Radio România Internațional

Tag: investitii

  • Economia europeană revine puternic din recesiune

    Economia europeană revine puternic din recesiune

    Pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricțiile s-au ridicat, din primăvară s-a reluat creşterea economică. Se preconizează că economia Uniunii Europene în ansamblu va atinge o rată de creștere de 5% în 2021, 4,3% în 2022 și 2,5% în 2023. Pentru Zona Euro, anul acesta ne aşteptăm ca ratele de creștere să fie identice cu cele de la nivelul întregii Uniuni Europene şi să atingă 2,4 % în 2023. La aproape 14% pe an, rata de creștere a Produsului Intern Brut în UE, în al doilea trimestru al anului 2021, a fost cea mai bună înregistrată vreodată. În al treilea trimestru, economia europeană a ajuns din nou la nivelul de dinaintea pandemiei și a trecut de la redresare la expansiune. Comisia preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune.

    Rata şomajului. După relaxarea restricţiilor, piaţa muncii s-a ameliorat semnificativ. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă şi mulți oameni şi-au reluat lucrul. Ne aşteptăm ca rata şomajului la nivelul întregii Uniuni să scadă de la 7,1% anul acesta, la 6,7% anul viitor și la 6,5% în 2023. Pentru Zona Euro, rata șomajului este estimată la 7,9% anul acesta, 7,5% anul viitor și 7,3% în 2023.

    Inflaţia. După mai mulți ani cu un nivel scăzut, rata inflaţiei a ajuns acum la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, în principal din cauza creșterii prețurilor la energie. Se preconizează că inflația în zona euro va atinge un maxim de 2,4% anul acesta, 2,2 % anul viitor și 1,4 % în 2023. La nivelul întregii Uniuni, Comisia estimează că inflația va atinge 2,6% anul acesta, 2,5% la anul și 1,6 % în 2023.

    Comisia avertizează în final că incertitudinile și riscurile legate de perspectivele de creștere în Uniunea Europeană rămân foarte ridicate. Pandemia nu a fost încă înfrântă, o eventuală reintroducere a restricţiilor ar afecta economiile, sunt în continuare blocaje în aprovizionarea globală, iar creşterea preţurilor la energie poate afecta consumul şi investiţiile. De asemenea, inflația se poate dovedi mai ridicată decât se anticipase.


  • Importanța dezvoltării comunităților sustenabile și a orașelor inteligente

    Importanța dezvoltării comunităților sustenabile și a orașelor inteligente

    Ce este acela un oraş inteligent? În viziunea Comisiei Europene, un astfel de oraş este un loc în care reţelele şi serviciile devin mai eficiente prin folosirea soluţiilor digitale în beneficiul locuitorilor şi al operatorilor economici. Aceasta merge dincolo de vechiul scop al utilizării resurselor într-un mod cât mai optim şi cu emisii cât mai mici. Cu alte cuvinte, într-un oraş inteligent avem reţele de transport mai inteligente, sisteme modernizate de alimentare cu apă şi eliminare a deşeurilor şi moduri mult mai eficiente de iluminare şi încălzire a clădirilor. Plus o administraţie mai interactivă şi mai responsabilă, spaţii publice mai sigure şi satisfacerea necesităţilor unei populaţii cu vârste din ce în ce mai înaintate.

    Nu în ultimul rând, este necesară reorientarea conceptului de oraș inteligent, de la o abordare bazată în primul rând pe tehnologie, către una centrată pe factorul uman.

    Prezentă la o conferinţă de profil, Ramona Chiriac, şefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a subliniat importanța dezvoltării comunităților sustenabile și a orașelor inteligente în ţara noastră, proiecte care se aliniază cu strategia Comisiei Europene pentru o Uniune Europeană mai verde și mai digitală.

    Ea a arătat că orașele inteligente au la bază o transformare socială care ar trebui să implice toate părțile interesate – de la autorități, la universități și locuitori. Scopul tuturor ar trebui să fie acela de a concepe soluții inteligente și durabile adaptate provocărilor şi situaţiei locale, atât din zonele urbane, cât și din cele rurale.

    Printre principalele inițiative ale Uniunii Europene care asigură un nou cadru pentru proiectarea acestor orașe inteligente, se numără și noul Bauhaus european. Acesta, împreună cu Pactul verde european, ar trebui să încurajeze județele și orașele din România să propună soluții inovatoare, care să combine elemente de funcționalitate cu elementele estetice, pentru economii europene mai inteligente și mai reziliente – a mai arătat Ramona Chiriac.

    Şefa Reprezentanței Comisiei Europene în România a mai adăugat că, în cadrul discuțiilor purtate cu autoritățile române naționale și regionale, Comisia Europeană a exprimat în mod constant faptul că investițiile propuse privind orașele inteligente în cadrul politicii de coeziune trebuie să se bazeze pe o logică de intervenție solidă, realizată în urma unor strategii stabilite prin abordarea participativă.


  • Programul G-RAIL Connecting regions în Regiunea Bucureşti – Ilfov

    Programul G-RAIL Connecting regions în Regiunea Bucureşti – Ilfov

    Programul, derulat în parteneriat cu
    instituții din Spania, Polonia și Franța, abordează caracteristicile căilor
    ferate din diferite regiuni europene, coeziunea, conexiunile, starea actuală și
    nivelul de eficiență energetică a infrastructurii feroviare.


