Tag: investitii

  • Cooperare economică extins România – Japonia

    Cooperare economică extins România – Japonia

    Odată cu semnarea, la Tokyo, a declarației privind Parteneriatul
    Strategic dintre România și Japonia, cu prilejul vizitei șefului statului român
    Klaus Iohannis, vor fi aprofundate și relațiile economice bilaterale, iar cele
    două țări vor coopera mai bine în domenii precum energia, cercetarea și
    investițiile.

    Decizia creării acestui
    parteneriat a fost luată în urmă cu cinci ani, în cadrul dialogului de la
    Bucureşti dintre preşedintele Klaus Iohannis şi fostul premier nipon Shinzo
    Abe. E
    ste al doilea parteneriat
    strategic încheiat cu un stat asiatic, după cel cu Coreea de Sud. Așa cum a
    punctat Administrația Prezidențială de la Bucure
    şti, obiectivele României pe această relaţie se
    raportează la statutul Japoniei de economie majoră şi inovativă a lumii şi unul
    dintre principalii investitori la nivel global. În România există 397 de
    societăţi comerciale cu capital japonez, care generează, în prezent, peste
    40.000 de locuri de muncă. Potenţialul de creştere este semnificativ, inclusiv
    în domeniile cu cel mai înalt nivel de inovaţie, precum dezvoltarea, în
    România, a tehnologiei de tip SMR și anume reactoare modulare mici, împreună cu
    SUA, producerea şi distribuţia de hidrogen verde, producţia de optică de mare
    putere, infrastructură de ultimă generaţie sau finalizarea magistralei M6 a
    metroului din Bucureşti.

    Japonia este cel mai mare investitor din
    Asia în România. Ne dorim, în continuare, o creştere substanţială a
    investiţiilor japoneze în ţara noastră. Apreciem abordarea constructivă a
    companiilor nipone active pe piaţa românească, pe principii de sustenabilitateˮ,

    a declarat şeful statului român, după semnarea documentului.

    Klaus Iohannis a
    mai spus că un exemplu concret este dat de contribuţia companiilor japoneze la
    proiecte de infrastructură complexă, precum construcţia podului suspendat de
    peste Dunăre, de la Brăila. Podul de la Brăila este cel mai mare pod
    suspendat din România şi al treilea ca lungime din Uniunea Europeană.

    Încurajăm Japonia să
    se implice, în continuare, în proiecte de conectivitate, relevante nu numai
    pentru România, ci şi pentru statele vecineˮ,
    a adăugat preşedintele Iohannis.


    La
    rândul său, premierul nipon, Fumio Kishida, a afirmat că țara sa aşteaptă cu
    nerăbdare să lucreze împreună cu România, ca parteneri strategici, pentru
    dezvoltarea relaţiilor de cooperare în diverse domenii, inclusiv securitate,
    economie, ştiinţă, tehnologie şi cultură.

    În cadrul vizitei sale în Japonia,
    Klaus Iohannis a făcut o vizită și la Kyoto, unde s-a întâlnit cu autoritățile locale.

    Sper ca, în curând, Kyoto să se poată înfrăţi cu o localitate din România,
    pentru a oferi ocazia punerii în practică a potenţialului uman şi economic încă
    nedescoperit dintre comunităţile noastreˮ
    , a afirmat Klaus Iohannis.


  • Evaluarea activităților financiare din 2021 ale Băncii Europene de Investiții (BEI)

    Evaluarea activităților financiare din 2021 ale Băncii Europene de Investiții (BEI)

    Banca Europeană de Investiții a oferit sprijin
    pentru mai multe proiecte în România, inclusiv pentru construirea
    spitalelor regionale din Iași, Craiova și Cluj-Napoca.


    În plenul Parlamentului European,
    europarlamentarul Alin Mituță a declarat că per total, Banca Europeană de
    Investiții și-a făcut datoria în 2021, dar mai
    sunt câteva elemente care trebuie îmbunătățite cum ar fi : distribuția geografică echitabilă și transparentă a
    investițiilor, cu accent pe regiunile mai puțin dezvoltate sau prioritate
    pentru investițiile care contribuie la securitatea energetică.




    2021 a fost într-adevăr un an dificil, cu
    multiple crize provocate de pandemie. Banca Europeană de Investiții a jucat un
    rol important, sprijinind furnizarea de vaccinuri, infrastructura de sănătate
    și, bineînțeles, companiile care au fost grav afectate.

    Crizele, evident, nu
    s-au terminat și din contră, s-au multiplicat și de aceea avem în continuare
    nevoie ca BAI să fie în prim plan pentru a sprijini economia europeană și,
    evident, tranziția ecologică și digitală. Și, bineînțeles, avem în egală măsură
    nevoie de BEI să continue și să-și îndeplinească rolul tradițional de investitor
    în infrastructura și coeziunea Uniunii.

    Pentru toate acestea, cred că e necesar
    ca Banca Europeană de Investiții să dezvolte mai mult asistența tehnică în
    regiunile care au cea mai mare nevoie, de asemenea, să continue să acorde
    prioritate investițiilor în infrastructura de sănătate pentru a reduce
    inegalitățile dintre țări, să sprijine investițiile în tranziția și autonomia
    energetică atât în Uniunea Europeană, dar și în țările candidate care se
    confruntă cu mari probleme, așa cum este Republica Moldova, să investească în
    securitate alimentară, în agricultură și în zonele rurale. Sunt niște domenii
    care sunt de multe ori uitate și, bineînțeles, să asigure un nivel de
    transparență și etică în toate domen
    iile.


