Radio România Internațional

Tag: investitii

  • Noi programe Interreg incluzând 10 state UE, Ucraina și Moldova

    Noi programe Interreg incluzând 10 state UE, Ucraina și Moldova

    În următorii 5 ani, cele patru programe noi vor beneficia de finanțare consolidată şi se vor axa pe cooperarea dintre UE și țările partenere de-a lungul frontierelor externe ale UE. România este inclusă în trei dintre aceste programe.

    Primul este dedicat regiunii Dunării, unde vor fi investite 215 milioane de euro în cooperare pentru a imprima un caracter mai inovator și mai sustenabil acestei zone. Se vor sprijini investițiile verzi pentru a spori utilizarea surselor regenerabile de energie, a îmbunătăți gestionarea apei și a conserva biodiversitatea prin coridoare ecologice.

    Prin programul Interreg NEXT Polonia – Ucraina se vor investi 187 de milioane de euro în adaptarea la schimbările climatice, în gestionarea durabilă a apei (inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii de canalizare) și în protecția naturii și a biodiversității. Vor fi consolidate unitățile regionale de asistență medicală, se va îmbunătăți accesul la medicina de specialitate și de urgență și va sprijini asistența medicală pe termen lung.

    54 de milioane de euro vor fi investite prin programul Interreg NEXT România – Ucraina în principal în educația incluzivă (de exemplu, infrastructură, planuri educaționale, parteneriate între instituții) și în asistență medicală de calitate (de exemplu, crearea și modernizarea serviciilor de urgență și a unităților mobile de screening).

    Programul Interreg NEXT România – Moldova va investi 77 de milioane de euro în prevenirea riscurilor de dezastre naturale; în educație și formare (de exemplu, în construcția și modernizarea școlilor și a universităților sau în modernizarea echipamentelor digitale). Va fi finanțat accesul la asistență medicală în scopul de a se aborda disparitățile dintre serviciile medicale din mediul urban și cele din mediul rural în România, iar Moldova va primi echipamente medicale noi de înaltă performanță. În fine, programul va investi în turism și cultură, îmbunătățind accesul la monumentele istorice din zonă.

    Interreg este unul dintre instrumentele-cheie ale UE de sprijin al cooperării dincolo de frontiere.


  • Ursula von der Leyen vrea o competiție corectă între UE și SUA

    Ursula von der Leyen vrea o competiție corectă între UE și SUA

    Nemulțumirile șefei executivului comunitar sunt împărtășite de multe capitale europene și sunt provocate de așa numita Lege de Reducere a Inflaţiei adoptată în vară de Statele Unite. Documentul prevede investiţii de aproape 370 de miliarde de dolari în combaterea schimbărilor climatice. Banii ar urma să finanţeze construcţia de uzine, instalarea de turbine eoliene şi panouri solare sau achiziţia de vehicule electrice, cu o condiţie: ca acestea să fie produse în America.

    Din acest motiv, Uniunea Europeană consideră că aceste ajutoare sunt contrare regulilor convenite în comerţul internaţional şi pot afecta competitivitatea companiilor europene, deja serios diminuată de creşterea preţurilor la energie.

    Există riscul ca Legea americană de reducere a inflației să ducă la o competiție incorectă, să închidă piețe și să afecteze exact aceleași lanțuri de distribuție a materiilor prime puse în pericol de pandemia de COVID 19, a atras atenția Ursula von der Leyen. Ea a mai spus că reducerile de taxe și subvențiile acordate de administrația americană fac ca multe companii de pe continent să ia în calcul o mutare a producției în Statele Unite. Totuși a ținut să precizeze:

    Competiția este bună. Ne place, e importantă. Aduce inovare, asigură eficiență și progres. Și în același timp scade prețul tehnologiilor curate, făcându-le mai accesibile. Competiția dintre Europa și Statele Unite impinge ambele industrii către excelență și inovare și le ajută să se transforme mai repede.

    Uniunea Europeană va răspunde însă, a afirmat Ursula von der Leyen şi a invocat trei căi de acțiune: flexibilizarea normelor privind acordarea ajutoarele publice, căutarea de noi surse de finanţare pentru politica industrială comună şi cooperarea cu autorităţile americane în chestiuni cheie, precum tranziţia verde şi materiile prime critice.

    Acest lucru nu înseamnă că vom intra într-un costisitor război comercial cu Statele Unite, în timp ce are loc un conflict (în Ucraina) ? Nu, acest lucru nu este în interesul nostru și nici al americanilor, a conchis președinta Comisiei Europene. Ea a promis că Bruxellesul va continua să discute cu administraţia de la Washington pentru a schimba acele măsuri care stârnesc cele mai multe îngrijorări în rândul statelor membre.


  • Planul Național de Redresare și Reziliență la un an

    Planul Național de Redresare și Reziliență la un an

    Planul de redresare
    și reziliență al României, PNRR, reprezintă patru litere care au devenit parte din destinul european al ţării
    noastre, aşa cum s-a spus în cadrul Conferinței organizate de Reprezentanţa
    Comisiei Europene în România, ca o dare de seamă a stadiului aplicării reformelor
    stabilite.Lansat la data de 27/09/2021, în prezenţa Președintei Comisiei Europene, Ursula
    von der Leyen, în România, PNRR urmează să fie aplicat până în 2026, urmând a
    fi observate rezultate palpabile, măsurabile, în domeniul educației, al sănătății, al
    infrastructurii, al apărării, al tranziției verzi și digitale.


