Radio România Internațional

Tag: investitii

  • Inflația rămâne o problemă

    Inflația rămâne o problemă

    Inflația galopantă a dat frisoane Europei, dar după
    vârful atins în al doilea semestru din 2022 aceasta a început să scadă încet.
    Previziunile experților arată totuși că inflația se va menține până în 2024
    peste nivelul-țintă în principalele economii ale lumii. Situația nu este în
    niciun caz una confortabilă. Raportul privind perspectivele economiei mondiale dat
    publicităţii de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că
    majoritatea guvernelor lumii se confruntă cu tensiuni bugetare.

    În ceea ce
    privește inflația generală, OECD, care grupează 35 dintre cele mai puternice
    economii ale lumii, constată că aceasta a continuat să scadă în multe ţări ca
    urmare a reducerii preţurilor la energie şi alimente în prima jumătate a
    anului. În schimb, inflaţia de bază, care nu evaluează componentele cele mai
    volatile, precum alimentele şi energia, nu a scăzut prea mult şi rămâne
    semnificativ mai mare decât obiectivele stabilite de Băncile centrale. Astfel,
    spune OECD, unul dintre principalele riscuri ale acestei situaţii este ca
    Băncile centrale să continue să majoreze ratele dobânzilor. Efectele înăspririi
    politicilor monetare devin din ce în ce mai vizibile, încrederea
    întreprinderilor şi consumatorilor s-a deteriorat, repercutându-se progresiv
    asupra economiilor statelor, iar dobânzile la noile împrumuturi de afaceri şi
    la noile credite ipotecare au crescut aproape peste tot.

    România nu face excepție. Analistul
    economic Constantin Rudniţchi spune că, pe lângă inflaţia importată prin
    intermediul produselor aduse din străinătate, ceea ce lipsește din mecanismul
    de combatere a inflaţiei este mai multă disciplină bugetară, în condițiile unui
    deficit bugetar foarte mare și împrumuturi ale statului pe bandă rulantă.

    Cum
    vede BNR situația? Purtătorul de cuvânt al instituției, Dan Suciu:
    Previziunile pentru sfârşitul anului nu se schimbă în linii mari, ba
    chiar aproape că, aş spune, la virgulă se va împlini ceea ce am spus în august
    2023, adică, vom avea o continuare a scăderii inflaţiei în linie cu aceste
    prognoze. Mai ales sub influența efectelor de bază, adică pentru că au fost
    creșteri mari anul trecut, anul acesta ele nu mai sunt atât de mari deși,
    evident, avem o inflaţie încă cu cifre semnificative. Dar ea este în scădere,
    evident. Și pentru că bunurile nu mai au preţurile de acum un an. Avem de
    asemenea un an agricol bun, aşa s-a văzut până acum şi probabil că lunile de
    toamnă vor reconfirma această situaţie, ceea ce a făcut ca preţurile la
    alimente să se plafoneze cel puţin. La aceasta se adaugă şi o plafonare
    administrativă, cea a adaosului comercial la produsele de bază decisă acum două
    luni. Acestea sunt condiţiile pentru 2023.

    Inflaţia
    ar urma să atingă valoarea de 7,5% la finalul acestui an, iar ulterior să
    coboare la 4,4% în decembrie 2024. Riscurile în ceea ce priveşte aceste previziuni sunt,
    însă, substanţiale. De anul viitor – an, de altfel, cu mai multe rânduri de
    alegeri în România – inflaţia va fi influenţată și de noile măsuri
    fiscal-bugetare adoptate de guvern, alături de gradul de absorbţie a fondurilor
    europene. Toate acestea în contextul războiului din Ucraina, care nu dă semne
    că s-ar opri prea curând, şi al evoluţiilor economice mai degrabă slabe din
    Europa.

    Din nou, Dan Suciu: Da, sunt evoluţii
    foarte interesante în economiile din vest şi nu numai, chiar şi în est aş spune
    că lucrurile sunt interesante, în estul nostru, nu în altele, mă refer. Și
    printre ţările din regiune suntem ţara care la nivel de creştere economică stăm
    puţin mai bine, ba chiar aş spune că stăm cel mai bine din zonă. Avem state
    care sunt la creştere economică zero sau uşor peste zero, dacă nu chiar cu scădere,
    cum este şi Germania. Aceste lucruri sunt importante să le ştim ca să înţelegem
    în contextul în care evoluează economia românească, să nu avem aşteptări rupte
    de realitate.

    Sigur, ne-am dori cu toţii alte creşteri economice, dar suntem
    într-o situaţie europeană complicată din cauza războiului, din cauza crizei
    energetice, care a trecut, a perturbărilor de fluxuri de producţie, care încă
    nu s-au regăsit după pandemie. Toate aceste lucruri au dus la aceste creşteri
    economice relativ slabe în ţările europene şi, de aceea, e important să vedem
    că în România se menţine o creştere relativ bună, prognoza este undeva la peste
    2%. Repet, dacă nu înţelegem contextul, şi vedem în statele din jur că aproape
    că nu avem creştere economică, am spune că e puţin, dar în contextul acesta
    este chiar mult. Ea se bazează în special pe investiţii, în special pe
    fondurile europene atrase şi e important să continuăm atragerea acestor
    fonduri, pentru că, iată, de acolo vine o stare de bine, pe care putem apoi să
    o generalizăm.

    Procesul dezinflaţionist va continua, însă s-ar putea ca inflaţia
    să se reducă mult mai lent decât ne aşteptam iniţial,cred, pe de altă parte, specialișții de la CFA (n.red. organizaţia profesioniştilor în investiţii din România).