    Concluziile și
    liniile directoare trasate în urma evenimentului ne sunt prezentate de Simona
    Curpăn – șefa Departamentului Promovare
    Regională şi Investiţii din cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov.



    Evenimentul a
    fost interactiv, cu prezentări video şi intervenţii ale reprezentanţilor
    regiunilor, cu accent pe experienţa, nevoile şi oportunităţile fiecăreia. De
    asemenea, s-a vorbit despre sistemul de instruire şi educaţie vocaţională și
    modul în care acesta abordează aspecte legate de acordul verde european în
    formarea sa privind transportul feroviar.




    Evenimentul a
    fost organizat de Comisia Europeană – DG Regio şi Comitetul European al
    Regiunilor. A devenit o platformă unică de comunicare și rețea, reunind regiuni
    și orașe din întreaga Europă, inclusiv politicieni, funcţionari publici,
    experți, oameni de afaceri și universitari.


    Sub
    titlul Împreună pentru
    redresare, programul din acest an s-a axat pe capacitatea Uniunii Europene și a guvernelor naționale și regionale de a
    sprijini cetățenii europeni și comunitățile lor locale cu măsuri practice și
    politici publice care vizează investițiile viitoare într-un mediu mai
    echitabil, mai ecologic și mai digital pentru recuperare.




    În acest sens,
    noua politică de coeziune și noua generație de programe ale Uniunii Europene pentru
    perioada 2021-2027, precum și
    instrumentele financiare ale UE pentru abordarea crizei COVID-19, vor fi
    esențiale în viitor.


    Astfel, în
    regiunea București-Ilfov, Programul Operațional Regional 2021-2027 își propune
    să asigure continuitatea viziunii strategice pentru dezvoltarea echilibrată
    pentru mai multe priorități: o regioune competitivă pentru inovare,
    digitalizare și întreprinderi dinamice, o regiune prietenoasă cu mediul, o
    regiune cu mobilitate ridicată și emisii scăzute de carbon, o regiune educată
    și o regiune accesibilă.

    Vă invităm să urmăriți site-ul nostru – adrbi.ro, sesiunea dedicată Programului Operațional
    Regional în consultare publică și vă rugăm să ne sprijiniți în contiunare prin
    formularea de observații, propuneri de
    modificare, precum și prin formularea de idei de proiecte sub forma fișei de
    proiect.






  • Unităţi de învăţământ noi sau reabilitate în oraşul Ciacova, judeţul Timiş

    Unităţi de învăţământ noi sau reabilitate în oraşul Ciacova, judeţul Timiş

    Vechea grădiniță
    din orașul timișean Ciacova a fost demolată și, în locul ei, o nouă clădire se
    apropie de finalizare. Investiția se ridică la aproape 2,7 milioane de lei și
    va putea fi inaugurată înainte de Crăciun. Tot pe fonduri europene, pe axa 5.1,
    va fi refăcut și turnul de apărare, principala atracție turistică din
    localitate. Alte proiecte depuse de administrația locală pe Axele 3.1 și 3.3m (pentru
    educație) au obținut finanțare pentru reabilitarea școlii primare din satul
    Obad dar și pentru școala primară din cadrul Liceului Alexandru Mocioni din
    Ciacova ne spune primarul, Petru Filip:


    Avem Școala de la Obad, apoi, grădinița cu program normal
    și prelungit din Ciacova unde s-a demolat vechea grădiniță. Lucrările sunt în
    proporție de 90 la sută efectuate, cam într-o lună de zile se va da în
    funcțiune și aceastsă locație. Apoi avem Școala cu Clasele I – IV din cadrul
    Liceului Alexandru Mocioni. Clădirea veche a fost demolată și urmează să
    construim una nouă. Aici întâmpinăm mici probleme pentru că în proiect nu s-au
    prevăzut soluții de consolidare a clădirilor învecinate. În ce privește Turnul
    de Apărare (Cula Turcească), lucrările sunt atribuite, constructorul își face
    treaba, avem termen până la finele anului viitor să se execute această lucrare
    și cred că ea va fi executată.


    Alte
    două licitații pentru efectuarea lucrărilor de restaurare a unor obiective
    istorice din Ciacova se apropie de final și sunt șanse ca în 2023 să fie
    finalizate. Edilul Petru Filip:


    La ansamblul urban Piața Cetății, monument istoric, va fi
    reabilitată piața, se recondiționează și două statui, se vor introduce liniile
    de curent în subteran. Va fi pietonală, piața. Palatul Administrativ se
    renovează pentru că este o clădire în care din 2000 nu a mai funcționat nimic
    acolo, se face un centru cultural pentru tineret, va fi Muzeul mutat acolo,
    Biblioteca și vor fi săli de conferințe, de cinema. Pentru astea două, acum s-a
    încheiat licitația pentru constructori, suntem la ultimele faze de verificare,
    se pare câ până la urmă o să avem câștigători la amândouă, pentru că până acum
    s-au mai derulat 4 licitații și nu s-a declarat nici o ofertă câștigătoare
    pentru că au avut probleme. Știți că sunt condițiile foarte severe la fondurile
    europene și constructorii vin de multe ori nepregătiți pe partea asta de tot
    ceea ce se cere în caietul de sarcini.