    Céline Gauer,
    Director General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din
    cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), prezentă la
    Conferinţă, a explicat cum sunt decise
    obiectivele de atins din cadrul PNRR:

    Sunt într-adevăr propuse de
    statele membre, în colaborare cu organizaţiile non-guvernamentale şi cu cele
    care se angajează să le pună în practică. Sunt apoi aprobate de Comisie, dar
    devin obligatorii, mai apoi, reformele anunţate trebuind să fie implementate.
    Desigur, există posibilitatea unei amânări a vreunui termen limită ce nu poate
    fi atins, dacă a apărut vreun eveniment ce nu putea fi prevăzut la data
    semnării angajamentului, dar nu altfel şi se acceptă o amânare de 6 luni,
    pentru început. Reformele contractate rămân parte din contract, ca în orice tip
    de contract.


    PNRR răspunde
    nevoii urgente de a promova o redresare puternică și de a pregăti România
    pentru viitor. Reformele și investițiile prevăzute în plan vor ajuta România să
    devină mai sustenabilă, mai rezilientă și mai bine pregătită pentru provocările
    și oportunitățile asociate tranziției verzi și celei digitale. În acest scop,
    planul constă în 107 măsuri de investiții și 64 de reforme. Acestea vor fi
    sprijinite cu o sumă de 12,12 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94
    miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Este, de asemenea prevăzut ca 41%
    din plan să sprijine tranziția verde și 20,5%, tranziția digitală.


    Céline Gauer,
    Director General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din
    cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene):

    Este prima, dar nu
    şi ultima discuţie asupra implementării acestui pln. Este şi o ocazie pentru
    noi toţi de a învăţa anumite lecţii ce apar în timpul implementării. S-a văzut,
    de exemplu, odată cu declanşarea crizei economice că a existat un răspuns
    foarte puternic al statelor membre, unite, într-un efort de recuperare, unit.
    Pentru România este un plan foarte ambiţios care presupune investiţii de 29 de
    miliarde de euro, în lunile ce vin. Este o oportunitate de a transforma
    economiile şi să facem reforme structurale în sectoare în care este foarte mare
    nevoie în România.


  • CE aprobă o schemă daneză de 1,34 miliarde pentru a sprijini companiile mari consumatoare de energie

    CE aprobă o schemă daneză de 1,34 miliarde pentru a sprijini companiile mari consumatoare de energie

    Schema de ajutor propusă de Danemarca a fost aprobată, în contextul în care Comisia Europeană admite că economia Uniunii se confruntă cu o perturbare economică gravă, iar companiile mari consumatoare de energie au nevoie de sprijin pe fondul crizei energetice generate de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

    În cadrul acestei măsuri, care va fi administrată de Autoritatea Daneză pentru Afaceri, ajutorul va lua forma unor împrumuturi cu dobânzi subvenţionate. Măsura va fi deschisă întreprinderilor mici şi mijlocii cu consum mare de energie, dar şi companiilor din marile sectoare economice. Instituţiile de credit şi financiare nu vor putea accesa acest ajutor.

    Scadenţa împrumuturilor nu va depăşi şase ani; ratele reduse ale dobânzii respectă nivelurile minime stabilite în Cadrul temporar de criză; suma individuală a împrumutului per IMM şi companie mare va acoperi nevoile de lichiditate pentru cele 12 luni, respectiv, 6 luni de la acordarea ajutorului; sprijinul va fi acordat cel târziu pe 31 decembrie 2023.

    Cadrul temporar pentru ajutoare de stat în perioadă de criză prevede: sume limitate de ajutor, sub orice formă, pentru companiile afectate de criza actuală sau de sancţiuni şi contrasancţiuni ulterioare, până la valoarea majorată de 250.000 de euro, respectiv 300.000 de euro în sectoarele agriculturii, pescuitului şi acvaculturii şi până la 2 milioane de euro în toate celelalte sectoare; sprijin de lichiditate sub formă de garanţii de stat şi împrumuturi subvenţionate; ajutor pentru compensarea preţurilor ridicate la energie; scheme de investiţii în energie regenerabilă, inclusiv hidrogen, biogaz şi biometan din surse regenerabile; măsuri care facilitează decarbonizarea proceselor industriale.

    Pentru a accelera şi mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investiţiile pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficienţă energetică şi trecerea la utilizarea hidrogenului pentru a produce electricitate.


  • Coeziunea economică, socială și teritorială în UE

    Coeziunea economică, socială și teritorială în UE

    Parlamentul European consideră că
    politica de coeziune poate continua să își joace rolul actual de vector al
    investițiilor și al creării de locuri de muncă, de instrument de reducere a
    disparităților regionale și intraregionale, precum și de mecanism de
    solidaritate pentru toate regiunile Uniunii Europene, dacă are o finanțare
    solidă bazată pe principiul parteneriatului și al guvernanței pe mai multe
    niveluri. Noile provocări necesită fonduri noi și de aceea politica de coeziune
    trebuie suplimentată, în următoarea perioadă de programare, cu noi resurse
    bugetare, pentru a permite statelor membre și autorităților regionale să
    abordeze diferitele provocări și crize care afectează Uniunea Europeană.