    Vicepreședintele
    acestui organism, Adrian Codirlaşu: Vom avea un şoc introdus de noile măsuri fiscale, în sensul că se
    măresc accizele, se majorează anumite cote de TVA pentru anumite produse care
    fac parte din coşul de consum. În plus, vedem preţul petrolului care a crescut
    şi se va duce în preţul combustibililor. De asemenea, va fi o taxă pe cifra de
    afaceri, care de asemenea va conduce la o presiune pe preţurile de vânzare şi
    de asemenea, va creşte salariul minim, un alt cost în plus pentru companii,
    care va pune de asemenea presiune pe preţ.

    Deci, spune Adrian Codirlașu,
    ne putem aştepta ca undeva în primul trimestru al anului viitor să avem
    presiuni inflaţioniste şi chiar inflaţia să crească puţin, urmând ca apoi să-şi
    reia trenul descendent. Pentru anul 2024,
    sondajul CFA România arată undeva în jur de 7,5 rata inflaţiei la nivelul lunii
    octombrie.


  • Sprijinirea clasei de mijloc din UE

    Sprijinirea clasei de mijloc din UE

    Uniunea Europeană are nevoie de o clasă de mijloc prosperă și susținută. Doar așa se poate crea și menține bunăstarea pe termen lung în statele și în regiunile UE.

    Asta a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg,
    europarlamentarul Vlad Botoș. Îmbunătățirea competențelor și a
    calificărilor forței de muncă din UE și consolidarea potențialului său de
    inovare sunt doar câteva dintre domeniile care necesită investiții pentru a
    asigura sustenabilitatea. Având în vedere schimbările demografice și
    tehnologice majore, există un consens larg cu privire la necesitatea de a
    investi în oameni. O astfel de investiție socială contribuie la creșterea
    bunăstării persoanelor și la prevenirea și atenuarea riscurilor sociale,
    permițând cetățenilor să dobândească noi competențe și să devină sau să rămână
    activi pe piața muncii și să le ofere sprijin în timpul tranzițiilor critice pe
    parcursul vieții.


    Vlad Botoș, europarlamentar: Înainte
    de a dezbate cum legile europene ar trebui să sprijine clasa de mijloc, este
    necesar să știm cine este inclus în această clasă de mijloc.

    Din punctul meu de
    vedere, în clasa de mijloc sunt incluși toți cei care muncesc, care depun
    eforturi pentru a-și asigura singuri toate cele necesare, care își plătesc
    taxele și își susțin economia Uniunii Europene, indiferent că sunt în orașe sau în
    sate, în regiuni mai bogate sau mai sărace.

    Clasa de mijloc este cea care a
    fost cea mai afectată de crizele multiple din ultimii ani, de criza de sănătate
    COVID-19, de criza economică ce a urmat, de creșterea prețurilor, de
    restricțiile pe care le impunem, poate câteodată prin Pactul Ecologic European,
    pentru că această clasă de mijloc nu se bucură de subvenții, de politici
    preferențiale, de scutiri de taxe sau de prioritate la fondurile europene. Și totuși, spre ei ar trebui să se îndrepte
    toate legile europene, spre protejarea intereselor acestora și spre susținerea
    lor, pentru că fără o clasă de mijloc prosperă, Uniunea noastră europeană nu
    poate exista.


  • Raportul anual privind punerea în aplicare a a Mecanismului de Redresare și Reziliență

    Raportul anual privind punerea în aplicare a a Mecanismului de Redresare și Reziliență

    Mecanismul de redresare și reziliență, instrumentul de reformă și investiții, are o valoare de 800 de miliarde EUR la nivelul Uniunii Europene și ocupă un loc central în cadrul NextGenerationEU.

    Până în prezent, Comisia a primit 34 de cereri de plată din partea a 21 de state membre și a plătit 153,4 miliarde EUR pentru realizarea investițiilor și a reformelor convenite.

    Finanțarea prin Mecanismul de redresare și reziliență la nivelul UE a contribuit la realizarea de reforme și investiții, în domenii precum tranziția climatică și cea digitală, acțiunile sociale, asistența medicală și reziliența socio-economică și instituțională.

    În cifre, peste 6 milioane de persoane au participat la activități de educație și formare finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență, 1,4 milioane de întreprinderi au primit sprijin, 5,8 milioane de persoane au beneficiat de măsuri de protecție împotriva dezastrelor, cum ar fi inundațiile și incendiile forestiere și s-au economisit 22 de milioane de megawați/oră (MWh) în ceea ce privește consumul de energie, datorită punerii în aplicare a planurilor PNRR ale statelor membre.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declară că redresareaîn urma consecințelor economice ale pandemiei este în plină desfășurare. Am finanțat spitale și școli noi și modernizate, am sprijinit întreprinderile și familiile și am consolidat reziliența Uniunii noastre, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă, a menționat von der Leyen.

    În ceea ce privește România, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cuprinde o agendă ambițioasă de reforme și investiții, iar costul total al planului se ridică la 29,18 miliarde EUR, împărțiți în granturi și împrumuturi.

    Din acești bani, 41% sunt alocați pentru investițiile și reformele privind mediul și tranziția verde, iar 21% pentru digitalizarea României.

    Banii se acordă în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.


  • Investiții în sistemele de apărare ale UE

    Investiții în sistemele de apărare ale UE

    Comisia Europeană a
    anunţat recent că Fondul European de Apărare finanţează 41 de proiecte de
    cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării UE, suma alocată fiind de 832
    milioane euro. Proiectele finanţate vor duce la dezvoltarea mai multor
    capacităţi de apărare în domenii critice cum ar fi apărarea navală, terestră,
    aeriană şi cyber. Mai mult, Comisia Europeană a solicitat Parlamentului European o
    suplimentare bugetară cu 66 miliarde euro, sumă din care 18,5 miliarde
    euro (28% din majorarea solicitată) va fi alocată Ucrainei (17 miliarde euro
    granturi şi 1,5 miliarde euro din Fondul European de Apărare – pentru
    armamentul şi muniţia livrate către ţara respectivă).

