Radio România Internațional

Tag: INS

  • Un nău gazoductu tru România

    Un nău gazoductu tru România



    Societatea Naţională di Transport al Gazelor Naturale Transgaz simnă contractul di execuţie a lucrărlor tră un nău gazoduct, Tuzla-Podişor, cu societatea Kalyon Insaat, ditu Turchia. Simfunu cu un comunicat pitricutu ti Bursa di Valori Bucureşti, proiectul, tru valoare di aproximativ 500 milioane euro, nsimneadză adrarea a unăllei kiunge di transport gaze naturale tru lundzime di 308,3 km, cari va s’facă ligătura anamisa di resursele exploatate tru perimetrul Neptun Deep, ditu Amarea Lae, şi aşi-număsitul coridor BRUA, ţi leagă patru state membre ale Uniunii Europene: Vărgăria, România, Ungaria şi Austria.


    Directorlu general ali Transgaz, Ion Sterian declară că, după gazoductili BRUA şi Ungheni-Chişinău, anamisa di România şi Republica Moldova, Tuzla-Podişor easti nai ma important proiectu di infrastructură gazieră pi cari-lu adară firma cumăndusită di el. E, spune Sterian, un proiectu strategic, di mari simasie tră securitatea energetică şi hiptu, neise, pi lista di proiecte di interes comun ale Uniunii Europene. Aestu va s;treacă pritu giudeţili Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, ditu sudlu a văsiliillei, şi uidisitu cu Transgaz, va s’agiută ti asiguripsearea a ananghillei di consum di gaze naturale tră economie şi populaţie, la căftarea a premiselor tră stimularea a investiţiilor private tru zonă, la alimentarea a localităţlor ditu zona proiectului, respectiv a unui numir di aproapea 185 di ñilli di bănători şi ti cama di 500 di instituţii publice (şcoli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc).


    Năulu viţepremier tru Guvernul di Bucureşti Marian Neacşu spuni că yinitorul gazoduct va s’poată s’poartă şi ateali 15 di miliardi di metri cubi di gaze naturale cari va s’agiungă tu văsilie ditu zona ali Amarea Caspică, pritu terminalele ţi suntu tru Turchie şi Gărţie.


    Aesti conexiuni, adavgă directorul Sterian, va u agiută România s’agiungă un importantu hub regional tru anlu 2027.


    România, spuni şi năulu ministru ali Energie, Sebastian Burduja, easti ună văsilie cu resursi semnificative di gaze naturale, un punctu strategic di tranzit şi un importantu agiucător regional, putânda s’aibă contributu, haristusită ali infrastructură opearaţională di transport pi cari u ari, la ună securitate regională anvărtuşită.


    Declaraţiile a politicienilor suntu confirmate şi di isăkili seţ. Importurile di gaze fapti di România tru proţlli patru meşi a anlui scădzură cu 45,6% andicra di idyiulu interval ditu 2022 – spunu datili centralizate di Institutul Naţional di Statistică. Criscu, alliumtrea, producţia internă, cu aproapea şapti proţente andicra di idyea perioadă a anlui tricut. Comisia naţională di strategie şi prognoză yini cu ună isapi tră 2023 dimi cu ună producţie di gaze tru creastire cu dauă proţente şi ună scădeari a importurilor cu 6,2% pi an.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Un nou gazoduct în România

    Un nou gazoduct în România

    Societatea Naţională de Transport al Gazelor Naturale
    Transgaz a semnat contractul de execuţie a lucrărilor pentru un nou gazoduct,
    Tuzla-Podişor, cu societatea Kalyon Insaat, din Turcia. Conform unui comunicat
    remis Bursei de Valori Bucureşti, proiectul, în valoare de aproximativ 500
    milioane euro, constă în construirea unei conducte de transport gaze naturale
    în lungime de 308,3 km, care va face legătura între resursele exploatate în
    perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră, şi aşa-numitul coridor BRUA, ce leagă
    patru state membre ale Uniunii Europene: Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.

    Directorul general al Transgaz, Ion Sterian a declarat că, după gazoductele
    BRUA şi Ungheni-Chişinău, dintre România şi Republica Moldova, Tuzla-Podişor
    este cel mai important proiect de infrastructură gazieră pe care-l construieşte
    firma condusă de el. E, spune Sterian, un proiect strategic, vital pentru
    securitatea energetică şi inclus, de altfel, pe lista de proiecte de interes
    comun ale Uniunii Europene. Acesta va traversa judeţele Constanţa, Călăraşi,
    Giurgiu, din sudul ţării, şi potrivit Transgaz, va contribui la asigurarea
    necesarului de consum de gaze naturale pentru economie şi populaţie, la crearea
    premiselor pentru stimularea investiţiilor private în zonă, la alimentarea
    localităţilor din zona proiectului, respectiv a unui număr de circa 185 de mii
    de locuitori şi a peste 500 de instituţii publice (şcoli, primării, dispensare,
    cămine culturale, cabinete medicale, etc).

    Noul vicepremier în Guvernul de la
    Bucureşti Marian Neacşu spune că viitorul gazoduct va putea transporta şi cele
    15 miliarde de metri cubi de gaze naturale care vor ajunge în ţară din zona
    Mării Caspice, prin terminalele aflate în Turcia şi Grecia.

    Aceste conexiuni,
    completează directorul Sterian, vor permite României să devină un important hub
    regional în anul 2027.

    România, afirmă şi noul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, este o
    ţară cu resurse semnificative de gaze naturale, un punct strategic de tranzit
    şi un important jucător regional, putând contribui, graţie infrastructurii
    operaţionale de transport pe care o are, la o securitate regională consolidată.

    Declaraţiile politicienilor sunt confirmate şi de statisticile seci. Importurile
    de gaze făcute de România în primele patru luni ale anului au scăzut cu 45,6%
    faţă de acelaşi interval din 2022 – arată datele centralizate de Institutul
    Naţional de Statistică. A crescut, în schimb, producţia internă, cu aproape
    şapte procente faţă de perioada similară a anului trecut. Comisia naţională de
    strategie şi prognoză a estimat pentru 2023 o producţie de gaze în creştere cu
    două procente şi o scădere a importurilor cu 6,2% pe an.


  • GfK-Studie: Kaufkraft in Rumänien um 51 % unter europäischem Durchschnitt

    GfK-Studie: Kaufkraft in Rumänien um 51 % unter europäischem Durchschnitt





    Erhebungen über den Lebensstandard durch verschiedene Unternehmen oder zentralisierte Daten des Nationalen Instituts für Statistik sind auch für Medien immer wieder von Interesse. Dies sind wichtige Indikatoren, denn sie spiegeln das Einkommensniveau und die Kaufkraft, den Lebensstandard und die Lebenszufriedenheit der Menschen wider. Au‎ßerdem sagen die Daten etwas über den Bildungsstand oder den Gesundheitszustand einer Gesellschaft aus und helfen bei Berechnungen darüber, inwieweit sich die Menschen ein Haus, ein Auto oder einen Urlaub leisten können.



    Eine unlängst veröffentlichte Studie des Marktforschungsunternehmens GfK Purchasing Power Europe zeigt zum Beispiel, dass 2022 weder Flugtickets noch Urlaubspakete unter Konsumenten sehr gefragt waren. Die Rumänen machen sich in diesem Zusammenhang eher Sorgen über die künftige wirtschaftliche Entwicklung und sind eher sparsam, wenn es um Ausgaben geht. Laut der Umfrage beabsichtigt die Mehrheit der Rumänen (68 %), mehr zu sparen und in Bildung zu investieren (22 %). Die Studie zeigt auch, dass die durchschnittliche Kaufkraft um 51 % unter dem europäischen Durchschnitt lag, was Rumänien auf Platz 31 unter den 42 bedachten Ländern positioniert.



