Radio România Internațional

Tag: investitii

  • Misuri tră ti băgarea tu practico a PNRR

    Misuri tră ti băgarea tu practico a PNRR

    Guvernul di la București aprobă,gioi, aţelu ditu soni act normativ ţi easti ananghi tră aţea ca săptămâna yinitoare s’niinteadză a Comisiei Europene prota căftari di finanţare ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă, tru valoare di 3 miliardi di euro. Easti zborlu ti adoptarea a unui mecanismu cari s’hibă băgatu tu practico atumţea căndu s’constată acţiuni paranomu tru kivernisearea a fondurilor ditu PNRR. Aesta easti treia condiție cari lipsea s’hibă tiñiisită aţea turlie ca România s’poată s’niinteadză căftarea di finanţare. Prima condiţie spuni că mecanismele di control şi di verificari ti tiñisearea a ărkiloru ditu PNRR, iara a daua u reprezintă ancărcarea pi platforma a Comisiillei a atiloru 21 di jaloane realizate până tu bitisita a anlui ţi tricu. Tu ţi mutreaşti actul normativ adoptat gioi di guvern, ministrul a fondurilor europene, Marcel Boloş, cundille că eventualele nireguli va s’hibă sancţionate uidisitu cu legislaţia naţională.


    Marcel Boloş: Multu important tră şteari, tră beneficiarlli a Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, că nu va s’avemu corecţii financiare ca tru catastisea a politicăllei di coeziune. Iara tru ţi mutreaşti niregulile, aestea va s’hibă mutriti ditu vidiaka a legislaţiei naţionale şi va s’hibă apufusiti amenzi I alti sancţiuni cari sunt pruvidzute tră nireguli tru sistemul legislativ naţional. Marcel Boloş nica diclară că PNRR easti băgatu tu practico cu multă zori, di itia a multiloru jaloane şi ţinte. Cu tuti aestea, pricunoaşti ministrul, fără un mecanism di verificari a turliillei tru cari suntu tiñisiti ţintele pripuse pritu PNRR, Comisia Europeană poate bloca banii.


    Marcel Boloş: Politica di coeziune, ama şi Planul National di Redresare şi Rezilienţă caftă căte cafi ditu bugete s’aibă la bază un sistem di management şi control. Alliumtrea, România riscă nica dănăsearea a programelor operaţionale. Easti ndreptul a Comisiillei ta s’caftă aestu lucru tru situaţia tru cari aesti sisteme di management şi control nu lucreadză simfunu cu căftărli şi standardili a Uniunillei Europene.


    Uidisitu cu executivlu român, până tu bitisita a anlui, Bucureștiul va s’hărsească di 10 miliardi di euro pritu PNRR, păradz cari va s’asiguripsească duţearea ma largu a reformilor şi investiţiilor ditu văsilie. România va s’llia tutu cu tutu, di la Uniunea Europeană, până tru 2026, puțăn pisti 29 di miliardi di euro. Sum yturlie granturi si împrumuturi, păradzlli va s’ducă cătră investiții și reforme, tră s’promoveadza tranziția veardi și tranziția digitală și tră ss’anvărtuşeadză reziliența și coeziunea.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Măsuri pentru aplicarea PNRR

    Măsuri pentru aplicarea PNRR

    Guvernul de la București a aprobat, joi, ultimul act normativ necesar pentru ca săptămâna viitoare să înainteze Comisiei Europene prima cerere de finanţare în valoare de 3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba despre adoptarea unui mecanism care să fie pus în aplicare atunci când se constată acţiuni ilegale în gestionarea fondurilor din PNRR. Aceasta este a treia condiție care trebuia îndeplinită pentru ca România să poată să înainteze cererea de finanţare. Prima condiţie se referă la mecanismele de control şi de verificare a îndeplinirii jaloanelor din PNRR, iar a doua o reprezintă încărcarea pe platforma Comisiei a celor 21 de jaloane realizate până la sfârşitul anului trecut. Cât privește actul normativ adoptat joi de guvern, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloş, a precizat că eventualele nereguli vor fi sancţionate potrivit legislaţiei naţionale.

    Marcel Boloş: Foarte important de reţinut, pentru beneficiarii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că nu vom mai avea corecţii financiare ca în situaţia politicii de coeziune. Iar în ceea ce priveşte neregulile, acestea vor fi tratate din perspectiva legislaţiei naţionale şi vor fi stabilite amenzi sau alte sancţiuni care sunt prevăzute pentru nereguli în sistemul legislativ naţional. Marcel Boloş a mai declarat că PNRR este pus în practică cu destul de mare greutate, din cauza numeroaselor jaloane şi ţinte. Totuși, recunoaște ministrul, fără un mecanism de verificare a modului în care sunt îndeplinite ţintele propuse prin PNRR, Comisia Europeană poate bloca banii.

    Marcel Boloş: Politica de coeziune, dar şi Planul National de Redresare şi Rezilienţă impun ca fiecare din bugete să aibă la bază un sistem de management şi control. În caz contrar, România riscă chiar întreruperea programelor operaţionale. E dreptul Comisiei de a solicita acest lucru în situaţia în care aceste sisteme de management şi control nu funcţionează conform cerinţelor şi standardelor Uniunii Europene.