    Dacian
    Cioloş, membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din
    Parlamentul European, explică:


    Politica de coeziune
    este mai necesară ca oricând, mai ales acum, în timp de criză, de tranziție
    economică, de tranziție ecologică, care are și un impact social. Sper însă să
    și depășim acest moment și sentimentul că Fondul de coeziune devine de facto un
    fel de fond de criză pe care îl mobilizăm și canalizăm resursele doar atunci
    când sunt crize. Dincolo de coeziunea teritorială, de diferențe de dezvoltare
    între zone geografice, cred că în perioada următoare e important să ne uităm
    mai mult și la coeziunea între rural și urban. E un subiect care ar trebui
    acoperit de fondurile de coeziune și pentru asta va fi necesară din nou o mai
    bună coordonare între Fondul de coeziune și Fondul de dezvoltare rurală. Am mai
    avut pe vremuri această coordonare și a arătat rezultate și insist și pe a
    folosi mai bine instrumente de inovare, inclusiv inovare socială. Programe de
    tip LEADER care finanțează proiecte locale și care mobilizează inițiative
    locale, cred că ar trebui să fie mai prezente în următoarea perioadă de
    programare.


    În perioada 2014 – 2020, politica
    de coeziune, ca principală politică de investiții publice, a sprijinit peste
    1,4 milioane de întreprinderi, a contribuit la crearea a 1.544 km de linii de
    cale ferată și la drumuri mai sigure, a ajutat 45,5 milioane de persoane să se
    integreze pe piața muncii și a crescut produsul intern brut în regiunile cel
    mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană.


  • Cum arată piața imobiliară în România anului 2022

    Cum arată piața imobiliară în România anului 2022

    În primele șase luni ale acestui an au
    fost date în folosință aproape 32.600 de locuințe, în creștere cu peste 1.200
    unități față de aceeași perioadă a anului trecut. Sunt date furnizate de
    Institutul Național de Statistică, publicate recent. Pe medii de rezidență cele
    mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, respectiv 56,5%
    din total.


    Pe regiuni, București-Ilfov stă cel mai
    bine la capitolul locuinţe terminate, cu 1.285 de locuințe mai mult faţă de
    semestrul I din 2021. Urmează Regiunea de dezvoltare Centru (+393) şi Regiunea Sud-Est
    (+217). Scăderi s-au înregistrat în două regiuni de dezvoltare – Nord-Est (-676
    de locuințe) și Vest (-360).


    Pe de altă parte, în august au fost
    vândute, în toată țara, aproape 58.400 de imobile, cu peste 1.000 mai multe
    față de luna iulie. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iulie a fost
    cu 3.750 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021. În București au fost cele mai multe
    tranzacții, peste 10.400, urmat de două judeţe dezvoltate economic, Ilfov
    (aproape 3.200 de tranzacţii) și Brașov (aproape 2.950 de tranzacţii). Cele mai puține imobile s-au vândut în Covasna (centru) – 325, Olt (sud)
    – 365 și Călărași (sud) – 397.


    Numărul ipotecilor a scăzut semnificativ
    față de august anul trecut – aproape 22.200, cu peste 2.550 mai mic. Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri
    agricole în a opta lună a anului 2022 sunt Buzău (jumătatea sudică) – 800,
    Brăila – (est) 730 şi Dolj (sud), peste 600.


    În altă ordine de idei, volumul
    investiţiilor imobiliare pentru România, în trimestrul II din 2022, este
    estimat la peste 257 de milioane de euro, de aproape patru ori mai mare decât
    cel înregistrat în trimestrul anterior, relevă un raport publicat de o companie de consultanţă
    imobiliară.


    Oferta rezidenţială pentru Bucureşti – Ilfov a crescut cu aproximativ 6.250
    de unităţi noi, în perioada analizată, din care 3.460 de unităţi noi în
    Capitală, respectiv 2.790 de unităţi noi în Ilfov. Până la finalul anului,
    raportul preconizează o ofertă totală de aproape 18.000 de unităţi pentru
    regiunea menţionată.


    Preţurile rezidenţiale au înregistrat o creştere de 4% în trimestrul II al
    acestui an faţă de intervalul anterior, ajungând la o medie de 1.720 de euro pe
    metrul pătrat.




  • Colaborare consolidată Bucureşti – Chişinău

    Colaborare consolidată Bucureşti – Chişinău

    România şi Republica Moldova vecină (majoritar
    românofonă) îşi propun să intensifice eforturile comune pentru atenuarea
    efectelor negative ale actualului context generat de războiul din Ucraina,
    criza energetică, perturbările apărute în funcţionarea lanţurilor comerciale
    internaţionale şi inflaţia galopantă la nivel mondial.

    Este
    anunțul premierului Nicolae Ciucă, după participarea la forumul dedicat
    cooperării în domeniul pieţei de capital, care a avut loc marți la București și
    unde a fost prezent și premierul moldovean, Natalia Gavriliţa.

    Cu
    această ocazie, cei doi oficiali au analizat stadiul implementării proiectelor
    destinate sprijinirii Republicii Moldova în domenii care vizează aprovizionarea
    cu energie şi gaz, asigurarea finanţărilor din pachetul nerambursabil de 100 de
    milioane de euro acordat de România, precum şi sprijinul bugetar direct de 10
    milioane de euro.


    Potrivit lui Nicolae Ciucă, dezvoltarea relaţiilor comerciale
    şi sprijinirea investiţiilor sunt esenţiale atât pentru consolidarea
    parteneriatului strategic bilateral, cât şi pentru integrarea europeană a
    Republicii Moldova.

    Nicolae Ciucă: Anul acesta, în
    primele cinci luni, comerţul bilateral a depăşit deja 1,2 miliarde de euro,
    confirmând astfel tendinţa de creştere accelerată a schimburilor comerciale
    dintre ţările noastre. Este bine, dar nu este suficient. Trebuie să facem
    eforturi comune şi să transmitem mesaje către mediul de afaceri din România şi
    Republica Moldova, în sensul valorificării optime a potenţialului celor două
    economii.

    Omologul său a subliniat faptul că statul vecin are nevoie de
    o piaţă de capital mai activă şi de investiţii internaţionale. Șeful
    executivului moldovean le-a transmis celor interesaţi că este necesară prezenţa
    unor profesionişti la Chișinău, cum ar fi, de exemplu, administratorii unor
    fonduri de asigurări şi de pensii. În plus, Natalia Gavriliţa a apreciat că o
    investiţie în Republica Moldova trebuie văzută ca o oportunitate de acces
    inclusiv pe piaţa din România.


    Natalia Gavriliţa: Ştim că pentru unele
    companii piaţa din Republica Moldova poate părea prea mică pentru a justifica o
    investiţie. Cu toate acestea, având în vedere proximitatea lingvistică şi
    culturală, multe companii moldoveneşti tratează piaţa din România ca pe o
    extensie a pieţelor interne. Din acest motiv, România este de departe cea mai
    mare piaţă de export pentru afacerile noastre, aşa că atunci când evaluaţi
    Republica Moldova nu o priviţi numai ca pe o piaţă mică de mai puţin de 3
    milioane, ci mai degrabă ca pe un punct de acces la o piaţă combinată de peste
    20 de milioane de potenţiali consumatori.

    Cei doi premieri au discutat
    şi despre sprijinul pe care guvernul de la Bucureşti îl poate oferi în cadrul
    procesului de pregătire pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii
    Moldova la Uniunea Europeană, cât şi despre stadiul actual al eforturilor
    întreprinse la Chişinău în acest sens, mai ales în domeniul justiţiei.




  • Comisia Europeană pregătește reforme pe piața electricității

    Comisia Europeană pregătește reforme pe piața electricității

    Regulile după care funcționează în prezent piața europeană de electricitate au fost puse în practică treptat de la sfârșitul anilor 90, mai precis din 1998. În timp și-au arătat limitele, iar de la sfârșitul anului trecut, când inflația a început să crească, au fost tot mai mult criticate de statele membre. Nemulțumirile au fost amplificate de războiul din Ucraina, de problemele apărute în aprovizionarea cu gaze și petrol din Rusia, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că este nevoie de o schimbare:

    Să punem capăt dependenței de combustibilii fosili din Rusia este doar un prim pas pe care trebuie să îl facem. Creșterea explozivă a prețurilor ne-a arătat limitele actualului design al pieței de energie. A fost conceput într-un context foarte diferit și în scopuri extrem de diferite de cele actuale. Nu mai este potrivit.

    Și tot Ursula von der Leyen a ținut să adauge:

    Acesta este motivul pentru care lucrăm în prezent la o intervenție de urgență și la o reformă structurală a pieței. Avem nevoie de un nou model care să funcționeze cu adevărat și să ne aducă echilibru.

    Mai multe detalii despre reformele avute în vedere ar urma să fie prezentate în discursul despre Starea Uniunii pe care Ursula von der Leyen îl va susține miercuri în Parlamentul European.

    Potrivit actualelor reguli, toți producătorii de curent – de la cei pe bază de combustibili fosili la cei din surse eoliene sau solare – oferă pe piață energie la un preț calculat în funcție de costurile pe care le au. Are loc o licitație care începe de la cele mai ieftine resurse – cele regenerabile – și se termină cu cele mai scumpe, de obicei gazele naturale. Invazia Rusiei în Ucraina a dus la creșterea puternică a prețului gazelor naturale. Și în consecință la facturi tot mai mari la energie.

    Pentru cancelarul austriac Karl Nehammer, o soluție ar fi decuplarea prețului energiei electrice de cel al gazului. O măsură cu care România, Grecia, Spania sau Portugalia sunt de acord și care va fi discutată la reuniunea de astăzi a miniștrilor europeni ai energiei.

    O altă propunere ar fi investiții mai mari în capacități de producere a curentului din surse regenerabile, dar care au nevoie de materii prime rare , precum litiu, siliciu sau așa numitele pământuri rare.Toate aceste resurse provin în principal din China. Iar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția că dependenţa de gazul şi petrolul rusesc nu trebuie înlocuită cu o altă dependenţă, cea faţă de resursele din China.

    Trebuie să ne asigurăm că accesul la aceste produse nu va fi folosit pentru a ne şantaja. Trebuie să diversificăm aprovizionarea şi să stabilim noi legături cu furnizori de încredere, a avertizat președinta Comisiei Europene. Ea a mai anunțat că va face în curând o vizită în Canada, ţară care are programe de extracţie a pământurilor rare.