  • Parteneriat strategic româno – nipon

    Parteneriat strategic româno – nipon

    București și Tokyo spusiră vreari ti ligături bilaterale ma streasi, iara, di marță, eali va shibă adusi pi nivel de parteneriat strategic. Dimi, aestu easti scupolu a vizităllei oficială di trei dzăli pi cari șeflu a statlui român, Klaus Iohannis, u faţi tru arhipeleaglu nipon. Marță, liderul di București va s’hibă aştiptatu di amirălu ali Japoniei, Naruhito, şi va s’andămusească cu premierul Fumio Kishida, cu cari va s’vulusească Declaraţia comună di băgari tru lucru a parteneriatlui strategic anamisa di aţeali dauă văsilii.



    Şeflu a statlui român avea dimăndată, la andamusea di cafi anu cu şefii a misiunilor diplomatiţi acreditaţ tru România, cari s’ţănu tru ahurhita a anlui, că ligăturli cu Japonia va s’hibă adusi pi aestu livelu tru 2023. Simnarea a documentului ncllidi un lărguriu proţesu di consultări şi negocieri, la ţinţi ani di la adoptarea apofasillei di lansare, tru cadrul a dialoglui anamisa di prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, şi llirtatlu premier Shinzo Abe.



    Aestu easti doileu parteneriat strategic simnatu cu un stat asiatic, după aţelu cu Coreea de Sud. Instituirea Parteneriatului Strategic cu Japonia va s’nsimneadză, aşi, niintarea a cooperarillei româno-japoneze la nai ma analtulu nivel şi treaţirea la ună etapă superioară de valorificari a potenţialui bilateral, pi thimellilu a valorilor şi a prinţipiilor ambărţitati di aţeali dauă văsilii. Simnarea aluştui documentu important nsimneadză avansarea cooperarillei româno-japoneze pi ma multe paliere. Easti zborlu ti politica externă şi dialogul pi teme di securitate, asistenţa tră dezvoltare, neise ti colaborarea tru domeniile culturăllei, ştiinţălleei şi tehnologiillei, inovarillei, cercetarillei şi dezvoltarillei.



    Vizita a prezidentului Klaus Iohannis ari şi ună vărtoasă dimensiune economică, Japonia hiinda nai ma mari investitor asiatic tru România. Ti spuneari că aţeali aproapea 400 di societăţi comerciale cu capital japonez ditu văsilie scoati tu videală, tru aestu kiro, cama di 40.000 di locuri di lucru. Potenţialu di creastire easti di simasie, nica şi tru domeniile cu nai ma analtu livelu di inovaţie, cum dezvoltarea tehnologiillei di turlie reactoare modulari ñiţ, adrarea şi distribuţia di hidrogen veardi, producţia di optică de mari puteari, infrastructura a bărnului ditu soni ică bitisearea a magistralăllei M6 a metroului di Bucureşti.



    Ditu aestă videală, vizita prezidentului ali Românie va s’aibă ună vărtoasă dimensiune economică şi ti ligături streasi ti investiţii şi a cooperari tru materie de inovaţie tehnologică, ma multu andicra di dimensiunea politică şi ti aţea ali anvărtuşeari ti alăxerli culturali şi a ligăturloru interumane. Şeflu a statului roman, Klaus Iohannis, ari fută tru Japonia tru anlu 2019, cându lo parti la ţeremonia di băgari pi ipotisi a amirălui Naruhito.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Președintele României, Klaus Iohannis, va face o vizită oficială de trei zile în Japonia

    Președintele României, Klaus Iohannis, va face o vizită oficială de trei zile în Japonia

    Președintele României, Klaus Iohannis, va face, începând de luni, o vizită oficială de trei zile în Japonia, unde va avea întrevederi cu Împăratul Naruhito, cu prim-ministrul Fumio Kishida, precum și cu președinții celor două Camere ale Dietei Naționale a Japoniei.

    Obiectivul principal al vizitei este ridicarea relației bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, prin semnarea Declarației Comune de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia. Semnarea documentului încheie astfel un amplu proces de consultări și negocieri, la cinci ani de la adoptarea deciziei de lansare a acestui Parteneriat Strategic, în cadrul dialogului dintre Președintele României, Klaus Iohannis, și regretatul premier Shinzō Abe, de la București.

    Instituirea Parteneriatului Strategic cu Japonia va marca, astfel, avansarea cooperării româno-japoneze la cel mai înalt nivel și trecerea la o etapă superioară de valorificare a potențialului bilateral, în baza valorilor și a principiilor împărtășite de cele două țări, pe trei dimensiuni cheie: politica externă și dialogul pe teme de securitate, cooperarea economică și în domeniul asistenței pentru dezvoltare, respectiv cooperarea în domeniile culturii, științei și tehnologiei, inovării, cercetării și dezvoltării.

