice,
    Polonia, Slovacia, România și Bulgaria) și sudul Europei (Italia, Spania și
    Portugalia). Cehia, Grecia, Croația, Ungaria,
    și Finlanda sunt alte țări cu o
    mare majoritate a regiunilor în care se estimează că populația va scădea. La
    capătul opus, populații mai tinere sunt preconizate pentru doar 10% din
    regiuni, 8 din 10 dintre acestea fiind în Germania, unde vârsta medie ar urma
    să scadă cu cel mult 4 ani. Cele mai recente date de la Eurostat arată că 2020 a fost, pe
    de altă parte, în contextul pandemic, un an marcat de cea mai mare rată a
    mortalității din UE, în ultimii 60 de ani. Țările comunitare au înregistrat cu
    534 de mii mai multe decese anul trecut decât în 2019, adică o creştere de 11%.
    Astfel, populaţia Uniunii Europene a scăzut de la 447,3 milioane de locuitori
    la 447 milioane de locuitori. Cea mai mare scădere a populaţiei, în numărul
    total de persoane, s-a înregistrat în Italia (-384.000, sau -0,6% din
    populaţie), urmată de România (-143.000, -0,7%) şi Polonia (-118.000, -0, 3%).
    Cu toate acestea, ca procent din populaţia totală, în raport cu populaţia
    fiecărui stat, România ocupă primul loc în acest clasament nedorit.

    Există
    soluții pentru a opri acest declin demografic? Analistul Constantin Rudniţchi
    este mai degrabă sceptic:

    Din
    păcate, soluţii nu există de oprire a fenomenului sau nu sunt soluţii vizibile.
    Am văzut în alte state tot felul de variante de încurajare a natalităţii, de la
    sume de bani oferite mamelor, concedii mai lungi pentru mame. Se pot aplica şi
    în România, dar pare că în acest moment, tema şi subiectul demografie nu este
    foarte prezent pe agenda politicienilor.

    În vecinătatea României, în
    Republica Moldova, majoritar românofonă, situația este mult mai gravă. O
    analiză a Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, din
    Chişinău, relevă că, din 1991 până în prezent, populaţia Republicii Moldova a
    scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane. Numărul cetăţenilor moldoveni este
    acum de 2,9 milioane – inclusiv cetăţenii de pe malul stâng al Nistrului,
    reprezentând regiunea transnistreană separatistă, unde au rămas puţin peste 300
    de mii de cetățeni. Aproape o treime din populaţia Republicii Moldova a plecat
    în ultimele trei decenii, ţara devenind una dintre cele mai afectate de
    declinul demografic.

  • Mai mulţi turişti în România

    Mai mulţi turişti în România

    Aproapre
    200.000 de persoane s-au cazat în România în acest timp și au cheltuit peste 500
    de milioane de lei (aproape 102 milioane de euro). Numărul de turiști și suma
    chletuită în prima jumătate din 2021 reprezintă mai puțin de 50% din datele pe
    tot anul trecut, respectiv 452.000 de străini cazați și 1,17 miliarde de lei
    cheltuite în țară (circa 241 de milioane de euro), dar evoluția din ultimele
    trei trimestre analizate arată că indicatorii turistici sunt în creștere.


    În perioada ianuarie-iunie 2021, numărul de turişti români cazaţi în
    structurile turistice a reprezentat 94% din total sosiri. Comparativ cu
    semestrul I 2020, numărul turiştilor străini, şi aşa mic, a scăzut cu peste o
    treime.


    Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în România a fost, în primul
    semestru din 2021, cu 55% mai mare faţă de cea din perioada similară a anului
    trecut. În primele şase luni din 2021, hotelurile au deţinut cea mai mare
    pondere (59,5%) din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune. Au
    urmat pensiuni agroturistice (aproape 15%), pensiunile turistice (aproape 12%),
    vile turistice (peste 4%), hosteluri (peste 3%), moteluri (peste 3%).


    Călătoriile pentru afaceri (inclusiv participarea la congrese, conferinţe,
    cursuri, târguri şi expoziţii) au reprezentat principalul motiv al sejurului
    petrecut de către aproape 60% dintre turiştii nerezidenţi sosiți în România, în
    semestrul I 2021. Restul de 40% dintre turiștii nerezidenți sosiți în România au
    călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (55%), evenimente
    culturale și sportive (aproape 23%) și pentru vizitarea prietenilor și rudelor
    (aproape 11%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru
    vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor
    şi rudelor, tratament medical, pelerinaj religios, tranzit şi alte activităţi. Străinii
    sosiţi pentru afaceri au cheltuit aproape 51% din sumele aferente pentru
    cazare, peste 18% în restaurante şi baruri, 7% pe transport şi peste 14% pentru
    diferite cumpărături (mai ales alimente şi băuturi, dar şi cadouri şi
    suveniruri).