    Valoarea totală a
    lucrărilor este de aproximativ 8 milioane de euro. Prin programul PNDL-3,
    Anghel Saligny, administrația locală din Ciacova a depus proiecte pentru
    reabilitarea infrastructurii rutiere și introducerea rețelei de gaz.




  • CE și-a lansat programul de lucru pentru 2022

    CE și-a lansat programul de lucru pentru 2022

    CE a adoptat în
    octombrie programul de lucru pentru anul viitor care stabilește etapele agendei sale transformatoare către o
    Europă post Covid mai verde, mai echitabilă, mai digitală şi mai rezilientă.
    Programul Comisiei pe 2022 este structurat pe şase obiective şi include 42 de
    iniţiative, dintre care cele mai multe sunt iniţiative noi. Ne dă mai multe
    detalii despre acestea, Eliza Vaş, expert în cadrul Institutului European din
    România:

    Cele 6 obiective sunt legate de implementarea pactului verde european,
    a agendei de transformare digitală, a susţinerii unei economii în folosul
    cetăţenilor, a întăririi rolului global al UE, al promovării modului de viaţa
    european şi al consolidarii democraţiilor europene. Iar printre politicile şi
    iniţiativele pe care le vom vedea implementate anul viitor se numără şi
    următoarele: în primul rând o iniţiativă asociată economii circulare este cea
    privind îmbunătăţirea dreptului consumatorilor de a repara produse la preţuri
    accesibile; în zona agriculturii putem să vedem o iniţiativă care va fi propusă pentru actualizarea
    regulilor privind utilizarea pesticidelor şi diminuarea volumului acestora. O
    altă politică ce va fi adoptată este una privind rezilienţa cibernetică, având
    în vedere că atât în acest an cât şi în anul precedent UE s-a confruntat cu
    destul de multe probleme pe securitate cibernetică, iar pandemia din păcate a
    condus şi la o imfodemie.

    De asemenea, pe zona digitală o să vedem şi o
    accelerare a transformării digitale a sectorului energetic, inclusiv, în sfera
    consolidării siguranţei proceselor şi instrumentelor digitale care sunt
    folosite pe zona energetică.

    De asemenea, daca e să ne ducem la un nivel micro
    o să vedem o propunere care va fi înaintată pentru protejarea lucrătorilor care
    lucrează cu azbestul şi diminuarea unor riscuri care provin din această muncă.
    De aceea este important să reţinem că ceea ce face UE nu este doar la nivel
    macro, de îmbunătăţire a aspectelor generale, ci şi la nivel micro, de
    îmbunătăţire a vieţii fiecărui cetăţean.

    Tot în sfera digitală vom vedea şi o
    propunere privind plăţile instant în UE, dar şi o propunere privind aspecte
    legate de programul ALMA – se referă la posibilităţi de sprijinire a
    tinerilor pentru a dobândi experienţă profesională într-un alt stat membru. Un
    alt lucru foarte important este cel legat de îmbunătăţirea sprijinului pe care
    îl primeşte presa şi în acest sens vom vedea o iniţativă privind libertatea
    presei în UE şi, nu în ultimul rând, un aspect care merită să fie urmărit pe
    parcursul anului următor este cel legat de înfiinţarea unei Agenţii Europene
    pentru Etică.

    Comisia va continua să consolideze statutul unic al UE de
    lider mondial. În cursul anului viitor, UE va prezenta o nouă strategie intitulată Portalul mondial(Global
    Gateway) pentru a construi parteneriate în materie de
    conectivitate în întreaga lume, scopul fiind stimularea comerțului și a
    investițiilor. Până la sfârșitul acestui an, va fi prezentată o nouă Declarație comună UE-NATO, iar
    Comisia se va strădui să accelereze lucrările privind o veritabilă uniune europeană a apărării.


  • Instrumente împotriva scumpirii energiei

    Instrumente împotriva scumpirii energiei

    Statele UE pot acorda
    consumatorilor casnici sprijin de urgenţă sub forma unor bonuri valorice, de
    exemplu, sau prin plata parțială a facturilor,
    iar întreprinderilor
    ajutoare de stat şi reduceri de taxe şi impozite – toate pentru a amortiza
    impactul creşterii excepţionale a preţurilor la energie la nivel mondial. Sunt
    doar câteva dintre măsurile temporare recomandate recent la Bruxelles, măsuri
    care țintesc, preponderent, gospodăriile vulnerabile și micile întreprinderi.

    Guvernele sunt sfătuite și să-și extindă accesul la
    contracte de achiziţie de energie din surse regenerabile, pentru că energia
    curată nu e expusă la şocurile de preţ. Nu în ultimul rând, a apărut ideea
    creării de rezerve strategice de gaze prin achiziţii în comun, așa cum Uniunea a procedat în cazul
    vaccinurilor. Cifrele arată că UE se află acum față în față cu cele mai mari
    prețuri ale gazelor naturale din ultimii 15 ani, situație care se răsfrânge și
    asupra trendului ascendent al tarifelor la energia electrică. Fenomenul se
    resimte la nivel mondial și este strâns legat de reluarea activității economice
    la nivelul anterior pandemiei.

