Radio România Internațional

Tag: investitii

  • Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

     

    PANAYIRU. Ediția di primvaară 2025 a Pãnãyirlui di Turismu ali Românie ahurhi gioi București tru prezența ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatlui și Turismului, Bogdan Ivan. Uidisitu cu aestu, autoritățli ndregu ma multi licşurãri di viză trã turiștilli cari voru s’urdină tru România. Tru aestu kiro, trã 51-a ediție, evenimentul s’dizvãrteaşti pãnă dumãnică pi unã avlie di 12  di ñilli di meatri pătraț și adunã 190 di expozanțã ditu România și ditu xinãtati, di lu anvãrtuşescu aestã turlie statutlu di platformă di referință tru industria-a turismului, spunu organizatorllii. Aestă ediție adunã un numiru cabaia mari di participanțã internaționali cari reprezintă 52% ditu total a companiilor prezenti. Agențiile di turismu și operatorllii ndreapsirã ñicurãri ti ma multi pachete di călătorie. Nai ma mseati regiuni ali României suntu promovate tru cadrul a pãnãyirlui di aducu dinintea-a vizitatorlor cãbilea tra s’li veadã aesti nãi cu anami. Prezenta ediție yini cu ma multi oferte exclusive și ñicurãri speţiali trã sărbătorli a anlui 2025 și acatã tru isapi prezentări interactive și conferințe ţãnuti di expirțã ditu industrie, ama și tururi virtuali a destinatiiloru di top.

     

    UCRAINA. Ilie Bolojan, prezidentulu interimar ali Românie, spusi dupu andamasea informală di ñiercuri di Paris că securitatea ali Ucrainã easti ligată di securitatea ali Europã și ali Românie, spunãndalui diznãu ti importanța a colaborarillei anamisa di statele europeane și Statele Unite trã agiundzeari pi unã irine justã şi ti lungu kiro. „Unã iriñe tiñisitã nu poati s’hibã adratã ma s’nu llia parti Ucraina și Uniunea Europeanã tu pãzãrãpseri”, spusi Ilie Bolojan. Ninti di andamasi, iu eara viniţ şi liderlli ditu Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Gãrţia, Suedia și Belgia, prezidentulu interimaru ali Românie avu muabeţ cu prezidentulu ali Franțã, Emmanuel Macron. „Nã asiguripsimu nica nã oarã că, ași cum Franța fu deadunu  cu România tru oarili multyu di simasie ditu istoria-a vãsiliillei a noastri, ea easti deadunu cu noi şi adzã. Aprukemu diznãu parteneriatlu strateghic cu Franța”, spusi prezidentulu interimaru Bolojan. El nica adãvgã că „nãpoi u aprukemu stabilitatea cu prezența militarã francezã tru România. Cu cãftarea a vãsiliillei a noastã aestã prezență va s’hibã anvãrtuşitã tru kirolu ţi yini.” Bucureștiul și Parisul va u ducã ma largu și cooperarea economică, nica şi tru industria di apărare, avânda tu videalã criştearea a capacitățlor di producție ditu România trã yinitorlli añi.

     

    MUABETS. Premierul român Marcel Ciolacu spusi, tu ligãturã cu pãzãrãpserli di irini ditu Ucraina, că declarațiile serti ditu aestu kiro fapti di liderlli a lumillei nu suntu importante, aţea ţi easti important easti unã irini tiñisitã şi di lungu kiro tru aţea vãsilie, cari poate s’hibã faptã maş cu agiutortlu ali SUA. El cundille cã irinea va s’aducã pãhadz ma ñiţ ti energie și gaze și unã redresare economică tru tută Europa. Atumţea easti di simasie s’lom parti ti reconstrucția Ucrainei, easti un proiect di 500 di miliardi ş’cama di euro, ditu cari companiile românești lipseaşti s’amint1 cãtu cama multu, spusi Ciolacu. El dimãndã, di altã parti cãtu arada a vizitãllei di lucru ţi va u facã viniri Bruxelles, va s’adunã cu șefa Comisiei Europine, Ursula von DIr Leyen. Muabeţli va s’aibã tu arada lucri ligati di pãzãrãpsearea diznou cum și di catandisea securitatillei tru contextul internațional di adzã. Şeflu a Executivlui cundille cãva s’hibã deadunu Bruxelles cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europeane, Marcel Boloş, şi ministrul a Finanţilor, Tanczos Barna.

     

    ,Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

    Armânipsearea: Taşcu Lala

     

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

    Protestili a arugațlor ditu Românie

    Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati andicra di livellu criscut a impozitarillei pi lucru. Ândauâ ñilli di sindicalișțâ andreapsirâ unâ adunari dinintea a Chivernisillei, câftândalui scâdearea a impozitilor, ți li luyursescu para mări andicra di tiñia di cathi mesu. Protestatarilli minduescu că aestâ catastisi di tora nu lâ da curai a oamiñlor ta s-lucreadzâ, iara taxili mări duc la crișterea a lucrului pi pâzarea lai. Uidisitu cu Bloclu Național Sindical, România easti singura vâsilie ditu lumi iu contribuţiili a mediului di emburlâchi la sistemlu di securitati suțialâ furâ bâgati pi zverca a arugațloru ahurhiindalui cu anlu 2018.

    BNS feați tâmbihi că România ari, tora di oarâ, unâ ditu nai ma mărli borgi fiscali pi custusearea a forţâllei di lucru ditu UE: 42,8% andicra di 38,6% media evropeanâ. Tutnâoarâ, uidisitu cu BNS, ți scoati tu migdani datili Eurostat, arudzli ñiț şi taxarea multu mari u feațirâ România s-aibâ treia nai ma scâdzutâ ratâ a forţâllei di lucru ditu UE tu 2023, dupâ Italia ş-Gârția. Mași 69% ditu româñilli cu ilichia anamisa di 20 şi 64 di añi lucreadzâ, ți va s-dzâcâ că aproapea unâ treimi ditu româñi nu lucreadzâ.