    În plenul Parlamentului
    European, europarlamentarul Siegfried Mureșan a subliniat că în fața amenințării ruse, este necesară o
    investiție suplimentară în apărarea Uniunii Europene și să îi fie oferită
    Ucrainei o perspectivă de aderare la NATO .







    La 500 de zile de la începerea războiului
    vedem că Federația Rusă este o amenințare pentru siguranța noastră, a tuturor
    în Europa. Și acum este momentul să investim în siguranța statelor noastre
    membre. Siguranța nu va veni de una singură, trebuie să investim. Trebuie să
    sprijinim statele noastre membre, trebuie să cheltuim și trebuie să facem mai
    mult, ori de câte ori este posibil la nivel European. Și trebuie de asemenea să
    învățăm din greșelile trecutului.

    În trecut, întotdeauna am spus că nu trebuie
    să provocăm Federația Rusă. Dar acum am văzut că Rusia a atacat Ucraina
    neprovocată. Ceea ce provoacă Federația Rusă este slabiciunea, nu puterea.

    Cu
    cât suntem mai puternici, cu atât este mai bine pentru noi în relația cu
    Rusia. Și aceasta este concluzia încă din 2014. Dacă am fi sprijinit mai mult și
    mai repede Ucraina, poate că invazia ar fi putut fi evitată. Și ce putem face acum
    este să sprijinim Ucraina cu tot ce este nevoie.În al doilea rând să lucrăm
    desigur la perspectiva NATO a Ucrainei.

    Și semnalele de la summitul NATO de la
    Vilnius sunt încurajatoare. Și am văzut dorința politică, ca imediat ce acest
    lucru este posibil, Ucraina să devină stat membru NATO.

    Cred că acest lucru va
    întări NATO și va fi cea mai bună garanție penru siguranța Ucrainei pe termen
    lung. Pentru a face ceea ce trebuie în domeniul siguranței, al apărării, pentru
    a ne apăra mai bine cu toții, ne trebuie resurse și ne trebuie finanțarea la
    nivel European.


  • UE, pregătită să devină mare producător de semiconductori

    UE, pregătită să devină mare producător de semiconductori

    Regulamentul care consolidează ecosistemul european al semiconductorilor, denumit Actul privind cipurile, a fost aprobat marți de către Consiliul UE. Noul regulament urmărește să creeze condițiile pentru dezvoltarea unei baze industriale europene în domeniul semiconductorilor, să atragă investiții, să promoveze cercetarea și inovarea și să pregătească Europa pentru eventuale crize viitoare în aprovizionarea cu cipuri. După cum se arată într-un comunicat al Consiliului.



    Pentru a atinge obiectivele Actului privind cipurile, Comisia Europeană a propus trei piloni esențiali: Inițiativa “Cipuri pentru Europa, pentru a sprijini consolidarea capacităților tehnologice la scară largă; un cadru pentru a asigura securitatea aprovizionării și reziliența prin atragerea de investiții; un sistem de monitorizare și de răspuns la crize, pentru a anticipa deficitul de aprovizionare și a oferi răspunsuri în caz de criză.



    Executivul comunitar estimează că Inițiativa “Cipuri pentru Europa va mobiliza 43 de miliarde de euro în investiții publice și private, iar 3,3 miliarde de euro din această sumă va proveni din bugetul Uniunii. Investițiile se vor realiza în cea mai mare parte prin intermediul unei întreprinderi comune (Chips), cea care asigură un parteneriat public-privat între Uniune, mediul privat și statele membre.

    infografic-piata-cipuri-2020.jpg



    “Odată cu Actul privind cipurile, Europa va fi un lider în cursa mondială a semiconductorilor. Vedem deja funcționarea în practică: noi instalații de producție, noi investiții, noi proiecte de cercetare. Iar pe termen lung, acest lucru va contribui, de asemenea, la renașterea industriei noastre și la reducerea dependențelor noastre externe, a declarat Héctor Gómez Hernández, ministrul industriei, comerțului și turismului din Spania, țară care deține președinția rotativă a Consililui UE.



    Uniunea Europeană are mult de recuperat în fața liderilor mondiali de pe piața de semiconductori (China, SUA, Coreea de Sud, Taiwan), fiind în mare măsură dependentă de cipurile produse în străinătate, în special în Asia, fapt ce a devenit și mai evident în timpul crizei COVID-19. De asemenea, producătorii de semiconductori din UE se lovesc și de accesul greu la metale rare precum galiu şi germaniu, esențiale în producția de cipuri.

    infografic-cota-piata-cipuri-ue-cons-ue.jpg



    Tot marți, Germania a făcut un pas important în această direcție. Cea mai mare economie din blocul comunitar a anunțat că va investi, în următorii ani, aproximativ 20 de miliarde de euro în industria de semiconductori, informează agenția Reuters, citată de Agerpres. Berlinul a reuşit să convingă mai mulți mari producători mondiali de cipuri să construiască uzine în Germania prin oferirea de subvenții, cu ajutorul noii strategii a UE privind semiconductorii.



    Grupul american Intel a anunţat încă din luna iunie că își propune o investiție de circa 30 de miliarde de euro pentru a construi două uzine de cipuri la Magdeburg, ceea ce reprezintă cea mai mare investiție străină făcută vreodată în Germania. Compania americană ar urma să primească aproximativ 10 miliarde de euro, din cele 20 de miliarde investite de partea germană. Cealaltă jumătate din suma anunțată de autoritățile germane va merge către alți producători renumiți pe piața de cipuri.

    infografic-previziuni-piata-cipuri-2030.jpg

    Surse infografice: Consiliul European / Consiliul Uniunii Europene

  • Lipsa de personal calificat întârzie tranziția ecologică

    Lipsa de personal calificat întârzie tranziția ecologică

    Banca Europeană de Investiții a publicat constatările sondajului privind municipalitățile din 2022. Acoperind 744 de autorităţi locale din întreaga Uniune Europeană, acest sondaj oferă perspective unice asupra investițiilor trecute și planificate, precum și asupra provocărilor și progreselor municipalităților în tranzițiile lor digitale și ecologice.