    După vizita în Japonia, Klaus Iohannis, va merge, tot săptămâna viitoare, în Singapore, prima vizită la nivel de președinte al României în această țară, din ultimii 20 de ani. Şeful statului român va avea convorbiri oficiale cu președintele Halimah Yacob și cu prim-ministrul Lee Hsien Loong.

    Agenda vizitei de stat în Singapore cuprinde intensificarea cooperării în domeniile IT, educație, cercetare, securitate alimentară, conectivitate, securitate cibernetică și înalte tehnologii, combaterea schimbărilor climatice și tranziția verde.

    În materie de cooperare economică și sectorială între România și Singapore, pornind de la dinamica pozitivă a schimburilor comerciale în ultimii ani, inclusiv de la faptul că țara noastră este al treilea mare furnizor din Uniunea Europeană de servicii IT în Singapore, interesul României vizează aprofundarea și amplificarea acestui palier de colaborare, prin inițierea de noi proiecte bilaterale.

    Va fi promovat interesul României pentru atragerea investițiilor singaporeze, inclusiv în ceea ce privește proiectele prioritare de interconectare din cadrul Inițiativei celor Trei Mări, în contextul în care președintele Iohannis găzduiește la București, în acest an, Summitul acestei platforme, alături de Forumul de Afaceri, iar unul dintre obiectivele urmărite este creșterea contribuțiilor la Fondul de Investiții al Inițiativei.

    Președintele României va sublinia, totodată, contribuția țării noastre la securitatea alimentară globală și va prezenta potențialul pe care portul Constanța și Dunărea le au pentru conectarea cu Europa Centrală și nu numai.

  • Noi investiții aprobate de guvern

    Noi investiții aprobate de guvern

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat, miercuri,
    lista celor 27 de unităţi medicale sau spitale publice care vor fi construite,
    renovate şi dotate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – peste
    2,1 miliarde de euro puşi la dispoziţia României de Comisia Europeană.

    Potrivit
    unui comunicat al Executivului, este vorba despre investiţii care vizează
    asigurarea de noi servicii medicale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor
    existente, precum şi investiţii în echipamente medicale pentru infrastructura
    sanitară nou construită sau renovată. Proiectul include aproape 3.000 de paturi
    în unităţi medicale cu eficienţă energetică sporită şi peste 10.000 de paturi
    dotate inclusiv cu echipamente digitalizate. Guvernul precizează că un o parte
    importantă din obiectivele de investiţii nou construite vor înlocui clădiri
    existente cu risc seismic ridicat, cum este cazul Institutului C.C Iliescu
    din Bucureşti, ce va fi reconstruit în întregime. Cele 27 de obiective de
    investiţii selectate au fost stabilite în urma evaluării operate de ministerul
    Sănătăţii, pe baza unor criteriile de eligibilitate şi de ierarhizare pe care
    guvernanţii le consideră riguroase. Între unităţile medicale care au întrunit
    criteriile necesare pentru includerea pe această linie de finanţare se regăsesc
    Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, noi
    secţii la Spitalul Nr. 2 din Vaslui, precum şi Spitalul Judeţean de
    Urgenţă din Bistriţa. Termenul asumat de Guvern pentru realizarea
    acestor obiective e vara anului 2026.

    Executivul a alocat, tot în şedinţa de
    miercuri, 51 de milioane de lei (echivalentul a peste 10 milioane de euro) pentru
    reabilitarea şcolilor din judeţul Gorj, afectate de cutremurele cu
    magnitudinea peste 5 de săptămâna trecută, care au provocat avarii majore şi o
    panică acută, dar nu s-au soldat cu victime.

    Şcoli sigure şi sănătoase
    este noul program prin care Guvernul intenţionează să consolideze cele 39 de
    unităţi şcolare încadrate în prima clasă de risc seismic, precum şi alte
    obiective educaţionale.

    Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, precizează că noul
    program prevede reducerea termenelor pentru eliberarea certificatului de
    urbanism, a avizelor şi acordurilor, precum şi autorizaţiei de construire.
    Ministrul mai spune că beneficiarii acestui program sunt unităţile
    administrativ-teritoriale care deţin în proprietate clădirile şcolare şi tot
    acestea vor fi cele care vor începe proiectele de investiţii.

    Până atunci,
    premierul Nicolae Ciucă a cerut ministerului Educaţiei să vină cât mai
    repede cu soluţii în sprijinul autorităţilor locale, astfel încât copiii să
    poată fi relocaţi în spaţii sigure.


  • A fost aprobată schema României pentru investiţii în baterii şi panouri fotovoltaice

    A fost aprobată schema României pentru investiţii în baterii şi panouri fotovoltaice

    Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de 259 de milioane de euro. Prin această schemă se urmărește sprijinirea investițiilor în producția, asamblarea și reciclarea bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice. Ajutorul va fi finanțat parțial prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României. Măsura urmărește mai multe obiective: în primul rând să contribuie la dezvoltarea regională prin direcționarea ajutoarelor către sectoare în care cererea este în creștere. Vorbim și despre crearea unor noi locuri de muncă ce necesită o forță calificată, dar și despre o economie mai sustenabilă și mai competitivă. În al doilea rând, măsura urmărește promovarea tranziției verzi a României și a UE.

    Ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe către companiile active, care desfășoară activități în domeniul producției, asamblării și reciclării bateriilor și panourilor fotovoltaice, situate în zonele eligibile pentru ajutoare regionale din România şi se va derula până la 31 decembrie 2024.

    Zonele sunt stabilite în harta ajutoarelor regionale a României, care precizează și cuantumul maxim al ajutorului de stat ce poate fi acordat pentru fiecare beneficiar.

    Această schemă românească în cuantum de 259 de milioane EUR, va asigura un sprijin esențial pentru producția de baterii, celule și panouri fotovoltaice. Măsura va promova dezvoltarea economică a celor mai defavorizate zone din România, în conformitate cu obiectivele de coeziune ale Uniunii și contribuie la accelerarea tranziției verzi, a spus Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

    Degradarea mediului, alături de schimbările climatice, reprezintă o amenințare existențială pentru Uniunea Europeană și pentru întreaga lume.

    Din dorința de a contracara aceste provocări, Comisia Europeană a lansat Pactul verde, care își propune să transforme Uniunea într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Pactul verde european are ca scop atingerea neutralității climatice a Europei până în 2050.


  • Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale din UE

    Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale din UE

    Zonele rurale reprezintă
    aproximativ 83% din teritoriul total al Uniunii Europene și găzduiesc
    aproximativ 137 de milioane de persoane, adică 30% din populația Uniunii.
    Zonele rurale sunt deosebit de importante ca locuri pentru producția de
    alimente, pentru păduri și producția de energie, precum și pentru realizarea
    Pactului verde european, a neutralității climatice și a obiectivelor de
    dezvoltare durabilă ale Uniunii Europene. Politicile și măsurile de la nivelul
    Uniunii Europene, combinate cu cele naționale, regionale și locale, sunt
    esențiale pentru asigurarea prosperității și bunăstării cetățenilor europeni
    din mediul rural, precum și pentru abordarea provocărilor cu care se confruntă
    aceștia, și anume declinul și îmbătrânirea populației, un risc mai mare de
    sărăcie și excluziune socială, și mai puține oportunități de locuri de muncă de
    calitate. Dezvoltarea zonelor rurale trebuie să rămână o prioritate pe agenda
    Uniunii Europene şi de aceea este nevoie de o viziune pe termen lung pentru
    zonele rurale.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European,
    eurodeputatul, Dacian Cioloş.


    Zonele rurale și-au
    dovedit reziliența atât în timpul pandemiei de COVID-19, cât și acum, de când
    Ucraina este atacată de Rusia, au dovedit că pot asigura aprovizionarea cu
    alimente, mai ales prin lanțuri scurte. Cu toate acestea, zonele rurale
    continuă să aibă probleme structurale mari. E nevoie în continuare de investiții
    atât în infrastructura de bază, dar și în servicii publice, mai ales pentru
    educație și sănătate, pentru că e o problemă în continuare de coeziune, de
    diferență, de dezvoltare, chiar dacă nu atât de mult între Est și Vest cât era
    pe vremuri, dar din ce în ce mai mult între zonele urbane și zonele rurale,
    chiar în interiorul aceleiași regiuni. De aceea e nevoie de investiții, mai
    ales pentru a atrage și a fixa tineri în mediul rural, atât în activitatea
    agricolă, dar și pentru dezvoltarea economică și socială în general. Și e
    important să investim în zonele rurale, pentru că pentru Uniunea Europeană sunt
    un element de identitate, aici sunt ancorate tradiții. Dar sunt convins că
    zonele rurale pot fi și la originea modernizării societății europene, dacă
    investim suficient în aceste zone și fixăm tinerii în mediul rural.


  • Mașinile electrice câștigă tot mai mult teren în UE

    Mașinile electrice câștigă tot mai mult teren în UE

    Mașinile electrice au ajuns anul trecut la o cotă record de peste 12 la sută din piața Uniunii Europene. O țară domină clasamentul vânzărilor, Germania, cu aproape 200 de mii de astfel de autovehicule vândute. Este urmată de Franța, în timp ce Suedia, ocupanta locului trei, este țara cu cea mai mare creștere a vânzărilor de autovehicule electrice în procente, 65 la sută. La polul opus este Italia, mai conservatoare în acest domeniu, cu o scădere de 26 la sută, arată datele Asociației Constructorilor Europeni.

    În România s-au înmatriculat 11 600 de vehicule electrice, cu 300 mai mult decât în Polonia.

    Cota de piață a vehiculelor cu motoare convenționale (benzină sau motorină) a continuat să scadă, dar, cu toate acestea, au reprezentat peste jumătate din totalul mașinilor noi vândute anul trecut.

    Toate aceste date arată că se fac pași importanți către atingerea obiectivului Uniunii Europene potrivit căruia din 2035, adică peste 12 ani, în întreg spațiul comunitar nu vor mai putea fi vândute automobile noi pe benzină şi motorină. Vor fi interzise şi maşinile hibride, întrucât planul, menit să combată schimbările climatice, va permite echiparea noilor autovehicule doar cu motoare cu emisii zero de dioxid de carbon.

    Nu îi privați pe europeni de posibilitatea de a conduce mașini electrice curate, atrăgătoare și accesibile ca preț construite chiar în Europa, a afirmat anul trecut într-o dezbatere în legislativul comunitar vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Și tot el a recunoscut că tranziția presupuneeforturi considerabile:

    Nimic din ce am propus nu va fi ușor de pus în practică, va fi al naibii de greu. Știu acest lucru. Dar trebuie să luăm măsuri.

    Iar industria auto pare hotărâtă să facă pasul către electrificare.

    Cel mai bun argument că susținem acest angajament sunt investițiile. Constructorii europeni vor aloca nu mai puțin de 250 de miliarde de euro, a dat asigurări președintele Asociației constructorilor europeni, Luca de Meo, într-o conferință de presă la Bruxelles. El a admis că preţul unor maşini electrice este deocamdată ridicat, dar a promis că va scădea pe măsură ce industria se va dezvolta. Luca de Meo a cerut pe de altă parte guvernelor din statele membre să amplaseze mai multe staţii de încărcare.


  • Importanța zonelor rurale în asigurarea securității alimentare

    Importanța zonelor rurale în asigurarea securității alimentare

    UE
    este cunoscută în întreaga lume pentru alimentele și tradițiile
    sale culinare și reprezintă unul dintre principalii
    producători și
    exportatori neți de produse agroalimentare din lume. Datorită
    resurselor sale agricole excepționale, UE poate și trebuie să
    joace un rol-cheie în garantarea securității alimentare la nivel
    mondial. Pentru
    a funcționa eficient și a rămâne moderne și productive, atât
    fermele, cât și sectoarele din amonte și din aval au nevoie de
    acces rapid la cele mai recente informații despre domeniul agricol,
    despre metodele de cultivare și de creștere și despre evoluțiile
    pieței.

    În
    perioada 2014-2020, resursele PAC au fost direcționate către
    furnizarea unor tehnologii de mare viteză, a unor servicii de
    internet mai bune și a unei infrastructuri de calitate pentru circa
    18 milioane de europeni din mediul rural – echivalentul a 6,4 %
    din populația rurală a UE.

    În plenul Parlamentului European,
    europarlamentarul Daniel Buda a făcut apel la lansarea unor programe
    ample de investiții în zonele rurale și la reducerea
    birocrației în procesul de accesare a fondurilor europene!


    Cu
    toții suntem conștienți de importanța zonelor rurale, indiferent
    dacă vorbim de securitatea alimentară sau de combaterea
    schimbărilor climatice ori de turism! Cu toate acestea,
    politicile europene nu au reușit să dezvolte aceste zone, astfel
    încât astăzi doar 11% din exploatațiile agricole din UE sunt
    conduse de fermieri sub 40 de ani!

    Investițiile
    în internetul cu bandă largă, în serviciile de alimentare cu apă,
    conectivitate rutieră, asistență medicală și educație sunt
    indispensabile. Trebuie să fim conștienți că doar în momentul în
    care decalajul dintre urban și rural va fi eliminat, vom putea vorbi
    cu adevărat despre inversarea tendințelor demografice. Sinergia
    fondurilor și consolidarea programului LEADER trebuie să fie
    dublate de reducerea birocrației în procesul de accesare a
    fondurilor europene. Războiul din Ucraina ne-a demonstrat încă
    o dată importanța păstrării capacităților zonelor rurale de a
    furniza alimente de calitate și la prețuri accesibile.Tocmai de
    aceea, vreau să subliniez necesitatea ca politicile Comisiei
    Europene să fie ancorate în noile realități.


  • Proiecti tră 2023

    Proiecti tră 2023

    Sănătatea, educaţia şi investiţiile, niva şi agiundzearea a scupadzloru şi a jaloanilor asumate pritu Planul Național de Redresari și Reziliență suntu protili domenii cari va s’hărsească, anlu aestu di ună ma mari atenţie. După cum dimăndă premierul Nicolae Ciucă, proiecte ghini ndreapti și asumate cari mutrescu aesti sectoari fură aprukeati la nivelu a coaliţillei de guvernari, ama şi cu partenerllii ditu Uniunea Europeană ică cu aţelli cu cari România ari parteneriate strateghiţi.


    Nicolae Ciucă feaţi timbihi, ama că, tră realizarea aluştoru, easti ananghi di solidaritati di empatie la nivel naţional, di dialog cu partenerii sociali, de colaborari cu tuti instituţiile, di ună ma bună colaborari anamisa di ministere şi di stabilitate politică.


    “Avem zburătă, tra s’bitisimu şi să aprukemu, ma largu, pacheta di nomuri ali Educaţiei, ş-deapoa, unăoară ţi va s’ahurhească naua sesiune parlamentară, s’avem asigurat pacheta di nomuri cari va s’intra tru dbatu la Parlamentˮ, spusi prim-ministrul.


    Executivul ari lansată, tru debatu publicu proiectul di apofasi di Guvern mutrinda darea a bursilor tru xinătati tră stagii de studii universitari di masterat, doctorat, postdoctorale şi cercetari. Cuantumlu a bursăllei ti un mesu va s’hibă nai ma ptănu di 1000 di euro, iara statlu român va s’asigruripsească păltearea a transportului ditu România până la loclu di dizvărteari a stagiului şi retur. După bitisearea a stagiului, bursierlu va ş’ahurhească studiile universitari ică postuniversitari tru văsilie.