    Die neuesten Daten vom Nationalen Institut für Statistik bestätigen den Trend zur Sparsamkeit in Rumänien. Zwar hat das durchschnittliche Monatseinkommen in Rumänien im vergangenen Jahr fast 6 500 Lei (etwa 1 300 Euro) pro Haushalt betragen und war damit um fast 14 % höher gegenüber 2021, doch hei‎ßt das nicht zwangsläufig, dass auch der Lebensstandard gestiegen ist. Das liegt daran, dass die Inflation die höheren Einkommen erodierte — die Ausgaben betrugen mehr als 85 % des verdienten Geldes. In Städten lag das monatliche Gesamteinkommen bei über 7 000 Lei (ca. 1 400 Euro), d. h. es war 1,3-mal höher als im ländlichen Milieu.



    Die wichtigsten Ausgaben entfielen auf den alltäglichen Verbrauch der Haushalte (über 60 %) und auf Steuern und Abgaben (30 %). Ein Drittel der Ausgaben eines Haushaltes entfiel auf Lebensmittel, gefolgt von Wohnkosten und Versorgungsleistungen wie Strom und Gas. Für Alkohol und Tabak gaben die Rumänen 265 Lei (umgerechnet 53 €) im Monat aus, für Bildung nur 17 Lei (rund 3,40 €).



    Unzureichende Einkommen haben erhebliche soziale Folgen — sie treiben immer mehr Berufstätige auf die Stra‎ße. Seit fast drei Wochen beherrscht der Generalstreik der Lehrer die Schlagzeilen, und auch Beschäftigte des Gesundheitswesens, der Justizvollzugsanstalten sowie Berufsfahrer fordern höhere Löhne. Die Regierung ist nun in der Zwickmühle — die Forderungen der Gewerkschaften können nicht als ungerechtfertigt abgetan werden, au‎ßerdem müssen die staatlichen Ausgaben gekürzt werden, weil die Haushaltseinnahmen nicht so hoch sind wie erwartet. Prognosen besagen au‎ßerdem, dass das Wirtschaftswachstum in diesem Jahr voraussichtlich geringer ausfallen wird und dass die Inflation sich immer noch im zweistelligen Bereich bewegen wird.

  • 13.04.2023

    13.04.2023

    Conférence – La région de la mer Noire est essentielle pour la défense collective de l’OTAN, pour la sécurité européenne et pour la prospérité, a déclaré aujourd’hui à Bucarest, le ministre roumain des Affaires Etrangères, Bogdan Aurescu. La Capitale roumaine accueille aujourd’hui la première conférence sur la sécurité de la mer Noire sous l’égide de la plateforme internationale Crimée et d’une nouvelle réunion trilatérale Roumanie – République de Moldova – Ukraine. La conférence organisée en partenariat avec l’Ukraine réunit plus de 250 délégués de plus de 30 Etats et organisations internationales, aux côtés d’invités qui participent en format virtuel. Parmi eux, le ministre ukrainien des Affaires Etrangères, Dmitro Kuleba, qui a affirmé dans une intervention vidéo que la paix réelle signifie la récupération des frontières de l’Ukraine internationalement reconnues. Attendu à Bucarest, Dmitro Kuleba n’a pas pu y participer physiquement à cause des évolutions les plus récentes de la guerre dans son pays. Enfin, Bogdan Aurescu a plaidé pour un engagement stratégique de l’UE et de l’OTAN dans la région de la mer Noire. Il a également réitéré l’appui de la Roumanie à l’Ukraine.

    Gouvernement – Tous les ministères roumains ont transmis au gouvernement des plans de réduction des dépenses budgétaires, a annoncé le porte parole de l’exécutif de Bucarest, Dan Carbunaru. Il a ajouté que durant la prochaine réunion du cabinet de Bucarest, les responsables gouvernementaux analyseront le paquet de coupes sollicité par le premier ministre et toutes les décisions nécessaires seraient adoptées. En début de semaine, le premier ministre Nicolae Ciucă a demandé aux ministres de lui présenter d’urgence des propositions de réduction de dépenses, étant donné que durant le premier trimestre de cette année, les recettes budgétaires ont été inférieures aux estimations. Le chef de l’exécutif a assuré pourtant que ces mesures n’impliqueraient pas de licenciements, ni réduction des salaires et des investissements.

    OTAN – Le président du Comité militaire de l’OTAN, l’amiral Rob Bauer, poursuit jusqu’à vendredi sa visite en Roumanie pour des pourparlers consacrés à la situation sécuritaire dans la région de la mer Noire, aux missions alliés de dissuasion et de défense de l’espace euro-atlantique, mais aussi aux événements majeurs d’instruction de cette année. Le responsable otanien a également rencontré le ministre roumain des AE, Bogdan Aurescu sur les préparatifs en vue du sommet de Vilnius au mois de juillet et sur l’implémentation des décisions de la réunion alliée à Madrid, alors qu’au siège du ministère roumain de la défense, il a rencontré le ministre Angel Tîlvăr et le chef de l’état major, le général Daniel Petrescu. L’agenda de la visite du président du Comité militaire de l’OTAN prévoir aussi des visites auprès des commandements alliés déployés à Bucarest, dans le sud et à Sibiu, dans le centre, au groupement de l’OTAN déployé à Cincu, dans le centre et sur la base aérienne Mihail Kogălniceanu (sud-est).

    Conférence – C’est aujourd’hui que s’achève à Timisoara, dans l’ouest de la Roumanie la conférence internationale Smart Diaspora 2023 – événement qui constitue un espace du dialogue et de la collaboration entre chercheurs roumains de tous les coins du monde. Le programme de la conférence a prévu 38 ateliers, réunissant en dehors de 500 participants de Roumanie, 400 autres de la diaspora roumaine et 300 issus des universités membres de l’Alliance Timisoara Universitaire. Quatre jours durant, les participants se sont penchés sur le rôle de la diaspora dans l’Education, la Science, l’Innovation et l’Entreprenariat. Présent à l’inauguration de la conférence, le premier ministre roumain Nicolae Ciuca a déclaré que le ministre de la recherche, de l’innovation et de la numérisation devrait identifier rapidement des solutions pour simplifier la bureaucratie et la gestion des financements à la recherche. Il a également demandé aux chercheurs de proposer cinq domaines scientifiques qui pourraient recevoir des financements en priorité. Smart Diaspora fait partie d’une série d’événements inscrits à l’agenda de Timisoara capitale culturelle de l’Europe 2023.

    Eoliennes – La Roumanie a rejoint l’Alliance mondiale éolienne en haute mer, qui promeut la production et l’utilisation de l’énergie éolienne, sous l’égide de l’Agence internationale pour l’énergie renouvelable. Le gouvernement de Bucarest a approuvé l’association qui a comme but la majoration du taux des sources renouvelables d’énergie dans la consommation finale et l’élimination progressive du charbon. Conformément à une étude de la Banque mondiale, le potentiel éolien en haute mer de la Roumanie s’élèverait à quelque 76 Gigawatts. Pour devenir membre de l’alliance, la Roumanie devrait établir une stratégie nationale relative à l’énergie éolienne en haute mer – lit-on dans un communiqué de l’exécutif de Bucarest.

    Energie – Le président roumain Klaus Iohannis visite aujourd’hui l’école internationale de compétences dans l’énergie renouvelable à Constanta, dans le sud-est. Les cours dispensés visent la qualification et la requalification des adultes, techniciens de l’industrie de l’énergie renouvelable, notamment l’énergie éolienne et solaire photovoltaïque. Selon l’administration présidentielle de Bucarest, la formation de compétences pour la transition climatique et la coopération internationale en matière d’éducation pour le climat sont des objectifs importants qui font partie de la vision du président Iohannis pour un environnement plus propre. En 14 ans, l’institution a formé plus de 10 000 étudiants et plusieurs milliers de personnes de Roumanie et du monde suivent annuellement les cours et arrivent à travailler dans le secteur de l’énergie renouvelable à travers l’Europe.

    Forum d’affaires – Un forum d’affaires Serbie – Roumanie se déroule aujourd’hui à Belgrade. Organisé par la Chambre économique de la Serbie, l’événement réunit 31 entreprises roumaines et 43 serbes. Les sociétés roumaines sont actives dans les domaines du BTP, des TIC, de l’énergie et des transports. Les présidents des chambres économiques des deux Etats signeront à cette occasion un accord visant à définir les prochaines relations entre les deux communautés d’affaires dans le domaine de la promotion de la coopération commerciale et des investissements, de l’échange d’informations d’affaires et du programme des participations aux foires organisées en Serbie et en Roumanie. En 2022, la valeur des échanges commerciaux entre les deux Etats s’est élevée à 2,3 milliards d’euros. La Roumanie est le 5e partenaire d’exportation de la Serbie.