    60 % dintre municipalități consideră că investițiile lor în infrastructura pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice din ultimii trei ani sunt insuficiente. 69 % nu au experți cu abilități de evaluare a mediului și a climei, ceea ce reprezintă o problemă serioasă pentru implementarea programelor de investiții locale. Iar aproximativ 80 % spun că lipsa de fonduri, durata proceselor de reglementare și incertitudinea cu privire la reglementări sunt obstacole în calea investițiilor.

    Sondajul evidențiază importanța critică a furnizării de formare necesară forței de muncă actuale și viitoare. Municipalitățile raportează dificultăți în a găsi experți cu abilități legate de mediu și de schimbările climatice, cu know-how în domeniile tehnic și inginerie. Abordarea acestor provocări este esențială pentru implementarea cu succes a planurilor de investiții.

    Atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea și infrastructura digitală joacă un rol central în planurile de investiții ale municipalităților pentru următorii trei ani. Cu toate acestea, mai mult de șase din zece municipalități își exprimă nemulțumirea față de investițiile lor anterioare în atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, în timp ce 40 % raportează nemulțumiri cu privire la investițiile lor în infrastructura digitală.

    Municipalitățile europene sunt mai avansate în transformarea lor digitală decât în tranziția verde. În timp ce regiunile cu venituri ridicate reprezintă o proporție mai mare a autorităţilor locale care investesc activ în ambele tranziții, regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu provocări în a realiza progrese similare.

    Banca Europeană de Investiții este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele membre, care pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor politicilor comunitare.


  • Topul recomandărilor de investiţii

    Topul recomandărilor de investiţii

    Cumpărarea de acţiuni în companiile IT listate pe pieţele de capital este
    cea mai frecventă opţiune pentru investitori şi analişti. Aceştia au fost
    consultaţi în cadrul unui sondaj privind cele mai bune investiţii în a doua jumătate
    a acestui an, derulat de filiala din România a unui furnizor internaţional de
    produse, servicii şi soluţii tehnologice de tranzacţionare şi investiţii.



    Sectorul energetic şi cel bancar
    se află şi ele în topul recomandărilor pe termen lung. Pentru cei care urmăresc
    un portofoliu şi mai diversificat, titlurile de stat şi cele din sectorul
    minier precum litiu, cobalt sau metale preţioase pot aduce randamente bune în
    contextul economic actual. Nu în
    ultimul rând, sectorul operatorilor de turism şi cel al construcţiilor au şanse
    de recuperare, cu perspective optimiste pentru investitori, susţin autorii
    sondajului.


    Domenii economice precum cele care ţin de IT – inteligenţă artificială,
    robotizare şi automatizare – sau energia verde au adus reale creşteri şi o
    anumită siguranţă investiţională. Cel mai probabil, domeniile acestea îşi vor
    menţine trendul ascendent şi în perioada următoare, cred analiştii.


    Datele recente, spun specialiştii, demonstrează că sectorului de tehnologie
    a informaţiei, la care adaugă sectorul energetic sunt printre cele mai populare
    şi cu potenţial de creştere ridicat. Este o perioadă foarte interesantă din punct
    de vedere investiţional, pentru investitorii de toate tipurile – fie că sunt la
    început, fie că au experienţă – deoarece condiţiile macroeconomice oferă volatilitate
    şi oportunităţi în piaţă, subliniază un expert în domeniu. Când analizez o
    acţiune, mă întreb nu doar unde este acum, ci unde poate ajunge în 5, 10, 15
    ani, explică un analist.


    Sectorul operatorilor din turism, cu sisteme de rezervări online, şi al
    liniilor aeriene ar putea beneficia de apetitul ridicat pentru vacanţe şi
    destinaţii noi.


    Un consultant financiar întrebat cu ocazia sondajului este de părere că
    perioada actuală de scăderi pe pieţele de capital este benefică pentru anumite
    categorii de investiţii. Este o perioadă bună de acumulare pentru portofoliile
    de instrumente cu venit fix (ETF), care să le cuprindă atât pe cele de acţiuni,
    cât şi obligaţiunile de stat. Oportunităţile aduse de ETF-uri şi titlurile de
    stat sunt remarcate şi de alţi investitori, într-un mediu cu inflaţie încă
    ridicată, chiar dacă în scădere. Cred că ETF-urile internaţionale de
    obligaţiuni şi titlurile de stat din România (ajunse deja la dobânzi
    consistente), vor avea de câştigat de pe urma plafonării dobânzilor băncilor
    centrale şi chiar a scăderii acestora, atunci când va avea loc, consideră
    consultantul menţionat.


  • România, evaluată parțial pozitiv pentru a doua cerere de plată în cadrul PNRR

    România, evaluată parțial pozitiv pentru a doua cerere de plată în cadrul PNRR

    România a atins 47 de jaloane din cele 49 și toate cele două ținte, pentru a beneficia de plățile din PNRR.

    Jaloanele îndeplinite se referă la reformele în domeniul tranziției verzi și digitale, o bună coordonare guvernamentală pentru aplicarea politicilor publice, îmbunătățirea gestionării apei, sprijinirea turismului și promovarea culturii.

    Alte reforme și investiții vizează gestionarea resurselor umane în sectorul asistenței medicale, consolidarea administrației fiscale și a sustenabilității sistemului de pensii, precum si modernizarea infrastructurii în domeniul educației, asigurarea independenței sistemului judiciar și intensificarea luptei împotriva corupției.

    Cererea de plată din PNRR acoperă, de asemenea, reforme menite să îmbunătățească siguranța rutieră și investiții pentru sprijinirea financiară a sectorului privat.