    Pi di altâ parti, datili a Institutlui Național di Statisticâ scotu tu padi că tiñia medie brutâ di cathi mesu agiumsi tu meslu martsu la 8.500 lei (vârâ 1.700 di evradz), iara valoarea netâ fu di 5.185 lei (1.040 di evradz), ți va s-dzâcâ unâ crișteari di cama di 6% andicra di meslu di ma ninti ş-aproapea 14 proțenti andicra di meslu marțu 2023. La pârâstâseara a raportului ti inflație, guvernatorlu Mugur Isârescu feați tâmbihi că tu Românie tiñia di cathi mesu creaști di arada ma multu di productivitati, iara aestu lucru agudeaști și inflaţia. Ași, BNR alâxi pi crișteari prognoza di inflație ti bitisita aluștui anu, di la 4,7 la 4,9%. Uidisitu, ama, cu prognoza di primvearâ ali Comisie Evropeanâ, România va s-aibâ tu bitisita a anlui 2024, unâ inflație di aproapea 6 proțenti, ma mult di diplâ andicra di media evropeanâ minduitâ. Mugur Isârescu exiyisi, tu contextu, că România avu un ritmo ma ayalnicu di crişteari a inflaţillei tu añilli di ma nâpoi ș-tora, ari idyealui, un ritmo cama ayalnicu di scâdeari a aluștui indicator andicra di vâsiliili ditu reghiuni cu cari fțemu biani.

    Nomuri ma serti tu Românie

    Parlamentul di București apruche unu nomu prit cari șoferilli acâțaț ambitaț i drogaț la volan pot s-armânâ fârâ permis auto ti unu chiro di pânâ di dzați añi. Documentul nu lâ da izini, tutnâoarâ, ta s-amânâ pideapsa cu ahapsea ti ațelli condamnaţ că vâtâmarâ cu aftuchina pi vârâ, anda eara ambitaț i avea loatâ substanţi psihoactivi. Ițido omu, acâțatu tu trafic, anda u duțea amaxea sum influenţa a alcoollui ică a substanţilor psihoactivi, pi ninga pideapsâ, nu va s-aibâ izini s-u ducâ aftuchina pânâ di 10 añi, iara nu 5 añi, cum easti tora. Maca ei adarâ unu acțidentu rutier ș-vatâmâ pi vârâ, pideapsa va s-hibâ anamisa di 15 şi 25 di añi di zundani. Ma multu, actul normativ pruveadi că oamiñilli acâțaț cu substanţi ți suntu paranomu, nu va s-pâlteascâ mași girimé, ama va s-adarâ ș-ahapsi. Leghislativlu român apruche ș-nomlu ți pruveadi că oamiñilli ți lipseaști s-hibâ arcaț tu zundani, ama fudzirâ ditu vâsilie, va s-lipseascâ s-pâlteascâ ti turnarea loru tu Românie. Cratlu va ș-llia nâpoi hargea ti aduțearea a loru tu vâsilie. Uidisitu cu ministrul a Giustiţillei, Alina Gorghiu, pâradzlli hârgiuiț ti cathi omu turnatu tu vâsilie, ta sâ-și adarâ aoa pideapsa, easti anamisa di ndauâ ñilli di evradz şi 25.000 di evradz, pâradz ți tora âlli pâlteaști cratlu, ama numirlu a condamnațloru ți llea calea a xeaniloru creaști di anu-anu.

    România ari unâ Strateghie naționalâ contra a traficlui di oamiñi

    Câtâyursitâ tu añilli di ma ninti ti misurli fârâ hâiri di dânâseari a traficlui di oamiñi, România anchisi luni Strateghia naționalâ contra a traficlui di oamiñi 2024-2028 pritu cari-și pripuni sâ scadâ aestu fenomenu, s-aflâ victimili, s-lâ da asistențâ și s-pidipseascâ traficanțâlli. Andicra di ahurhita a añilor 2000, vâsilia adră jgllioati trâ ninti tu gairețli di dânâseari a fenomenlui, emu ti adrarea a planlui legal, emu ti andridzearea instituţionalâ di cari easti ananghi, ama ari nica multi lucri te-adrari, dzâcu ațelli ți loarâ parti la anchisita a strateghillei. Uidisitu cu Ministerlu di Afaceri di Nuntru, Strateghia contra a traficlui di oamiñi easti adratâ pi patru sturi: s-lucreadzâ di ninti ta s-nu s-facâ ahtări lâieț, s-pidipseascâ, s-veaglji și s-lucreadzâ deadunu cu alti instituții. Tutnâoarâ, da unu planu limbidu di lucru ți ari tu umuti fâțearea ma bunâ a capațitatillei a tâtâloru structurlor ți lucreadzâ ti dânâsearea a traficlui di oamiñi. Uidisitu cu datili ali Aghenție Naționalâ Contra a Traficlui di Oamiñi, di la thimillusearea ali aghenție, tu 2005, dirmi aoa ș-19 di añi, tu Românie furâ 19.000 di victimi a traficlui di oamiñ și cama di 4.000 di oamiñi giudicaț. Tu contextu, autoritâţli dzâcu că s-aflarâ călliuri di lucru, ari parteneriati şi va s-hibâ dati și resursili uidisiti ti dânâseara a aliștei lâeațâ/bileai.

    Portul Custanța ari 2 năi terminali

    Portul românescu Custanța la Amarea Lai va ș-adarâ ma mari capațitatea di lucru cu dauâ năi terminali. Unlu di eali va s-agiutâ la discârcarea a camioanilor pe arâhotari ândreptu di pi navi ș-va s-lucreadzâ cu pânâ la 80.000 di aftuchini tu anu, iara unu terminalu cargo va s-lucreadzâ cu echipamenti agabaritiți ti pârmâtii greali ş-voluminoasi. Năili fațilităț va s-ducâ la criştearea a ligâturloru anamisa di servițiili ți suntu tora di transportu maritim şi feroviar (calea di heru) tu Românie, ama va s-aibâ hâiri ș-ti urdinarea a pârmâtiiloru anamisa di Evropa continentalâ ş-Amarea Lai, Amarea Adriaticâ ş-Amarea ditu Arațili/Ncheari. Investiţia fu di vârâ 65 di miliuni di evradz, dezvoltatâ di compania DP WORLD ditu Dubai, Emiratili Arabi Uniti. Custanța easti nai ma marli portu di containeri di la Amarea Lai, iara anlu ți yini lipseaști s-dișcllidâ aoa nica unâ platformâ multitransportu dupâ investiţii di 50 di miliuni di evradz adrati di idyea companie tu Românie.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Zona euro evită la limită recesiunea

    Zona euro evită la limită recesiunea

    Rezultatele anunțate de Eurostat, deşi nu sunt finale, depășesc așteptările analiștilor, care anticipau o scădere de 0,1 la sută a Produsului Intern Brut din zona euro în ultimele trei luni din 2023 și intrarea într-o recesiune tehnică, definită prin două trimestre consecutive de declin.