    INS – En Roumanie, le taux annuel d’inflation a baissé de 15,5% en février à 14,53% en mars, alors que les produits alimentaires ont connu une progression des prix de 21,56%, les prix des marchandises non-alimentaires ont augmenté de 11,06%, alors que dans le cas des services les prix ont été majorés de 10,83%, selon les chiffres de l’Institut national de la statistique, rendues publiques ce jeudi. La Banque nationale de Roumanie table sur une baisse plus rapide qu’anticipée du taux d’inflation, notamment à commencer par le 3e trimestre de l’année en cours, sur la toile de fond de la prolongation des schémas de plafonnement et de compensation des tarifs énergétiques jusqu’au 31 mars 2025 et de la redéfinition de leurs caractéristiques à commencer par le 1er janvier 2023.

    Météo – Il fait généralement beau aujourd’hui, avec des maximas qui tournent autour des moyennes pluriannuelles, légèrement plus élevées sur le sud et le sud-ouest. Selon les météorologues, les maximas iront de 13 à 21 degrés. 14 degrés et un superbe soleil à Bucarest.

  • Prognose: Handelsbilanzdefizit könnte sich dieses Jahr bei 8 % einpendeln

    Prognose: Handelsbilanzdefizit könnte sich dieses Jahr bei 8 % einpendeln





    Das rumänische Handelsbilanzdefizit verringerte sich nach Angaben des Nationalen Statistikinstituts (INS) in den ersten beiden Monaten des laufenden Jahres um 5 %, und dieser Trend dürfte sich nach Einschätzung von Wirtschaftsexperten in den nächsten Monaten fortsetzen. Begründet wird dies mit der Zunahme der Exporte, vor allem aber mit den sinkenden Preisen für importierte Energie. Der Rückgang des Handelsbilanzdefizits folgt auf den drastischen Anstieg im vergangenen Jahr, der sich gegenüber 2021 um 44 % erhöhte.



    In den ersten beiden Monaten des Jahres beliefen sich die rumänischen Ausfuhren auf über 15 Mrd. EUR, das sind um 9 % mehr als im gleichen Zeitraum des Jahres 2022, während die Einfuhren insgesamt über 19,4 Mrd. EUR betrugen und damit nur um 5,4 % zunahmen. Dies führte zu einem Handelsbilanzdefizit von fast 4,4 Mrd. EUR, was im Vergleich zur Zeit Januar-Februar des letzten Jahres um 232 Mio. EUR weniger bedeutet. Nach Ansicht des Finanzanalysten Adrian Codirlașu sei der Defizitabbau hauptsächlich auf die Entwicklungen im Energiesektor zurückzuführen:



    Die Energiepreise sind gesunken, Rumänien importiert Energie, also denke ich, dass wir diese Entwicklung vor allem dem Energiebereich zu verdanken haben. Auch in diesem Jahr werden wir weniger für importierte Energie bezahlen als im letzten Jahr, und das wird sich im Gegenwert der Importe niederschlagen. Die Exporte werden wahrscheinlich weiter steigen und dadurch werden das Handelsdefizit und damit auch das Leistungsbilanzdefizit etwas geringer als im letzten Jahr ausfallen. Während wir letztes Jahr ein Defizit von mehr als 9 % hatten, könnten wir dieses Jahr mit einem Defizit von vielleicht 8 % oder sogar etwas weniger als 8 % rechnen. Dazu trägt auch der leichte Anstieg des BIP bei.“



    Um das Leistungsbilanzdefizit weiter zu verringern, ist es nach Ansicht von Experten notwendig, das Haushaltsdefizit zu reduzieren, aber auch die Produktion in Sektoren zu fördern, in denen Rumänien zwar traditionell erfolgreich ist, die jetzt jedoch ein Handelsdefizit produzieren — so etwa die chemische und die Lebensmittelindustrie.



    Indessen äu‎ßerte sich Premierminister Nicolae Ciucă unlängst, dass die Regierung wegen des hohen Haushaltsdefizits anfangen müsse zu sparen. Er forderte die Minister seines Kabinetts auf, Lösungen für Ausgabenkürzungen zu finden, bekräftigte aber gleichzeitig, dass von massiven Entlassungen oder Lohnkürzungen keine Rede sein könne:



    Ich habe die Haushaltsbeauftragten aller Ressorts darum gebeten, Ma‎ßnahmen zu ergreifen, damit die Ausgaben viel gezielter und verantwortungsvoller getätigt werden, denn leider haben wir am Ende des ersten Quartals ein Haushaltsdefizit von 1,4 % auf Regierungsebene. Ich habe daher die Verantwortlichen sehr deutlich, auch schriftlich, aufgefordert, Vorschläge zur Reduzierung dieser Ausgaben zu machen, damit die Bereiche Gehälter und Investitionen nicht in Mitleidenschaft gezogen werden.“



    Ferner sagte der rumänische Ministerpräsident, dass die Wirtschaft und der Staatshaushalt im Jahr 2022 eine positive Entwicklung auf der Grundlage eines beträchtlichen Wachstums, ausländischer Investitionen und einer Rekordabsorptionsrate europäischer Gelder verzeichnet habe, doch bekämen in diesem Jahr sowohl Rumänien als auch die anderen Länder des Kontinents die negativen Folgen des Krieges in der Ukraine, die Inflation und die logistischen Probleme in den Lieferketten deutlich zu spüren, so der rumänische Regierungschef.

  • Decreasing trade deficit

    Decreasing trade deficit

    Romania’s trade deficit was reduced by 5% in the first two months, according to the National Institute of Statistics, and the trend is likely to be maintained in the next period as well, against the backdrop of increasing exports, and especially of decreasing prices for imported energy, economic analysts estimate. The drop in the trade deficit comes after last year it had increased significantly by 44% as compared to 2021. In the first two months of the year, the value of Romania’s exports exceeded 15 billion Euros, 9% more than in the same period of 2022, and imports totaled over 19.4 billion Euros, increasing by only 5.4%. Hence a trade deficit of almost 4.4 billion Euros, lower by 232 million Euros compared to the January-February period of last year. Financial analyst Adrian Codirlaşu says that the deficit reduction is mainly due to developments in the energy sector.



    Adrian Codirlaşu: Energy prices have fallen, Romania imports energy, therefore I think that the lower prices come from the energy sector. For this year, we will continue to pay less for imported energy than last year, and this will be seen in the value of imports. Exports will probably continue to grow, and we will have a slightly lower trade deficit and implicitly current account deficit than last year. If last year we had a deficit of more than 9%, this year we may reach a deficit of around 8% or even slightly below 8%. The deficit is also helped by the slight increase in the GDP.



    According to specialists, to further reduce the current account deficit, it is necessary to reduce the budget deficit as well as to encourage production in sectors in which Romania has a tradition, but which are now producing a trade deficit, such as the food and chemical industries. On the other hand, the Prime Minister Nicolae Ciucă has recently said that the Government must start saving due to the large budget deficit. He asked the ministers to find solutions to reduce expenses and reiterated that there was no question of massive layoffs or pay cuts.



    Nicolae Ciucă: We have asked each budget administrator to take measures and make more balanced, more responsible expenses, because, unfortunately, at the end of the first quarter, we have a budget deficit of 1.4% at the level of the Government. I specified very clearly, including in writing, when I asked them to come up with proposals for reducing these expenses, that salaries and investments should not be affected.



    The prime minister also added that in 2022 the economy and the state budget registered a positive evolution, based on substantial nominal increases, with foreign investments and a record European funds absorption rate, but, this year, both Romania and the other European countries, feel the dire consequences of the war in Ukraine, of inflation and the logistical problems created on the supply chains. (LS)

  • CE alocă 66 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă în patru judeţe din România

    CE alocă 66 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă în patru judeţe din România

    Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că peste 5 milioane de cetățeni nu au acces la o rețea de apă curentă și peste 8 milioane nu sunt racordați la rețeaua de canalizare. În plus, 21 la sută dintre români nu au baie și toaletă în interiorul locuinței. Lucrurile se vor schimba din acest punct de vedere în patru județe din România – vorbim despre Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Ilfov, datorită banilor europeni.