    Potrivit executivului român, până la finalul anului, Bucureștiul va beneficia de 10 miliarde de euro prin PNRR, bani care vor asigura continuarea reformelor şi investiţiilor din ţară. România ar urma să primească în total, de la Uniunea Europeană, până în 2026, puțin peste 29 de miliarde de euro. Sub formă de granturi si împrumuturi, banii se vor îndrepta către investiții și reforme, pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a consolida reziliența și coeziunea.


  • Strategie reînnoită pentru regiunile ultraperiferice ale UE

    Strategie reînnoită pentru regiunile ultraperiferice ale UE

    Comisia a adoptat o strategie reînnoită pentru cele mai îndepărtate părți ale UE, așa-numitele regiuni ultraperiferice, care urmărește să le deblocheze potențialul prin investiții și reforme adecvate. Cele nouă regiuni – Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin (Franța), Azore și Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania) – sunt situate în Oceanele Atlantic și Indian, în bazinul Caraibelor şi în America de Sud și aici trăiesc aproximativ cinci milioane de oameni, mulți dintrei ei fiind tineri.

    Strategia va consolida dialogul cu regiunile ultraperiferice, va dezvolta oportunități dedicate pentru acestea în cadrul politicilor UE și va oferi sprijin personalizat, a afirmat comisarul pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira. Oficialul european a subliniat importanța acestora:

    Regiunile ultraperiferice sunt active unice pentru întreaga Uniune Europeană, pentru că se bucură de spații foarte bogate în biodiversitate, de zone maritime foarte întinse și de o poziție geografică strategică pentru lansarea de sateliți și cercetare științifică. Acestea sunt, de asemenea, avanposturi ale Uniunii Europene în lume, la mii de kilometri distanță de continentul european. De fapt, este o chestiune de perspectivă. Iar acum, dacă Uniunea Europeană vrea să fie un jucător mondial, aceste regiuni ar trebuie să se afle chiar în centrul viziunii noastre.

    Strategia reînnoită pentru regiunile ultraperiferice se va concentra pe cinci piloni. Primul urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață pentru oamenii din regiunile ultraperiferice, asigurarea calității vieții, combaterea sărăciei și dezvoltarea oportunităților pentru tineri. Cel de-al doilea se bazează pe activele unice ale fiecărei regiuni, cum ar fi biodiversitatea, economia albastră sau potențialul de cercetare. Al treilea pilon are în vedere sprijinirea unei transformări economice durabile, ecologice și neutre din punct de vedere climatic, bazată pe tranziția verde și digitală, în timp ce al patrulea se referă la consolidarea cooperării regionale a regiunilor ultraperiferice cu țările și teritoriile vecine. Ultimul pilon se concentrează pe consolidarea parteneriatului și dialogului cu regiunile ultraperiferice, printre altele, prin sprijinirea capacității administrative dedicate și măsuri de creștere a gradului de conștientizare pentru a-și intensifica participarea la programele UE.

    Datorită locației lor geografice, dimensiunilor mici, vulnerabilității la schimbările climatice și la evenimentele meteorologice extreme, regiunile ultraperiferice se confruntă cu constrângeri specifice, dar permanente în dezvoltarea lor. Ele sunt dependente din punct de vedere economic de un număr mic de produse. Aceste regiuni adăpostesc, de asemenea, cele mai ridicate rate ale șomajului și cel mai scăzut PIB din UE. Totodată, pandemia de COVID-19 a pus în pericol dezvoltarea lor.




  • Piaţa investiţiilor imobiliare din România

    Piaţa investiţiilor imobiliare din România

    Volumul total al investiţiilor imobiliare în România ar putea depăşi un miliard de euro în 2022, având în vedere nivelul ridicat de activitate pe piaţa de profil în prima parte a acestui an. Este concluzia unei cunoscute companii de consultanță imobiliară, care mai spune că un număr mic de tranzacţii de mare anvergură, în stadii destul de avansate, despre care consultanţii prevăd că se vor încheia în 2022, pot genera un volum de peste 600 de milioane de euro. Totuşi, războiul din Ucraina, de la graniţele României, a început să afecteze într-o oarecare măsură economia locală, prin anumite întârzieri sau îngrijorări ale investitorilor, fiind un factor major care ar putea deraia activitatea în 2022.



    În contextul provocărilor geopolitice şi legate de sănătate, perspectivele economice globale sunt foarte incerte. Războiul din Ucraina şi sancţiunile împotriva Rusiei, pe lângă pandemie şi obiectivele în domeniul ESG (Guvernanța de mediu, socială și corporativă), vor avea un impact asupra pieţelor imobiliare în ceea ce priveşte oferta, cererea şi accesibilitatea. În consecinţă, este dificil de spus cum va fi afectată economia românească şi, în special, sectorul imobiliar în viitor. Contextul inflaţiei în creştere în multe state şi înăsprirea politicii monetare de către Rezerva Federală a SUA ar putea avea un impact asupra activităţii locale, întârziind unele dintre schimbările pozitive la care ne aşteptăm, avertizează specialişti.



    În ansamblu, 2021 a fost un an decent pentru Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte activitatea pieţei de investiţii. Volumul global a crescut cu 6% față de 2020, la 11,7 miliarde de euro, dar totuşi cu circa 20% sub 2019. Polonia a rămas lider în regiune, volumele de investiţii reprezentând anul trecut 57% din totalul celor mai mari 6 ţări din Europa de Est. În ceea ce priveşte tranzacţiile, spaţiile industriale şi logistice au dominat la nivelul întregii regiuni în 2021, cu o pondere de 38% din volumul total de investiţii, urmate de sectorul birourilor (35%) şi de sectoare mai problematic, e precum retailul şi industria ospitalităţii (17%). Similar cu 2020, piaţa românească de investiţii a înregistrat anul trecut tranzacţii de aproape 900 milioane de euro, ceea ce reprezintă peste 8% din volumul total de investiţii de 11,7 miliarde de euro înregistrat de cele mai mari 6 ţări din Europa de Est.