    România a progresat bine în ceea ce privește punerea în aplicare a planului său de redresare și reziliență, de exemplu prin realizarea de reforme privind siguranța rutieră, energia din surse regenerabile și serviciile de cloud din sectorul public. De asemenea, România a luat măsuri importante pentru a combate munca nedeclarată și pentru a investi în rețelele 5G, spune președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

    Cele două jaloane pe care România nu le-a îndeplinit sunt legate de investiţiile în energie. Drept urmare a fost activată procedura de suspendare a plăţilor legate de acestea, se arată într-un comunicat de la Bruxelles.

    Comisia Europeană recunoaște primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, deși consideră că mai sunt încă multe de făcut.

    România are acum dreptul de a-i prezenta Comisiei observațiile sale în termen de o lună de la primirea comunicării şi are la dispoziţie șase luni pentru a îndeplini în mod satisfăcător jaloanele restante. Dacă acestea vor fi atinse, Comisia va ridica suspendarea plăţii şi va trimite o evaluare Comitetului Economic şi Financiar.

    În prezent, încurajăm România să își accelereze eforturile în următoarele șase luni cu privire la cele două etape legate de investițiile în energie care nu sunt încă realizate, transmite președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.


  • Aliații susțin Ucraina

    Aliații susțin Ucraina

    Țările
    membre ale Uniunii Europene au reuşit să livreze, în ultimele doar câteva zile,
    un sfert din totalul obuzelor promise Ucrainei
    pentru întregul an. La reuniunea de marți, de la Bruxelles, a miniştrilor
    europeni ai Apărării,șeful
    diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, a precizat că este vorba despre circa
    220.000 de proiectile şi 1.300 de rachete. El a declarat, totodată, că spaţiul
    comunitar a mobilizat 10 miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina din punct de
    vedere militar, din care 5,6 miliarde prin intermediul Fondului European pentru
    Pace, iar restul reprezentând fonduri alocate de industrie şi de statele
    membre. Și Aliaţii din NATO continuă livrările. Prezent la reuniunea
    europenilor, secretarul general Jens Stoltenberg a punctat că, în ultimele
    luni, Ucrainei i-au fost trimise tancuri grele Leopard, Challenger și Abrams.
    Marea Britanie a furnizat lansatoare moderne de rachete cu rază lungă de
    acţiune, iar o serie de aliaţi între care Statele Unite, Marea Britanie,
    Germania şi Polonia au început să antreneze piloți ucraineni pentru avioanele
    de vânătoare F-16 care vor fi livrate Kievului.

    Prezent și el marți, la
    Bruxelles, la reuniunea omologilor europeni ai Apărării, ministrul român Angel
    Tîlvăr a fost de părere că actualul context a demonstrat că a fost nevoie de o
    creştere a bugetului pentru Apărare. În acest domeniu, nu se cheltuie, se
    investeşte, iar România a înţeles acest lucru! – a afirmat oficialul. Angel
    Tîlvăr:

    România se bucură de o reputaţie din ce în
    ce mai bună datorită consecvenţei şi faptului că, de mai multă vreme, a înţeles
    că în Apărare nu se cheltuie, ci se investeşte. Şi, iată, situaţia existentă
    acum dovedeşte că am luat decizii bune atunci când am mărit bugetul la 2% în
    ultimii 6 ani. Iar 2,5% alocaţi în acest an pentru Apărare ne dau posibilitatea
    ca, pe lângă echipamentele şi capabilităţile de înaltă tehnologie pe care le
    avem acum, să ne putem permite achiziţionarea sau fabricarea altora care să
    satisfacă aşteptarea cetăţenilor în ceea ce priveşte datoria armatei de a
    asigura un climat de pace, de predictibilitate şi stabilitate.

    Potrivit ministrului Angel Tîlvăr, în urma discuțiilor de la Bruxelles s-a
    constatat o creştere a coeziunii dintre Uniunea Europeană și NATO: Formatul în care ne-am întâlnit este un format UE la care participarea
    secretarului general al NATO a contat, pentru că discuţiile pe care le-am avut
    şi faptul că au existat nuanţe în solidaritatea noastră au condus la creşterea
    coeziunii în ceea ce priveşte colaborarea dintre Uniunea Europeană şi NATO.

    Luni, cu o zi înaintea reuniunii miniștrilor europeni ai Apărării, la Bruxelles
    a avut loc și cea a șefilor diplomațiilor Uniunii. Prilej pentru Bogdan Aurescu
    să declare că România susține necesitatea sprijinului neîntrerupt pentru
    Ucraina pe toate palierele, în paralel cu – în continuare – sancționarea și
    izolarea internaţională a Rusiei.


  • Proprietatea intelectuală, norme actualizate în UE

    Proprietatea intelectuală, norme actualizate în UE

    Comisia Europeană a
    propus recent norme noi pentru a ajuta întreprinderile, în special
    întreprinderile mici și mijlocii, să își valorifice la maximum invențiile, să
    utilizeze noile tehnologii și să contribuie la asigurarea competitivității
    tehnologice a Uniunii Europene. Regulamentele propuse privind brevetele
    esențiale pentru standarde, acordarea de licențe obligatorii pentru brevete în
    situații de criză și revizuirea legislației privind certificatele suplimentare
    de protecție vor crea un cadru al drepturilor de proprietate intelectuală mai
    transparent, mai eficace și mai adaptat exigențelor viitorului. Proprietatea
    intelectuală este, de altfel, un factor esențial pentru creșterea economică,
    deoarece ajută întreprinderile să genereze valoare din activele lor
    necorporale. Industriile care folosesc intens proprietatea intelectuală
    reprezintă aproape jumătate din PIB-ul total și peste 90% din totalul
    exporturilor Uniunii Europene. În perioada 2017-2019, aproape 76% din comerțul din
    interiorul Uniunii Europene a fost generat de industrii care utilizează intens
    brevetele.