    Pe parcursul întregului an trecut, cele 20 de țări ale zonei euro au avut o creștere economică de 0,5 la sută comparativ cu 2022, conform datelor biroului european de statistică. Această creștere este ușor sub estimarea de 0,6 la sută, făcută în noiembrie de Comisia Europeană.

    Unele state au avut performanțe mai bune. De exemplu, Spania a beneficiat de un impuls din turism și a înregistrat o creștere de 2,5 la sută anul trecut, în timp ce Franța a avut o creștere de 0,9 procente, depășind media zonei euro.

    Pe de altă parte, Germania, cea mai mare economie din zona euro, dar şi din întreaga Uniune, a consemnat o scădere de 0,3 la sută, afectată de criza din sectorul industrial, agravată de costurile ridicate ale energiei.

    Peste două săptămâni, Comisia Europeană va publica noile sale previziuni legate de creșterea economică pentru acest an. Estimările de până acum indică un avans de 1,2 procente pentru zona euro, dar comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a avertizat că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu sporesc riscul unei revizuiri în scădere a acestei perspective.

    De altfel, Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca în acest an creşterea economică în zona euro să nu depăşească un procent, iar unul din motive ar fi Germania, în cazul căreia progresul ar urma să fie de doar 0,5 la sută.

    În faţa acestor provocări şi din dorinţa ca Uniunea Europeană să rămână una dintre cele mai deschise și mai atractive destinații pentru afaceri și investiții, Comisia Europeană a prezentat recent mai multe propuneri de consolidare a securității economice.

    Executivul comunitar vrea o îmbunătățire a examinării investițiilor străine în Uniune pentru a preveni orice risc.

    Comisia vrea totodată o abordare mai coordonată a exporturilor de produse cu dublă utilizare – adică bunuri care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare (cum ar fi produsele electronice avansate) – pentru a garanta că nu ajung în mâinile cui nu trebuie.


  • Priorităţile comunitare la lansarea preşedinţiei belgiene a Consiliului UE

    Priorităţile comunitare la lansarea preşedinţiei belgiene a Consiliului UE

    În prima
    jumătate a acestui an, Belgia deține a treisprezecea președinție a Consiliului
    Uniunii Europene, ale cărei priorități au făcut deja obiectul mai multor
    întâlniri între factorii de decizie ai UE, în vederea unei mai eficiente
    colaborări în atingerea lor.


    La lansarea
    preşedinţiei belgiene, Ursula von der Leyen, Preşedinta Comisiei Europene, şi-a
    exprimat încrederea în capacitatea Belgiei de a contribui la stabilitatea UE
    până la alegerile din iunie, precizând care sunt priorităţile perioadei:

    Daţi-mi voie să încep cu cele mai strategice dintre aceste priorităţi,
    respectiv susţinerea Ucrainei. Cu toţii am fost martorii brutalei agresiuni
    ruse asupra ţintelor civile din Ucraina şi după decizia istorică de a lansa
    negocieri extinse de aderare cu Ucraina, trebuie să avansăm înspre stabilizarea
    ajutorului financiar pe care îl acordăm acestei ţări.

    Comisia vine la Consiliul
    Europei cu soluţii operaţionale care să asigure un cadru asupra căruia putem
    toţi cădea de acord, în privinţa ajutorului pe care îl facilităm Ucrainei. Iar
    Belgia va avea apoi rolul cheie de a trece acordul politic şi facilităţile
    convenite prin Consiliu şi Parlament, în cel mai scurt timp. Facilităţile
    pentru Ucraina sunt centrul revizuirii bugetului multianual, dar aceasta nu
    este singura prioritate.

    Trebuie revizuit bugetul pe timpul preşedinţiei
    belgiene, ceea ce ne va acroda mijloacele implementării multora dintre
    priorităţile noastre politice, pe care le-am identificat şi asupra cărora
    acţionăm.

    Să luăm ca exemplu migraţia, cu recentul acord avem baza unor
    politici noi şi eficiente, iar acum este important să ducem aceste proiecte la
    bun sfârşit. Un alt exemplu este competitivitatea: iar eu abia aştept un acord
    între Parlament şi Consiliu în ceea ce priveşte propunerea noastră cu privire
    la Actul net zero al industriei. Şi asta ar face ca industria noastră să aibă
    un cadru de reglementări îmbunătăţit considerabil spre tranziţia verde şi
    digitală.


    Competitivitatea,
    IMM-urile și incluziunea socială se află în centrul programului Președinției
    belgiene. Dar competitivitatea înseamnă foarte multe lucruri a mai spus Ursula
    von der Leyen şi a adăugat:

    Avem nevoie, de asemenea, de reguli
    fiscale modernizate, care să stimuleze investiţii sustenabile la nivelul UE.
    Sunt încrezătoare că preşedinţia belgiană poate conduce către un acord cu
    Parlamentul până la încheierea mandatului. Avem, de asemenea, nevoie de un
    dialog social robust, în primul rând pentru că ideea de competitivitate pe
    termen lung se bazează în primul rând pe talentele europene, iar aici ne
    referim la oameni şi abilităţile lor.

    În al doilea rând, competitivitatea este
    o modalitate de a asigura prosperitatea tuturor. Aştept cu interes Summitul de
    la Val Duchesse, pentru a discuta despre viitorul muncii şi susţin obiectivul
    dvs de a semna o decalraţie interinstituţională referitoare la o Europă
    socială, cu focus pe o nouă orientare de implementare a stâlpului european al
    drepturilor omului.