    În 2021 și retailul a dus-o mai bine. Tranzacțiile au înregistrat 170 de milioane de euro, o creştere semnificativă faţă de 2020, un volum nici la jumătate, însă, față de 2013 și 2018, când au avut loc cele mai importante tranzacții mari cu proprietăți comerciale. Interesul investitorilor pentru acest tip de tranzacții a crescut și se concentrează pe parcurile de retail sau galeriile comerciale, centrele comerciale din orașele mai mici care au nevoie de repoziționare și spații închiriate unor supermarketuri sau magazine de tip DIY (do-it-yourself).





  • Retrospectiva săptămânii 10.04 – 16.04.2022

    Retrospectiva săptămânii 10.04 – 16.04.2022

    Programul ʺSprijin pentru Româniaʺ


    Coaliția
    PSD-PNL-UDMR aflată la putere în România a convenit asupra unui pachet de
    măsuri economice și sociale menit să prevină efectele crizei energetice și să
    compenseze creșterile de prețuri. O
    parte dintre măsuri au fost deja adoptate în Parlamentul de la București. Planul Sprijin pentru România
    are o valoare de aproximativ 17 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de
    euro), mai mult de jumătate provenind din fonduri europene. Printre cele mai
    importante decizii se numără creșterea salariului minim în agricultură și în
    industria alimentară, acordarea de vouchere pentru persoanele cu venituri mici,
    precum și subvenții și ajutoare pentru IMM-uri și fermieri. 300 de milioane de
    euro sunt pentru compensarea creșterii prețurilor, IMM-urile vor primi până la
    400 de mii de euro pe companie pentru stimularea investițiilor, firmele de
    transport vor putea deconta 50 de bani la litrul de carburant, iar fermierii
    vor primi bani sub formă de granturi. Alte măsuri vizează o creștere voluntară,
    scutită de taxe, a salariului minim, dublarea normei de hrană pentru pacienții
    din spitale și creșterea valorii tichetelor de masă. Pachetul are trei
    obiective principale, spune premierul Nicolae Ciucă: susținerea economiei
    pentru o creștere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale și
    solidaritatea între generații. Aproape 12 milioane de persoane urmează să
    beneficieze de măsurile sociale din acest program guvernamental, spun
    autoritățile. Între timp, Institutul
    Naţional de Statistică a anunţat că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna
    martie la 10,15% – un nivel record al ultimilor 18 ani.



    Consolidarea prezenţei NATO pe
    Flancul de Est


    Conflictul din Ucraina și
    consolidarea prezenţei NATO pe Flancul de Est au dominat discuţiile purtate,
    marți, la București, de preşedintele Klaus Iohannis cu premierul Belgiei,
    Alexander De Croo. Este nevoie de un nou concept strategic al NATO, care trebuie să
    reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianţei şi
    să menţioneze explicit că Rusia este principala ameninţare la adresa
    securităţii, consideră șeful statului, care a anunțat că, în această
    primăvară, grupul de luptă al NATO va fi constituit pe teritoriul României,
    după finalizarea negocierilor dintre aliaţi. La rândul său, premierul Belgiei a
    spus că NATO este o Alianță puternică pe care România poate conta: frontiera
    dumneavoastră este şi frontiera noastră şi o vom apăra, a declarat Alexander
    De Croo. 300 de militari belgieni fac parte din forţa de răspuns a NATO,
    activată de Consiliul Nord-Atlantic pe 25 februarie, imediat după declanșarea
    războiului de către Moscova. Ei s-au alăturat, în martie, celor 500 de militari
    francezi, deja prezenţi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, din sud-estul
    României. Baza a fost vizitată, în această săptămână, de șeful statului român
    și de premierul belgian, însoțiți de Nicolae Ciucă, primul-ministru român, care
    a subliniat că aliaţii trebuie să fie pregătiţi pentru o criză de durată şi
    pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa
    NATO.



    Comisarul european pentru
    Transporturi, la București


    Comisarul
    european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, s-a aflat timp de două zile
    la București, unde a participat, alături de premierul Nicolae Ciucă, la o
    conferinţă privind viitorul Europei, organizată de reprezentanţa Executivului
    comunitar în România. De asemenea, a discutat într-o videoconferinţă cu
    miniştrii transporturilor din România, Republica Moldova şi Ucraina. Premierul
    Nicolae Ciucă și comisarul european Adina Vălean au convenit să
    colaboreze strâns în scopul facilitării transportului feroviar,
    rutier, fluvial şi maritim al mărfurilor din Ucraina şi Republica Moldova,
    vecine României. Nicolae Ciucă a lăudat iniţiativa comisarului
    Vălean de a înfiinţa un grup de lucru menit să identifice soluţii pentru
    creşterea gradului de absorbţie de către România a fondurilor europene alocate
    proiectelor în domeniul infrastructurii de transport.