    Propunerile vor
    completa sistemul de brevete unitare, care va fi operațional începând cu 1
    iunie. Noul cadru legislativ le va permite operatorilor economici și
    autorităților competente să protejeze mai bine inovarea, asigurând în același
    timp un acces echitabil, inclusiv în situații de urgență.

    Thiery Breton,
    comisarul european pentru piața internă spune că Europa este și trebuie să
    rămână în continuare leagănul unora dintre cele mai importante invenții din
    lume. Iar această poziție se poate păstra prin măsurile care se vor întreprinde
    în continuare.

    În 1
    iunie, după aproximativ 50 de ani de discuții, brevetul unitar va deveni, în
    sfârșit, realitate. Odată cu noua Comisie, am accelerat procesul în acest sens,
    dar acești 50 de ani arată că au fost multe obstacole de depășit. Dificultățile
    au fost rezolvate deoarece întreprinderile europene vor putea să se protejeze
    mai bine, să-și protejeze invențiile. IMM-urile navighează într-o lume
    imprevizibilă, o lume complexă în acest moment. Acest sistem este inundat de
    aproximativ 75.000 de brevete esențiale în Europa. Și există o lipsă de
    transparență. Acesta este un alt punct important. Nu există nicio
    predictibilitate pentru întreprinderile europene. Este o adevărată îngrijorare
    în ceea ce privește valorificarea întregului nostru potențial în aceste
    domenii. Până acum, am avut doar autoreglementare, care nu a dat rezultatele
    așteptate. Din 2014, numărul de brevete deținute de întreprinderile europene a scăzut
    de la 22% la 15%, în timp ce în China, numărul s-a dublat de la 15 la 30%. Este
    urgent pentru noi să stabilim un cadru previzibil, care să fie echitabil,
    modern, pentru aceste brevete esențiale. În trecut, am fost un jucător
    important în domeniul brevetelor. China nu a avut aproape deloc prezență, dar
    asta s-a schimbat. Deci, trebuie să facem progrese, fiindcă s-a schimbat
    contextul și trebuie să avem
    instrumentele potrivite pentru a ne proteja brevetele.



    Regulamentele
    propuse vor trebui să fie discutate și aprobate de Parlamentul European și de
    Consiliul Uniunii Europene în vederea adoptării și intrării lor în vigoare.





  • Reforme legate de guvernanța economică

    Reforme legate de guvernanța economică


    Comisia
    Europeană a elaborat propuneri legislative
    pentru a pune în aplicare cea mai cuprinzătoare reformă a normelor UE de
    guvernanță economică de după criza economică și financiară. Obiectivul central
    al acestor propuneri este acela de a consolida sustenabilitatea datoriei
    publice și de a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii în toate
    statele membre prin reforme și investiții. Propunerile abordează
    deficiențele cadrului actual – țin cont de necesitatea de a reduce nivelurile
    foarte ridicate ale datoriei publice, de a valorifica învățămintele desprinse
    din răspunsul în materie de politici dat de Uniune crizei COVID-19, de a
    pregăti UE pentru provocările viitoare prin sprijinirea progreselor către o economie
    verde, digitală, incluzivă și rezilientă, și de a spori competitivitatea UE. Situațiile bugetare, provocările și perspectivele economice
    variază foarte mult între cele 27 de state membre ale UE, de aceea nu se poate
    aplica o abordare universală.

    Piatra de
    temelie a propunerilor Comisiei o reprezintă planurile bugetare
    structurale naționale pe termen mediu. Statele membre vor elabora și
    prezenta planuri în care își vor stabili obiectivele bugetare, măsurile de
    eliminare a dezechilibrelor macroeconomice, precum și reformele și investițiile
    prioritare pe o perioadă de cel puțin patru ani. Planurile vor fi evaluate apoi
    de Comisie și aprobate de Consiliu pe baza unor criterii comune. Iar pentru a
    facilita o monitorizare și o
    asigurare mai eficace a implementării acestor angajamente, statele
    membre vor prezenta rapoarte anuale privind progresele înregistrate.

    Timp
    de un sfert de secol, Pactul de stabilitate și creștere a venit cu reguli comune și a stat la baza politicilor ce țin
    de Uniunea economică și monetară, a amintit Paolo
    Gentiloni, comisar european pentru economie. Dar, spune acesta:

    Problemele Pactului au devenit evidente dacă ne
    uităm la ce s-a întâmplat cu datoriile publice în UE, care sunt acum mult mai
    mari, dacă ne uităm și la nivelurile de investiții, care s-au redus după criza
    financiară de la un an la altul, și la performanțele noastre legate de
    guvernanța economică din ultimii 20 de ani, care au fost destul de slabe. În
    plus, provocările cu care ne confruntăm astăzi sunt la o diferență de
    ani-lumină față de anii 90: datoriile
    publice sunt mult mai mari, la fel sunt
    și nevoile noastre de investiții. E nevoie de investiții pentru tranziția
    verde și pentru cea digitală, de investiții pentru securitate și apărare,
    pentru reziliența lanțurilor noastre industriale. Propunerea de astăzi are în
    vedere ambele aspecte – și să reducem datoriile în mod gradual, dar susținut și
    să dăm un elan investițiilor pe bază de reforme. Am discutat foarte mult, ne-am
    consultat cu multe părți și suntem convinși că acest nou cadru va susține și
    stabilitatea și creșterea pentru Uniune în anii care vor urma.

    Propunerile
    urmăresc trecerea la un cadru de
    supraveghere bazat în mai mare măsură pe riscuri, care să pună în centrul preocupărilor sale
    sustenabilitatea datoriei publice, promovând în același timp o creștere
    durabilă și incluzivă. Pentru fiecare
    stat membru cu un deficit public de peste 3% din PIB sau cu o datorie publică
    de peste 60% din PIB, Comisia va emite o traiectorie tehnică specifică
    fiecărei țări. Această traiectorie va urmări să asigure faptul că datoria este
    plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau menținută la niveluri
    prudente și că deficitul rămâne sau este adus și menținut sub 3 % din PIB
    pe termen mediu. Reforma va simplifica guvernanța economică,
    va spori asumarea responsabilității la nivel național, va pune un accent sporit
    pe obiectivele pe termen mediu și va întări respectarea normelor, în contextul
    unui cadru comun transparent al UE.