  • Inițiative pentru securitatea economică a UE

    Inițiative pentru securitatea economică a UE

    Pachetul propus are ca scop întărirea securității economice a Uniunii Europene, păstrând în același timp deschiderea către comerț, investiții și cercetare, în acord cu Strategia de Securitate Economică Europeană din iunie 2023.

    Noile propuneri sunt parte a unei abordări extinse, structurate pe trei piloni: promovarea competitivității, protejarea împotriva riscurilor și parteneriatul cu o gamă cât mai largă de țări pentru a promova interesele comune în domeniul securității economice.

    Cele cinci direcţii vizate de noile iniţiative sunt: consolidarea controlului investițiilor străine în Uniunea Europeană; monitorizarea şi evaluarea riscurilor legate de investiţiile externe; un control mai eficient asupra exporturilor de bunuri cu dublă utilizare; sprijinirea cercetării și dezvoltării în domeniul tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare; consolidarea securității cercetării în întreaga uniune.

    Acțiunile viitoare ale UE vor continua să se bazeze pe evaluările continue ale riscurilor și pe coordonarea strategică cu statele membre, pentru a ajunge la o înțelegere comună a riscurilor cu care se confruntă Europa și a acțiunilor adecvate.

    În contextul actual geopolitic provocator, UE acționează pentru a îmbunătăți coordonarea controlului exporturilor de bunuri cu dublă utilizare – cum ar fi electronice avansate, toxine, tehnologie nucleară sau de rachete – astfel încât acestea să nu fie folosite pentru a submina securitatea și drepturile omului. Acest aspect este abordat în Cartea Albă a Comisiei privind Controlul Exporturilor, care propune acțiuni pe termen scurt și mediu, respectând pe deplin regulile existente la nivelul Uniunii, dar și la nivel multilateral.

    În plus, Comisia lansează o consultare publică prin intermediul Cărții Albe privind opțiunile de sprijinire a cercetării și dezvoltare în domeniul tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare, contribuind astfel la dimensiunea de promovare a Strategiei de Securitate Economică, urmărind menținerea unui avantaj competitiv în tehnologiile critice și emergente. Autoritățile publice, societatea civilă, industria și mediul academic își pot exprima opinia până la data de 30 aprilie.


  • Investiţii nete în creştere în România

    Investiţii nete în creştere în România

    Investiţiile nete
    realizate în economia românească au crescut semnificativ în primele nouă luni
    ale anului trecut, ajungând la 118 miliarde de lei (echivalentul a circa 23,6
    milarde de euro). E cu 14% mai mult față de perioada ianuarie-septembrie 2022 -
    relevă datele furnizate, în primele zile ale acestui an, de Institutului
    Național de Statistică. Cele mai multe dintre investiții aparțin sectorului
    majoritar privat, aproape 98 de miliarde de lei.


    Potrivit INS, banii investiți
    în lucrări de construcții noi și achiziționarea de utilaje, inclusiv mijloace
    de transport, au însumat peste 74 de miliarde de lei, reprezentând 62% din
    totalul investițiilor în economia națională. În primele nouă luni ale anului
    trecut, numărul autorizațiilor de construire a scăzut, însă, cu aproximativ
    8.000, la 26.000, cele mai multe eliberate pentru mediul rural, iar numărul
    locuințelor finalizate s-a redus la aproximativ 50.000, cu aproape 3.000 mai
    puține față de perioada ianuarie-septembrie 2022. România, un șantier -
    titrează, totuși, presa economică de la București, care trece în revistă marile
    lucrări de infrastructură energetică sau de transport finanțate de stat, precum
    și pe acelea lansate de consiliile județene ori de administrațiile locale.


    În ceea ce privește rețeaua rutieră, de
    pildă, anul acesta, în premieră, vor fi trei autostrăzi integral în execuţie,
    în acelaşi timp: Autostrada Moldovei, cu 13 loturi, Autostrada
    Bucureştiului (de fapt, o centrură ocolitoare a Capitalei), cu patru loturi, şi
    Autostrada Bucureşti-Nădlac, cu trei loturi – anunță, într-o postare pe
    Internet, responsabilii din ministerul Transporturilor. În plus, vor începe
    lucrările la Autostrada Unirii și se va circula pe primul drum expres
    construit în România, Craiova-Piteşti, care totalizează 120 de kilometri.
    Sursele citate mai precizează că, în prezent, sunt încheiate contracte de
    execuţie pentru 760 de kilometri de drumuri de mare viteză, licitaţii în curs
    pentru încă 120 de kilometri şi e în plan și lansarea licitaţiilor pentru alți
    mai bine de 750.


    Anul 2024 trebuie să continue în aceeaşi direcţie -
    susține premierul Marcel Ciolacu. Șeful social-democrat al Guvernului PSD-PNL
    promite că echipa sa executivă va continua să îndeplinească jaloanele din
    Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce-i va permite României să
    atingă o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană.
    Anul acesta va fi anul investiţiilor – mai afirmă premierul, amintind că
    acestui sector i-a fost alocat în bugetul de stat o sumă record, de 120 de
    miliarde de lei, adică peste 7 procente din Produsul Intern Brut. Opoziția
    parlamentară crede, în schimb, că guvernanții sunt excesiv de optimiști în ceea
    ce privește capacitatea Fiscului de a colecta bani la buget, ceea ce va afecta,
    inevitabil, și sectorul investițiilor.



  • Parlamentul ali Românie vulusi bugetulu ti anlu 2024

    Parlamentul ali Românie vulusi bugetulu ti anlu 2024



    Suţata suţialu-liberală ţi easti la guvernari apufusitã şi spusi a llei minduitã , a deapoa proiectul di bugetu ţi-lu-pripusi fu vulusitu di legislativu. Eara trei dzãli di debatu tru plenu, multi ori apreşi em şi nitiñîsiţ. Responsabili cu ţircul eara şi aestã aradã, reprezentanţãlli di la Alianţa trã Unia-a Românilor (AUR), formaţiune radicalu-naţionalistă, populistã-suveranistă, lugursitã cvasiunanim, di presa nipartizană şi di alanti partii, exponent-a curentlui/ minduitãllei extremistã. Tru bitisitãfinal, Alianţa trã Unia-a Românilor (AUR) nu ş-deadi votlu, niifharistusitãã că nu-lli si aprukearã amendamentili la proiectul di bugetu.