    Comisia Europeană a alocat 166 de milioane de euro, în cadrul politicii de coeziune 2014 – 2020, pentrudezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată, în aceste patru județe din România.

    Mai exact, investiţiile vor fi făcute în două proiecte care vor îmbunătăţi calitatea şi accesul la apă potabilă, precum şi tratarea apelor uzate în zonă. Lucrările la infrastructura de alimentare cu apă includ nouă staţii noi de tratare a apei, 1.061 de km de reţea nouă şi 40 de rezervoare noi, pe lângă refacerea infrastructurii existente. În ce priveşte apele uzate, vor fi construite patru staţii de epurare şi alte trei vor fi extinse.

    În același timp, vor fi realizate 761 de km de reţea nouă de canalizare, iar infrastructura existentă va fi refăcută.

    Comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira declară că aceste proiecte de mare anvergură vor continua să amelioreze calitatea și disponibilitatea apei, reducând riscul de îmbolnăvire a oamenilor și îmbunătățind calitatea vieții acestora. De asemenea, proiectele respective contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei prin promovarea biodiversității și prin reducerea pierderilor din rețeaua de alimentare cu apă, mai susține comisarul european.

    Potrivit Comisiei, aceste investiții vor contribui la respectarea de către România a Directivelor UE privind epurarea apelor uzate urbane și apa potabilă și vor crea locuri de muncă, în beneficiul tuturor grupurilor sociale din zonă.


  • Jurnal Românesc – 30.12.2022

    Jurnal Românesc – 30.12.2022

    Populaţia României a scăzut cu 1.100.000 de persoane, faţă de 2011, potrivit datelor parţiale ale recensământului din acest an, prezentate de Institutul Naţional de Statistică. Populaţia rezidentă a ţării era la 1 decembrie 2022 de 19.053.815 persoane. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit faţă de acum 10 ani, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice de 65 de ani şi peste şi scăderea numărului tinerilor sub 15 ani, cu 115.000 persoane.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se bucură de cea mai mare încredere – 39% – în rândul românilor, potrivit unui sondaj realizat de IRES – Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie. El este urmat de şeful statului, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, aflaţi la egalitate cu 21%. Potrivit datelor, premierul Nicolae Ciucă a obţinut încrederea a 19% dintre cetăţeni. Sondajul mai evidenţiază că ocupaţia cu cea mai puţină încredere printre români este cea de politician, urmată de cea de poliţist şi de jurnalist. La polul opus, în topul încrederii se află profesiile de pompier, specialist IT şi inginer. Trei sferturi din români cred că România merge într-o direcţie greşită, în timp ce doar 1 din 5 o consideră ca fiind bună. Sondajul de opinie a fost realizat de IRES în perioada 7-12 decembrie pe un eşantion de peste 1.600 de respondenţi cu vârsta de peste 18 ani şi o marjă de eroare de plus minus 2.5%.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a făcut, anul acesta, 21 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de peste 16,6 milioane de lei (echivalentul a circa 3,3 milioane de euro) – conform Administraţiei Prezidenţiale, care a răspuns, astfel, la solicitarea agenției de presă AGERPRES. Cea mai frecventă destinație a fost Bruxellesul, unde Iohannis a luat parte la reuniunile la vârf ale Uniunii Europene și ale NATO. În septembrie, şeful statului român a participat, la Londra, la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Tot în septembrie, el a condus delegaţia României la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), organizată la New York, după care a mers două zile pe Coasta de Vest a Statelor Unite, la San Francisco, unde s-a întîlnit și cu reprezentanți ai diasporei române. Parisul, Madridul, Atena, Praga, Riga, Vilnius, Kievul sau Sharm El-Sheikh, în Egipt, au fost alte destinații ale președintelui Iohannis.

    Celebrul cor naţional de cameră Madrigal – Marin Constantin a avut, în 2022, trei turnee naţionale sold-out în 10 oraşe din țară, precum şi trei reprezentațiii internaţionale, la Berlin, în Germania, la Zagreb, în Croația, şi la Belgrad,în Serbia – potrivit unui comunicat transmis AGERPRES. În cadrul programului său de diplomaţie culturală, Corul Madrigal a prezentat noile filmări ale imnurilor naţionale ale statelor din Uniunea Europeană, oferite drept cadou cu prilejul zilelor naţionale, care s-au bucurat de peste 500.000 de vizualizări online.

    Înotătorul român David Popovici a fost inclus pe o listă selectă, întocmită de agenţia spaniolă de presă EFE, a celor zece sportivi care au reuşit performanţe unice în cursul anului 2022 ‘Dublu campion mondial şi european la 100 şi 200 m liber, tânărul român, de doar 18 ani, a devenit cel mai rapid înotător de pe planetă, după care a doborât legendarul record mondial la 100 m liber al brazilianului Cesar Cielo, care data din anul 2009’ – sună descrierea făcută de EFE sportivului român, care apare în Top 10 alături, între alții, de starul argentinian al fotbalului mondial Lionel Messi, la rându-i proaspăt campion mondial, cu echipa.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.11 – 19.11.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.11 – 19.11.2022

    Reacții după incidentul ditu Polonia


    România easti acutotalui solidară cu Polonia tru aesti momente multu greali şi, tru idyiul kiro, spunemu puryurii ti ateali dauă victime umineşti, cari alănciră, ti amărtie, dupu aestu incidentu, pitricu Bucureştiul ti Varşovia, la scurt kiro după exploziile di marţă, di la sinurlu cu Ucraina. Polonia alină nivelul de alertă la niscănti unităţ militari, iara, ună dzuă ma amănatu, ambasadorlli NATO s-andămusiră, la căftaria ali Polonie, tru virtutea Articolului 4 ditu Tratatlu ali Alianță.


    Nu avem niţi unu semnu că Rusia ndreadzi ună atacă delibearat contra NATO – declară secretarlu general ali Alianță, Jens Stoltenberg, după andamasea de urgență. Uidisitu cu oficialu, explozia s’feaţi după ţi Rusia lansă ună atacă babageană cu rachete contra ali Ucraină. Ditu ahuhrita a poimlui paranomu ali Rusiei tru Ucraina, NATO ș-ari criscută vigilența pi flancul estic și monitorizăm situația – adăvgă Jens Stoltenberg.


    Alianța ma largu ş-lu anvărtuşeadză flancul estic. Tru România agiumsi, tru aestă stămână, daua cărvani cu tehni militară franceză, constândalui tru ună companie de tancuri Leclerc, cari agiumsi tru giudeţlu Braşov. Aestă turlie di tanc easti lugursită multu cu hăiri tu alimta terestră, cu ună axie tra s’agudească cu precizie ţinte di la 4.000 de metri distanţă. Cărvanea militară faţi parteiditu ateali dzaţi tăxiti di Franța a Bucureștiului, cu scupolu s-lu anvărtuseadză flancul estic al NATO. Prota cărvani, cu transportoari blindate, agiumsi tru România pi 23 di sumedru. Franţa dimăndă că va s’pitreacă la baza militară di Cincu, tut cu tut, aproapea 150 de vehicule di alumtă cu armamentele, bărutea şi echipamentele aferente.