  • 30 de ani de existenţă a Fondului de coeziune

    30 de ani de existenţă a Fondului de coeziune

    Fondul de Coeziune a apărut odată cu Tratatul de la Maastricht, vechiul document de funcționare a Uniunii Europene, și a primit misiunea de a sprijini investiţiile în domeniul transporturilor, în protecţia climei şi a mediului înconjurător. Printre obiectivele sale principale se numără îmbunătăţirea aprovizionării cu apă şi a tratării deşeurilor, eficienţa energetică, producția de energie din surse regenerabile şi modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare.

    Fondul a fost creat pentru a veni în ajutorul statelor membre ale căror venituri sunt sub media Uniunii și a finanţat proiecte emblematice, care au transformat regiuni şi oraşe întregi, ajutându-le să recupereze decalajul faţă de restul spațiului comunitar.

    De exemplu, în 1998, fondul a sprijinit construirea podului ‘Vasco da Gama’ din Lisabona, capitala Portugaliei, cel mai lung din întreaga Uniune. Tot în această țară, banii au sprijinit construirea unui baraj pe un râu, considerat a fi una dintre cele mai mari rezerve strategice de apă din Europa.

    Banii au fost folosiți și la modernizarea a 7 mii 800 de kilometri de drum şi a peste 3 mii 600 de kilometri de cale ferată. Prin fondul de coeziune sunt finanțate lucrările la cel mai lung tunel feroviar din Europa de Sud-Est, aflat acum în construcție în Bulgaria, și a fost realizată rețeaua de trenuri de mare viteză din Spania.

    Și tot prin acest instrument financiar au fost făcute investiţii în transportul public durabil în oraşe, de exemplu în reţelele de metrou din Varşovia, Budapesta, Praga sau de la noi din țară, din București.

    În plus, fondul a contribuit la construirea de aeroporturi pentru a conecta mai bine statele membre care au aderat la Uniune în anii 2000. Tallinn sau Varşovia sunt doar câteva exemple.

    Fondul a ajutat de asemenea la racordarea a 6 milioane de persoane la apă potabilă curată şi a permis altor 10 milioane de oameni să aibă acces la tratarea apelor reziduale.

    Nu mai departe de zilele trecute, Comisia Europeană a anunțat că alocă peste 166 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru modernizarea rețelelor de apă și de ape uzate din țara noastră, din județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Ilfov.

    Fondul de coeziune sprijină totodată proiectele de reciclare a deşeurilor din marile orașe sau de producere a energiei din surse regenerabile. ÎnLituania, printr-un astfel de program, aproape 20 de mii de gospodării primesc acum curent electric.


  • Investiții în proiecte strategice de mediu

    Investiții în proiecte strategice de mediu

    Comisia Europeană a anunțat, săptămâna
    trecută, că va investi peste 116 milioane de euro în proiecte de mediu care au
    ca scop implementarea Pactului ecologic european, cunoscut sub numele Green
    Deal. Susținerea acestor proiecte este făcută prin Programul LIFE, instrumentul
    de finanțare al Uniunii Europene pentru mediu și acțiune climatică. Acest
    proiect a dat viață ideilor ecologice începând din 1992 și, până în prezent, a
    cofinanțat peste 5.500 de proiecte în statele membre și în țări terțe. Pentru
    perioada 2021-2027, Comisia Europeană a majorat finanțarea Programului LIFE cu
    aproape 60%, până la 5,4 miliarde de euro. Programul
    LIFE este gestionat de una dintre agențiile Uniunii Europene și anume Agenția
    Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA).


    Finanțarea anunțată de Comisia
    Europeană va ajuta opt proiecte majore pentru atingerea obiectivelor în materie
    de climă și mediu. Adalbert Jahnz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene,
    responsabil pentru probleme de mediu, afaceri maritime, pescuit și transport:

    Anunțăm
    astăzi investiții majore în natură, mediu și climă, o sută șaisprezece milioane
    de fonduri din programul Life vor fi investite în opt proiecte strategice. În
    Belgia și Polonia, proiectul se va concentra pe conservarea și restaurarea
    naturii, în special pe zonele umede. Un alt proiect polonez, Viața după
    cărbune va ajuta regiunea din est, Wielkopolska, să se îndrepte
    către zero emisii de carbon. În Slovacia, proiectul va menține calitatea
    apelor, va proteja habitatele naturale și speciile și va promova gestionarea
    durabilă a pădurilor și a pescuitului. În Finlanda, accentul se va pune pe
    deșeurile de plastic și pe reciclarea acestora și, în cele din urmă, în
    Estonia, Spania și Italia, proiectele vor lucra la adaptarea la schimbările
    climatice, inclusiv la atenuarea deficitului de apă, deoarece tocmai trăim a
    doua cea mai caldă iarnă din toate timpurile. Se așteaptă că aceste proiecte
    transformatoare să mobilizeze fonduri publice și private suplimentare, pe lângă
    finanțarea reală.


    Este de așteptat ca aceste proiecte să
    mobilizeze fonduri suplimentare semnificative din alte surse de finanțare ale
    UE, inclusiv fonduri agricole, structurale, regionale și de cercetare, precum
    și finanțări din fondurile naționale și din sectorul privat. Aceste proiecte
    strategice dedicate protejării naturii se bazează pe sucesul proiectelor
    anterioare LIFE, finanțate între 2014 și 2020 și sprijină punerea în aplicare a
    legislației și politicilor europene de mediu și climă, pe plan regional,
    multiregional, nivel național sau transnațional. Cele opt proiecte susțin
    Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030, Planul de acțiune pentru economia
    circulară, Planul de acțiune pentru zero poluare, Legea pentru restaurarea
    naturii și contribuie la tranziția către o energie curată.