    Sosirile totale ale vizitatorilor străini în România în semestrul I 2021
    (deci şi cei cazaţi în structuri turistice, dar şi cei necazaţi) au fost de
    aproape 2.367.000, în scădere cu 13% faţă de S1 2020. Mijloacele de transport
    rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii străini pentru călătoriile
    către România (85% din numărul total de sosiri), iar restul călătoriilor au
    fost efectuate cu avionul (11%), pe apă (peste 3%) şi feroviar (sub 1%).


  • Cauzele profunde ale procesului Brexit

    Cauzele profunde ale procesului Brexit

    Într-un articol publicat în numărul din iunie 2021 al revistei academice Romanian
    Journal of European Affairs, Miklós Somai propune două categorii de cauze
    profunde care explică procesul Brexit. Prima categorie, cea a cauzelor de lungă
    durata, se referă la chestiuni ce țin de aspecte istorice sau culturale, precum
    preocuparea britanicilor pentru suveranitate. Cauzele din a doua categorie, de
    dată mai recentă, iau in considerare procese precum creșterea inegalităților
    economice în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord sau schimbarea
    balanței influenței în instituțiile europene. Din această cauză, pentru
    viitorul proiectului european, este esențială înțelegerea aspectelor de
    profunzime ce țin de Brexit, astfel încât consecințele negative ale deciziei
    britanicilor să poată fi ameliorate.


    Textul complet al articolul este disponibil, în limba engleză, la adresa:

    http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2021/05/articol-2.pdf


    (Ionuț-Mircea Marcu expert, Serviciul Studii
    Europene)

  • Un recensement très attendu

    Un recensement très attendu

    Les Etats membres de l’UE, la Roumanie comprise, auraient dû organiser cette année le recensement de leurs populations et des logements. Avec la pandémie pour toile de fond, l’enquête a été reportée d’une année, tout en étant précédée d’une simulation virtuelle mise en ligne au mois de mars. Concrètement, 50 000 ménages de toute la Roumanie ont été sélectionnés pour participer à un recensement blanc, censé préparer celui de l’année prochaine. Pourquoi une telle démarche ? Catalin Raiu, directeur de communication de l’Institut national de la statistique, explique : « C’est une simulation quasi-obligatoire, menée par tous les Etats membres de l’UE et dont le rôle est de tester les réactions de la population face au questionnaire et aux méthodes employées. C’est aussi une occasion de calibrer d’un point de vue organisationnel les différents instruments de l’enquête afin de remédier les potentielles maladresses avant le recensement réel. »

    Avec une expérience de plus de 150 ans et 12 recensements menés depuis sa création en 1859, l’Institut national de la statistique s’est vu conférer le mandat d’organiser l’enquête prévue en 2022. La nécessité d’une organisation impeccable est doublée d’une nouvelle ambition, affirme le même Catalin Raiu : « Pour la première fois, la Roumanie, tout comme les autres pays européens, se trouve devant une ambition, si vous me permettez de l’appeler ainsi : à savoir mener une enquête numérique. Autrement dit, ce sera pour la première fois que la Roumanie remplace les questionnaires sur papier que les gens devaient compléter par deux questionnaires en ligne. On a donc mis en place une première étape d’auto-recensement durant laquelle on enverra aussi bien maintenant, pendant la simulation, que l’année prochaine, pendant le vrai processus, un lien vers un questionnaire où les gens pourront compléter tout seuls leurs données. Après, une deuxième étape aura lieu sous forme d’un entretien face à face sur tablette. Cela veut dire que le recenseur se rend chez les gens, il pose les questions et note les réponses directement en format numérique. Les données ainsi obtenues sont téléversées dans une base de données commune avant d’être traitées. »