    Pritu aestă misură, pot s’hib formaţ specialişti tru domenii di maxim interes tră România, catacum aţelu energetic, bioeconomie, econanotehnologii, afaceri transatlantiţi, relaţii internaţionale, diplomaţie ică guvernanţă europeană, easti di păreari ministrul ali Educaţie, Ligia Deca. Uidisitu cu aesta, posibilitatea ti făţearea a niscăntoru ahtări stagii universitari va u facă ma cu hăiri calitatea şi, tru idyiulu kiro, aplicabilitatea cercetarillei româneşti pritu sincronizarea cu năili tendinţi di cercetari. Tru atea ţi mutreaşti sistemul medical, Guvernul ari tru videală misuri cari mutrescu fătearea ma cu hăiri a aluştui cum easti modernizarea a spitalelor prin PNRR ică prin proiecte europeani.



    Di altă parte, premierul Nicolae Ciucă estimeadză că, tu bitisita-a anlui, România poati s’agiungă pi un grad di amintari a fondurilor europene di aproapea 95%. Tru ună postari pi un şingiru di socializari, şeflu a guvernului năpoi aduţi aminti că Bucureștiul ari loată anlu ţi tricu, di la Bruxelles pisti 11 miliarde di euro, nai ma mari valoari di la aprukearea tru bloclu comunitar. El spuni că, anlu ţi tricu, rata di absorbţie criscu di la 50 la pisti 70%. Păradzlli europeni cari intră tru România lipseaşti s’ndrupască, prota ş-prota, investiţiile, spuni premierlu Nicolae Ciucă, ase că economia naţională s’poată s’rezista la provocărli ică efectili cari va s’dukească la nivelul economiillei europene ică mondiale.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Proiecte pentru 2023

    Proiecte pentru 2023

    Sănătatea, educaţia şi investiţiile, inclusiv atingerea ţintelor şi jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență sunt principalele domenii care vor beneficia, în acest an, în România, de o mai mare atenţie. După cum a anunțat premierul Nicolae Ciucă, proiecte bine conturate și asumate care vizează aceste sectoare au fost agreate la nivelul coaliţiei de guvernare, dar şi cu partenerii din Uniunea Europeană sau cu cei cu care România are parteneriate strategice.

    Nicolae Ciucă a atras, însă, atenția că, pentru realizarea acestora, este nevoie de solidaritate, de empatie la nivel naţional, de dialog cu partenerii sociali, de colaborare cu toate instituţiile, de o mai bună colaborare între ministere şi de stabilitate politică.

    Am discutat, deja, să finalizăm şi să agreăm, în continuare, pachetul de legi ale Educaţiei, urmând ca, odată ce va începe noua sesiune parlamentară, să avem asigurat pachetul de legi care va intra în dezbatere în Parlamentˮ, a afirmat prim-ministrul.

    Executivul a lansat, deja, în dezbatere publică proiectul de hotărâre de Guvern privind acordarea burselor în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat, doctorat, postdoctorale şi cercetare. Cuantumul bursei lunare va fi de cel puţin 1000 de euro, iar statul român va asigura inclusiv plata transportului din România până la locul de desfăşurare a stagiului şi retur. După finalizarea stagiului, bursierul îşi va relua studiile universitare sau postuniversitare în ţară.

    Prin această măsură, se pot forma specialişti în domenii de maxim interes pentru România, precum cel energetic, bioeconomie, econanotehnologii, afaceri transatlantice, relaţii internaţionale, diplomaţie sau guvernanţă europeană, este de părere ministrul Educaţiei, Ligia Deca. Potrivit acesteia, posibilitatea efectuării unor astfel de stagii universitare va îmbunătăţi calitatea şi, în același timp, aplicabilitatea cercetării româneşti prin sincronizarea cu noile tendinţe de cercetare. În ceea ce privește sistemul medical, Guvernul are în vedere măsuri care vizează îmbunătăţirea acestuia cum ar fi modernizarea spitalelor prin PNRR sau prin proiecte europene.


    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă estimează că, la sfârşitul anului, România ar putea atinge un grad de absorbţie a fondurilor europene de aproximativ 95%. Într-o postare pe o reţea de socializare, şeful guvernului reaminteşte că Bucureștiul a primit, anul trecut, de la Bruxelles peste 11 miliarde de euro, cea mai mare valoare de la admiterea în blocul comunitar. El spune că, anul trecut, rata de absorbţie a crescut de la 50 la peste 70%. Banii europeni care intră în România trebuie să susţină, în primul rând, investiţiile, afirmă premierul Nicolae Ciucă, astfel încât economia naţională să poată rezista provocărilor sau efectelor care se resimt sau se vor resimţi la nivelul economiei europene sau mondiale.