  • România, creaştiri icunomică niaştiptată

    România, creaştiri icunomică niaştiptată

    Icunumia ali Românie criscu cu 5,8% tru primlu semestru ditu aestu anu, comparativ cu idyea kirolu ditu 2021, dimăndă Institutlu Naţional di Statistică, di ăllilo pi napandic specialiştilli. Tru idyiulu kiro, tru trimestrul II, Produsulu Internu Brut consemnă ună apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul di ma ninti. Neise, andicra di idyiulu trimestru ditu anlu 2021, PIB-ul criscu tru idyea kirolu ditu 2022 cu 5,3%.



    Hăbarea bună fu confirmată şi Bruxelles: România nregistră, tru arada a statilor membre ali UE tră cari suntu disponibile date, doilu nai ma semnificativ avansu ali icunumie tru trimestrul II ditu 2022, comparativ cu treilli meşi di ma ninti, di 2,1 proţente. Fu antricută maş di Văsiliili di Nghiosu, a curi cirşteari fu tru idyiulu intervalu di 2,6%. Creaştire icunomică nica avură Suedia, Spania, Ungaria şi Vărgăria, kiro tru cari scăderi s-nregistrară tru Polonia, Letonia, Lituania şi Portugalia.



    Comparativ cu trimestrul II a anlui tricut, PIB-ul a criscu cu 3,9% tru zona euro şi cu 4% tru Uniunea Europeană tru kirolu apriiuru-cirişaru 2022, tuti statele membre UE tră cari suntu disponibile datile raportânda crişteri.



    Eurostat confirmă, tru cazlu ali Românie, criştearea anuală di 5,3% tru trimestrul II ditu 2022, după un avans anualu di 6,4% tru proţlli trei meşi. Icunumia criscu vărtosu tru trimestrul II, acă nu avea nădii, cundilleadză Ziarul Financiar, scuţăndalui tru videală, ama, că, tru kirolu ditu soni, economiştilli spunu că lă ariseaşti s’hibă loaţ pi napandica. Instituţiile cari fac analizi economiţi li criscură tru meşlli ditu soni prognozili di crişteari tră icunumia românească. Ti paradigmă, Comisia Europeană, tru prognoza di veară, avea criscută ti tut anlu 2022 di la 2,6 la 3,9 proţenti, haristusită a vărtoasăllei creaştiri ditu trimestrul I, agiumsi cu isapea publicaţia aleaptă ma ninti.



    Nai ma mare surpriză u reprezintă avansul di 2,1% ditu trimestrul doi, lugursescu analiştilli. Cu tut ţi s’faţi anvărliga a noastră, easti un rezultat excepţional”, declară tră Ziarul Financiar economistul Aurelian Dochia. Şi tră noi easti ună surpriză multu mari, ama surpriza easti nica ma mari tră păzari”, spuni Ionuţ Dumitru, economistul-şef a unei importantă bancă privată. Industria, cari faţi 20 di procente ditu PIB, easti pe minus la giumitatea anlui, construcţiile ghiuşbilea s’mină, agricultura va s’aibă, di itia a xerillei, ună contribuţie negativă la PIB, iar consumlu casnic criscu cu niheamă pisti 3%.



    Şi atumţea cari-i explicaţia?, s’ntreabă Ziarul Financiar. Economistul Laurian Lungu mindueaşti că efectul prinţipal yini ditu indiţili di păhă şi, parţial, ditu investiţii. Importantu easti ţi va s’facă tru partea a daua a anlui, yini cu minduita Laurian Lungu. El lugurseaşti că icunumia nu agiumsi tru un kiro di apridunari, acă s’bagă oamiñi pi lucru, crişterli a yiñiiloru di cafi mesu suntu sumu nivelu ali inflaţie, agiumă la aproape 15%, şi va s’aducă zñie a consumlui.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • România, creştere economică surprinzătoare

    România, creştere economică surprinzătoare

    Economia României a crescut cu 5,8% în primul semestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2021, a anunţat Institutul Naţional de Statistică, luându-i prin surprindere pe specialişti. În acelaşi timp, în trimestrul II, Produsul Intern Brut a consemnat o apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul anterior. În sfârşit, faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, PIB-ul a crescut în perioada similară din 2022 cu 5,3%.



    Vestea bună a fost confirmată şi la Bruxelles: România a înregistrat, în rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile date, al doilea cel mai semnificativ avans al economiei în trimestrul II din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, de 2,1 procente. A fost întrecută doar de Ţările de Jos, a căror creştere a fost în acelaşi interval de 2,6%. Creştere economică au mai avut Suedia, Spania, Ungaria şi Bulgaria, în vreme ce scăderi s-au înregistrat în Polonia, Letonia, Lituania şi Portugalia.



    Comparativ cu trimestrul II al anului trecut, PIB-ul a crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 4% în Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie 2022, toate statele membre UE pentru care sunt disponibile datele raportând creşteri.



    Eurostat confirmă, în cazul României, creşterea anuală de 5,3% în trimestrul II din 2022, după un avans anual de 6,4% în primele trei luni. Economia a crescut puternic în trimestrul II, în ciuda aşteptărilor pesimiste, notează Ziarul Financiar, remarcând, însă, că, în ultima vreme, economiştii arată că le place să fie luaţi prin surprindere. Instituţiile care fac analize economice au majorat în ultimele luni prognozele de creştere pentru economia românească. De exemplu, Comisia Europeană, în prognoza de vară, mărise estimarea pentru întreg anul 2022 de la 2,6 la 3,9 procente, graţie solidei creşteri din trimestrul I, observă publicaţia citată anterior.