    Si la simulation organisée en mars dernier s’est proposé notamment de tester les instruments dont les statisticiens se serviront par la suite, le but du recensement de l’année prochaine est de répondre, ne serait-ce que brièvement, à la question : « combien de personnes reste-t-il encore en Roumanie ? » Pourtant, quelques précisions s’imposent, surtout en rapport avec les Roumains de la diaspora. Catalin Raiu : « Par définition, un recensement, soit-il en Roumanie ou ailleurs, recense la population résidente, c’est-à-dire celle qui habite sur le territoire de l’Etat en question et qui se propose d’y rester au moins pour les 12 mois à venir. Ce sont là les normes Eurostat, donc celles décidées par l’UE et que l’on ne peut pas changer. Du coup, suite à cette enquête, on pourra apprendre à combien la population résidente de Roumanie se monte, quelle que soit la nationalité ou l’ethnie des habitants. A l’heure où l’on parle, l’Institut national de la Statistique estime le nombre de Roumains vivant en dehors des frontières nationales à 3,3-3,4 millions de personnes. Or, à l’occasion d’un recensement effectué, comme je l’ai déjà dit, simultanément par les Etats de l’UE, on apprendra aussi le nombre de ressortissants roumains de l’Union. Autrement dit, on pourra apprendre le nombre des Roumains de l’étranger à condition de coopérer avec les Instituts de statistique des pays de résidence. »

    Les questions sur l’éducation, l’emploi, les revenus, la religion, l’ethnie, le logement ou son équipement permettront aux recenseurs de crayonner le profil du citoyen roumain. Le but d’une telle enquête est avant tout de fournir des informations essentielles et de qualité censées servir aux politiques publiques sociales et économiques, au développement durable des communautés et des villes, au milieu académique et d’affaires, affirme Catalin Raiu :

    « Le recensement surprend le profil socio-démographique d’une population. C’est là son principal enjeu : décrire la population vivant sur un certain territoire selon des indicateurs allant de la formation professionnelle et jusqu’au standing, au bien-être de chaque catégorie salariale etc. Il y a aussi des indicateurs plus sensibles, si je peux m’exprimer ainsi, qui présentent de l’intérêt dans la perspective de certaines politiques publiques financées aussi par l’UE. Par exemple, l’appartenance religieuse ou ethnique. Et là, je dois avouer que l’une de nos stratégies vise justement un partenariat renforcé avec les représentants des minorités ethniques et des cultes religieux. Car, par définition, ces organisations sont directement intéressées à avoir un maximum de membres répertoriés à l’occasion d’un recensement. Concrètement, en Roumanie, le financement des cultes pendant les dix années après le recensement se fait en fonction des pourcentages obtenus suite à notre enquête. Cela veut dire que chaque culte religieux est fortement intéressé ou ce sera à nous de susciter son intérêt à figurer avec un nombre de membres proche de la réalité. Encore un exemple : la minorité rom de Roumanie est mécontente parce que, dit-elle, lors des recensements antérieurs, le nombre officiel de Roms ne reflète pas la réalité. Cela est tout à fait possible et du coup, depuis l’année dernière, on a commencé à dialoguer aussi bien avec les autorités publiques qu’avec des ONG pour les convaincre d’intervenir auprès des communautés et leur expliquer qu’il est important que chaque membre assume son ethnie. Car c’est un aspect qui influence directement le montant du financement que ces communautés recevront dans les dix années à venir. Donc ce n’est pas un aspect qui reflète plus ou moins la réalité ou dont le but soit purement scientifique, mais un chiffre aux conséquences directes en matière de politiques publiques et de financement pour les dix années à venir, qu’il s’agisse d’argent public, européen ou extra-européen, par exemple accordé par la Banque Mondiale. »



    Du 14 mars au 15 mai 2022, la Roumanie mettra en place l’étape de l’auto-recensement, suivie par une deuxième, entre le 16 mai et le 17 juillet, pendant laquelle les recenseurs se rendront chez les habitants. Les premiers résultats seront rendus publics vers la fin de l’année prochaine, tandis que les chiffres finals seront connus fin 2023, en Roumanie et dans le reste des Etats membres de l’UE. (trad. Ioana Stancescu)

  • July 13, 2021

    July 13, 2021

    GOALS Reforming state companies and
    streamlining fiscal administration are two of the main objectives Romanian
    Prime Minister Florin Citu says he will pursue as an interim Finance Minister.
    These two objectives were also high on the agenda of talks the Romanian
    official recently held with a World Bank delegation headed by Anna Bjerde,
    vice-president for Europe and Central Asia. On the occasion, Citu has also
    presented a series reforms assumed by the government, such as those concerning the
    pension system, public salaries as well as those aimed at achieving fiscal
    sustainability. The Prime Minister has mentioned the reform of the state
    companies and the process of streamlining the fiscal administration and the
    National Bank for Development. The World Bank has congratulated the government
    on the economic growth envisaged for 2021, Romania being among the few
    countries, which this year could entirely recover from the last year’s
    contraction.