    Uidisitu cu iniţiatorlu, executivlu PSD-PNL, bugetlu easti minduitu ti unã crişteari icunomică di 3,4%, unu dificitu di 5 proţenti, avãndalui tu prota thesi investiţiili şi ari la thimelliu un planu concretu di ordonari ti hãtgili bugetari şi unã pachetã di misuri ta s’creascã lucrlu cu adunarea a pãradzloru şi s’curmã hãirlãtivu evaziunea fiscalã.


    Easti un bugetu ti româñi, declarã premierlu social-dimocratu Marcel Ciolacu, după vuluseari:


    “Nu easti un bugetu trã politicieni, easti un bugetu pi dizvultari. Anvãlimu investiţiile, idyea cata cumu anlu aestu, suntu ma mãri andi cumu easti consumlu, a nu dip tu soni, tu yiniotorlu anu taxili nu-ari s’creascã“.


    Protlu-ministru nu apruke idheea că bugetlu poati s’hibã supraestimatu. Elu taxi cã va s’aibãcama di 80.000 di nãi locuri di lucru şi cişteri cu tiñiili di cafi mesu di 5 % tru sectorlu publicu.


    Ma multu, executivlu va s’bagã tu lucru tut ţipripusi, nica ş digitalizarea Agenţillei Naţionalã di Administrari Fiscală, deadi asiguripseri capalu a guvernului.


    Ditu opoziţie, Unia Salvaţ România cutugursi susto bugetulu, pi cari lugurseaşti nirealistu, şi votã contra. Prezidentulu USR, Cătălin Drulă: “Easti doilu an arada cându adraţ un bugetu cu venituri supraestimatie şi hãrgi sumuestimati. Unâ guvã di nai pţãnu 40 di miliardi di lei (8 miliardi di euro-n.red.), un dificitu bugetuaru di 130 di miliardi di lei – aestea suntu coordonatili a bugetlui ţi-lu-pripusitu a Parlamentului”.


    Liberalu, deputatu Florin Roman ãlli deadi aestã apandasi: “Easti unã altă minciună. Sã spusi că nu ari pãradz, duri trã investiţii şi avem cama di 7,1-7,2 proţenti ditu PIB trã investiţii. Avem Programlu Naţional Liberal “Anghel Saligny”. Sturlu doi di pensii ( administrati privat – n.red.) creaşti şi vãrnu n ava nimeni nu s’alokeaşti di elu“.


    Furã vulusitue şi ndauã ñilli di amendamenti dipusi, ţi eara viniti emu di la puteari, emu di la opoziţie, cari va s’hibã finanţate pritu redistribuirea di fonduri. Tru forma pripusă di guvernu tricu di Parlamentu şi bugetulu ti asigurărli suţiali. Aestea pruvedu, anamisa di alti, criştearea-a pensiilor di la 1 di Yinaru cu rata ali inflaţie, respectiv 13,8%, şi nãi crişteri la pensii, cu diferiti proţenti, tru yismãciuni, după isãkili ţi va s’hibã adrati tu simfunie cu nãulu nomu a pensiilor.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armãnipsearea: Taşcu Lala




  • Parlamentul României a adoptat bugetul pe 2024

    Parlamentul României a adoptat bugetul pe 2024

    Coaliţia
    social-liberală aflată la guvernare şi-a impus punctul de vedere, iar proiectul
    de buget pe care l-a propus a fost adoptat de legislativ. Au fost trei zile de
    dezbateri intense în plen, care au depăşit adesea limita decenţei. Responsabili
    cu circul au fost, şi acum, reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor,
    formaţiune radical-naţionalistă, populist-suveranistă, considerată cvasiunanim,
    de presa nepartizană şi de celelalte partide, exponenta curentului extremist.
    În final, AUR nu a participat la vot, nemulţumită că nu i s-au acceptat
    amendamentele la proiectul de buget.


    Potrivit iniţiatorului, executivul PSD -
    PNL, bugetul este construit pe o creştere economică de 3,4%, un deficit de 5
    procente, e orientat spre investiţii şi are la bază un plan concret de ordonare
    a cheltuielilor bugetare şi un pachet de măsuri de creştere a colectării şi
    combatere eficientă a evaziunii fiscale.

    Este un buget pentru români, a declarat
    premierul social-democrat Marcel Ciolacu, după adoptare:

    Nu este un buget pentru
    politicieni, e un buget pe dezvoltare. Acoperim investiţiile, ca şi anul
    acesta, sunt mai mari decât consumul, şi nu în ultimul rând, taxele anul viitor
    nu se vor mări.


    Prim-ministrul a respins ideea că bugetul ar fi
    supraestimat. El a promis peste 80.000 de noi locuri de muncă şi majorări
    salariale de 5 % în sectorul public.


    În plus, executivul va realiza tot ce şi-a
    asumat, inclusiv digitalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a
    dat asigurări şeful guvernului.


    Din opoziţie, Ununea Salvaţi România a criticat
    vehement bugetul, pe care îl consideră nerealist, şi a votat împotrivă.
    Preşedintele USR, Cătălin Drulă: Este al doilea an la rând când construiţi
    un buget cu venituri supraestimate şi cheltuieli subestimate. O gaură de cel
    puţin 40 de miliarde de lei (8 miliarde de euro-n.red.), un deficit bugetar de
    130 de miliarde de lei – acestea sunt coordonatele bugetului pe care l-aţi
    propus parlamentului    .

    I-a dat replica un liberal, deputatul Florin
    Roman: E o altă minciună. S-a spus că nu sunt bani pentru investiţii şi avem
    peste 7,1-7,2 procente din PIB pentru investiţii. Avem Programul Naţional
    Liberal Anghel Saligny. Pilonul doi de pensii ( administrate privat
    – n.red.) creşte şi nimeni nu se va atinge de el.