    Cea mai mare surpriză o reprezintă avansul de 2,1% din trimestrul doi, consideră analiştii. Cu tot ce se întâmplă în jurul nostru, este un rezultat excepţional”, a declarat pentru Ziarul Financiar economistul Aurelian Dochia. Şi pentru noi este o surpriză foarte mare, dar surpriza este şi mai mare pentru piaţă”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al unei importante bănci private. Industria, care face 20 de procente din PIB, este pe minus la jumătatea anului, construcţiile abia se mişcă, agricultura va avea, din cauza secetei, o contribuţie negativă la PIB, iar consumul casnic s-a majorat cu puţin peste 3%.



    Şi atunci care-i explicaţia?, se întreabă Ziarul Financiar. Economistul Laurian Lungu crede că efectul principal vine din indicele de preţ şi, parţial, din investiţii. Important este ce va fi în partea a doua a anului, este de părere Laurian Lungu. El estimează că economia nu a intrat într-o perioadă de restrângere, totuşi, deşi se fac angajări, creşterile salariale sunt sub nivelul inflaţiei, ajunsă la aproape 15%, şi vor afecta consumul.






  • O politică europeană comună privind investițiile internaționale

    O politică europeană comună privind investițiile internaționale

    Deschiderea către investițiile străine directe este consacrată în tratatele UE. Investițiile străine directe alimentează creșterea economică, inovarea și ocuparea forței de muncă. Cu toate acestea, în unele cazuri, investitorii străini ar putea încerca să achiziționeze active strategice care să le permită să controleze sau să influențeze întreprinderile europene ale căror activități sunt esențiale pentru securitatea și ordinea publică în UE și în statele membre.

    Maria Grapini, europarlamentar, solicită o politică europeană comună privind investițiile internaționale:
    Eu cred că trebuie să fim interesați de viitorul privind investițiile internationale, de politica pe care noi o facem privind investițiile internationale pentru că și în țara mea am exact ce spunea aici raportoarea. Se plătesc bani grei câteodată din bugetele naționale pentru niște investiții care nu au respectat condițiile de etică şi echitate în țara respectivă în condiții egale cu investitorii autohtoni și nu pot să aibă câștig de cauză statele membre pentru că se merge la arbitraj înainte de a trece pe la tribunalele naționale. De aceea, consider că, în primul rând Comisia, noi nu avem dreptul de legiferare, Consiliul trebuie să ajungă să avem un act legislativ și o nouă politică privind investițiile internationale. Avem nevoie de ele în UE dar în condiții de echitate și etică.


    Statele membre au în prezent ultimul cuvant de spus în privinţa faptului dacă o anumită operaţiune ar trebui autorizată sau nu pe teritoriul lor și se ia în considerare necesitatea de a acționa respectând termene scurte favorabile întreprinderilor, precum și cerințe stricte de confidenţialitate.


  • România, în topul intențiilor de investiții

    România, în topul intențiilor de investiții

    La nivel european, România se situează pe locul patru în privința intențiilor de investiții pentru anul următor. Țara noastră vine după Portugalia, Marea Britanie și Lituania, fie că e vorba de înființarea unei afaceri sau de extinderea unora déjà existente. Este concluzia unui studiu de atractivitate realizat de una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global. Mai mult de jumătate (56%) dintre companiile străine intenţionează să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România în acest an, ceea ce plasează ţara noastră pe locul al patrulea în Europa, la egalitate cu Franţa şi în urma Portugaliei, Lituaniei şi Regatului Unit.



    România se situează deasupra mediei europene, care este de 53%. Majoritatea celor care iau în considerare oportunitatea de a investi în România se gândesc în mod special la sectorul lanţurilor de aprovizionare şi cel logistic. Mai mult, printre alte domenii importante preferate de investitori, respectiv 23% din ei, se află crearea de centre de suport pentru business-uri. Din această perspectivă, suntem pe locul 2 la nivel european din perspectiva intenţiilor de investiţie în anul următor.



    O parte a investitorilor, 33% consideră că atractivitatea României în anii următori va creşte. Conform opiniei investitorilor, sectoarele viitorului în România sunt: tehnologia informaţională media şi telecomunicaţii; industria bunurilor de consum, incluzând agribusiness; industria auto cu ramurile conexe. La nivel european, studiul menţionat plasează Bucureştiul pe locul al 25-lea din 44 de oraşe, depăşind capitale precum Budapesta, Vilnius, Riga, dar şi importante oraşe europene, precum Munchen, Porto, Rotterdam, Geneva, Valencia. În 2021, Bucureşti a fost în mod clar cel mai vizat oraş din România pentru investiţii străine directe (ISD), conducând clasamentul cu circa 39%, în timp ce regiunea vestică a însumat 19,5% din investiţiile străine directe, singurii reprezentanţi fiind judeţele Arad şi Timiş.