    INS According to data released by the
    National Institute for Statistics on Tuesday, in the first five months of the
    year, Romania registered a trade deficit of roughly 9 billion Euros. Exports
    stood at nearly 30 billion Euros whereas imports totaled over 38 billion.
    Transport machinery and gear as well as other manufactured goods accounted for
    most of the international exchanges. Romania’s imports and exports were mainly done
    inside the EU. On the other hand, the annual inflation rate went up to 3.9 % in
    June 2021 and 3.8 % in May against increasing prices in food and non-food products
    as well as services. According to a quarterly report issued by Romania’s
    Central Bank, the inflation rate will be maintaining an upward trend in the
    following months to reach 4.1 % in December.






    TALKS Romanian president Klaus Iohannis is today hosting
    the inauguration event of a round of talks on the future of Europe, which also
    involves the participation of the European Commissioner for Transport Adina
    Valean. According to the presidential administration, the major objective of
    this round is the consolidation of the European project for the benefit of all
    citizens. The conference on the future of Europe kicked off in Strasbourg on
    May 9th and debates over this project are to be held all throughout the year
    and in the first half of 2022 with a view to drawing up some guidelines over
    the bloc’s future.






    VACCINE Israel has kicked off a third-shot rollout for people
    with impaired immunity in an attempt to contain the Covid-19 pandemic thus
    being the first country in the world to resort to such a measure before the US
    and European regulating authorities have approved Pfizer’s request in this
    respect. Patients are going to be tested two weeks after the third shot and if
    the level of antibodies is low, a fourth dose is to be made available. The
    decision has been made against the fast spreading Delta Plus variant at a time
    when the entire world is expecting a fourth wave of infections. In another
    development, Brazil on Monday reported 745 Covid-related fatalities and over 17
    thousand infections. Brazil ranks third in the world in terms of the number of
    infection and deaths after the United States and India. At least 188 million
    infections have so far been reported around the world and over 4 million
    fatalities, according to worldmeters.info.






    ELECTION Romania hails the results of the recent
    election in the ex-soviet, Romanian-speaking Republic of Moldova and pledges
    support in the country’s European integration process, after the presidential
    party Action and Solidarity registered a landslide victory with 53% of the
    votes. Romanian President Klaus Iohannis has congratulated the Moldovan
    citizens on their clear option for reforms and the rule of law and President
    Maia Sandu on her courage, perseverance and vision. According to the local public
    radio, this has been the highest number of votes ever registered by a right-wing
    party in the republic and the party’s interim president Igor Grosu has
    announced the government team is ready. According to Russian news agency TASS,
    socialist leader Igor Dodon has said he will build a responsible opposition but
    the period of good relations with Russia has ended.




    (bill)





  • Date economice promiţătoare

    Date economice promiţătoare

    Institutul Național de Statistică a anunțat, marți, că produsul intern brut al României a crescut cu 2,8% în primul trimestru din 2021, comparativ cu trimestrul patru al anului trecut. Aceeași informație a fost publicată, în paralel, și de Eurostat, care a remarcat că economia României a fost, în trimestrul unu al acestui an, cea mai dinamică din Uniunea Europeană.


    Totodată, potrivit INS, în ritm anual, respectiv în primul trimestru al acestui an comparativ cu primul trimestru al anului trecut, în funcție de modul de calcul – brut sau sezonier – economia României a înregistrat o scădere de 0,2%, respectiv a stagnat. La sfârşitul lunii aprilie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză revizuise în creştere estimarea privind avansul Produsului Intern Brut pe anul în curs, date îmbunătățite venind, în egală măsură, din partea Comisiei Europene și a Fondului Monetar Internațional.


    După anunțul de marți al celor de la INS și Eurostat, premierul liberal Florin Cîțu a vorbit despre cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză din ultima sută de ani. El a mai spus și că guvernul de coaliție de centru-dreapta pe care îl conduce pregăteşte noi măsuri pentru ca economia post-pandemie să fie mai puternică şi mai competitivă. Și – a conchis premierul Cîțu – în următorii ani se așteaptă la o creștere care să spulbere toate estimările făcute până acum.