    Au fost adoptate şi
    câteva din miile de amendamente depuse, provenind atât de la putere, cât şi de
    la opoziţie, care vor fi finanţate prin redistribuiri de fonduri. În forma
    propusă de guvern a trecut de Parlament şi bugetul asigurărilor sociale. Acesta
    prevede, între altele, majorarea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflaţiei, respectiv
    13,8%, şi noi majorări ale pensiilor, cu diferite procente, în septembrie, după
    recalculările ce vor fi făcute în conformitate cu noua lege a pensiilor.



  • O nouă cerere de plată pentru PNRR

    O nouă cerere de plată pentru PNRR

    Guvernul de la București a transmis, vineri, Comisiei Europene cea de-a treia cerere de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe scurt PNRR, ceea ce implică o finanţare netă de 2,7 miliarde Euro. Din această sumă, peste 1,85 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 811 milioane vor proveni din împrumuturi.



    Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a treia cerere de plată, așa cum prevede planul ajustat, acoperă un număr total de 74 de ţinte aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022. Printre cele mai relevante reforme şi investiţii cu impact socio-economic se numără adoptarea strategiei forestiere naţionale 2020-2030 și semnarea contractelor pentru 50% din lucrările legate de modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare.



    De asemenea, în PNRR este inclusă Legea privind apărarea şi securitatea cibernetică a României, dar și cadrul legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. Pe de altă parte, 450.000 case de marcat vor fi conectate la sistemul informatic al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.



    Alte reforme și investiții vizează intrarea în vigoare a legii Licenţei industriale uniceˮ, semnarea de contracte pentru reînnoirea parcurilor de vehicule de transport public și achiziţionarea de vehicule nepoluante. În același timp, modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală și intrarea în vigoare a legislaţiei privind dialogul social, care să prevadă un dialog social şi negocieri colective semnificative şi oportune, sunt alte două reforme incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.



    Nu în ultimul rând, intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ şi de instituire a unor consorţii administrative în unităţile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcţionale este inclusă în acest plan.



    Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că sumele aferente cererii de plată nr. 3 se vor adăuga celor 9,1 miliarde euro încasaţi pe PNRR până în prezent de România. Acești bani reprezentintă pre-finanţarea în procent de 13% cu o valoare de 3,79 miliarde euro, cererea de plată numărul 1, cu o valoare de 2,56 miliarde euro, şi cererea de plată numărul 2, cu o valoare de 2,75 miliarde euro.



    Ministerul a mai precizat că, odată finalizată procedura de plată pentru cea de-a treia cerere, România urmează să o transmită pe a patra în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de euro aferentă îndeplinirii a 46 de ţinte şi jaloane. Alocarea PNRR este de 28,5 miliarde euro. Banii vor fi folosiți pentru realizarea a 66 de reforme şi 111 investiţii.





  • UE sprijină inițiativele cheie de ajutorare, redresare și pace ale COP28

    UE sprijină inițiativele cheie de ajutorare, redresare și pace ale COP28

    Prevenirea dezastrelor: o cartă privind finanțele pentru gestionarea riscurilor – este una dintre iniţiativele susţinute de comisarul european pentru Gestionarea Crizelor Janez Lenarčič la Conferinţa ONU pe teme climatice de la Dubai. Carta stabilește principii de colaborare pentru o mai bună utilizare a fondurilor menite să gestioneze riscuri și să protejeze oamenii din țările cele mai vulnerabile la dezastrele legate de climă. De asemenea, promovează și încurajează acțiunile de prevenire și finanțarea consistentă a riscului de dezastre.

    În al doilea rând, Declarația legată de climă, ajutorare, redresare și pace se concentrează pe stimularea sprijinului financiar pentru rezistența la schimbările climatice în medii instabile și afectate grav de război. În mod expres, Declarația solicită un sprijin financiar sporit pentru adaptarea și reziliența la schimbările climatice, fiind susținută în același timp de un pachet de soluții, care cuprinde angajamente individuale ale semnatarilor – a precizat comisarul Lenarčič.

    Amintim că Uniunea Europeană este un important donator umanitar și de dezvoltare la nivel mondial. În ultimii patru ani, finanțarea alocată de Uniune asistenței umanitare a crescut încontinuu: anul trecut, bugetul comunitar umanitar final s-a ridicat la peste 2,6 miliarde de euro, cu 440 de milioane mai mult decât în 2021. Iar în acest an, bugetul de ajutor al Uniunii Europene va atinge un nivel similar.

    Totodată, blocul comunitar consolidează sistemele de avertizare timpurie în zonele vulnerabile prin dezvoltarea capacităților și cooperarea pentru dezvoltare. Numai anul trecut, aproape 700 de milioane de euro au fost investiţi în această direcţie.

    De asemenea, politica europeană de cooperare pentru dezvoltare prevede o țintă de cheltuieli de 30% pentru acțiuni climatice. Şi, cu doar câteva luni în urmă, Bruxelles-ul a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri care se concentrează pe legătura dintre climă și securitate.


  • Comisia Europeană aprobă modificarea PNRR

    Comisia Europeană aprobă modificarea PNRR

    Comisia Europeană a aprobat, marți, Planul modificat de Redresare și Reziliență al României. Per total, pentru 66 de reforme și 111 investiții, finanțarea oferită este de 28,5 miliarde euro, în ușoară scădere față de planul inițial, pentru că România a avut o creştere economică mai mare decât era prevăzut. Noua variantă a PNRR pune un accent puternic pe tranziția către energia verde, circa 44% din fondurile disponibile fiind alocate pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice, în creștere față de cele 41 de procente alocate în planul inițial. Un capitol nou inclus în plan privind REPowerEU vizează investiții în energia verde, promovarea eficienței energetice a clădirilor, precum și recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul producerii energiei regenerabile. Sunt avute în vedere două reforme – una care introduce un cadru juridic pentru utilizarea terenurilor neproductive sau degradate din proprietatea Statului pentru producerea de energie verde și o alta prin care sunt create ghișee unice care să le furnizeze prosumatorilor servicii de consiliere pentru renovările vizând eficiența energetică și pentru producerea de energie din surse regenerabile.