    Aproape un sfert din viitoarele investiţii în România (24%) va fi atras de regiunea Vest, principalul judeţ din această zonă fiind Sălaj, cu 9%, urmat de Arad, Timiş şi Bihor, toate cu câte 5%. Muntenia (sud) se situează pe locul al treilea, Argeş şi Prahova fiind singurele reprezentante, fiecare cu câte 3,5% din investiţiile totale. Interesant este că judeţe foarte dezvoltate economic, precum Sibiu, Braşov sau Ilfov, nu reprezintă destinaţii pentru investiţii în opinia investitorilor inclus în studiu.



    Conform predicţiilor, România devine un centru al operaţiunilor de logistică şi producţie tot mai mare în Europa de Est, datorită competitivităţii sale în materie de costuri şi a ofertei de forţă de muncă, evenimentele din Ucraina acţionând ca un catalizator în acest sens. În prezent, România este cea mai dorită destinaţie pentru investiţii în 2022 în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare şi logistică.






  • Energia nucleară și gazele respectă Pactul verde, consideră Parlamentul European

    Energia nucleară și gazele respectă Pactul verde, consideră Parlamentul European

    În fapt, legislativul comunitar a respins o moțiune depusă de comisiile parlamentare de afaceri economice și mediu de blocare a normelor propuse în februarie de Comisie în privința gazelor și a energiei nucleare.

    Iar votul a fost foarte strâns. Din cei 639 de deputați prezenți la lucrări, 278 au susținut moțiunea, 328 s-au opus, iar 33 s-au abținut. Astfel, nu a fost întrunită majoritatea de 353 de care avea nevoie documentul ca să treacă.

    Energia nucleară este lipsită de emisii de dioxid de carbon, dar produce deșeuri radioactive. Gazul este un combustibil fosil care produce substanțe care încălzesc planeta, dar care este considerat de unele țări drept o cale de a renunța la cărbunele și mai poluant.

    Această etichetare verde nu va merge și nu va fi de folos. Este doar un joc politic al Franței. Acest criteriu este scris de Franța pentru Franța, a afirmat în timpul dezbaterilor europarlamentarul olandez Bus Eickhout, care se opune energiei nucleare.

    Franța, într-adevăr, se bazează pe acest tip de energie și a sprijinit puternic propunerea Comisiei, alături de state pro-gaz precum Polonia. Printre țările care se opun se numără Germania, care este anti-nucleară, și Danemarca, care afirmă că nu este credibil să etichetezi gazele ca fiind prietenoase cu clima.

    Statele membre sunt și vor rămâne complet responsabile de mixul de energie pe care și-l stabilesc. Aș vrea să fie clar: nu există nici o obligație din partea vreunei țări să investească în nuclear sau în gaze, a fost replica venită din partea comisarului european pentru stabilitate financiară, Mairead Mcguinness.

    România a salutat decizia luată de Parlamentul European, în timp ce Austria a anunțat că va înainta Curţii de Justiţie a Uniunii o plângere. Aliat îi este Luxemburg.

    Normele se vor aplica de anul viitor, cu excepția cazului în care 20 din cele 27 de state membre ale Uniunii le vor respinge, un prag considerat foarte puțin probabil de atins. Dar dacă acest lucru se întâmplă, proiectele de investiții în rețele de gaze naturale și centrale nucleare nu ar putea beneficia de finanțări cu fonduri europene.


  • Undă verde pentru acordul comercial UE-Noua Zeelandă

    Undă verde pentru acordul comercial UE-Noua Zeelandă


    Negocierile dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă s-au încheiat în ultima zi a lunii iunie cu succes, iar noul acord va aduce beneficii importante pentru ambele părți. Potrivit, Comisiei Europene, schimburile comerciale bilaterale vor crește cu până la 30%, iar exporturile anuale din spațiul comunitar pot ajunge la o valoare de 4,5 miliarde de euro. Investițiile Uniunii în Noua Zeelandă pot avansa și mai mult, cu un potențial de creștere de până la 80 %, în timp ce taxele vamale pentru întreprinderile din UE, vor scădea anual cu circa 140 de milioane de euro, începând cu primul an de aplicare a acordului.



    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: Noua Zeelandă este un partener esențial pentru noi în regiunea indo-pacifică. Acest acord comercial oferă importante perspective pentru întreprinderile, fermierii și consumatorii celor două părți. Acest nou acord între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă intervine într-un moment geopolitic important. Democrațiile –așa cum sunt democrațiile noastre – lucrează împreună și oferă avantaje reale cetățenilor.



    Exporturi fără taxe vamale pentru produsele tradiționale ale UE



    Sectorul agricol și cel alimentar sunt printre primele care vor simți beneficiile noului acord comercial. Principalele exporturi ale UE către Noua Zeelandă sunt carnea de porc vinurile, ciocolata și alte produse dulci, iar taxele vamale pentru acestea vor fi eliminate din prima zi a intrării în vigoare a acordului.



    Fermierii europeni vor avea mult mai multe oportunități de a-și vinde produsele în Noua Zeelandă imediat după punerea în aplicare a acordului. Totodată, 163 dintre cele mai renumite produse tradiționale ale UE (indicații geografice), vor fi protejate în Noua Zeelandă. Printre acestea se numără cum ar fi brânzeturile Asiago, Feta, Comté sau Queso Manchego, șunca Istarski pršut sau măslinele Elia Kalamatas. De asemenea, acordul va proteja lista completă a vinurilor și băuturilor spirtoase din UE care conține circa 2.000 de denumiri, inclusiv Polska Wódka, vinurile Rioja și Tokaji sau cele spumante, Champagne și Prosecco.