    România, tut ma aproapea de Schengen


    Comisia Europeană căftă a Consiliului s’llia apofasili anănghisiti, fără niţi ună amănari, tra s’da izini ti adeararia mplină ali României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen. Tu ligătură cu România, Executivlu comunitar cundille că văsilia ari un management vărtosu şi di analtă calitate a sinurloru şi easti mintită tru coopeararea internaţională tru materie di poliţie di sinuru. Ma multu, easti activă pi dauă fronturi prioritari: combaterea a migraţiillei paranomu şi a traficlui de hiinţi umane. Tru aţea ţi mutreaşti tiñisearea a ndrepturilor fundamentale, România ari structuri hăirlătiţi tra s’garanteadză accesul la protecţie internaţională, cu tiñisearea a principiului niturnarillei, cundilleadză Executivlu comunitar. S’aşteaptă ca problema ti aderarea a aţiloru trei state la spaţiul de libiră urdinari s’hibă băgată ti votu tru Consiliul UE, la ahurhita a meslui andreu, ti ună apofasi pozitivă hiinda ananghi unanimitatea. Tru aestă stămână, ună nauă parei mixtă di experţă ali Comisiei şi a niscăntoru state membre, ntră cari şi Olanda – cari s-ncuntră constantu ti aderarea invocânda chestiuni ditu sfera judiciară – vini tru România tra s’evalueadza catandisea a ndridzearillei ti aderarea la Schengen.



    Date mutrinda economia ali Românie


    Economia ali României criscu tru toamna alustui an, ama tu un rotmo mai ayălisitu, spunu datili publicate tru aestă stămână de INS. Aestea scoasiră tru videală ună creastire cu 4% tru trimestrul al III-lea andicra di idyea perioada ditu 2021. Easti nai ma analtă creaştire economică ditu Uniune raportată la trimestrul anterior, la egalitate cu aţea nregistrată de Cipru, alanti state consemnânda creaştiri ţi suntu sumu un procent ică baş tru scăderi.


    Premierlu Nicolae Ciucă da asiguripseri că România nu easti tru piriclliu s’intră tru recesiune economică şi spuni că datili di tora spunu multu limbidu că ari premisa ca la bitisita a anlui România s’aibă ună creastire economică anvărliga di 5%, iara ti anlu yinitor ună creastire economică anvărliga di 1,5%.


    Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declară cu pistusini că economia României va s’nregistreadză anlu ţi yini maş ună ayăliseari a creastirillei şi nu ună recesiune tehnică, sumliniinda, ama, că aesti evoluţii ţănu di axia a Guvernului tra s’aducă păradz europeni. Banca Națională, cari prezentă Raportul trimestrial mutrinda inflaţia, u criscu la 16,3% prognoza alestui indicator ti bitisita a aluştui an şi la 11,2% ti bitisita a anlui yinitoru, a deapoa tru yismăciuni 2024 inflația s’ñîcureadză la aproapea 4%.



    A daua rectificari bugetară di estan


    Guvernul di Bucureşti aprobă gioi a daua rectificari bugetară di estan, ahărdzinda fonduri suplimentari tra s’anvălească hărgili obligatorii, aţeali di bună funcţionari, păltearea a tiñiiloru di cafi mesu şi hărgili di asistenţă socială. Tru aestu proiect s’vedu şi fondurile anănghisiti emu ti dizvărtearea a proiectelor europene, emu ti buna funcţionari a tutulor instituţiilor a statului, până la bitisita a alustui an. Nai ma mulţă păradz llia Ministerele Finanţelor, Muncii, Agriculturii şi Economiei. Uidisitu cu proectulu adoptat de executiv, keru păradz instituţii-clleaie, cum suntu Ministerele ali Energie, Ministerlu di Interne, Ministerul a Sănătatillei şi aţelu a Transporturilor.



    Cristina Neagu — nai ma bună marcatoari ditu istoria Campionatelor Europene de handbal


    Dauă agiucătoari române, Cristina Neagu şi Crina Pintea, fură nominalizate tru ancheta cari apufuseaşti echipa ideală a Campionatlui European de handbal feminin ditu aestu an, competiţie a curi nicukiră fu Macedonia de Nord, Muntenegru şi Slovenia şi cari va s’bitisească dumănică. Cristina Neagu easti pripusă ti postul de inter stânga, iara Crina Pintea candideadză ti postul de pivot. Neagu dimăndă, gioi, că ediţia di anlu aestu a Campionatului European fu atea ditu soni tru cariera a llei şi că nu s-bitisi aşi cum avea miraki, după ţi echipa bitisi turneul final pi loclu 12. Dupu bitisita a turneului final, avănda 303 goluri, Cristina Neagu agiumsi nai ma bună marcatoari ditu istoria Campionatelelor Europene, emu la feminin, emu la masculin.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 13.11 – 19.11.2022

    Retrospectiva săptămânii 13.11 – 19.11.2022

    Reacții după incidentul din Polonia


    România este deplin solidară cu Polonia în aceste momente foarte dificile
    şi, în acelaşi timp, exprimăm condoleanţe pentru cele două victime omeneşti,
    care au apărut, din păcate, în urma acestui incident, a transmis Bucureştiul
    Varşoviei, la scurt timp după exploziile de marţi, de la graniţa cu Ucraina. Polonia a ridicat nivelul de alertă la anumite unităţi militare, iar, o
    zi mai târziu, ambasadorii NATO s-au întâlnit, la cererea Poloniei, în virtutea
    Articolului 4 din Tratatul Alianței.

    Nu avem niciun semn că Rusia pregătește un
    atac deliberat împotriva NATO     – a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, după reuniunea de urgență. Potrivit oficialului, explozia a avut loc după
    ce Rusia a lansat un atac masiv cu rachete împotriva Ucrainei. De la începutul
    războiului ilegal al Rusiei în Ucraina, NATO și-a sporit vigilența pe flancul
    estic și monitorizăm situația     – a adăugat Jens Stoltenberg.

    Alianța continuă și
    să își întărească flancul estic. În România a sosit, în această
    săptămână, cel de-al doilea convoi cu tehnică
    militară franceză, constând într-o companie de tancuri Leclerc, care a ajuns în
    judeţul Braşov. Acest tip de tanc este considerat extrem de
    eficient în lupta terestră, cu o capacitate de a lovi cu precizie ţinte de la
    4.000 de metri distanţă. Convoiul militar face parte din cele zece promise de
    Franța Bucureștiului, menite să întărească flancul estic al NATO. Primul
    convoi, cu transportoare blindate, a sosit în România pe 23 octombrie. Franţa a
    anunțat că va trimite la baza militară de la Cincu, în total, aproape 150 de
    vehicule de luptă cu armamentele, muniţia şi echipamentele aferente.



    România, tot mai aproape de Schengen


    Comisia Europeană a cerut Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio
    întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei
    la Spaţiul Schengen. Referitor la România, Executivul comunitar a precizat că ţara are un management solid şi de
    înaltă calitate al graniţelor şi este implicată în cooperarea internaţională în
    materie de poliţie de frontieră. În plus, este activă pe două fronturi
    prioritare: combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane. În
    ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de
    structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu
    respectarea principiului nereturnării, subliniază Executivul comunitar. Se aşteaptă ca problema aderării celor trei state la spaţiul de liberă
    circulaţie să fie supusă la vot în Consiliul UE, la începutul lunii decembrie,
    pentru o decizie pozitivă fiind necesară unanimitatea. În această săptămână, o nouă echipă mixtă de experţi ai Comisiei şi unor state membre,
    printre care şi Olanda – care s-a opus constant aderării invocând chestiuni din
    sfera judiciară – a venit în România pentru a evalua stadiul pregătirii pentru
    aderarea la Schengen.



    Date privind economia României


    Economia României a crescut în toamna acestui an, dar într-un ritm mai
    lent, relevă datele publicate în această săptămână de INS. Acestea au
    evidenţiat o creştere cu 4% în trimestrul al III-lea faţă de perioada similiară
    din 2021. Este cea mai ridicată creştere economică din Uniune raportată la
    trimestrul anterior, la egalitate cu cea înregistrată de Cipru, celelalte state
    consemnând creşteri situate sub un procent sau chiar scăderi.

    Premierul
    Nicolae Ciucă dă asigurări că România nu este în pericol să intre în recesiune
    economică şi spune că datele de acum arată foarte clar că există premisa ca la
    sfârşitul anului România să aibă o creştere economică în jur de 5%, iar pentru
    anul viitor o creştere economică în jur de 1,5%.

    Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a
    declarat încrezător că economia României va înregistra anul viitor doar o
    încetinire a creşterii şi nu o recesiune tehnică, subliniind, insă, că aceste
    evoluţii depind de capacitatea Guvernului de a atrage bani europeni. Banca
    Națională, care a prezentat Raportul trimistrial privind inflaţia, a majorat la
    16,3% prognoza acestui indicator pentru finalul acestui an şi la 11,2% pentru
    sfârşitul anului viitor, urmând ca în septembrie 2024 inflația să se reducă la
    aproximativ 4%.



    A doua rectificare
    bugetară din acest an


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat joi
    cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, alocând fonduri suplimentare
    pentru a acoperi cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionare, plata
    salariilor şi cheltuielile de asistenţă socială. În acest proiect se regăsesc
    şi fondurile necesare atât pentru derularea proiectelor europene, cât şi pentru
    buna funcţionare a tuturor instituţiilor statului, până la finalul acestui an.
    Cei mai mulţi bani primesc Ministerele Finanţelor, Muncii, Agriculturii şi
    Economiei. Potrivit proiectului adoptat de executiv, pierd bani
    instituţii-cheie, cum ar fi Ministerele Energiei, Ministerul de Interne,
    Ministerul Sănătăţii şi cel al Transporturilor.



    Cristina Neagu – cea mai bună marcatoare din istoria
    Campionatelor Europene de handbal


    Două jucătoare române, Cristina Neagu şi Crina Pintea, au fost nominalizate
    în ancheta care stabileşte echipa ideală a Campionatului European de handbal
    feminin din acest an, competiţie găzduită de Macedonia de Nord, Muntenegru şi
    Slovenia şi care se va încheia duminică. Cristina Neagu este propusă pentru
    postul de inter stânga, iar Crina Pintea candidează pentru postul de pivot.
    Neagu a anunţat, joi, că ediţia de anul acesta a Campionatului European a fost
    ultima din cariera sa şi că nu s-a încheiat aşa cum şi-ar fi dorit, după ce
    echipa a terminat turneul final pe locul 12. În urma turneului final, cu 303
    goluri, Cristina Neagu a devenit cea mai bună marcatoare din istoria
    Campionatelelor Europene, atât la feminin, cât şi la masculin.




  • Preţuri crescute în România

    Preţuri crescute în România

    De luni bune, prețurile sunt pe o pantă ascendentă în
    România, ceea ce duce la înrăutățirea nivelului de trai, în special pentru românii
    cu venituri mici, care cu greu fac față valurilor de scumpiri. Pe de altă
    parte, datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată
    că țara se află în
    clasamentul statelor cu cele mai mari rate de creştere a producţiei agricole
    anul trecut, cu un plus de 25 de procente, alături de Bulgaria şi Cehia.
    Producţia agricolă din blocul comunitar a crescut cu 8 la sută, în 2021, faţă
    de anul anterior. Conform Eurostat, România – cu 5 procente – este una dintre
    cele şapte ţări care contribuie semnificativ la volumul producţiei agricole, la
    nivel european. Totuși, preţurile produselor alimentare au consemnat o creştere
    puternică în ultimul an. Dintre acestea, zahărul a înregistrat cea mai mare
    scumpire, cu o creştere de 62%. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, şi
    uleiul a fost mai scump cu aproape 44 de procente, iar cartofii – cu peste 40%.
    La mărfurile nealimentare, cele mai mari majorări au fost la gaze, circa 40%,
    energie electrică – 27%, energie termică – 23% şi combustibil, cu un plus de
    20%. Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 0,76%, aceasta fiind şi singura
    ieftinire înregistrată în luna octombrie a acestui an faţă de octombrie
    2021.

    Pe de altă parte, datele INS arată că rata anuală a inflaţiei a coborât uşor
    în octombrie faţă de luna precedentă, ajungând la 15,32%. Banca Naţională a
    României se aşteaptă ca inflaţia să mai crească temperat spre finele anului, iar,
    apoi, să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul
    de o cifră în semestrul I 2024. Banca Centrală afirmă că perspectiva inversării
    traiectoriei ratei anuale a inflaţiei după ajungerea pe un platou în trimestrul
    IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea
    ofertei, inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la
    energie până în august 2023. Potrivit BNR, escaladarea războiului din Ucraina
    şi sancţiunile tot mai severe asociate generează, însă, incertitudini şi
    riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a
    evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei.

    Şi Comisia Europeană se aşteaptă la un
    vârf al inflaţiei în România, la sfârşitul acestui an, şi la o scădere sub
    pragul de 10% abia în 2024. Este unul din motivele pentru care, afirmă executivul
    comunitar, ritmul de creştere economică va încetini, anul viitor, la 1,8% şi la
    2,2%, peste doi ani. În semestrul doi din 2022 şi ulterior, consecinţele
    invadării Ucrainei de către Rusia, inflaţia ridicată, înăsprirea politicii
    monetare şi controlul puternic al lichidităţii ar urma să încetinească
    semnificativ creşterea PIB-ului. Pentru acest an, însă, Comisia Europeană a
    îmbunătăţit estimările privind avansul economic, de la 3,9% în vară la 5,8% în
    prognoza de toamnă dată publicităţii săptămâna trecută.


  • Capacitate de cazare turistică în creştere

    Capacitate de cazare turistică în creştere

    Capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică din România a crescut cu 6,7% în primul
    semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021, a comunicat Institutul
    Naţional de Statistică. În primele şase luni din 2022, hotelurile au deţinut
    cea mai mare pondere în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune (peste
    58%), urmate de pensiuni agroturistice (peste 15%), pensiuni turistice (peste 11%),
    vile turistice (peste 4%), hosteluri (peste 3%) şi moteluri (aproape 3%).
    Restul tipurilor de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare
    turistică au reprezentat aproape 4% în totalul capacităţii de cazare
    turististică.


    Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică a fost în semestrul
    I de peste 24% din totalul structurilor de primire turistică. Numărul de
    turişti români cazaţi a reprezentat aproape 86% din total.


    Comparativ cu semestrul I 2021, numărul de turişti a crescut cu peste 35%
    pe total, numărul de turişti români înregistrând o creştere cu 23,5%, iar cel
    al turiştilor străini o creştere de peste 220%.


    Conform unei alte statistici recente, referitoare la trimestrul II din 2022,
    hotelurile clasificate cu 3 stele au reprezentat aproape 46% din totalul
    capacităţii de cazare turistică a hotelurilor din România, urmate de cele cu 4
    stele (peste 35%), cu două stele (aproape 12%), cu 5 stele (aproape 6%), cu o
    stea (1,3%) şi de cele neclasificate (0,1%).


    Pe judeţe, cea mai mare pondere a capacităţii de cazare turistică o deţin
    Constanţa (de la malul Mării Negre), cu 10,5%, şi Braşov (judeţ montan cu
    staţiuni turistice de renume), cu 10,3%, şi Bucureşti, cu 9%.


    Din numărul total de turişti în trimiestrul II, românii au reprezentat
    aproape 85% (circa 2,24 milioane), în creştere cu 30% faţă de 2021, şi turiştii
    străini peste 15% (circa 399.000, în creştere cu peste 200% faţă de anul
    trecut). Peste 75% din turiştiii au provenit din ţări europene şi s-au cazat în
    hoteluri cu 4 şi 3 stele, în proporţie de peste 80%.


    Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în trimestrul
    II 2022 a fost de 27%, în creştere cu peste 6% faţă de perioada similară din
    2021, la hoteluri fiind de peste 34%, la vile turistice peste 20% şi sate de
    vacanţă aproape 20%. Hotelurile au înregistrat cel mai mare indice de utilizare
    (peste 41%) în staţiunile balneare.


    Înnoptările în apartamente şi camere de închiriat au însumat aproape 410.000,
    în creştere cu 92% faţă de trimestrul II 2021. Pe judeţe, înnoptările
    turiştilor în astfel de spaţii au înregistrat valori mai mari în Braşov,
    Bucureşti şi Constanţa.