    Pentru România, prețurile mari se datorează,
    odată în plus, și liberalizării complete, la 1 iulie în acest an, a pieței
    energiei. Consecințele deja se resimt în prețurile alimentelor și, implicit, în
    inflație.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi:

    E limpede că şi economia românească este atinsă. Şi vedem o inflaţie în
    septembrie de 6,3%, o inflaţie foarte mare. Probabil că deja încep să se vadă
    efectele transmise de preţul energiei către celelalte preţuri. Vedem în primul
    rând la produsele agroalimentare, dar nu numai, pentru că şi în România sunt
    multe alte preţuri care au avut şi au creşteri. Din
    păcate, s-ar putea ca în România să fie doar un început. Deja se prognozează că
    România va depăşi 7% inflaţie anul acesta, poate chiar spre 7,5 se va ajunge.
    Pare de nestăvilit, şi nu numai România, întreaga Europă caută soluţii.

    În ecuația prețului
    crescut al energiei un rol aparte îl are Rusia – una dintre principalele surse
    de alimentare a Europei cu gaze naturale – care duce o politică de renunțare a
    tranzitului prin Ucraina. Moscova
    subminează securitatea energetică europeană pentru a-şi promova gazoductul Nord
    Stream 2 care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia şi
    Germania, via Marea Baltică, consideră analistul de politică externă Iulian
    Chifu:

    Federaţia Rusă joacă
    într-o variantă complet nepotrivită şi de subminare a securităţii energetice
    europene pentru a-şi promova Nord Stream 2 şi pentru a-l face funcţional. Pentru că trebuie spus că, chiar
    dacă a anunţat că şi-a încheiat conducta, capacitatea sa de a o face
    funcţională şi de a pune gaz acolo este foarte redusă. Sunt nişte proceduri
    foarte laborioase de validare. Toate sunt supuse sancţiunilor Statelor Unite.
    Or, trebuie văzut că în ultimul an exporturile Rusiei către zona europeană au
    fost extrem de scăzute, inclusiv pentru a fi puse în depozite. Într-un asemenea
    contex, primul lucru este faptul că preţul gazelor a crescut, pentru că îl vei
    lua iarna, nu vara, primăvara, când nu-l caută nimeni. În al doilea rând, nu ai
    pe unde să îl duci – prin conductele ucrainene şi altfel prin Nord Stream 2. Şi
    atunci aici este presiunea, pentru a obţine avizele şi a da drumul la Nord
    Stream 2.

    Rusia nu foloseşte energia ca armă şi este
    gata să discute cu UE stabilizarea pieţei europene de energie, spune, de
    cealaltă parte, preşedintele Vladimir Putin, care insistă, însă, pe necesitatea
    depolitizării problematicii energiei. Liderul de la Kremlin dă asigurări că
    Rusia îşi îndeplineşte integral angajamentele în domeniul livrărilor de gaze,
    cele în Europa crescând anul acesta cu 10% pe conducte, iar în total cu 15%,
    împreună cu cele de gaze lichefiate. Apropierea iernii a
    găsit, însă, depozitele de înmagazinare din Europa, inclusiv din România, cu un
    grad de încărcare foarte scăzut comparativ cu anii precedenți.

    Invitat la Radio
    România, eurodeputatul Gheorghe Falcă a vorbit despre
    măsurile pe care Bucureștiul le poate lua pe termen mediu:

    O criză aduce ceva negativ dar
    dă și posibilitatea de a gândi, de a avea o oportunitate pentru viitor. România
    nu a cumpărat gaze în bandă, cum se spune, din ianuarie până în decembrie,
    pentru că noi suntem producători de gaze și de aceea noi cumpăram gaze doar în
    timpul iernii și aveam un preț al gazelor mai mare decât în alte țări, pentru
    că nu luam în bandă. Acum Comisia propune să facă achiziții de gaze pentru
    întreaga UE, asta înseamnă că trebuie să încercăm să ne mărim capacitățile de
    depozitare și atunci evităm viitoarele crize. Mai mult de atât, pe termen
    mediu, putem spune că Ministerul Energiei are la dispoziție Fondul de
    modernizare de 10 miliarde de euro, care înseamnă în șase ani implementarea în
    energie verde eoliană și fotovoltaică; Programul Național de Redresare și
    Reziliență are 1,6 miliarde euro pe aceeași direcție; avem 10 miliarde de
    dolari pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 și modernizarea reactorului 1 de
    la Cernavodă; suntem interesați de extragerea gazelor naturale din Marea
    Neagră, unde vorbim de un miliard de metri cubi pe an și, mai mult de atât, noi
    avem 15 bazine hidrografice și ar trebui să întărim legislația pentru a crea
    microhidrocentrale, să nu poluăm, să nu intrăm în conflict cu ecologiștii, dar
    în același timp să beneficiem de aceste bazine.

    Pe de altă parte, rezolvarea situației energetice va
    duce la o economie mai stabilă și mai predictibilă și la creșterea
    investițiilor, mai spune eurodeputatul.

  • Viitorul regiunilor din România

    Viitorul regiunilor din România

    Peste 30 de experți au împărtășit exemple de bună practică, propuneri și
    inițiative împreună cu Elisa FERREIRA, Comisar European pentru
    Coeziune și Reforme. Aceasta a subliniat că trebuie identificate acele
    investiții care pot oferi oamenilor o viața mai bună și care, în același timp,
    să fie adaptate la noul scenariu generat de pandemie.