    Legea
    offshore, în
    dezbaterea Parlamentului


    Proiectul de modificare a legii offshore, care reglementează
    exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră,
    a ajuns în Parlament, unde va fi dezbătut în procedură de
    urgență, după patru ani de la prima variantă, care nu a făcut decât să alunge
    investitorii. Coaliția de guvernare propune acum o variantă mai echilibrată
    despre care spune că va aduce avantaje și statului și companiilor care vor
    exploata zăcămintele. Statul și companiile din România vor avea prioritate la
    cumpărarea gazului exploatat, surplusul urmând să fie exportat. 60% din
    profitul obţinut din exploatarea gazelor natural va reveni statului, iar 40%
    investitorilor. De asemenea, documentul prevede eliminarea impozitării
    suplimentare a veniturilor pentru prețurile de vânzare la care investitorii nu
    realizează supraprofituri, cu excepția menținerii grilei de impozitare în cazul
    veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de
    85 de lei pe MW/oră. O altă modificare este eliminarea limitării deducerii
    investițiilor pentru calculul impozitului pe profit. Dezbaterea proiectului în
    regim de urgență vine pe fondul crizei din energie și al demersului de eliminare
    a dependenței de gazele rusești. Analiștii economici cred că varianta propusă
    va reuși să impulsioneze investițiile, însă chiar și așa până la exploatarea
    zăcămintelor vor mai trece câțiva ani.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Fără investiții urgente în educaţie şi în principal în învăţământul dual, în şcolile de meserii, potenţialul de productivitate al tinerilor din România este unul incert.

    Declaraţie Ana Cătăuță, fost vicepreședinte al Camerei Deputaților, fost consultant la Banca Mondială.


  • Ce fel de locuinţe se caută?

    Ce fel de locuinţe se caută?

    Un studiu realizat de o platformă de imobiliare a scos în evidență faptul
    că 70% dintre românii care sunt în căutarea unei locuințe vor s-o cumpere
    complet finisată. La cheie, cum se spune. Doar 23% dintre respondenţi au
    intenția de a închiria și 46% vor să cumpere o locuință nemobilată. O bună
    parte îşi îndreaptă atenţia către o casă (34%) sau un apartament cu două camere
    (32%), urmat de apartament cu 3 camere (16%), garsonieră sau studio (15%). Peste
    29% dintre respondenţi sunt interesaţi să achiziţioneze o locuinţă al cărei
    preţ variază între 60.001-100.000 euro. Aproape 85% dintre chiriași caută să
    închirieze o locuinţă sub pragul de 350 euro pe lună.


    Dintre românii cu buget de achiziţie de peste 100.000 euro, doar 8% ar fi
    interesaţi să cumpere o locuinţă într-o clădire veche, în contrast cu 34% care
    s-au pronunţat în favoarea achiziţiei unei locuinţe într-o clădire nouă. Pentru
    cei 58% rămaşi, nu contează dacă imobilul este unul vechi sau nou. În topul
    îmbunătăţirilor existente pentru care românii ar fi dispuşi să plătească mai
    mult, la cumpărare sau închriere, se află: centrală termică proprie (49%),
    obiecte sanitare moderne şi de calitate (38%), instalaţie electrică (35%) şi
    instalaţie sanitară (33%) schimbate recent, bucătărie utilată (31%). De
    asemenea, mai mult de 1 din 5 respondenţi ar fi de acord să plătească în plus
    şi pentru parchet, pereţi nivelaţi şi proaspăt vopsiţi, uşă metalică şi balcon
    închis.


    Investiţiile nete în lucrări de construcţii noi au însumat în primele 9 luni
    din 2021 peste 47 de miliarde de lei (9,5 miliarede de euro), reprezentând
    59,7% din totalul investiţiilor realizate în economia naţională, faţă de 56,2%
    în perioada similară din 2020, a comunicat Institutul Naţional de Statistică. Numărul
    locuinţelor date în folosinţă la nivel naţional s-a majorat cu 2,33%, depăşind
    49.600, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020. Cele mai multe locuinţe au fost predate în mediul urban (61%).


    În altă ordine de idei, efectele pandemiei susțin dezvoltarea pieței rezidențiale
    din suburbii și din mediul rural, odată cu creșterea numărului românilor care
    renunță la aglomerația urbană și aleg locuințe mai spațioase și mai accesibile,
    în jurul marilor orașe, a anunţat o firmă de consultanță imobiliară. 2020 a
    înregistrat, pentru prima dată în ultimii 14 ani, o creştere a populaţiei din
    mediul rural în România. Lucrul de oriunde şi distanţarea socială au condus la
    o tendinţă de migraţie a populaţiei către zone mai liniştite. Tendinţa s-a
    manifestat în Bucureşti, dar şi în zonele metropolitane din alte regiuni
    importante ale României (Cluj, Tmiş, Iaşi). Pandemia a accentuat preferinţa
    oamenilor pentru locuinţe mai mari, fie cu o cameră în plus, fie cu un birou,
    terasă sau grădină. Aceste date arată că preferinţa românilor s-a transformat
    în acţiune, mai ales că zona metropolitană este mai atrăgătoare din punct de
    vedere al suprafeţelor medii ale unei locuinţe, mai mari decât în oraşe, şi al
    preţurilor mai mici, iar îmbunătăţirea treptată a infrastructurii de transport
    facilitează această migraţie.