    Bani prin PNRR sunt acordați României și pentru tranziția digitală, pentru care sunt alocate 21,8% din fonduri, și acestea în creștere față de planul inițial. Se dorește dezvoltarea infrastructurii și digitalizarea unor sectoare cum ar fi sănătatea, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecție socială, transporturile, educația, fiscalitatea, cultura, sistemul judiciar și serviciile de mediu. Salutată de la București, într-o postare pe Facebook, de premierul Marcel Ciolacu, este, totodată, eliminarea din Planul modificat de Redresare și Reziliență a plafonului de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Guvernul a onorat promisiunea făcută românilor. …scăpăm definitiv de coşmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la îngheţarea punctului de pensie până în 2070, e exclamat Marcel Ciolacu, în contextul în care Executivul se pregătește, chiar în această perioadă, de punerea în aplicare a unei noi legi a pensiilor care prevede recalculări, măriri și indexări. Forma modificată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie, acum, aprobată de miniştrii europeni de Finanţe, apoi de Consiliul European.

    România a primit, până acum, prin PNRR, puțin peste 9 miliarde euro. Comisia Europeană va autoriza noi plăți, dacă jaloanele și țintele stabilite vor fi îndeplinite la un nivel satisfăcător, care să reflecte progresele în punerea în aplicare a investițiilor și reformelor pe care Bucureștiul și le-a asumat


  • Previziuni economice ale Comisiei Europene

    Previziuni economice ale Comisiei Europene

    La Bucureşti,
    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 2%
    estimarea de creştere economică pentru acest an, de la 2,8% anterior, invocând
    scăderile din industrie şi rezultatele neaşteptat de slabe din agricultură. Şi
    la Bruxelles, Comisia Europeană a revizuit, în jos, prognoza privind creşterea
    economiei româneşti în acest an, de la 3,2% cât anticipa în luna mai, la 2,2%.
    Cauzele frânării economice sunt – precizează executivul comunitar în
    previziunile de toamnă – inflaţia ridicată, care limitează veniturile reale
    disponibile, înăsprirea condiţiilor financiare şi cererea externă. După un
    avans de 2,2 procente anul acesta, economia românească ar urma să înregistreze
    o creştere de 3,1% în 2024, mai puţin decât avansul prognozat în primăvară, de
    3,5%. Şi în 2025 economia va creşte, cu 3,4%.

    Potrivit Comisiei, accelerarea
    economiei în următorii doi ani va fi susţinută de creşterile solide ale
    veniturilor disponibile, de diminuarea impactului de pe urma majorării
    dobânzilor şi de rezistenţa consumului şi a investiţiilor publice. În timp ce
    consumul privat este aşteptat să încetinească, investiţiile vor rămâne
    principalul contributor la creşterea PIB pe parcursul intervalului de prognoză,
    se arată în raportul executivului comunitar. În ceea ce priveşte deficitul
    guvernamental, prognoza de toamnă a Comisiei Europene estimează că acesta este
    posibil să ajungă la 6,3% din PIB în 2023, adică la nivelul celui de anul
    trecut. În acest caz, este vorba de o revizuire semnificativă, în sus, faţă de
    deficitul de 4,7% din PIB prevăzut în prognoza de primăvară. Executivul
    comunitar se aşteaptă ca deficitul guvernamental să se reducă la 5,3% în 2024
    şi 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmează să fie
    implementare în luna ianuarie. Totuşi, reducerea deficitului ca rezultat al
    pachetului de consolidare fiscală ar urma să fie contracarată parţial de o
    creştere a cheltuielilor cu personalul.

    Totodată, Comisia Europeană precizează
    că prognoza nu include şi potenţialul cost pe termen scurt al reformei
    pensiilor care este pregătită în acest moment. Aceasta va presupune
    recalcularea pensiilor şi majorarea semnificativă a unei bune părţi din ele. România
    este deja în procedură de deficit excesiv şi, dacă nu reuşeşte să reducă
    diferenţa dintre cheltuielile publice şi venituri, riscă să piardă fonduri
    europene de zeci de miliarde. Cu privire la inflaţie, executivul comunitar
    estimează că tendinţa de scădere a inflaţiei totale se va observa abia anul
    viitor şi peste doi ani, când ar putea să reintre în intervalul ţintă al BNR.
    Pentru acest an, Comisia Europeană se aşteaptă la scădere modestă o inflaţiei
    până la 9,8%, de la o medie de 12% în 2022, urmând ca inflaţia să se reducă până
    la 5,9% în 2024 şi 3,4% în 2025


  • Consolidarea spațiului administrativ european

    Consolidarea spațiului administrativ european

    Comisia a adoptat o nouă comunicare privind consolidarea spațiului administrativ european care propune acțiuni concrete pentru a ajuta administrațiile publice să răspundă nevoilor cetățenilor și întreprinderilor din întreaga Europă.

    ComPAct este primul set cuprinzător de acțiuni adoptat vreodată de Comisie pentru a sprijini modernizarea administrațiilor naționale și pentru a consolida colaborarea transnațională a acestora, astfel încât să poată aborda împreună provocări comune. Administrațiile publice naționale, regionale și locale eficace sunt esențiale pentru realizarea priorităților UE și naționale pe teren, pentru punerea în aplicare a politicilor și reformelor care aduc beneficii atât cetățenilor, cât și întreprinderilor și pentru canalizarea investițiilor strategice către tranziția verde și tranziția digitală. Acestea sunt un factor important pentru creșterea competitivității în întreaga UE.

    Ca răspuns la solicitările statelor membre, ale Parlamentului European și ale Comitetului Regiunilor de a promova cooperarea și dialogul politic și de a îmbunătăți capacitatea și calitatea administrațiilor publice la nivel național, regional și local, Comisia propune mai multe acțiuni.

    Comisarul European pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, a oferit mai multe amănunte:

    ComPAct răspunde, de asemenea, așteptărilor cetățenilor cu privire la o administrație publică mai bună și mai rapidă. După cum s-a indicat recent și în sondajul Euro Barometru, am făcut ComPAct. CE propune 25 de acțiuni diferite grupate sub 3 piloni, iar acești piloni acoperă competențele, domeniul digital și cel ecologic.