  • Fonduri pentru accelerarea tranziţiei către o energie curată

    Fonduri pentru accelerarea tranziţiei către o energie curată

    În acest an, cele 61 de propuneri de investiții selectate în cadrul Fondului pentru modernizare se concentrează pe producția de energie electrică din surse regenerabile, pe modernizarea rețelelor energetice și pe eficiența energetică în sectorul energetic, în industrie, în clădiri și în transporturi, precum și pe înlocuirea producției de cărbune cu un combustibil cu o intensitate mai mică de carbon.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, aceste proiecte vor contribui la modernizarea sistemelor energetice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei, transporturilor și agriculturii și la îmbunătățirea eficienței energetice. Sprijinirea acestor investiții va ajuta statele membre respective să își atingă obiectivele climatice și energetice pentru 2030 și să accelereze tranziția ecologică a Uniunii Europene.

    România a primit cele mai mari sume – 1,39 miliarde de euro, urmată de Cehia – cu 1,34 miliarde şi Polonia cu peste 600 de milioane. Celelalte ţări care au beneficiat, în acest an, de fonduri pentru accelerarea tranziției către energia curată sunt Slovacia, Croaţia, Lituania, Ungaria şi Estonia.

    În luna iunie, au fost deja plătite 2,4 miliarde de euro pentru a sprijini 45 de propuneri de investiții, sumă la care se adaugă o plată în decembrie de 1,71 miliarde de euro pentru a sprijini alte 16 proiecte.

    În România, aceste fonduri vor fi folosite pentru construirea a 8 parcuri fotovoltaice și a două centrale cu turbine cu gaz cu ciclu combinat, înlocuirea lignitului cu surse regenerabile și gaz pentru producerea de energie electrică, precum și modernizarea rețelelor de electricitate.

    Termenul limită până la care statele membre beneficiare trebuie să prezinte propuneri de investiții pentru un potențial sprijin din partea Fondului pentru modernizare în următorul ciclu de plăți este 19 ianuarie 2023, pentru propunerile neprioritare și 16 februarie 2023, pentru cele prioritare.


  • Păradz europeni tră regiunili di dezvoltare

    Păradz europeni tră regiunili di dezvoltare

    Ministerlu a Investiţiilor şi Proiectelor Europene di Bucureşti deadi hăbarea că apruke aprobarea oficială ditu partea Comisiei Europene tră Programul Regional Bucureşti-Ilfov. Harta descentralizarillei fondurilor europene easti, ase, completă, cundille instituţia.


    Programul Regional Bucureşti-Ilfov s’hărseaşti di ună alocari totală di pisti 1,4 miliardi di euro şi andrupasti, pritn finanţări specifice, transformarea regiunillei tru ună regiune competitivă pritu inovare, digitalizare şi antreprinderi dinamiţi, digitală, tu suţălle cu fisea, cu mobilitate urbană analtă şi accesibilă.


    Tutunăoară, Bucureşti-Ilfov va s’agiungă, haristusită a proiectelor finanţate di UE, ună regiune cu infrastructură educaţională modernă, atractivă şi incluzivă.


    Ateali optu Programe Regionale aferente perioadăllei 2021-2027 s’hărsescu di ună alocari totală di pisti 11 miliardi di euro. Unăoară cu aprobarea a Programlui Bucureşti-Ilfov, tuti aţeali optu programe regionale, corespunzătoare a regiunilor di dezvoltari, avură aviz pozitiv ditu partea a Executivului european. Eali fură adrati aţea turlie tra s’da izini ti transferul di axizeri administrative şi financiare di la nivelu ali administraţie publiţi centrale la nivelu ali administraţie publică ditu unităţli administrativ-teritoriale, deadunu cu resursili financiare anănghisiti ti exercitarea-a aluştoru, cundilleară reprezentanţăllii a ministerului.


    “Himu tru un moment tru cari putem să spunemu că cilăstăserli ţi li ahurhimu tru 2020, tru precedentul mandat, ş’aflară finalitatea tru ună aprăftăsită cari va s’hibă di mari impactu tră domeniul a fondurlor europene”, spun aeşti.


    Regiunea Bucureşti-Ilfov ari un caracter ahoryea andicra di alanti regiuni di dezvoltare. Acă ari nai ma ñica suprafaţă, adună aproape 13,5% ditu populaţia a văsiliillei, hiinda regiunea nai cama multu populată şi cu nai ma analtu grad di urbanizare. Programul mutreasti dizvoltarea unei economii mintimenă, sustenabile şi incluzivă cu scupolu ti fătearea cama bunu standardulu di bană şi creaştirea a rezilienţăllei andicra di provocărli societale.


    Tru idyiulu kiro, programul va s’valorifică potenţialu competitiv şi va u facă cama cu hăiri capacitatea tra s’aducă dinintea a cetăţeañilor şi a antreprinderilor un mediu atractiv, durabil, curat şi incluziv, tru cari aeşti va s’voru s’băneadză şi s’inveastiască, pritu promovarea a inovarillei, digitalizarillei, acceslui echitabil la serviţi publiţi moderne, educaţie şi oportunităţ di afaceri.


    Tuti aestea va s’acaţă tru isapi impearativele eficientizarillei consumurilor energhetiţi, ñîcurarea a emisiilor di CO2 şi adaptarea la provocărli climatice, declară ministrul Marcel Boloş.