    Analistul economic Aurelian Dochia spune, și el, că cifrele sunt mult mai bune decât se anticipa: Deja, am ajuns aproape la nivelul maxim pe care l-a avut economia românească în primul trimestru din 2020. Deci am recuperat tot ce a fost pierdere 2020 şi perspectivele pentru 2021 se îndreaptă către maximul prognozelor pe care le-am avut.


    Din opoziție, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a apreciat că, în realitate, istorică este doar prăbuşirea galopantă a puterii de cumpărare a românilor. Social-democratul a dat ca exemple facturi cu 17% mai mari la energie, combustibil cu 9 procente mai scump, prețuri până la cer la alimente şi o inflaţie de peste 3%, care – spune el – a făcut franjuri veniturile și așa înghețate de premierul Cîțu.


    Colegul de partid, Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, remarcă și el, într-un comunicat, că în spatele creşterii economice din primul trimestrul al acestui an, raportată la ultimul trimestru al anului trecut și prezentată drept o victorie se ascunde indicatorul real cu adevărat relevant, respectiv comparaţia dintre T1 2021 și T1 2020. Ceea ce premierul Florin Cîţu vede drept performanţă este – mai spune Mihai Fifor – cel mai prost rezultat al evoluţiei economice pe trimestrul unu din ultimii cinci ani, mai prost chiar decât anul trecut, când România intrase în lockdown.


  • Schimbarea la față a turismului românesc

    Schimbarea la față a turismului românesc

    Doar 95
    000 de persoane nerezidente s-au cazat în structurile de cazare turistică colective din România în trimestrul trei
    2020. Acestea au cheltuit 190,4 milioane de lei (circa 39,1 milioane de euro).
    Sunt datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Potrivit INS,
    principalul motiv al cazării în România au fost afacerile, pentru circa 60%
    dintre turiștii nerezidenți în trimestrul trei din 2020. De asemenea, 40%
    dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în perioada analizată au
    călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (60%) şi pentru
    vizitarea prietenilor şi rudelor (16,6%). Călătoriile în scop particular includ
    călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, vizitarea prietenilor şi rudelor,
    tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.


    Datele
    statistice arată că din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai
    mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (54%), fiind preferată în special
    cazarea cu mic dejun inclus. Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante
    şi baruri au fost de 16% din total, iar cele pentru cumpărături au reprezentat
    14%. Din totalul cheltuielilor
    pentru cumpărături, 53% au fost destinate alimentelor şi băuturilor, iar 25,5%
    cadourilor şi suvenirurilor. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au
    avut o pondere de 58% din totalul cheltuielilor pentru transport.


    Din
    totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 41,3% şi-au organizat singuri
    sejurul, iar 34,5% prin agenţii de turism. Principalul mijloc de transport
    utilizat pentru a sosi în România a fost avionul, folosit de 67,5% din numărul
    total de turişti, în timp ce 26% au utilizat autoturisme proprii, 4% autocare
    şi autobuze, iar 2% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni
    fluviale, autoturisme închiriate, motociclete).


    Restricțiile
    impuse de guvernele tuturor țărilor în 2020 au lovit considerabil turismul, iar
    România nu face excepție Majoritatea vacanţelor au fost anulate, iar bugetele
    de călătorii restrânse. Cu toate acestea, românii nu şi-au pierdut apetitul
    pentru călătorii, însă au optat mai degrabă pentru vacanţe în ţară, în
    destinaţii aproape de casă, pensiuni de familie, hoteluri mici sau situate în
    regiuni izolate, apartamente şi vile de vacanţă, cu posibilitatea anulării
    acestora fără penalizări. Cei care au ales destinaţii externe au preferat, în
    special, Bulgaria, Grecia sau Turcia.


    Efectele
    pandemiei asupra turismului românesc sunt reflectate de cei de la Statistică.
    Astfel, numărul sosirilor a scăzut cu 50,6% în total în primele nouă luni din
    2020. Totodată, numărul de sosiri ale turiştilor români a înregistrat o scădere
    cu 42,8%, iar cel al turiştilor străini o scădere cu 81,3%, potrivit datelor
    Institutului Naţional de Statistică. În același timp, voucherele de vacanță
    oferite bugetarilor au fost o adevărată gură de oxigen pentru turismul intern,
    spun reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și
    MIjlocii.