    Agențiile pentru Dezvoltare Regională și cetățenii din România trebuie să
    facă față provocărilor secolului 21, fie că este vorba despre revenirea după
    pandemie, sau despre tranziția digitală și verde. Ce putem reține din această
    criză este rolul important pe care îl joacă Uniunea Europeană și modul în care
    aceasta sprijină regiunile, afacerile locale și dezvoltarea regională […].
    Noi ne luăm angajamentul să sprijinim regiunile din România, prin instrumente
    și resurse, dar doar împreună putem să facem ca lucrurile să funcționeze.



    Referitor la investițiile din fonduri europene, Sorin Maxim, directorul
    general al ADR Vest și Președintele Asociației ROREG a spus că trebuie să
    investim banii europeni, și nu doar să-i cheltuim. La fel, și valorile
    europene, trebuie să le transferăm în planurile, programele și proiectele
    noastre.


    Astăzi în limbajul nostru comun există reflexul de a spune că trebuie să
    ne implicăm cu toții ca să cheltuim banii europeni. Eu spun că trebuie să
    investim banii europeni, și nu doar să-i cheltuim. Este o nuanță care trebuie
    corectată, atât în limbaj, cât și în abordare. La fel, și valorile europene,
    trebuie să le transferăm în planurile, programele și proiectele noastre.


    Tot Sorin Maxim a tras o concluzie a conferinței internaționale online
    Valorile europene în regiunile din România.


    Asociația ROREG și-a propus continuarea demersurilor necesare pentru
    aprobarea celor 8 Programe Operaționale Regionale (POR) și organizarea unor
    evenimente de promovare a regiunilor. Prioritatea noastră este coordonarea
    pregătirii perioadei de programare 2021-2027, în care Agențiile pentru
    Dezvoltare Regională din România îndeplinesc funcția de Autorități de
    Management pentru POR și gestionează simplu și eficient fondurile europene
    destinate dezvoltării regionale,     a punctat Sorin Maxim, președintele
    Asociației ROREG.


    Motoarele principale ale dezvoltării regionale în viitoarea perioadă vor fi
    proiectele inovatoare, cele care sprijină o economie neutră din punctul de
    vedere al emisiilor de carbon și care pun în prim plan nevoile cetățenilor.




  • Comisia anunță trei Pacte energetice la dialogul la nivel înalt al ONU din New York

    Comisia anunță trei Pacte energetice la dialogul la nivel înalt al ONU din New York

    În cadrul dialogului la nivel înalt al ONU privind energia, care a avut loc săptămâna trecută la New York, vicepreședintele executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans, și comisarul pentru energie, Kadri Simson, au prezentat trei pacte energetice, în parteneriat cu Agenția Internațională pentru Energie și Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile.

    Acestea vor contribui la mobilizarea investițiilor necesare pentru a asigura accesul universal la energie și pentru a accelera tranziția către o energie curată în întreaga lume.

    În primul rând, un nou proiect împreună cu Agenția Internațională pentru Energie va pregăti un program de reducere la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările dependente de cărbune. Aceste foi de parcurs vor propune căi incluzive de decarbonizare a sistemului energetic care să asigure o tranziție corectă, echitabilă din punct de vedere social, asigurând în același timp securitatea aprovizionării cu energie și creșterea accesului la energie.

    În al doilea rând, Comisia va coopera cu Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile pentru a pregăti Perspective regionale privind tranziția energetică pentru Africa, America Latină și Caraibe și Europa. Acestea vor oferi o analiză amănunțită a potențialului și a opțiunilor regiunilor în ceea ce privește energia regenerabilă, eficiența energetică, infrastructura, accesul la energie și cooperarea transfrontalieră, precum și o evaluare a nevoilor de investiții și a impactului socio-economic.

    În al treilea rând, Comisia va colabora cu alți parteneri la elaborarea unui Catalog al acordurilor privind hidrogenul ecologic. Acesta va fi conceput pentru a da un impuls utilizării hidrogenului verde la nivel mondial.

    Foile de parcurs și perspectivele regionale privind tranziția energetică, care urmează să fie elaborate împreună cu țările și regiunile vizate, vor oferi oportunități pentru a ghida orientările viitoare ale UE în materie de politică energetică și cooperarea în domeniul investițiilor.


  • Promovarea atracţiilor turistice şi culturale aflate în administrarea primăriei comunei Tomești

    Promovarea atracţiilor turistice şi culturale aflate în administrarea primăriei comunei Tomești

    Toate lucrările de modernizare din
    comuna timișeană Tomești sunt realizate prin accesarea fondurilor europene
    spune edilul Costel Medelean, foarte mândru de echipa pe care o are la
    primărie.


    Colectivul din cadrul primărie comunei Tomești s-a
    specializat în absorbția de bani din proiecte pe fonduri europene. Din 2012
    încoace, pe toate axele de finanțare, tot ce a fost elibibil pe comuna Tomești,
    am accesat.


    Mai multe proiecte derulate pe fonduri
    europene se apropie de finalizare


    Avem în lucru (99,99% realizat) un proiect de
    1.200.000 de euro prin AFIR pe măsura 7.2 ceea ce înseamnă 7 km de drum comunal
    și străzi care ne închid 99% cu asfaltul în comună. Avem, în faza de licitație,
    sediul adminstrativ al primăriei comunei Tomești și Căminul Cultural din
    Tomești Sat.