    Astfel este încurajată cooperarea între administrațiile publice, care permite mobilitatea funcționarilor publici europeni în toate statele membre pentru a face schimb de cunoștințe și de bune practici. Totodată, vorbim și despre consolidarea capacității administrațiilor publice pentru transformarea lor digitală, care va spori disponibilitatea lor de a integra tehnologiile de inteligență artificială în operațiunile lor (de exemplu, audit, achiziții publice) într-un mod sigur și fiabil.

    Pe de altă parte, consolidarea capacității administrațiilor publice de a conduce transformarea verde și a consolida reziliența va sprijini administrațiile în evaluarea și reducerea amprentei lor de carbon organizaționale.

    Statele membre pot participa la ComPAct în ritmul lor și în funcție de nevoile și structura lor instituțională. Instrumentele, metodologiile, sprijinul reciproc și schimburile de bune practici promovate vor ajuta statele membre să învețe unele de la altele, să inoveze și să îmbunătățească eficacitatea administrației lor publice.

    Administrațiile publice de la nivel național, regional și local sunt responsabile de asigurarea unei gestionări solide și sustenabile a bugetelor UE și naționale. Acestea sunt esențiale pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor, inclusiv în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență și al strategiilor de dezvoltare regională.


  • Planul de creștere pentru Balcanii de Vest

    Planul de creștere pentru Balcanii de Vest

    Macedonia de Nord, Albania, Kosovo, Serbia, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina trebuie să profite de această oportunitate pentru extinderea UE și să lucreze pentru a-și alinia standardele la cele ale blocului comunitar, a spus Ursula Von der Leyen, într-o conferință de presă comună cu premierul Macedoniei, Dimitar Kovacevski, la debutul unui turneu în Balcani derulat de președinta Comisiei Europene. Ea a adăugat că noul plan al Uniunii pentru dezvoltarea regiunii include deschiderea pieței sale comune către statele din Balcanii de Vest, în sectoare precum circulația bunurilor și a serviciilor, transport și energie.

    De asemenea, UE îndeamnă aceste state să își deschidă o piață regională comună și să continue reformele necesare. Spre exemplu, Macedonia de Nord trebuie să își reformeze mediul de afaceri, să creeze o administrație publică eficientă, să întărească finanțele publice și să îmbunătățească lupta anticorupție. De asemenea, țara trebuie să își modifice Constituția, pentru a recunoaște minoritatea bulgară, după cum a solicitat Bulgaria, pentru a permite ca Macedonia de Nord să înceapă negocierile de aderare cu UE.

    Am propus un pachet de investiții de șase miliarde de euro pentru partenerii din Balcanii de Vest, a declarat Von der Leyen. Ea a adăugat că UE este gata să înceapă acordarea unei asistențe micro-financiare în valoare de 100 de milioane de euro, însă este necesar să facem mai mult, este necesar să ne apropiem economiile, în condițiile în care economiile din statele Balcanilor de Vest echivalează cu aproximativ 42% din venitul mediu al UE. Ceea ce ne propunem să facem împreună este să dublăm economiile voastre în următorii zece ani, a spus Ursula von der Leyen.

    Deși li s-a propus aderarea la UE în urmă cu câțiva ani, procesul a stagnat recent, în principal ca urmare a reticenței din rândul celor 27 de state membre și a lipsei de reforme în regiune. Serbia și Muntenegru au fost primele din zonă care au lansat convorbiri de aderare cu UE, iar Albania și Macedonia de Nord au început negocierile în 2022. Bosnia și Kosovo se află, încă, mult în urma vecinilor lor în acest proces.


  • Clujul a primit eticheta misiunii UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic

    Clujul a primit eticheta misiunii UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic

    Orașele generează peste 70% din emisiile mondiale de bioxid de carbon şi consumă peste 65% din energia lumii. Acțiunea urbană este, aşadar, crucială pentru atenuarea schimbărilor climatice. Putem accelera astfel eforturile de îndeplinire a angajamentului obligatoriu ca întreaga UE să devină neutră din punct de vedere climatic până cel târziu în 2050, precum și a obiectivului european de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030.

    Clujul a primit eticheta misiunii UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic alături de alte 9 oraşe europene : Sønderborg (Danemarca), Mannheim (Germania), Madrid, Valencia, Valladolid, Vitoria-Gasteiz și Zaragoza (Spania), Klagenfurt (Austria) și Stockholm (Suedia).

    Eticheta obţinută de Cluj Napoca şi celelalte oraşe amintite este foarte importantă, pentru că reprezintă o recunoaştere a planurilor lor de a atinge neutralitatea climatică în 2030 şi pot obţine fonduri importante în acest scop. Aceşti bani sunt obţinuţi prin Orizont Europa, principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare în perioada 2021-2027, dotat cu fonduri de aproape 100 de miliarde de euro.

    Fiecare oraş selectat a trebuit să demonstreze că a elaborat cu succes contracte municipale privind schimbările climatice, pe baza unui plan de acţiune şi a unei strategii de investiţii. Orașele își elaborează contractele municipale împreună cu părțile interesate de la nivel local, inclusiv cu sectorul privat și cu cetățenii.

    Un prim grup de orașe și-a prezentat contractele în aprilie 2023. Comisia a evaluat contractele respective cu sprijinul unor experți, inclusiv din cadrul Băncii Europene de Investiții și Centrului European Comun de Cercetare.

    Acum, Comisia Europeană va continua să sprijine aplicarea eficace a contractelor municipale, iar orașele selectate pot folosi eticheta misiunii UE ca pe o dovadă a încrederii în planurile lor privind neutralitatea climatică, în relaţia cu finanțatorii publici și privați. Comisia va continua să sprijine orașele cu sfaturi practice și programe de finanțare, inclusiv un program-pilot în valoare de 32 de milioane de euro, combinat cu un program de înfrățire. Până pe 6 noiembrie, este deschisă o altă cerere de propuneri pentru orașe-pilot, cu un buget de 20 de milioane de euro.