  • Decizii privind ţintele din PNRR

    Decizii privind ţintele din PNRR

    Prin Programul Național de Redresare și Reziliență, aprobat în toamnă, la Bruxelles, România ar urma să primească de la Uniunea Europeană, până în 2026, puțin peste 29 de miliarde de euro. Sub formă de granturi si împrumuturi, banii se vor îndrepta către investiții și reforme, care să acopere șase piloni. Este vorba despre tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.

    Până acum, Comisia Europeană a transferat Bucureștiului 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate. Accesarea în continuare a banilor este, însă, în strânsă legătură cu anumite ținte și jaloane. Iar pentru îndeplinirea acestora, mai exact a celor prevăzute pentru 2021, executivul a adoptat joi o serie de proiecte. Unul dintre acestea urmărește reducerea abandonului şcolar. Cu 543 de milioane de euro fonduri nerambursabile, Guvernul român și-a propus ca până în 2030 să reducă abandonul şcolar la 9 procente. Aceasta în condițiile în care acum el este de 15,6% în urban şi de 26 de procente în mediul rural.


    Prin Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar, adoptat de executiv, la începutul anului viitor vor fi selectate cel puţin 2.500 de şcoli, care au cel mai mare risc de abandon şcolar şi care vor primi fiecare până la 200.000 de euro pentru a organiza învăţământ performant şi activităţi în timpul liber pentru elevi, a explicat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației :

    Copiii din aceste şcoli pot participa la tabere, pot participa la tot felul de evenimente care vor fi eligibile din acest proiect. Este vorba de achiziţia de echipament sportiv, echipament IT şi chiar de elemente vestimentare. De asemenea, este vorba de finanţarea activităţilor de mediere şcolară, este vorba de finanţarea activităţilor de asistenţă psihopedagogică suplimentară, necesară după toată această perioadă, cu atât mai mult în aceste medii în care avem de-a face cu comunităţi dezavantajate, în care avem de-a face cu elevi cu cerinţe educaţionale speciale.

    Guvernul a mai aprobat şi o hotărâre privind dezvoltarea infrastructurii feroviare, prin care urmăreşte ca până în 2026 să crească traficul feroviar cu 25 de procente şi să îmbunătăţească condiţiile pentru călători.



  • Investiţii în reţeaua de apă şi canalizare din judeţul Constanţa

    Investiţii în reţeaua de apă şi canalizare din judeţul Constanţa

    În unele colțuri ale lumii, oamenii planifică excursii în
    spațiul cosmic. În altele, oamenilor le lipsesc chiar și cele mai elementare
    utilități – cum ar fi apa curentă sau o rețea de canalizare.


    Sunt
    discrepanțele lumii în care trăim. Și pare că vor trece ani lumină până când
    diferențele vor începe să se estompeze – ar spune pesimiștii.


    Optimiștii
    ar fi de altă părere și ne-ar atrage atenția că se lucrează la o îmbunătățire a
    condițiilor de trai și în zonele în care oamenii nu mai ajung la stele nici
    măcar cu gândul.


    Sunt politici
    de dezvoltare, proiecte, idei și surse de finanțare care pot fi accesate pentru
    ca acești oameni să aibă acces la condiții mai bune.


    Astfel de
    proiecte se desfășoară și în România.


    Regia
    Județeană de apă Constanța a semnat 51 de contracte pentru lucrări finanțate
    din fonduri europene – cel mai recent fiind semnat luna trecută, la Medgidia.


    Directorul general al RAJA, Aurel
    Presură: Am
    semnat 51 de contracte de lucrări, dintre 45 de contracte de lucrări și 5
    contracte de servicii. Mai sunt două documentații de atribuire în lucru și nu
    în ultimul rând este acest SRC care trebuie să-l ridicăm pe SEAP. Este cel mai
    important proiect care va alimenta zona de sud a județului Constanța, în
    special zona turistică. Noi avem proiecte în 91 de localități. În momentul de
    față lucrăm în 82 de localități, avem 82 de șantiere. În cinci localități am
    finalizat aceste lucrări. Vorbesc de Comana, Tătaru, Jegălia, Gâldău, Iezeru.


    Și
    ca să vedeți care-i dimensiunea acestui proiect, să știți că vom face lucrări
    de apă și canalizare pe 2.766 de străzi. Am alocat pentru municipiul Constanța
    106 milioane de euro. Deci sunt 196 de străzi în sistemul de alimentare cu apă
    și 68 de străzi pentru sistemul de alimentare cu canalizare. În momentul de
    față am finalizat 22 de străzi. Se lucrează în acest moment pe 44 de străzi. Nu
    există un proiect în țara asta, mai mare decât cel de la Constanța.





    Investițiile vor crește eficiența
    sistemelor de apă potabilă, dar și a celor de colectare și tratare a apelor
    uzate.


    În cadrul aceluiași proiect amplu, au
    fost realizate 11 parcuri fotovoltaice iar alte 36 sunt în diferite faze de
    realizare.


    Cu ajutorul lor, RAJA va reduce
    costurile cu energia electrică, în prezent Regia de fiind cel mai mare
    consumator de energie electrică din județul Constanța.


    Producerea de energie electrică în regim
    propriu va aduce societății RAJA o economie de 3 milioane de euro, până în 2025, susține conducerea
    regiei.














  • Spitalele din judeţul Ialomiţa se modernizează cu bani europeni

    Spitalele din judeţul Ialomiţa se modernizează cu bani europeni

    Recent
    a început construcţia unui ambulatoriu de specialitate la spitalul din Ţăndarei,
    unitate care oferă servicii medicale atât locuitorilor oraşului cât şi celor
    din comunele apropiate.