    Tot acum suntem în faza de obținere a unui aviz pe ARD Vest a unui
    proiect de 800.000 de euro – restaurarea bisericii monumentul istoric de clasă
    A din Românești. Săptămâna aceasta va fi, din nou, în comisia de monumente
    pentru obținerea avizului la faza execuție
    lucrări și, tot în această toamnă, se finalizează licitația pentru
    execuție alimentare cu apă, tot pe fonduri europene, în parteneriat cu ADI Apă
    Canal Aquatim, alimentare cu apă în localitatea Tomești Sat și construirera
    unei stații de tratare și pompare noi la Valea lui Liman care deservească tot
    ceea este în aval de Valea lui Liman adică Colonia Fabricii, Toomești Sat,
    Românești.


    Pentru noul exercițiu financiar, edilul
    Costel Medelean are deja dosarele pregătite:


    Noi suntem pregătiți. În momentul în care vor apărea
    ghidurile pentru noul exercițiu financiar să accesăm tot ceea ce este eligibil.
    La Tomești, partea de canalizare pentru 3 localități. Am vrea să implementăm pe
    partea de energie verde, fiind în zonă montană, am bvrea pe partea de
    infrastructură a turismului, pe lângă partea de drum Transluncani, închiderea
    inelului la autostradă – Margina, Traian Vuia, prin finalizarea drumului Luncanii
    de Jos, Luncanii e Sus legătură cu Zoltul, în funcție de ce ne oferă ghidurile,
    suntem pregătiți să accesăm tot ceea ce este eligibil.


    Comuna Tomesti se află la puțin peste
    100 de km de Timișoara și este situată pe versantul nordic al Munților Poiana
    Ruscă. Zona oferă numeroase obiective turistice ce devin, de la an la an, tot
    mai atractive.



  • A fost aprobat PNRR al României

    A fost aprobat PNRR al României

    Comisia Europeană a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, parte a unui amplu mecanism european menit să redreseze economic şi social statele membre ale Uniunii Europene, greu încercate de pandemie. Anunţul aprobării PNRR a fost făcut, la Bucureşti, chiar de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Banii acordaţi României – 29,2 miliarde de euro – vor reprezenta, în părţi aproape egale, granturi şi împrumuturi și vor fi acordaţi pentru mai multe domenii, iar proiectele finanţate trebuie finalizate până în anul 2026.



    Preşedintele țării, Klaus Iohannis, a afirmat că aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă un moment simbolic de mare importanţă pentru viitorul României şi este rezultatul unui dialog intens şi al unui proces laborios, sub presiunea timpului. El a avertizat și că implementarea la timp a reformelor este esenţială şi le-a cerut celor responsabili să facă o prioritate din aceasta. Klaus Iohannis:



    ʺEste o şansă pe care nu avem voie să o ratăm. Şansa de a face economia României mai performantă, mai sustenabilă şi mai bine pregătită pentru orice criză care mai poate apărea. Este șansa de a lăsa generaţiilor viitoare o Românie profund modernizată.ʺ



    Cel care dă undă verde finală planului românesc este Consiliul European, în baza propunerii Comisiei Europene, această ultimă etapă urmând să intervină în următoarele circa patru săptămâni. Apoi, premierul Florin Cîţu a anunţat când ar putea ajunge în România primii bani: ʺAr trebui să intre la finalul noiembrie prima tranşă – 3,8 miliarde de euro. Sunt mai multe domenii unde pot folosiţi aceşti bani : proiectul ʹRomânia educatăʹ, transporturi şi reforma fiscală.ʺ



    Nu vor fi probleme privind semnarea și aplicarea planului din cauza situaţiei politice volatile de la Bucureşti, au mai dat asigurări, la unison, preşedintele şi premierul. Oricum, nu întâmplător există în planul românesc, la fel ca şi în celelalte din Uniune, ţinte, borne şi etape. Experţii Comisiei sunt gata să ofere asistenţă, dacă va fi nevoie – a punctat președinta Executivului European, Ursula von der Leyen.



    Zonele identificate cu probleme în România, deci vizate de Planul de Redresare și Reziliență, sunt finanţele publice, energia, transporturile, sănătatea şi educaţia. În total, 171 măsuri, 64 reforme şi 107 investiţii. De exemplu, aproape 4 miliarde de euro vor merge spre modernizarea căilor ferate, alte 2,7 miliarde în eficientizarea energetică a clădirilor publice şi private, iar 2 miliarde în construirea şi modernizarea de spitale.






  • Extinderea şi modernizarea unei şcoli din Cluj

    Extinderea şi modernizarea unei şcoli din Cluj

    O şcoală generală care deserveşte o zonă încă defavorizată a Clujului este modernizată cu mulţi bani europeni.

    E un fapt demonstrat că performanţa şcolară depinde consistent de condiţiile în care actul educational se desfăşoară. Dacă e vorba despre copii din familii sărace sau/şi cu nivel cultural scăzut, obligaţia de a frecventa o şcoală învechită şi incomodă se va solda, prea adesea, cu abandon.

    În Cluj-Napoca există un cartier numit IRIS, ataşat zonei industriale, unde locuiau, până nu demult, mai ales cetăţeni săraci şi neinstruiţi, dar cu mulţi copii. De atunci, compoziţia socială a zonei s-a mai ameliorat, dar problemele de fond se menţin. Tocmai de aceea, Primăria clujeană a decis că e momentul să investească bani grei, europeni, în extinderea şi modernizarea şcolii ce deserveşte zona.