    Regiunile di dizvoltare nu suntu unităţ administrativ-teritoriale. Eali suntu zone ţi adună ma multi jiudeţi viţini ică aprukeati geografic, cari andregu un cadru di implementare şi di evaluare a politicăllei di dizvoltare regională. Cathi ună regiune easti coordonată di câti ună agenţie tră dezvoltarea regională, aestea hiinda organismi niguvernamentale.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Bani europeni pentru regiunile de dezvoltare

    Bani europeni pentru regiunile de dezvoltare

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene de la Bucureşti a anunţat că a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Regional Bucureşti-Ilfov. Harta descentralizării fondurilor europene este, astfel, completă, a precizat instituţia.

    Programul Regional Bucureşti-Ilfov beneficiază de o alocare totală de peste 1,4 miliarde de euro şi susţine, prin finanţări specifice, transformarea regiunii într-o regiune competitivă prin inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice, digitală, prietenoasă cu mediul, cu mobilitate urbană ridicată şi accesibilă.

    Totodată, Bucureşti-Ilfov ar urma să devină, graţie proiectelor finanţate de UE, o regiune cu infrastructură educaţională modernă, atractivă şi incluzivă.

    Cele opt Programe Regionale aferente perioadei 2021-2027 dispun de o alocare totală de peste 11 miliarde de euro. Odată cu aprobarea Programului Bucureşti-Ilfov, toate cele opt programe regionale, corespunzătoare regiunilor de dezvoltare, au primit aviz pozitiv din partea Executivului european. Ele au fost elaborate în aşa fel încât să permită transferul de competenţe administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora, au subliniat reprezentanţii ministerului.

    Suntem într-un moment în care putem afirma că demersurile pe care le-am început în 2020, în precedentul mandat, şi-au găsit finalitatea într-o reuşită ce va fi de mare impact pentru domeniul fondurilor europene, spun aceştia.

    Regiunea Bucureşti-Ilfov are un caracter aparte faţă de celelalte regiuni de dezvoltare. Deşi are cea mai mică suprafaţă, concentrează circa 13,5% din populaţia ţării, fiind regiunea cel mai dens populată şi cu cel mai ridicat grad de urbanizare. Programul urmăreşte dezvoltarea unei economii inteligente, sustenabile şi incluzive în vederea îmbunătăţirii standardului de viaţă şi creşterii rezilienţei faţă de provocările societale.

    În acelaşi timp, programul va valorifica potenţialul competitiv şi îşi va îmbunătăţi capacitatea de a oferi cetăţenilor şi întreprinderilor un mediu atractiv, durabil, curat şi incluziv, în care aceştia îşi vor dori să locuiască şi să investească, prin promovarea inovării, digitalizării, accesului echitabil la servicii publice moderne, educaţie şi oportunităţi de afaceri.

    Toate acestea vor ţine cont de imperativele eficientizării consumurilor energetice, reducerii emisiilor de CO2 şi adaptării la provocările climatice, a declarat ministrul Marcel Boloş.

    Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale. Ele sunt zone ce grupează mai multe judeţe vecine sau apropiate geografic, care oferă un cadru de implementare şi de evaluare a politicii de dezvoltare regională. Fiecare regiune este coordonată de câte o agenţie pentru dezvoltarea regională, acestea fiind organisme neguvernamentale.


  • Politica Agricolă Comună 2023-2027: Planurile strategice ale României şi Bulgariei au fost adoptate

    Sunt disponibile, astfel, pentru România, aproape 15 miliarde de euro, iar pentru Bulgaria, peste 5 miliarde şi jumătate. Din totalul bugetului Uniunii Europene pentru aceste două ţări, peste 5,6 miliarde de euro sunt dedicate obiectivelor climatice şi de mediu şi eco-schemelor, iar 436 de milioane de euro tinerilor fermieri.

    Planul României vizează îmbunătăţirea mijloacelor de subzistenţă şi a competitivităţii fermierilor. Pe lângă sprijinul în privinţa veniturilor, circa un miliard de euro vor fi direcţionaţi către investiţii în ferme şi unităţi de procesare. România utilizează peste 40% din bugetul de dezvoltare rurală pentru a încuraja practicile prietenoase cu mediul în zone cu o valoare naturală ridicată, pentru a proteja biodiversitatea. Astfel de practici ar urma să fie folosite pe aproximativ 611.000 hectare de teren. Pentru a menţine atractivitatea zonelor rurale din România, planul va sprijini crearea a mai mult de 12.000 de locuri de muncă în aceste domenii, fiind acordată finanţare companiilor şi sectorului infrastructurii.

    În septembrie, Comisia Europeană a aprobat primul pachet de planuri strategice PAC pentru şapte ţări: Danemarca, Finlanda, Franţa, Irlanda, Polonia, Portugalia şi Spania, un pas important pentru punerea în aplicare a noii Politici Agricole Comune la 1 ianuarie anul viitor.

    Noua PAC este concepută pentru a contura tranziţia către un sector agricol european sustenabil, rezilient şi modern. În cadrul politicii reformate, finanţarea va fi distribuită mai echitabil fermelor familiale mici şi mijlocii, precum şi tinerilor fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniţi să adopte noi inovaţii, de la agricultura de precizie la metodele de producţie agroecologice. Prin sprijinirea unor acţiuni concrete în aceste domenii şi în altele, noua PAC poate fi piatra de temelie a securităţii alimentare şi a comunităţilor agricole din Uniunea Europeană.