    Pentru a proteja interesele producătorilor din UE care vând produse agricole sensibile – produse lactate, carne de vită și de oaie, porumb dulce – acordul va permite importuri cu un nivel redus sau zero al taxelor vamale din Noua Zeelandă numai în cantități limitate, prin așa-numitele contingente tarifare.

    Conferința de presă susținută de premierul Noi Zeelande împreună cu președinta Comisiei Europene (video în limba engleză)



    Sprijin pentru micile investițiile întreprinderilor mici în Noua Zeelandă



    Desigur, acordul comercial deschide oportunități pentru toate companiile și industriile europene, pe lângă eliminarea taxelor vamale la exporturile către Noua Zeelandă, acordul va aduce deschiderea pieței de servicii din Noua Zeelandă în sectoare-cheie precum serviciile financiare, telecomunicațiile, transportul maritim și serviciile de livrare.



    Documentul va asigura un tratament nediscriminatoriu pentru investitorii din UE în Noua Zeelandă și viceversa. Întreprinderile mici vor fi sprijinite să exporte mai mult prin intermediul unui capitol dedicat întreprinderilor mici și mijlocii. De asemenea, vor fi reduse cererile de conformitate și procedurile pentru a permite un flux mai rapid al mărfurilor. Acordul aduce și un acces sporit al întreprinderilor din UE la contractele de achiziții publice pentru bunuri, servicii, lucrări și concesiuni de lucrări din Noua Zeelandă.




  • Proiectul de buget 2023

    Proiectul de buget 2023

    Bugetul comunitar va
    continua să mobilizeze în 2023 investiții semnificative menite să consolideze
    autonomia strategică a Europei, să stimuleze redresarea economică în curs, să
    protejeze durabilitatea și să creeze locuri de muncă, spun decidenții de la
    Bruxelles. Comisia va continua, de asemenea, să acorde prioritate investițiilor
    din domeniile ecologic și informatic, răspunzând totodată nevoilor urgente
    generate de crizele recente și de crizele actuale. Pentru anul viitor, Comisia
    Europeană a propus un buget al Uniunii de 185,6 miliarde de euro, care va fi
    completat de granturi cu o valoare estimată de aproximativ 113,9 miliarde de
    euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU.


    Comisarul Johannes Hahn,
    responsabil cu bugetul UE: Pot părea sume mari. Chiar sunt. Propunem în continuare sume extraordinare
    pentru a sprijini redresarea Europei și pentru a face față provocărilor actuale
    și viitoare. Bugetul rămâne un instrument important pe care Uniunea îl are la
    dispoziție pentru a oferi o valoare adăugată clară vieții cetățenilor. Bugetul
    ajută Europa să modeleze o lume în schimbare, în care colaborăm în ceea ce
    privește pacea, prosperitatea și valorile noastre europene    .


    Bugetul
    reflectă prioritățile politice ale Uniunii, esențiale pentru a asigura o
    redresare durabilă și pentru a consolida reziliența Europei. În acest scop,
    Comisia a propus, de exemplu, alocarea unor granturi de peste 100 de miliarde
    de euro din instrumentul NextGenerationEU pentru a sprijini redresarea
    economică și creșterea în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a face față
    provocărilor generate de războiul din Ucraina.


    Pentru politica agricolă comună
    s-a propus suma de 53,6 miliarde de euro și încă 1,1 miliarde de euro pentru
    Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și
    pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului
    agroalimentar și a sectorului pescuitului și pentru asigurarea mijloacelor
    necesare în vederea gestionării crizelor, ținând seama de penuria de alimente
    preconizată la nivel mondial.


    Mai este vorba despre o sumă importantă, de circa
    46 de miliarde de euro, pentru dezvoltarea regională și coeziune. Menirea
    acesteia este aceea de a promova coeziunea economică, socială și teritorială,
    precum și infrastructura care sprijină tranziția verde și proiectele prioritare
    ale Uniunii.


    Sume considerabile sunt necesare și au fost propuse de Comisie
    pentru sprijinirea partenerilor și a intereselor Uniunii pe scena mondială, dar
    și pentru cercetare și inovare sau pentru investiții strategice europene – 341
    de milioane de euro, de exemplu, ar urma să meargă către InvestEU în vederea
    realizării priorităților-cheie, precum cercetarea și inovarea, dubla tranziție
    verde și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice.


    Foarte
    importante sunt și alte domenii, precum mediul și politicile climatice,
    protejarea frontierelor sau funcționarea pieței unice, în același timp fiind
    prevăzute cheltuieli destinate spațiului, cheltuieli legate de migrație sau
    pentru abordarea provocărilor în materie de apărare, dar și pentru un răspuns
    cuprinzător în materie de sănătate, pentru securitate sau pentru conexiuni
    securizate prin satelit.


    Proiectul de buget pe 2023, consolidat de instrumentul
    NextGenerationEU, este conceput să răspundă celor mai importante nevoi în
    materie de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor săi din
    întreaga lume. Iar mijloacele financiare vor continua să reconstruiască, dar și
    să modernizeze Uniunea Europeană și să consolideze statutul Europei de actor
    puternic pe scena internațională și de partener de încredere, spun oficialii de
    la Bruxelles.