    Viceprimarul Dan Tarcea: Avem un nou proiect cu fonduri europene pentru a creşte calitatea actului educaţional la nivelul municipiului. Lucrăm în cadrul POR 2014-2020, Axa prioritară. Pentru cartierul Iris, în data de 8 septembrie a fost semnat contractul pentru execuţia lucrărilor la obiectivul de investiţii . Corpul 1 de clădire va fi desfiinţat, iar Corpul 2 va fi extins. La finalizarea proiectului, şcoala va avea noi săli de clasă, laboratoare, o sală multifuncţională şi o nouă sală de sport de dimensiunile unui teren de handbal. Cu această ocazie se creează şi facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Instalaţiile de iluminat vor fi de tip LED, pentru a economisi energia electrică.

    În prezent, şcoala are 170 de elevi, dar la finalul lucrărilor estimăm că vor fi 450, dintre care 110 aparţinând categoriilor sociale defavorizate. Acum există 7 săli de clasă, iar la final vor fi 18. Laboratoarele vor fi modernizate. Valoarea investiţiei este de 21,1 milioane lei, cu TVA inclus. Practic, investiţia costă cât un pod peste Someş. Din momentul emiterii ordinului de începere a lucrărilor, termenul de finalizare este de 18 luni, ceea ce înseamnă că, la finele lui 2022, copiii se vor bucura de noua şcoală.


  • Oportunitățile create prin Noua strategie Industrială a UE

    Oportunitățile create prin Noua strategie Industrială a UE

    Comisia Europeană va prezenta o lege privind cipurile, în contextul unui
    deficit mondial de semiconductori, care paralizează mai multe sectoare de
    activitate. De altfel, nou strategie industrială a UE își propune ca Europa să
    devină lider în domeniul digital. Suntem
    dependenţi de cipuri de ultimă generaţie fabricate în Asia, a afirma președinta
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la recenta dezbatere privind starea
    Uniunii.

    Eurodeputat Dragoș Pîslaru
    explică cum această nouă strategie poate reduce dependențele ale Uniunii față
    de producția industrială din Asia, în frunte cu China:


    Încă de dinainte de pandemie, se discuta de faptul că Uniunea Europeană
    din perspectiva economică și tehnologică este oarecum în suferință, în
    comparație cu celelalte blocuri mari, la nivel global. Asta înseamnă că, pe
    partea legată de Asia, și, în special, China unde Uniunea Europeană a ajutat la
    tehnologizarea acesteia mutând producția, inițial pentru că munca e mai
    ieftină, acum s-a ajuns ca, prin asimilare tehnologică, China nu numai să
    reducă distanța tehnologică față de Europa, ba chiar să concureze Europa în mai
    multe domenii. Vine pandemia și arată aceste lucruri și mai clar. Astfel, s-a
    ajuns la acest un nou proiect, nouă Strategie de politică industrială care
    cuprinde noțiuni clare cu privire la o autonomie strategică deschisă pentru că
    nu discutăm de o abordare protecționistă, ci mai degrabă în alianță cu America
    și zona parteneriatului transatlantic, totul pentru a crea pe teritoriul
    Uniunii Europene lanțurile valorice cheie și pentru a asigura tehnologiile
    viitorului, fie că discutăm de semiconductori, de hidrogen, baterii, lucruri
    care țin de inteligența artificială, securitate energetică, cibernetică ș.a.m.d.



    Strategia industrială a Uniunii aduce noi oportunități, iar România ar
    putea să profite de această direcție pentru a avea un rol cât mai important
    între cele 27 de state membre, mai ales
    în ceea ce înseamnă producția industrială pentru tehnologii de vârf, este de
    părere Dragoș Pîslaru:


    Așa cum Ursula von der Leyen a arătat în discursul asupra stării Uniunii
    Europene, în acest moment, nu doar că discutăm de conceptul de autonomie
    strategică sau de reducerea dependenței, ci sunt indicate în mod vădit ramurile
    industriei. Bunăoară, una dintre discuțiile dintre importante este cea legată
    de cipurile microelectronice și de conductori, vom discuta de niște măsuri
    clare prin care Uniunea Europeană dorește să devină lider global în acest
    domeniu.

    România, în momentul care aude aceste lucruri, primul pas pe care ar
    trebui să îl facă este să se uite pe cine avem noi în lanțurile de
    microelectronică. Discutăm aici, pe deoparte, de zona conexă partea
    educațională, de cercetare, dar discutăm mai ales de companiile care au
    producție și care, unele dintre ele sunt conectate cu piața internă, dar marea
    majoritate a companiilor din domeniul microelectronicii sunt parte a unor
    lanțuri globale, este vorba de companii americane, din Uniunea Europeană și din
    zona Asie, companii aflate în România și acre sunt cumva legate de microelectronică.

    Și Guvernul
    României ar trebui să invite toate aceste companii și să vadă în ce măsură
    poate pune pe masă o posibilitate de colaborare și de întărire a acestui sistem
    în România, ca parte a unui lanț valoric european pe care tocmai acum îl
    definim și pentru care vor exista scheme de ajutor de stat, sprijin direct
    pentru zona de cercetare, dezvoltare și investiții.



  • Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va veni la Bucureşti pe 27 septembrie

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va veni la Bucureşti pe 27 septembrie

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va veni la Bucureşti pe 27 septembrie, a anunțat vineri purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei, Dana Spinanţ. Aceasta a precizat că CE va încheia în câteva zile evaluarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă despus de România. Bucureștiul ar urmă să primească prin PNRR peste 29 de miliarde de euro, jumătate sub formă de granturi și jumătate ca împrumuturi.

    România își propune să facă reforme și investiții în transporturi, mediu, agricultură, sănătate, educație, mediul de afaceri, cercetare, inovare, digitalizare, precum și în reziliență în situații de criză.
    Potrivit executivului comunitar, 18 state au deja aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar 12 dintre acestea au primit primele tranşe de bani pentru proiectele de investiţii.

  • ADR Sud Vest Oltenia, în topul naţional al numărului de proiecte evaluate pentru finanţare

    ADR Sud Vest Oltenia, în topul naţional al numărului de proiecte evaluate pentru finanţare

    Agentia Regională de
    Dezvoltare Sud Vest Oltenia se află pe locul doi pe țară ca valoare a
    finanțărilor europene și a numărului de proiecte aprobate în actualul exercițiu
    financiar.


    Care au fost
    domeniile în care s-a investit aflăm de la domana dr inginer Marilena Bogheanu,
    directorul instituției:




    Ne mândrim cu
    faptul că suntem de la începutul anului pe locul 2 la nivel național, luând în
    calcul cele opt Agenții de Dezvoltare Regională, pe programul actual.


    Ca și grad de
    absorbție, pentru că avem anual niște ținte de absorbție stabilite de
    autoritatea de managemnt a programului, deși a fost pandemie, beneficiarii
    noștri au respectat calendarul de depunere a acestor cereri.


    A existat un
    dialog permanent și ne mândrim cu faptul că reușim să contribuim la
    concretizarea acestor investiții extrem de importante pentru regiunea noastră.


    Avem până în
    prezent semnate 897 de contracte de finanțare în valoare de 1, 75 miliarde de
    euro. Urmează să mai fie semnate pentru mediul de afaceri încă 25 de contracte
    în valoare de 157 de milioane euro, pentru că programul este dedicat în special
    investițiilor publice, dar avem și componentă schemă de finanțare pentru
    IMM-uri.


    Practic, pe lângă
    schemele curente de finanțare, pe eficiență energetică, clădiri publice și
    blocuri de locuințe, iluminat public, achiziționare mijloace de transport,
    dezvoltare urbană, reabilitări de monumente istorice, turism, reabilitări de
    drumuri județene, cadastru în mediu rural, educație, sănătate, panouri
    fotovoltaice pentru gospodăriile private, s-a semnat și acel contract extrem de
    important pentru regiunea noastră, Spitalul regional de urgență Craiova, în
    valoare de aproape 600 de milioane de euro.


    Documentația se
    află în pregătire și pentru că este un proiect stategic urmează să fie finanțat
    în perioada următoare de programare, partea de investiție și dotări cu echipamente.






  • Echipamente IT şi materiale igienico-sanitare pentru unităţile de învaţământ din Reşiţa

    Echipamente IT şi materiale igienico-sanitare pentru unităţile de învaţământ din Reşiţa

    Primăria Reşiţa vine în sprijinul unităţilor de învăţământ din municipiu, astfel încât, indiferent de situaţie, activitatea şcolară să se poată desfăşura în siguranţă în noul an şcolar, iar elevii să aibă acces la procesul de învăţare. La şcoli vor ajunge echipamente IT, ce pot fi folosite în cazul scenariului de predare în sistem online. Acestea au fost obţinute prin Programul Operaţional Competitivitate, spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului şcolar, Ion Chiosa:

    Prin acest proiect vor fi achiziţionate 7,255 de tablete de uz şcolar pentru elevi, câte 534 de laptopuri, camere web şi tablete grafice pentru cadrele didactice, 100 de routere şi aproape 300 de table inteligente pentru sălile de clasă.


    Primarul Reşiţei, Ioan Popa spune că s-a pregătit pentru orice situaţie pentru a nu mai exista pericolul ca vreun elev să nu aibă acces la cursuri, fie ele şi online.

    Am câştigat proiectul de finanţare post-Covid, în valoare de 3 milioane de euro, pentru dotarea şcolilor cu tot ce este nevoie, astfel încât, pe viitor, să nu ne mai întâlnim niciodată cu situaţia din aprilie-mai 2020.


    În aceste zile, la şcolile şi grădiniţele din Reşiţa ajung şi materiale sanitare de protecţie, anunţă purtătorul de cuvânt al Inspectoratului şcolar, Ion Chiosa. Fondurile necesare pentru achiziţia acestor materiale au fost obţinute prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2024-2020.

    Unităţile de învăţământ vor primi şi materiale igienico-sanitare în valoare de aproape 1,5 milioane de lei, precum şi măşti de protecţie, dezinfectanţi, nebulizatoare pentru sălile de clasă şi viziere pentru cadrele didactice.


    Aceste proiecte, împreună cu restul finanțărilor obținute, dar și facilitățile oferite de municipalitate pentru elevi, transformă Reșița într-un etalon al investițiilor dedicate sistemului de învățământ local.