  • Românii îşi schimbă comportamentul financiar

    Românii îşi schimbă comportamentul financiar

    Ca peste tot în lume, în România preţurile continuă să crească.
    Rata anuală a inflaţiei a urcat la peste 15% în august – potrivit informaţiilor
    publicate de Institutul Naţional de Statistică. Luna trecută, cel mai mult au
    crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu peste 1,8%. Serviciile s-au scumpit,
    în medie, cu aproape 0,4%. Creşteri semnificative ale preţurilor s-au
    înregistrat faţă de iulie în cazul transportului aerian, cu aproape 24%,
    zahărului, cu aproximativ 10 procente, untului, cu peste 6,8%, laptelui cu
    peste 5%. Foarte uşoare reduceri au consemnat tarifele transportului rutier şi
    cele de telefonie.


    Faţă de august anul trecut, cele mai mari creşteri de
    preţuri au fost în cazul gazelor naturale, cu 70%, al cartofilor, cu peste 54%
    şi al uleiului comestibil, cu aproximativ 50%, scumpiri de peste 30%
    înregistrând şi transportul aerian, combustibilii, produsele de morărit şi
    zahărul.


    Toate acestea afectează dramatic puterea de cumpărare a românilor,
    care au salarii şi pensii dintre cele mai mici în Uniunea Europeană şi sunt
    panicaţi, în plus, de apropierea iernii, care înseamnă, întotdeauna, facturi
    mai mari la termoficare, electricitate şi gaze. Astfel că aproape jumătate
    dintre ei şi-au restrâns cheltuielile, iar ponderea celor care obişnuiesc să
    pună bani deoparte a crescut semnificativ faţă de anul trecut.


    Practic, oamenii
    şi-au adaptat comportamentele financiare în contextul creşterii accelerate a inflaţiei,
    a preţurilor în general şi, mai ales, a tarifelor la utilităţi din ultimele
    luni – relevă studiul Money matters – Banii contează -, realizat în
    vară de grupul financiar austriac Erste, în ţări din Europa Centrală şi de Est.
    Potrivit cercetării, peste trei sferturi dintre românii intervievaţi strâng
    bani pentru potenţiale urgenţe şi cheltuieli neprevăzute, în timp ce 74%
    economisesc pentru a avea o rezervă de bani pentru sine sau pentru familie,
    ambele categorii fiind în creştere cu opt puncte procentuale faţă de anul
    trecut.     De asemenea, unul din patru români pune bani deoparte în dorinţa de a
    investi în educaţie şi pregătire profesională, faţă de numai 16 procente anul
    trecut.


    Datele studiului au mai scos în evidenţă faptul că 64% dintre români
    declară că au fost afectaţi de inflaţie, iar 38 de procente cred că situaţia
    lor financiară s-a deteriorat în ultimul an, procentul fiind dublu faţă de
    2019. Românii economisesc în medie 351 de lei (echivalentul a circa 70 de euro)
    pe lună, cu 42 de lei mai mult decât în 2021, şi numai o treime pun bani
    deoparte pentru bătrâneţe, mai relevă analiza. 61% dintre respondenţi consideră
    că educaţia financiară intră în atribuţiile şcolii şi ale altor instituţii de
    învăţământ, 56 de procente cred că este responsabilitatea părinţilor şi a
    familiei, iar 45% a băncilor şi a altor instituţii financiare.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 11.09 – 17.09.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 11.09 – 17.09.2022

    Bană greauă


    Idyea cum tru tută lumea, tru România păhadzlli crescu ma largu. Rata anuală ali inflaţie alină la piste 15% tru agustu — uidisitu cu informaţiili publicate, luni, di Institutlu Naţional di Statistică. Meslu tricut, nai ma multu criscură păhadzlli a părmătiiloru alimentare, cu piste 1,8%. Serviciile să scunkiră, tru medie, cu aproapea 0,4%. Crişteri semnificative a păhadzloru s-nregistrară andicra di alunaru tru cazul a transportului aerian, cu aproapea 24%, a zahărillei, cu aproapea 10 proţente, untului, cu piste 6,8%, laptilui cu piste 5%. Multu lişoari ñicură consemnară tarifele a transportului rutier şi ateali di telefonie. Andicra di agust anlu tricut, nai ma mări crişteri di păhă fură tru cazlu a gazilor naturali, cu 70%, al pătăţloru, cu piste 54% şi a ntulemnului comestibil, cu aproapea 50%, scunkeri di pisti 30% nregistrânda şi transportul aerian, combustibilii, produsili di morărit şi zahărea.



    Stoclu di gaze naturali, tru grafic


    Stocurli di gaze tră iarnă ali Românie va s’năstreacă pănă tru bitisita a aliştei stămănă nivelu minim di 80% băgatu di Comisia Europeană – dimăndă ministrul ali Energie, liberalu Virgil Popescu. El spuni că aestu easti un nivel pisti aţelu nreghistratu anlu tricut, tru brumaru. Personaj controversat, atacat tră turlia tru cari gestionează criza energetică nu maş di USR şi AUR, ditu opoziţie, ică di presă, ama şi di parteneri social-dimocraţ ditu coaliţia guvernamentală, Popescu spuni că România va s’poată s’năstreacă lişoru tru aestă iarnă, aca va s’hibă ună perioadă ndilicată tru tută Uniunea Europeană, cu incertituditui ligate di aprovizionarea cu gaze ruseşti. Ministrul adăvgă că naua ordonanţă mutrinda plafonarea a păhadzloru la energie poati s’hibă alăxită, tra s’ndrupască şi persoanele a curi bană ţăni di concentratoarele di oxigen, aparate cari consumă multu curentu electric, piste nivelu apufusitu di actul normativ.



    Blue Air, aterizari forţată


    Compania aeriană di stat TAROM u dusi ma largu turnarea tru patridă a româñiloru abandonaţ pi aeroporturli ditu Europa di operatorul privat Blue Air. Guvernul di Bucureşti ahărdzi ţinţi milioane di lei (echivalintul a circa un milion di euro) ditu Fondul di rezervă, tră anvăleari hărgili cu repatrierea. Ministrul a Transporturilor, Sorin Grindianu, ălli căndăsi pasagerlli arăşi s’caftă dispăgubiri a operatorului aerian şi s’caftă alti variante tra s’toarnă tru văsilie, avănda tu vidială că AROM, nu are cum s’opereadză tuti azboiurli anulate di Blue Air. Ditu opoziţie, fostul ministrul a Transporturilor, lidirul USR, Cătălin Drulă, lu stipseaşti social-dimocratul Grindianu că ştea ti catandisea di la Blue Air, “ama nu lă spusi şi a românilor să nu-şi ancupără bilete”. “Blue Air easti tru faliment, vărnu numata va ş’llia păradzlli di aclo” — nica spusi Drulă. Iara compania aeriană dimăndăă că nu garantează turnarea a păradzloru pi biletele anulate şi condiţioneadză eventualile rambursări i dispăgubiri di ieloarea a curselor şi di vindiarea a companiillei cătră un investitor privat. Anularea a tutulor azboiurilor companiei tru perioada 6 yismăciuni – 9 sumedru aduţi zñie la 230.000 di pasageri. Anaparti di perioada oficială comunicată tră suspendare, muştiradlli ali companie fură hăbărisiţ mutrinda anularea a cursilor programate nica şi la bitisita a meslui sumedru.



    Fără ruşi


    Guvernul di Bucureşti va sobliga tute autorităţli publiţi centrali şi locali s’tragă mănă di la soluţiile antivirus ruseşti ică di la aplicaţiile cari potu s’hibă sumu control ali Moscova. Un proiect di nomu tru acestă idhei fu adoptat di Executiv, tru contextul tru cari şi alti state europene, cum Germania ică Italia, au loată, ahtări apofasi. Compania Kaspersky, cari adară ună ditu nai ma cunuscute soluţii antivirus, va s’hibă zñiipsită direct di aestă misură, tră aţea că tuti programele a llei va s’hibă dizinstalate di pe sistemele informatiţi publiţi ditu văsilie. Iţi program antivirus creeadză portiţe di acces pe calculatoari şi poati s’hibă ufilisitu tră spionaj. Tru nota di fundamentare a proiectului să spuni că multi instituţii publiţi şi autorităţ ali administraţie locală ditu România, inclusiv Primăria a Bucureştiului, ancupără şi ufilisescu programe di antivirus ruseşti, di itia a păhadzloru ñiţ.



    Cu ucrainenii


    Franţa şi România viţină cu Ucraina simnară un acord tră licşurarea a exporturilor di yipturi a Kievului. Documentul fu simnat, la Paris, di ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi di secretarul di stat român Ionel Scrioşteanu, di la Transporturi, tru prezenţa a ambasadorului Ucrainăllei tru Franţa. Uidisitu cu corespondinta Radio România la Paris, Franţa ari nădie ca Ucraina s’agiungă diznou nivelu di exporturi ţi eara ninti di invazia trupelor ruse, diclanşată pi 24 di şcurtu, la cumandulu a prezidintului Vladimir Putin. Atumţea, Kievul putea s’livreadză tru mesu şasi milioane di tonuri di yipturi pi păzărli internaţionali. Uidisitu cu acordulu, Franţa va u andrupască România tră s’creasca fluxurile di yipturi ucrainene pritu porturile Constanţa, la Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi pritu Canalul Sulina ali Diltă. Autorităţli române va s’lucreadză cu ateali franceze tră ună ma bună dotare a punctelor di sinuru terestru anamisa di România şi Ucraina şi tră creaştirea a numirului di vagoane di părmătie cari trec sinurlu. Ambasadorul Ucrainei tru Franţa, Vadim Omelcenko, haristusi tră aţea ţi număsi agiutorlu concret, util şi cu hăiri aprukeatu di văsilia a lui, agiutoru cari lo silă după vizita comună ditu alunaru a prezidinţăloru Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. Tru aestu kiro, numirlu a ucrainenilor cari aleapsiră România tra s’fugă ditu calea a trupelor ruseşti tricu di 2,3 miliuñi.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 11.09 – 17.09.2022

    Retrospectiva săptămânii 11.09 – 17.09.2022

    Viaţă grea


    Ca peste tot în lume, în România preţurile continuă să crească.
    Rata anuală a inflaţiei a urcat la peste 15% în august – potrivit informaţiilor
    publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică. Luna trecută, cel mai
    mult au crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu peste 1,8%. Serviciile s-au
    scumpit, în medie, cu aproape 0,4%. Creşteri semnificative ale preţurilor s-au
    înregistrat faţă de iulie în cazul transportului aerian, cu aproape 24%,
    zahărului, cu aproximativ 10 procente, untului, cu peste 6,8%, laptelui cu
    peste 5%. Foarte uşoare reduceri au consemnat tarifele transportului rutier şi
    cele de telefonie. Faţă de august anul trecut, cele mai mari creşteri de
    preţuri au fost în cazul gazelor naturale, cu 70%, al cartofilor, cu peste 54%
    şi al uleiului comestibil, cu aproximativ 50%, scumpiri de peste 30%
    înregistrând şi transportul aerian, combustibilii, produsele de morărit şi
    zahărul.



    Stocul
    de gaze naturale, în grafic


    Stocurile
    de gaze pentru iarnă ale României vor depăşi până la finalul acestei săptămâni
    nivelul minim de 80% impus de Comisia Europeană – a anunţat ministrul Energiei,
    liberalul Virgil Popescu. El spune că acesta este un nivel peste cel
    înregistrat anul trecut, în noiembrie. Personaj controversat, atacat pentru
    modul în care gestionează criza energetică nu doar de USR şi AUR, din opoziţie,
    ori de presă, ci şi de partenerii social-democraţi din coaliţia guvernamentală,
    Popescu afirmă că România va reuşi să depăşească cu bine această iarnă, chiar
    dacă va fi o perioadă complicată în toată Uniunea Europeană, cu incertitudini
    legate de aprovizionarea cu gaze ruseşti. Ministrul a adăugat că noua ordonanţă
    privind plafonarea preţurilor la energie ar putea fi modificată, pentru a
    susţine şi persoanele a căror viaţă depinde de concentratoarele de oxigen,
    aparate care consumă mult curent electric, peste nivelul stabilit de actul
    normativ.



    Blue Air, aterizare forţată


    Compania
    aeriană de stat TAROM a continuat să-i repatrieze pe românii abandonaţi pe
    aeroporturile din Europa de operatorul privat Blue Air. Guvernul de la
    Bucureşti a alocat cinci milioane de lei (echivalentul a circa un milion de
    euro) din Fondul de rezervă, pentru acoperirea cheltuielilor cu repatrierea.
    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a îndemnat pe pasagerii
    batjocoriţi să ceară despăgubiri operatorului aerian şi să caute alte variante
    pentru a reveni în ţară, având în vedere că TAROM, nu are cum să opereze toate zborurile anulate
    de Blue Air. Din opoziţie, fostul ministrul al
    Transporturilor, liderul USR, Cătălin Drulă, îl acuză pe social-democratul Grindeanu că ştia despre situaţia
    de la Blue Air, dar nu le-a spus şi românilor să nu-şi cumpere bilete.
    Blue Air este în faliment, nimeni nu-şi va mai vedea banii de acolo -
    mai susţine Drulă. Iar compania aeriană anunţă că nu garantează
    rambursarea banilor pe biletele anulate şi condiţionează eventualele rambursări
    sau despăgubiri de reluarea curselor şi de vânzarea companiei către un
    investitor privat. Anularea tuturor zborurilor companiei în perioada 6
    septembrie – 9 octombrie afectează 230.000 de pasageri. Dincolo de perioada
    oficială comunicată pentru suspendare, clienţii companiei au fost notificaţi
    privind anularea curselor programate chiar şi la sfârşitul lunii
    octombrie.



    Fără ruşi


    Guvernul de la Bucureşti va obliga toate autorităţile publice
    centrale şi locale să renunţe la soluţiile antivirus ruseşti sau la aplicaţiile
    care s-ar putea afla sub controlul Moscovei. Un proiect de lege în acest sens este
    a fost adoptat de Executiv, în contextul în care şi alte state europene, precum
    Germania sau Italia, au luat, deja, astfel de decizii. Compania Kaspersky, care
    produce una dintre cele mai cunoscute soluţii antivirus, va fi afectată direct
    de această măsură, pentru că toate programele sale vor trebui dezinstalate de
    pe sistemele informatice publice din ţară. Orice program antivirus creează
    portiţe de acces pe calculatoare şi ar putea fi utilizat pentru spionaj. În
    nota de fundamentare a proiectului se arată că foarte multe instituţii publice
    şi autorităţi ale administraţiei locale din România, inclusiv Primăria
    Bucureştiului, achiziţionează şi folosesc programe de antivirus ruseşti, din
    cauza preţurilor mici.



    Cu ucrainenii


    Franţa şi România vecină Ucrainei au încheiat un acord pentru
    facilitarea exporturilor de cereale ale Kievului. Documentul a fost semnat, la
    Paris, de ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi de
    secretarul de stat român Ionel Scrioşteanu, de la Transporturi, în prezenţa
    ambasadorului Ucrainei în Franţa. Potrivit corespondentei Radio România la
    Paris, Franţa speră ca Ucraina să atingă din nou nivelul de exporturi dinainte
    de invazia trupelor ruse, declanşată pe 24 februarie, la ordinul preşedintelui
    Vladimir Putin. Atunci, Kievul putea livra lunar şase milioane de tone de
    cereale pe pieţele internaţionale. Potrivit acordului, Franţa va sprijini România
    pentru a creşte fluxurile de cereale ucrainene prin porturile Constanţa, la
    Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi prin Canalul Sulina al Deltei. Autorităţile
    române vor lucra cu cele franceze pentru o mai bună dotare a punctelor de
    frontieră terestră dintre România şi Ucraina şi pentru creşterea numărului de
    vagoane de marfă care trec graniţa. Ambasadorul Ucrainei în
    Franţa, Vadim Omelcenko, a mulţumit
    pentru ceea ce a numit sprijinul concret, util şi eficient primit de ţara sa,
    sprijin care s-a intensificat semnificativ după vizita comună din iulie a
    preşedinţilor Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. Între timp, numărul
    ucrainenilor care au ales România ca să fugă din calea trupelor ruseşti a
    trecut de 2,3 milioane.