    Investiţia
    se ridică la peste 10 milioane de lei şi presupune nu doar construcţia
    imobilului ci şi dotarea lui cu echipamentele medicale necesare.


    Autorităţile
    locale spun că aceasta este cea mai importantă investiţie din toată existenţa
    de 126 de ani a spitalului, singura instituţie medicală din judeţul Ialomiţa
    care funcţionează într-o clădire monument istoric.


    Termenul
    de finalizare a lucrărilor este sfârşitul anului viitor.


    Un
    alt proiect vizează reabilitarea, modernizarea și dotarea ambulatoriului
    Spitalului Județean de Urgență Slobozia care din cauza pandemiei a fost relocat
    în incinta spitalului.




    Detalii
    aflăm de la Daniela Traian director de comunicare la Agenția pentru Dezvoltare
    Regională Sud- Muntenia- organism intermediar pentru Programul Operațional
    Regional 2014-2020:


    Reabilitarea
    ambulatoriului va avea ca efect reducerea numărului de pacienţi internaţi. De
    asemenea va scădea timpul necesar pentru diagnosticare și tratament.


    La sfârşitul lui iunie 2023 locuitorii judeţului Ialomiţa
    vor avea la dispoziţie un spațiu la standarde europene pentru a primi asistența
    medicală de care au nevoie.



    Valoarea
    totală a proiectului depaşeşte 17 milioane de lei.


    Valoarea eligibilă
    a proiectului este de peste 10 milioane 700 de mii de lei din care aproape 7
    milioane şi jumătate reprezintă bani din Fondul European de Dezvoltare
    Regională.



    La
    fel se întâmplă la Feteşti cu ambulatoriul Spitalului Municipal Anghel Saligny
    care a fost extins şi dotat printr-un proiect de peste 10 milioane 600 de mii
    de lei din fonduri europene.


    Lângă
    spital s-a ridicat un corp nou de clădire şi s-au achiziţionat echipamentele
    necesare. Deşi imobilul este gata încă nu a fost dat în folosinţă.


    Reprezentanţii
    administratiei publice locale estimează că de serviciile ambulatoriului vor
    beneficia aproximativ 100 de mii de persoane din localitate şi din zonele
    învecinate care vor avea acces la investigaţii şi tratament fără a mai fi
    nevoite să meargă la spitalele din Bucureşti sau Constanţa.






  • Prima tranşă de bani PNRR

    Prima tranşă de bani PNRR

    România va beneficia de o finanţare totală de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro şi de o finanţare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiţii avantajoase – adică sub formă de credite cu dobânzi mici, garantate de Comisia Europeană.


    Joi, Bruxellesul a transmis Bucureștiului primele 1,8 miliarde de euro, adică o prefinanțare de 13% din suma alocată României, urmând ca până la finalul anului să fie transferată și diferența din prefinanţarea totală de aproape 3,8 miliarde de euro aferentă acestui an. Cu plata de prefinanţare trebuie demarate investiţiile şi reformele fixate de România în PNRR – un plan structurat pe 6 piloni și împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene.

    La Capitolul Tranziţie către economia verde, România şi-a propus investiţii de 3,9 miliarde de euro în modernizarea căilor ferate, inclusiv cu echipamente electrificate sau fără emisii de carbon. În plus, 2,7 miliarde de euro vor fi investite în renovarea clădirilor publice şi a blocurilor, atât din punct de vedere energetic, de exemplu prin anvelopare, cât şi pentru a le face mai rezistente la cutremure.


    Planul Naţional mai prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administraţiei publice, în domenii ca justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul şi eliberarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. În plus, 881 de milioane de euro vor merge în digitalizarea educaţiei, de exemplu, pentru îmbunătăţirea competenţelor profesorilor, dar şi a conţinutului educaţional şi a echipamentelor digitale.


    Există şi un capitol de întărire a rezistenţei economice şi sociale, care urmărește ca România să aibă pe viitor un proces mai bun de luare a deciziilor şi o fiscalitate mai bine susţinută. Cum? Printr-un cadru bugetar consolidat prin reforme în administraţia fiscală şi ale cadrului fiscal, prin reformarea sistemului de pensii şi printr-un control mai bun al cheltuielilor. Planul are și măsuri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, prin consolidarea independenţei sistemului judiciar, a calităţii şi eficienţei lui, combaterea corupţiei şi realizarea unui sistem de decizii previzibil.

    Pentru Sănătate, planul prevede investiţii de două miliarde de euro în infrastructura spitalicească, dar şi în îmbunătăţirea sistemului de educaţie în domeniu. La capitolul rezistenţă naţională la riscuri, este prevăzută și reforma venitului minim de incluziune, care ar trebui să simplifice şi să îmbunătăţească sprijinul social pentru persoanele mai vulnerabile, dar şi să stimuleze ocuparea forţei de muncă şi formarea profesională.

    Pentru toate acestea, banii vor veni în tranșe, în funcţie de îndeplinirea unor obiective, care trebuie realizate până la 31 august 2026.


  • Îmbunătăţirea serviciilor sociale şi recreative din municipiul Câmpulung Moldovenesc

    Îmbunătăţirea serviciilor sociale şi recreative din municipiul Câmpulung Moldovenesc

    Îmbunătățirea serviciilor sociale, recreative
    și a spațiilor publice urbane în municipiul Câmpulung Moldovenesc astfel se
    cheamă un proiect pus la punct de primăria orașului din județul Suceava.
    Inițiativa a obținut finanțare europeană prin Programul Operațional Regional
    2014-2020, Axa prioritară 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și
    mijlocii. Banii vor fi cheltuiți pe trei tipuri de investiții: construirea de
    locuințe, realizarea unui centru destinat tinerilor și modernizarea
    infrastructurii rutiere a orașului.


    La rubrica Euranet Plus, primarul municipiului
    Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, a oferit coordonatele proiectului, care,
    potrivit celor precizate de domnia sa, vin să rezolve mai multe doleanțe ale
    locuitorilor urbei.




    Proiectul are o valoare de aproximativ 23,5
    milioane de lei. Este un proiect foarte important pentru comunitate pentru că
    mergem în zona locuințelor sociale. Ca și celelalte primării, și municipiul
    Câmpulung Moldovenesc se confruntă cu lipsa locuințelor sociale. Mai în detaliu,
    obiectivele proiectului sunt: construirea de locuințe sociale, în total 42 de apartamente. Este, poate, proiectul cel mai așteptat
    pentru persoanele care nu au posibilități de a-și construi sau de a-și închiria
    un apartament. Tot în acest proiect, avem modernizarea Vilei Runc, în care se
    vor desfășura activități cultural – recreative, un centru cultural pentru
    tineret și, bineîneles, iarăși un obiectiv de investiții mult așteptat,
    reabilitarea infrastructurii rutiere și pietonale în municipiu, peste 26 de
    străzi modernizate. Deci ne dorim ca proiectele pe fonduri europene să fie cât
    mai multe și să reușim să le impelmentăm în comunitățile noastre.




    Când este preconizată finalizarea acestui
    proiect, cu tot ceea ce spuneați
    dumneavoastră – locuințe sociale, centru
    cultural recreativ și modernizare de străzi?




    În maximum 2 ani trebuie finalizat
    proiectul pentru că face parte din
    programul operațional 2014 – 2020. Avem o marjă de maxim 2 ani, 2 ani și
    jumătate. Noi deja am început procedura legală de licitații a acestui important
    obiectiv de investiții și sperăm că în primăvară vom începe lucrările pentru
    acest proiect.


  • Relaţiile privilegiate România – Republica Moldova, reconfirmate

    Relaţiile privilegiate România – Republica Moldova, reconfirmate

    Însoțită de mai mulți miniștri
    din cabinetul de la Chișinău, inclusiv de șeful diplomației, Nicu Popescu,
    președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit, marți, la București, unde
    s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis, pentru a patra oară de când a
    preluat preşedinţia fostei republici sovietice, majoritar românofone. Vizita,
    derulată în contextul în care România şi Republica Moldova aniversează 30 de
    ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, a prilejuit semnarea unei foi de
    parcurs privind domeniile prioritare de cooperare între cele două ţări, precum
    și reconfirmarea de către cei doi președinți a legăturilor speciale dintre
    București și Chișinău.


    Republica Moldova se bucură de un sprijin covârşitor,
    durabil şi transpartinic la Bucureşti, a declarat preşedintele Klaus Iohannis,
    reiterând susținerea pentru eforturile Chişinăului de integrare europeană:

    Am discutat cu doamna
    preşedinte despre toate domeniile în care avem proiecte comune, de impact, în
    special în ceea ce priveşte interconectarea energetică şi consolidarea
    securităţii energetice, dezvoltarea infrastructurii de transport, perspectivele
    continuării acordării de asistenţă nerambursabilă Republicii Moldova printr-un
    nou acord dedicat, dezvoltarea comunicaţiilor şi a cooperării în domeniul
    educaţiei. De asemenea, am discutat pe larg pe tema agendei europene a
    Republicii Moldova, inclusiv în perspectiva viitorului summit al
    Parteneriatului Estic din decembrie.


    Datorită României, Republica Moldova
    a primit primele donaţii de vaccin anti-COVID, iar astăzi, cu peste 500 de mii
    de doze oferite gratis, România este cel mai mare donator de vaccinuri pentru
    noi. 6.000 de tone de motorină sau păcură pentru a produce energie termică sunt
    alte ajutoare oferite de Bucureşti Republicii Moldova, a amintit preşedintele
    Maia Sandu:

    România a rămas şi
    rămâne susţinătoarea noastră fermă pe plan economic, politic, diplomatic,
    cultural, educaţional. Sprijinul oferit este resimţit de cetăţenii noştri din
    toate regiunile – grădiniţe şi edificii culturale de nivel naţional renovate
    sau construite din temelie, autobuze şcolare donate de România, programe
    culturale, schimburi academice, ajutor pentru mass-media şi societatea civilă.
    Am sărbătorit împreună 100 de ani ai Teatrului Naţional din Chişinău,
    subliniind astfel unitatea culturală, istorică şi lingvistică dintre ţările
    noastre.


    O importanţă aparte o au și investiţiile româneşti în
    Republica Moldova, a mai spus Maia Sandu, adăugând că îşi doreşte ca
    parteneriatul economic să se dezvolte, iar investitorii români să se îndrepte
    către țara sa.


    Nu în ultimul rând, cu prilejul vizitei la București, miniştrii
    Educaţiei din cele două țări au semnat acordul interguvernamental privind
    recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice
    – demers menit să consolideze relaţiile bilaterale în domeniu şi să contribuie
    la creşterea calităţii sistemelor de educaţie şi formare profesională în
    spiritul politicilor europene.


  • Viitorul cadru temporar privind ajutoarele de stat

    Viitorul cadru temporar privind ajutoarele de stat

    Având în vedere redresarea economică observată, Comisia a adoptat o prelungire cu încă șase luni a cadrului temporar care ar fi urmat să expire la 31 decembrie 2021. Acest lucru va permite statelor membre ca, acolo unde este necesar, să își prelungească schemele de sprijin și să se asigure că întreprinderile încă afectate de criză nu vor fi private brusc de sprijinul de care au nevoie.

    În plus, Comisia a introdus o serie de ajustări specifice, printre care se numără două noi instrumente menite să contribuie la redresarea economiei europene într-un mod rezilient și durabil.

    Este vorba, în primul rând, de măsuri de sprijin pentru investiții, care să ajute la remedierea deficitului de investiții cauzat de criză. Statele membre pot crea stimulente pentru ca întreprinderile să realizeze investiții și pot utiliza acest instrument pentru a accelera tranziția verde și cea digitală. Măsura include garanții pentru evitarea denaturărilor nejustificate ale concurenței. De exemplu, stimulentele ar trebui să vizeze un grup larg de beneficiari și ajutoarele să fie într­un cuantum limitat. Statele membre pot folosi acest instrument până la 31 decembrie 2022.

    Al doilea nou instrument îl constituie măsuri de sprijin pentru solvabilitate pentru a mobiliza fonduri private care să fie puse la dispoziție pentru investiții în întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv în întreprinderile nou-înființate și în cele mici cu capitalizare medie. Statele membre pot acorda garanții intermediarilor privați, creându-le stimulente pentru a investi în aceste tipuri de întreprinderi și a le oferi un acces mai ușor la finanțare prin capitaluri proprii. Acest instrument este deosebit de relevant având în vedere creșterea nivelului de îndatorare a întreprinderilor în timpul crizei. Statele membre pot folosi acest instrument până la 31 decembrie 2023.

    Comisia a mai prelungit până la 30 iunie 2023 posibilitatea, acordată în temeiul cadrului temporar, ca statele membre să convertească instrumente rambursabile (de exemplu, garanții, împrumuturi, avansuri rambursabile) în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile directe.


  • Modernizarea reţelei şcolare din judeţul Caraş-Severin

    Modernizarea reţelei şcolare din judeţul Caraş-Severin

    Este nevoie în continuare de investiții pentru susținerea educației în România, pentru a aduce școlile la standarde europene, iar un ajutor important vine prin Regio-Programul Operaţional Regional. Până în prezent, în municipiul Reșița au fost finalizate lucrările de reabilitare și modernizare la mai multe unități de învățământ mari, după cum spune şeful Direcţiei Învăţământ, Cultură, Tineret, Sport şi Culte din cadrul Primăriei Reşiţa, Liliana Dacica.

    Este vorba de Colegiul Național Traian Lalescu, Colegiul Național Mircea Eliade, Liceul Teoretic Traian Vuia, Liceul Teologic Baptist și internatul Colegiului Economic al Banatului Montan. Sunt şi alte lucrări în curs de execuţie şi am găsit soluţii pentru a reloca elevii în alte unităţi de învăţământ până se finalizează aceste modernizări.


    Şi Şcoala Gimnazială Mihai Peia va fi complet reabilitată cu fonduri europene, completează Liliana Dacica.

    Valoarea proiectului se ridică la aproape 9,4 milioane de lei, din care 1,5 milioane de lei contribuţie de la bugetul local. Unitatea de învățământ de pe strada Gratz va fi reabilitată, modernizată și dotată corespunzător cu mobilier și echipamente specifice prin acest proiect. Contractul a fost deja semnat şi în această perioadă eliberăm spaţiile pentru a putea preda amplasamentul până la sfârşitul lunii.


    Pe perioada lucrărilor de reabilitare de la Şcoala Gimnazială Mihai Peia din Reşiţa, elevii îşi vor desfăşura cursurile în corpul E din curtea Centrului Universitar Babeş Bolyai. Tot acolo vor ajunge şi elevii de la Şcoala Gimnazialã Marius Şandru care, la rândul ei urmeazã sã intre în reabilitare cu fonduri europene. Aici, valoarea investiţiei este de 8,2 milioane de lei.

    Suntem în perioada de evaluare, s-a trecut de oferta tehnică, urmează evaluarea financiară şi, spre sfârşitul anului vom avea cu siguranţă un câştigător. Prin urmare, în vacaţa de iarnă va trebui să eliberăm şi acest spaţiu pentru a putea fi reabilitat.


    Școala Gimnazială Nr. 9 este cea de-a 14-a unitate de învățământ care se reabilitează la Reșița, din fonduri externe. Valoarea totală a proiectului este de peste 10 milioane de lei și include reabilitarea integrală și dotarea celor trei corpuri de clădiri, precum și amenajarea terenului de sport şi a curţii.

    Până în 2024, rețeaua școlară din oraș va fi cea mai modernă din țară. Toți elevii și profesorii vor beneficia de cele mai bune condiții pentru a învăța, de facilități precum cazare și masă gratuită pentru cei ce vin să studieze din exterior, transport gratuit și burse școlare, a declarat la rândul său primarul Reșiței, Ioan Popa.