  • Necesitatea uniformizării practicilor de investiții sustenabile

    Necesitatea uniformizării practicilor de investiții sustenabile

    Pentru a spori transparența cu
    privire la modul în care participanții de pe piața financiară integrează
    riscurile și oportunitățile de durabilitate în deciziile lor de investiții,
    Uniunea Europeană a adoptat un regulament referitor la informaţiile privind
    durabilitatea în sectorul serviciilor financiare. Regulamentul a început să se
    aplice din luna martie 2021, iar măsurile de implementare suplimentare au
    intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Luarea în considerare a factorilor de
    durabilitate în procesul de luare a deciziilor și în procesul de consultanță
    privind investițiile, poate spori reziliența economiei reale și stabilitatea
    sistemului financiar.

    Europarlamentarul Victor Negrescu şi-a exprimat, în
    plenul Parlamentului European, punctul de vedere referitor la necesitatea
    uniformizării practicilor de investiții sustenabile în beneficiul tuturor
    statelor membre.


    Avem nevoie de un
    cadru de reglementare european care să asigure dezvoltarea sustenabilă a
    Uniunii Europene și a statelor membre. Spre exemplu, referitor la fondurile
    europene, există ținte clare, dar nu este suficient. Trebuie să ne asigurăm că
    proiectele implementate cu resursele europene sunt cu adevărat sustenabile,
    inclusiv în privința materiilor prime folosite sau condițiilor sociale ale
    salariaților, pentru a combate, spre exemplu, concurența neloială din partea
    altor state non-europene. Dar pentru sustenabilitate avem nevoie și de un plus
    de responsabilitate din partea mediului privat, în mod special marele capital,
    și de un regim fiscal sustenabil. Companiile care au înregistrat profituri
    uriașe în contextul crizelor pe care le-am traversat, spre exemplu, companiile
    din domeniul energiei trebuie să și demonstreze solidaritatea inclusiv printr o
    taxare adecvată, așa cum s-a propus în cadrul Forumului de la Davos, oferind
    resurse suplimentare statelor pentru investiții sustenabile. Avem nevoie de o
    uniformizare a practicilor pentru ca toate statele să poată beneficia de
    oportunitățile oferite, de o abordare sustenabilă și de cadrul oferit de
    reglementările europene.


  • Coopearari economică lărdzită România – Japonia

    Coopearari economică lărdzită România – Japonia


    Unăoară cu simnarea, Tokyo, a declarațillei mutrinda Parteneriatlui Strategic anamisa di România și Japonia, cu furñia a vizităllei a șeflui statlui român Klaus Iohannis, va s’hibă ahăndusiti și ligăturli economiţi bilaterale, iara aţeali dauă văsilii va s’coopereadză ma ghini tru domenii catacum energhia, cercetarea și investițiile.


    Apofasea ti thimilliusearea aluştui parteneriat fu loată aoa şi ţinţi ani, tru cadrul a dialoglui di Bucureşti anamisa di prezidentulu Klaus Iohannis şi aţelu di ma ninti premier nipon Shinzo Abe. Easti doilu parteneriat strateghic simnatu cu un stat asiatic, după aţelu cu Coreea di Sud. Ași cum cundille Administrația Prezidențială di Bucureşti, obiectivele a Româniillei pi aestă ligătură s’raporteadză la statutlu ali Japonie di economie majoră şi inovativă a lumillei şi unu di prinţipallii investitori la nivel global. Tru România ari 397 di societăţ comerciale cu capital japonez, cari generează, tru prezent, pisti 40.000 di locuri di lucru. Potenţialu di creastire easti semnificativ, inclusiv tru domeniile cu nai ma analtu nivel di inovaţie, catacum dezvoltarea, tru România, a tehnologiillei di tip SMR și dimecu reactoari modulare ñiţ, deadunu cu SUA, adrarea şi distribuţia di hidrogen veardi, producţia di optică di mari puteare, infrastructură a aţilui ditu soni bărnu ică finalizarea a magistralăllei M6 a metroului ditu Bucureşti.


    “Japonia easti nai ma mari investitor ditu Asia tru România. Vremu, ma largu, ună creastire substanţială a investiţiilor japoneze tru văsilia a noastră. Apreciem abordarea constructivă a companiilor niponi activi pi păzarea românească, pi prinţipii di sustenabilitateˮ, declară şeflu a statlui român, după simnarea documentului.


    Klaus Iohannis nica spusi că un exemplu concret easti dat di contribuţia companiilor japonezi la proiecti di infrastructură complexă, cata cum construcţia apuntillei suspendată di pisti Dunări, di Brăila. Apuntea di Brăila easti nai ma mari apunti suspendată ditu România şi treilu ca lundzimea ditu Uniunea Europeană.


    “Ancurajăm Japonia să s’mintească, ma largu, tru proiecte di conectivitate, relevanti nu maş ti România, că şi ti statili viţiniˮ, adăvgă prezidentulu Iohannis.



    Tu arada a lui, premierlu nipon, Fumio Kishida, spusi că văsilia a lui aşteaptă cu niarăvdari s’lucreadză deadunu cu România, ca parteneri strateghiţ, ti dizvultarea a ligăturloru di coopearare tru ma multi dumenii, inclusiv securitate, economie, ştiinţă, tehnologhie şi cultură.


    Tru cadrul a vizităllei a lui tru Japonia, Klaus Iohannis feaţi ună vizită și la Kyoto, iu s-andămusi cu autoritățile locale.


    “Am nădia că, tru şcurtu kiro, Kyoto s’poată s’facă nfrăţirillea, suţata cu ună localitate ditu România, tra s’da ucazea ti băgari tru practico a potenţialului uman şi economic nica niaflatu ditu comunităţile a noastreˮ, spusi Klaus Iohannis.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala