Radio România Internațional

Tag: JAI

  • Schengen accession with the land borders, a hot topic again

    Schengen accession with the land borders, a hot topic again

    European officials support the full accession of Romania and Bulgaria to Schengen this year.

     

    The European Commissioner for Internal Affairs, Ylva Johansson, supports the accession of Romania and Bulgaria to the Schengen Area with the land borders, by the end of the year. The official announced that this is be the message to be conveyed at the Justice and Home Affairs Council due on Thursday in Luxembourg. Ylva Johansson has said that Bulgaria and Romania have done everything possible, they have implemented all the additional measures and her message to the ministers at Justice and Home Affairs Council will be to take the last step and lift checks at the two countries’ land borders. The statement was made during a European Parliament discussion about the reintroduction of border checks by some countries in the Schengen area and the effects of these decisions on the free movement area.

    Ylva Johansson said she was proud to live in the Schengen area. It is the largest circulation area in the world – 450 million people from 29 countries can move freely through Europe, she said. Almost 30% of Europe’s population lives in a border area and 50 million people live directly next to an internal border, she explained. Thank you for putting such an important debate on the agenda, the commissioner told the MEPs.

     

    As regards Romania’s Schengen accession with land borders, the Hungarian presidency of the Council of the European Union has also announced recently, in a statement that it will present, at the JAI meeting, the situation of the full implementation of the Schengen acquis in Romania and Bulgaria. We remind you that at the end of last year, the Council decided to eliminate checks at the air and sea borders with Romania and Bulgaria, but in order to set the date for the elimination of the land borders, another Council decision is needed.

     

    In Bucharest, Prime Minister Marcel Ciolacu said that there is direct communication with the authorities in Austria, which have opposed Romania’s accession, and added that in the upcoming period there will be good news for the country as regards Schengen. Meanwhile, several European officials have renewed their message of support. Europe needs Romania and Romania enjoys our support as regards Shengen and its legitimate interest in lifting checks at the land borders as quickly as possible, the German ambassador in Bucharest, Peer Gebauer, has said recently.

  • March 3, 2024 UPDATE

    March 3, 2024 UPDATE

    MOTION – The Romanian MPs will debate, on Monday, the simple motion tabled by the opposition against Finance Minister, Marcel Boloş. USR and the Force of the Right blame him, among other things, for having initiated the 10% tax to additionally to medical leaves. The vote is scheduled for Tuesday. Also on Monday, the draft law that allows holding presidential elections sooner, in September, will be debated by the expert committees of the Chamber of Deputies, as a decision-making body. In the form adopted by the Senate, the document provides that presidential elections can be held no later than 90 days before the month in which the head of state’s mandate expires. The law establishing tougher punishments for drug traffickers will also receive the final vote in the Bucharest Parliament. Drug production and trafficking are the biggest criminal business in the European Union, said the Minister of Justice, Alina Gorghiu, the initiator of this project.

    CELEBRATION – The celebration of the Romanian-Polish Solidarity Day on March 3rd is proof of the historical friendship between Romania and Poland and of the joint commitment to deepening the Strategic Partnership and strengthening cooperation within the EU and NATO, a post by the Romanian Government, on a social network, reads. The Ministries of Foreign Affairs of Romania and Poland issued a joint press release on the occasion of the celebration. The Romanian-Polish Solidarity Day proves the partnership between the two nations, united by common historical experiences and the will to strengthen bilateral relations, the press release says. As EU member states and NATO Allies, Romania and Poland remain firmly committed to supporting Ukraine in its efforts to counter Russia’s armed aggression, as well as to restoring the international order based on the principles of international law. 2024 marks 105 years of bilateral diplomatic relations, 85 years since Romania offered shelter to the Polish government, which, outside its borders, began the fight against the Nazi German occupiers, 35 years since the fall of communism and 15 years of strategic partnership.

    JAI – The EU home affairs and justice ministers are meeting, on Monday and Tuesday, in Brussels, at the Justice and Home Affairs Council. The meeting’s agenda includes the fight against drug trafficking and organized crime, the security situation in the context of the conflict in the Middle East, Russia’s aggression against Ukraine, and a legislative proposal regarding the fight against the illegal introduction of migrants. On Monday, European home affairs ministers will have an exchange of views on the general situation of the Schengen area and on the evaluation of the EU legislative act establishing Frontex. Another important topic is the fight against drug trafficking and organized crime. The second day of the meeting is dedicated to the justice component, the agenda including, among other things, a recently approved directive on the minimum standards for preventing and combating the illegal introduction of migrants. Its objective is to increase the effectiveness of criminal prosecution of migrant smuggling networks by clarifying the definition of the crime of smuggling and harmonizing sanctions.

    POLICE – The Interior Ministry in Bucharest will increase the number of Romanian policemen who cooperate with Italian policemen in order to identify organized crime members operating in Romania, the head of the relevant Romanian ministry, Catalin Predoiu said. In a video post on the Interior Ministry’s website, Predoiu says that he has recently decided with his counterpart, Matteo Piantedosi, to develop police cooperation to combat organized crime, drug trafficking and human trafficking by exchanging information and by joint operative actions. Predoiu says that, for the Bucharest authorities, the connection with the national police of other EU member states, such as the Italian one, represents an investment in the ability of the Romanian Police to fight organized crime. The two ministers also discussed the practice of some convicted citizens who avoid final prison sentences by fleeing Romania and finding loopholes in Italian law not to observe court rulings.

    JERUSALEM – Thousands of people took to the streets again, Saturday evening, in several cities in Israel, against the government led by Prime Minister Benjamin Netanyahu and to demand the release of the hostages held by the Palestinian terrorists from Hamas, dpa reports. The agency reports that Netanyahu’s popularity dropped drastically after the attack, with critics accusing him of failing to protect the border with the Gaza Strip in order to prioritize his own political survival, at the expense of the country’s interests. (EE)

  • Progress towards Schengen accession

    Progress towards Schengen accession

    The European Commissioner for Home Affairs, Ylva Johansson, praised Romanias progress in terms of border control, migration and asylum, during talks at the Justice and Home Affairs Council in Luxembourg, organized by the Spanish Presidency of the Council of the European Union. I am optimistic, because Romania and Bulgaria prove every time and with every project that they are ready, the European official said. According to a press release of the Interior Ministry in Bucharest, the delegations of Romania and Bulgaria presented the measures adopted to strengthen border control and EU security.



    A focal point of the Romanian delegation’s intervention was the presentation of the excellent results of the pilot project that Romania and the European Commission agreed on in March 2023, which has already been implemented at the border with Serbia for the last 6 months, the press release reads. The European official was impressed by the success of the project, emphasizing that, due to the excellent results of the measures implemented by Romania, the country is a model for all member states. Moreover, the Commissioner said, the good results achieved by Romania and Bulgaria in the management of pilot projects regarding migration, are one more argument in favor of the country joining Schengen. In its turn, the Spanish presidency of the Council of the EU reconfirmed that the completion of the two countries’ accession process is its priority, for which it will continue to work, in the hope that it will be a success.



    It should also be mentioned that a number of member states recognized the progress made by the two countries and supported, in Luxembourg, the accession of Romania and Bulgaria to the Schengen area. Austria and the Netherlands, which had blocked the accession of the two countries at the end of last year, did not present at the Council any argument for blocking their entry.



    The Home Affairs Council does not involve a vote or a promise for securing Schengen accession for Romania and Bulgaria, but the fact that all member states discussed the subject once again, cannot be overlooked. All these took place in the context of the Council’s decision to resume checks at some of the continents most important borders, against the current European background marked by migration and terrorist threats. Thus, the EU interior ministers admitted, during the meeting, that member states must better check migrants and asylum seekers and expel faster those considered a security risk. Consequently, ten countries have introduced temporary checks at their borders, some on their entire border, and others only on parts of it. The main reason is the conflict between Israel and Palestine, which could increase the risk of violence inside Europe, as it happened in the case of the attack in Belgium. (EE)

  • Jurnal românesc – 30.06.2023

    Jurnal românesc – 30.06.2023

    Subiectul aderării României la Schengen este discutat
    informal pe foarte multe paliere, a declarat preşedintele Klaus Iohannis
    înaintea reuniunii Consiliului European de vară de la Bruxelles. El a spus că
    această speţă nu va apărea oficial pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri
    Interne până când nu va fi atins un nivel de înţelegere care să permită o
    rezolvare pozitivă. Nu putem să supunem la vot chestiuni o dată şi încă o
    dată şi să tot primim răspunsuri negative. Trebuie să înţeleagă toată lumea că,
    atunci când această chestiune apare oficial pe agenda JAI, ea este suficient de
    bine pregătită şi tratată ca să nu fie un nou eşec, ci să fie un nou succes al
    Uniunii Europene,     a afirmat Iohannis. Preşedintele a explicat că se
    poartă discuţii extinse la nivelul întregului bloc comunitar. Toţi îşi
    doresc să găsim o soluţie (…) sunt discuţii în curs şi între state care nu
    sunt parte în aşa ceva, care sunt bine mersi în Schengen, dar care îşi doresc
    să ne sprijine    , a precizat Iohannis. El a arătat că progresul în acest
    dosar este lent, dar există şi a subliniat că Spania, care preia preşedinţia
    Consiliului UE la 1 iulie, şi-a arătat disponibilitatea de a pune dosarul
    aderării României şi Bulgariei pe agenda oficială.




    Ministerul de Externe transmite că va acţiona hotărât
    pentru a combate promovarea dezinformării şi a narativelor care distorsionează
    istoria europeană a Holocaustului şi nu numai, în contextul agresiunii
    nejustificate şi neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei. Mesajul a fost
    transmis la 29 iunie, cu prilejul comemorării a 82 de ani de la Pogromul de la
    Iaşi. Instituţia îşi reafirmă hotărârea de a se implica în plan intern şi
    internaţional în programe şi proiecte menite să prevină şi să combată
    antisemitismul, să promoveze toleranţa şi respectul între cetăţeni, să prevină
    şi să sancţioneze negarea şi distorsionarea Holocaustului, intoleranţa şi
    discriminarea. Pogromul de la Iaşi, desfăşurat în perioada 27 – 30 iunie 1941,
    a fost unul dintre cele mai violente din istoria evreilor din România. Raportul
    final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România
    estimează numărul victimelor la 14.850 de evrei.




    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, în calitate
    de for decizional, un act normativ prin care instituţiile publice locale şi
    centrale, alături de unităţi de învăţământ, medici de familie, spitale,
    organizaţii neguvernamentale şi culte vor putea iniţia proiecte din fonduri
    europene prin care să-i sprijine pe copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la
    muncă în străinătate. Proiectele pot include şi persoanele care se ocupă de
    creşterea şi îngrijirea minorilor pe perioada absenţei părinţilor. Ministrul
    Culturii, Raluca Turcan, a anunţat că 150 milioane euro din fonduri europene
    vor putea ajunge la copii cu părinţii plecaţi la muncă peste hotare.
    Există zeci de mii de copii în România – posibil chiar până la 150.000 -
    cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Ei au nevoie de un sprijin real în
    perioada în care nu au părinţii lângă ei. (…) Prin urmare, din toamnă putem
    ajuta minim 20.000 de copii,     a afirmat Turcan. Ea a arătat că prin aceste
    proiecte copiii vor putea beneficia de servicii educaţionale, suport
    psihologic, programe de after-school, consiliere vocaţională, rechizite şi haine
    pentru şcoală şi alte tipuri de sprijin pentru a se integra la şcoală şi în
    comunitate. E o investiţie crucială în România de mâine, în copiii cu
    risc sporit de abandon şcolar, tulburări psihologice şi boli curente, a
    precizat ministrul.




    Ambasadorul României la Madrid, George Bologan, li s-a
    adresat, prin videoconferință, celor 11 români aleși în structuri
    administrative la alegerile locale din Spania, care au avut loc la 28 mai.
    Să formăm împreună o echipă care să îi învețe pe români să semene optimism
    în rândul comunității, să cultive stima de sine și să aibă curajul de a se
    impune și de a-și fructifica potențialul și calitățile de care dispun din
    belșug!, le-a spus ambasadorul. El i-a îndemnat să fie corecți, harnici,
    ambițioși și perseverenți şi să facă pentru ceilalți ce şi-ar dori ei ca aleșii
    locali să facă pentru bunăstarea comunităților din care fac parte. În acest
    sens, şeful misiunii diplomatice i-a asigurat de întreg sprijinul Ambasadei
    României pentru inițiativele și proiectele pe care aceștia le vor derula pentru
    românii din zona lor de reședință. Ambasada consideră că pătrunderea
    reprezentanților români în conducerea forurilor locale spaniole este o dovadă a
    maturizării comunității românești și de conștientizare a potențialului și rolului
    pe care aceasta îl are în dezvoltarea societății spaniole. Aproape 1,1 milioane
    de români trăiesc în Spania, potrivit ministerului spaniol al Incluziunii,
    Securității Sociale și Migrației.


  • Agențiile Uniunii Europene din zona justiției și afacerilor interne (JAI)

    Agențiile Uniunii Europene din zona justiției și afacerilor interne (JAI)

    În calitate de raportoare a
    Parlamentului European, Ramona Strugariu- membră a grupului Renew Europe- a
    vorbit despre descărcarea de gestiune a agențiilor europene care operează în
    zona justiției și afacerilor interne și a tras câteva concluzii asupra acestor
    dosare. În ciuda faptului că pandemia le-a afectat activitatea în 2021,
    agențiile europene JAI din zona justiției și afacerilor interne au dat
    dovadă de o mare adaptabilitate și reziliență, asigurând continuitatea
    operațiunilor și, în multe cazuri, chiar depășind obiectivele inițiale.

    Ramona
    Strugariu: Agențiile europene descentralizate
    reprezintă o parte esențială a cadrului european pentru justiție și afaceri
    interne. Fie că vorbim despre pregătirea polițienească, cooperarea judiciară
    sau polițienească, sprijinul pentru azil, paza de frontieră și de coastă,
    protecția drepturilor fundamentale, managementul proiectelor IT la scară largă
    sau lupta împotriva traficului de droguri, rezultatele acestora aduc dovada
    valorii adăugate pe care colaborarea o aduce în viața noastră ca cetățeni
    europeni.

    În ciuda faptului că pandemia le-a afectat în continuare activitatea
    în 2021, agențiile europene JAI din zona justiției și afacerilor interne au dat
    dovadă de o mare adaptabilitate și reziliență, asigurând continuitatea
    operațiunilor și, în multe cazuri, depășind obiectivele inițiale. Eu-LISA -Agenția
    Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară
    Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție- și-a menținut disponibilitatea
    sistemelor în peste 99% din timp, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE FRA
    și-a depășit obiectivele pentru publicațiile livrate, în timp ce CEPOL -Agenția
    Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii- și-a mutat cu
    succes o parte dintre activitățile sale online, implicând și mai mulți oameni
    în cursurile sale de formare.

    Agențiile noastre trebuie să dea exemplu de
    transparență, responsabilitate și bună guvernare. În timp ce continuăm să cerem
    agențiilor noastre să își optimizeze activitatea, trebuie să le oferim, de
    asemenea, finanțare și resurse umane adecvate. Asemenea resurse nu ar trebui alocate
    doar pentru implementarea mandatului lor operațional, ci ar trebui să acordăm
    atenție si modului în care alocăm resursele pe parte administrativă.
    Achizițiile reprezintă încă domeniul care generează cel mai mare volum de
    nereguli. Agențiile au nevoie de ofițeri de achiziții profesioniști, angajați
    pe gradul corespunzător, care să reflecte responsabilitătile lor.



    Frontex, cea mai mare dintre
    agențiile descentralizate ale UE, a trecut printr-o perioadă dificilă, din
    cauza unui management defectuos.

    Noul director lucrează activ pentru a schimba
    în mod fundamental cultura organizațională a Agenției, pentru a respecta și
    manifesta angajamentul față de susținerea drepturilor fundamentale și de a
    recâștiga pe deplin încrederea cetățenilor în Frontex    , a mai precizat Ramona
    Strugariu.


  • 26.01.2023

    26.01.2023

    Aides – L’Etat roumain accordera cette année 1400
    lei d’aides pour le paiement des factures énergétiques par certaines catégories
    vulnérables de consommateurs: retraités, personnes handicapées, familles
    nombreuses. Pour en bénéficier, il faut juste que le revenu par tête au sein de
    la famille ne dépasse pas les 2000 lei, soit les 410 euros. Cette aide
    s’accordera à partir du mois de février sous la forme d’une carte d’Energie
    imprimée et délivrée par la poste, selon des listes élaborées par le Ministère du
    Travail et de la Solidarité sociale. Selon les autorités, presque 4 millions de
    Roumains se verront accorder une telle aide.


    Subventions
    – Le gouvernement roumain est censé décider ce jeudi le plafond de garantie
    pour le programme La Nouvelle Maison censée
    permettre aux Roumains d’acheter un logement en contractant des crédits
    garantis par l’Etat. Les responsables roumains se pencheront aussi sur un acte
    normatif pour pouvoir offrir aux fermiers des aides pour payer leur diesel.
    L’Exécutif roumain doit fixer le montant de la subvention par litre de diesel
    et la somme totale que le Ministère de l’Agriculture et du Développement rural
    allouera pour cela. Le gouvernement de Bucarest devrait mettre en place une
    commission chargée de résoudre les contestations dans le domaine du patrimoine
    culturel immobilier. Par ailleurs, les décideurs politiques voteront un accord
    cadre entre le Gouvernement roumain et le Conseil de la Fédération Suisse pour
    le versement de la deuxième contribution suisse en faveur de certains États
    membres de l’Union européenne au terme d’un document signé à Bucarest, en
    décembre dernier.


    JAI
    – Le Conseil Justice et Affaires Intérieures se réunit aujourd’hui et demain,
    pour la première fois depuis décembre 2022, sous la présidence suédoise du
    Conseil de l’UE. Lors de sa précédente réunion, la Roumanie et la Bulgarie se
    sont vu bloquer par l’Autriche et respectivement les Pays Bas, l’accès à
    l’Espace Schengen de libre circulation. Ce thème ne se retrouve pas sur
    l’actuel agenda du conseil. Le ministre roumain des Affaires Intérieures,
    Lucian Bode, affirmait la semaine dernière que l’adhésion de Bucarest à
    Schengen restait prioritaire et qu’elle sera discutée en marge des pourparlers
    de Stockholm. La commissaire chargée des Affaires Intérieures, Ylva Johansson a
    affirmé que les ministres se pencheront sur une nouvelle stratégie de retour
    des migrants illégaux dans leurs pays d’origine. Cette précision intervient
    après que les Pays Bas ont demandé à Bruxelles d’obliger plusieurs pays à
    reprendre leurs citoyens considérés comme illégitimes en Europe, en
    restrictionant leur accès aux visas. Mardi, à l’occasion du lancement d’une
    nouvelle stratégie censée accroître le taux de déportations d’Europe, la
    Commission européenne a fait savoir que rien qu’en 2022, le nombre de réfugiés
    illégaux en Europe s’est monté à plus de 300.000.












    Communisme – L’Institut pour
    l’Investigation des crimes du communisme lance la campagne nationale « le
    Baromètre de la nostalgie communiste » afin d’examiner et de répertorier
    les manifestations par lesquelles les Roumains tentent à réhabiliter le
    communisme. L’Institut constate l’existence d’un courant d’opinion censé
    relativiser la nature criminelle de la dictature communiste en Roumanie,
    notamment à l’époque de Nicolae Ceausescu, peut-on lire dans un communiqué. Et
    l’institution d’affirmer que sous le prétexte de la liberté d’opinion, de
    telles manifestations de réhabilitation communiste ont un fort impact notamment
    sur les jeunes, en minant leur confiance dans les valeurs démocratiques.
























    Cinéma – Deux films roumains, ‘Metronom’ de
    Alexandru Belc et ‘R.M.N.’ de Cristian Mungiu, ont été sélectionnés en
    compétition pour la 46ème édition du Festival international du Film
    de Göteborg en Suède, l’évènement de ce genre le plus important de Scandinavie,
    qui se déroulera du 27 janvier au 5 février. D’après un communiqué de presse de
    l’Institut culturel roumain de Stockholm, le festival présente chaque année
    environ 400 productions du monde entier, et quelques 160 000 personnes
    assistent aux projections. ‘Metronom’, le premier film du réalisateur Alexandru
    Belc, raconte une histoire d’amour entre deux jeunes dans la Roumanie
    communiste de 1972, les critiques le décrivent comme l’analyse socio-historique
    d’une génération obligée de vivre dans une société pleine de suspicion et de
    méfiance réciproque. Dans le film ‘R.M.N.’ du réalisateur consacré Cristian
    Mungiu, l’action se déroule dans un village de Transylvanie, où la paix des
    habitants est troublée lorsque des travailleurs étrangers sont engagés dans la
    petite usine locale. Les frustrations, les conflits et les pulsions
    rejaillissent alors, brisant le vernis de calme et de bonne entente du village.














    Kiev -Les autorités de Kiev ont annoncé leur intention
    d’ouvrir de nouveaux points de passage à la frontière avec la Roumanie, dans la
    région de Tchernivtsi, afin de faciliter le
    transport de marchandises et la circulation des personnes, suite aux
    embouteillages des derniers temps. Selon les autorités ukrainiennes, en plus du
    point de passage Diakivţi-Racovăţ qui va ouvrir prochainement, deux
    autres postes frontières sont en préparation : celui entre Sepit et
    Izvoarele Sucevei et un autre entre Rusca et Ulma. Ce dernier était fermé
    depuis 2010. La circulation au niveau du poste frontière de Siret, qui a
    enregistré un nombre de passages sans précédent, est bien plus fluide qu’en fin
    d’année dernière quand il y avait des files d’attentes de plus de 40 kilomètres
    côté ukrainien.











    Météo – Le
    ciel est couvert ce jeudi, en Roumanie où les chutes de neige se font de plus
    en plus présentes, notamment en altitude. Le vent souffle sur l’ensemble du
    relief à une vitesse de 40 à 50 km/heure. Les températures maximales vont de 0
    à 8 degrés. Plusieurs départements du sud et du centre de la Roumanie sont en
    vigilance jaune aux précipitations, au verglas et au vent très fort, en vigueur
    jusqu’à demain matin. Une deuxième vigilance jaune à la pluie et à la neige
    sera émise à partir de vendredi matin et jusqu’à samedi soir, dans le sud-est
    du pays et dans plusieurs départements du centre, de l’est et du sud-ouest de
    la Roumanie.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 15.01 – 21.01.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 15.01 – 21.01.2023

    2023 lipseaşti s’aducă ghinivinita ţi ălli si cadi ti adiararea ali Românie la zona Schengen, spuni şeflu a statlui, Klaus Iohannis


    România ş’păstreadză tru 2023 coordonatili genearale di politică externă, cari mutreaşti anvărtuşearea-a loclui şi rolu tru NATO şi UE şi fortificaria alianţăllei strateghiţi cu SUA, diclară prezidintulu Klaus Iohannis, martă, ambasadorilor xeñi acreditaţ la Bucureşti. Șeflu a statlui cundille că România va s’ndrupască ma largu asigurarea a unei posturi anvărtuşiti pi areapta ditu apirită NATO, va s’promoveadză importanţa strateghică ali Amarea Lae şi va s’ndrupască politica a uşilor dişcllisi a Alianţăllei. Ti aprukearea a Româniillei tru Schengen va s’hibă rialocate resurse diplomatiţi importante, iara agiutorlu dat ali Ucraină viţină va s’hibă ţănutu idyiulu parametru. Tru ţimutreaşti spațiul di liberă urdituari, prezidintulu cundille că succeslu a bitisearillei MCV tru 2022 lipseaşti s’hibă adăvgatu anlu aestu cu adiararea ghinivinită la Spaţiul Schengen, tru condiţiile tru cari România easti ndreaptă ditu tuti punctele di vidială. Klaus Iohannis avu și ună muabeti telefonică cu omologlu a lui ditu Vărgăria, discuţia mutrindalui nai cama multu subiectul adirării aţiloru dauă state la spaţiul Schengen şi modalităţli di năstriţeari a blocajului nregistrat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) ditu andreu 2022, după ţi Austria si Olanda votară contra. Atelli doi reconfirmară apofasea susta tra s’ducă ninti cooperarea streasă ti agiundzeari scupolu diadunu ali adirari tru aestu an. Tutunăoară, prezidintulu român fu căftati pi tilefonu di omologlu austriac, Alexandir van dir Bellen. Şeflu a statlui roman ălli haristusi ti agiutorlu spus public ti adirarea a văsiliillei la Schengen şi spusi că mesajele cabaia multi di andrupari viniti ditu partea mediului politic, economic şi social ditu Austria suntu seamni limbidz că loclu ali Românie easti tru spaţiul di libiră urdinari. Prezidintulu Iohannis apufusi s-li pitreacă năpoi la Viena ambasadorul Emil Hurezeanu, cari fu gritu s’yină Bucureşti tră consultări ună ş-ună după Consiliul JAI tru cadrul a curi reprezentantul ali Austrie nu apruke adiararea ali Românie.



    România a prilo mandatul di prezidentu al OSCE


    România u prilo Prezidenţillea a Comitetlui di Securitate ali Organizaţiei tră Securitate şi Coopearare tru Europa (OSCE), unu ditu organismele subsidiare ale Consiliului Permanent al OSCE, mandat pe cari va lu-aibă tru 2023. Anamisa di borgili alustui Comitet se numără discutarea aspectelor non-militare şi politice di securitate. Mai precis, România va sprijini realizarea obiectivelor OSCE tru domeniile combaterii traficului di persoane, managementului frontierelor şi combaterii terorismului. Aestu mandat reprezintă o recunoaştere a profilului activ al României tru cadrul OSCE privind susţinerea rolului, valorilor şi principiilor fundamentale ale organizaţiei tru asigurarea păcii, securităţii şi cooperării tru Europa, a afirmat ministrul român di externe, Bogdan Aurescu. România a mai diţinut Prezidenţillea Comitetului di Securitate al OSCE tru 2015 şi 2016.



    Avioane di viglleari AWACS va s’adară, ditu România, azboiuri di pricunuşteari şi viglleari a flancului estic al NATO


    Tru România aterizară, marţă, tru premieră, avioane NATO di turlia radar, specializate tru vigllearia ditu aer a născăntoru spaţii aeriene extinse. Aesti aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) vor opeara ditu România tru misiuni di recunoaştere şi viglleari a spaţiului estic al Alianţei. Di la invadarea Ucrainei, ele au efectuat patrule periodice tru estul Europei şi regiunea Mării Baltice, tră a idintifica avioanele ruseşti ditu apropierea graniţelor NATO. Trei aeronave di aestu tip suntu disfăşurate la Baza Aeriană Otopeni, împreună cu un ditaşament format ditu 180 di militari şi piloţi. Misiunea easti programată să dureze mai multe săptămâni. Aeronavele nu suntu dotate cu armament, fiind folosite ca posturi di comandă aeriene. Suntu avioane Boeing 707 dotate cu aparatură electronică di viglleari a spectrului radio şi spaţiului aerian. Ele suntu capabile să localizeze şi să idintifice alte aeronave la o distanţă di peasti 400 di kilometri.



    Actualu sezon gripal ditu România poate să s’tindă până tru primveară


    Specialiştii spun că actualul sezon gripal ditu România poate s’tindă până tru primăvară, ase că recomandă, ma largu, vaccinarea antigripală. Aesta poati si s’facă şi tru aproape 100 di farmacii comunitare ditu toată țara autorizate di Ministerul Sănătăţii tru cadrul unui program pilot. Cele mai recente date arată că numărul persoanelor diagnosticate cu infecţii respiratorii easti tru creştere – săptămâna trecută au fost truregistrate aproape 140.000 di îmbolnăviri, cu peasti o treime mai multe faţă di săptămâna precedintă şi aproape dublu faţă di perioada di dinitea ali pandimiei. Medicii au confirmat şi mai multe cazuri di infectare multiplă, cu virusul gripal şi cu coronavirus. Tru contextul situaţiei epidimiologice actuale. România a obţinut ditu partea Comisiei Europene suspendarea temporară a distribuţiei tru afara ţării tră anumite medicamente ditu categoria antibiotice şi antitermice cu administrare orală. Autorităţile române spun că măsura nu afectează exportul medicamentelor fabricate di către producătorii români. Căftraea s’feaţi tră evitarea a unei crize ti ahtări yitrii tru România, di itia că ari state tru Europa iu aesti produse nu s’află.



    Dzuuă istorică tră România, cu tempearaturi record nregistrate di ma multe staţii meteorologhiţi


    Protili dzăli a anlui 2023 adusiră tempearaturi extrem di mări tru multe zone. Meteorologii dimăndară că fu nregistrat un nău record di temperatură. Fură 22,4 gradi Celsius la Turnu Măgurele aţea ţi faţi ca 18 di yinaru s’hibă nai ma caldă dzuuă ditu istoria măsurătorilor ma multi stații meteorologice ditu văsilie raportară ţifri record. Și la București feaţi cabaia căldură, di s’nregistră şi aoa un record, di 20,6 gradi. Temperaturile nihireşti neise ahătu mari aduc probleme a agricultorilor. Tru sudlu a v4siliillei s’lugurseaşti că va s’hibă un anu cu xeri, iar tru nord ari riscul ca pomllii s’bubukisească şi s’nglleaţă, producţia di yimişi autohtone di anlu aestu riscânda aşe s’hibă compromisă.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 15.01 – 21.01.2023

    Retrospectiva săptămânii 15.01 – 21.01.2023

    2023 ar trebui să aducă binemeritata aderare a Românie la zona
    Schengen, afirmă şeful statului, Klaus Iohannis


    România
    îşi păstrează în 2023 coordonatele generale de politică externă, care vizează
    întărirea locului şi rolului în NATO şi UE şi fortificarea alianţei strategice
    cu SUA, a declarat președintele Klaus Iohannis, marti, ambasadorilor străini
    acreditaţi la Bucureşti. Șeful statului a precizat că România va susţine în
    continuare asigurarea unei posturi consolidate pe fancul estic al NATO, va
    promova importanţa strategică a Mării Negre şi va sprijini politica uşilor
    deschise a Alianţei. Pentru includerea României în Schengen vor fi realocate
    resurse diplomatice importante, iar sprijinul acordat Ucrainei vecine va fi menţinut
    la aceiaşi parametri. În ceea ce privește spațiul de liberă circulație,
    președintele a subliniat că succesul finalizării MCV în 2022 trebuie completat
    anul acesta cu aderarea binemeritată la Spaţiul Schengen, în condiţiile în care
    România este pregătită din toate punctele de vedere. Klaus Iohannis a
    avut și o convorbire telefonică cu omologul din Bulgaria, discuţia vizând
    preponderent subiectul aderării celor două state la spaţiul Schengen şi
    modalităţile de depăşire a blocajului înregistrat la Consiliul Justiţie şi
    Afaceri Interne (JAI) din decembrie 2022, după ce Austria si Olanda au votat
    împotrivă. Cei doi au reconfirmat hotărârea fermă de a continua cooperarea
    strânsă în vederea atingerii obiectivului comun al aderării în acest an.
    Totodată, preşedintele român a fost sunat de omologul austriac, Alexander van
    der Bellen. Şeful statului roman i-a mulţumit pentru sprijinul exprimat public
    în favoarea aderării ţării la Schengen şi a arătat că mesajele numeroase de
    susţinere venite din partea mediului politic, economic şi social din Austria
    sunt semnale clare că locul României este în spaţiul de liberă circulaţie. Preşedintele
    Iohannis a hotârat să-l
    retrimită la Viena pe ambasadorul Emil Hurezeanu, care fusese chemat la
    Bucureşti pentru consultări imediat după Consiliul JAI în cadrul căruia
    reprezentantul Austriei a respins aderarea României.



    România a preluat mandatul de președinte al
    OSCE


    România
    a preluat Preşedinţia Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru
    Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), unul din organismele subsidiare ale
    Consiliului Permanent al OSCE, mandat pe care îl va îndeplini în 2023. Printre
    atribuţiile acestui Comitet se numără discutarea aspectelor non-militare şi
    politice de securitate. Mai precis, România va sprijini realizarea obiectivelor
    OSCE în domeniile combaterii traficului de persoane, managementului
    frontierelor şi combaterii terorismului. Acest mandat reprezintă o
    recunoaştere a profilului activ al României în cadrul OSCE privind susţinerea
    rolului, valorilor şi principiilor fundamentale ale organizaţiei în asigurarea
    păcii, securităţii şi cooperării în Europa, a afirmat ministrul român de
    externe, Bogdan Aurescu. România a mai deţinut Preşedinţia Comitetului
    de Securitate al OSCE în 2015 şi 2016.



    Avioane de supraveghere AWACS vor executa, din România, zboruri de
    recunoaştere şi supraveghere a flancului estic al NATO


    În România au aterizat, marţi, în premieră, avioane NATO de
    tip radar, specializate în supravegherea din aer a unor
    spaţii aeriene extinse. Aceste aeronave AWACS (Airborne Warning and
    Control System) vor opera din România în misiuni de recunoaştere şi
    supraveghere a spaţiului estic al Alianţei. De
    la invadarea Ucrainei, ele au efectuat
    patrule periodice în estul Europei şi regiunea Mării Baltice, pentru a
    identifica avioanele ruseşti din
    apropierea graniţelor NATO. Trei aeronave de acest tip sunt desfăşurate la Baza
    Aeriană Otopeni, împreună cu un detaşament format din 180 de
    militari şi piloţi. Misiunea este programată să dureze mai multe săptămâni.
    Aeronavele nu sunt dotate cu armament, fiind folosite
    ca posturi de comandă aeriene. Sunt avioane Boeing 707 dotate cu aparatură
    electronică de supraveghere a spectrului radio şi spaţiului aerian. Ele
    sunt capabile să localizeze şi să identifice alte aeronave la o distanţă de
    peste 400 de kilometri.



    Actualul sezon gripal din România
    se poate întinde până în primavară


    Specialiştii
    spun că actualul sezon gripal din România se poate întinde până în primăvară,
    astfel că recomandă, în continuare, vaccinarea antigripală. Aceasta se poate
    face şi în aproape 100 de farmacii comunitare din toată țara autorizate de
    Ministerul Sănătăţii în cadrul unui program pilot. Cele mai recente date arată
    că numărul persoanelor
    diagnosticate cu infecţii respiratorii este în creştere – săptămâna trecută au fost înregistrate aproape
    140.000 de îmbolnăviri, cu peste o treime mai multe faţă de săptămâna
    precedentă şi aproape dublu faţă de perioada de dinaintea pandemiei. Medicii au
    confirmat şi mai multe cazuri de infectare multiplă, cu virusul gripal şi cu
    coronavirus. În contextul situaţiei epidemiologice
    actuale. România a obţinut din partea Comisiei Europene suspendarea temporară a
    distribuţiei în afara ţării pentru anumite medicamente din categoria
    antibiotice şi antitermice cu administrare orală. Autorităţile române spun că
    măsura nu afectează exportul medicamentelor fabricate de către
    producătorii români. Solicitarea s-a făcut pentru evitarea unei crize de astfel
    de medicamente în România, deoarece sunt state în Europa unde aceste
    produse lipsesc.



    Zi istorică pentru România, cu temperaturi record înregistrate de mai multe staţii
    meteorologice


    Primele zile ale lui 2023 au adus temperaturi extrem
    de ridicate în multe zone. Meteorologii au anunțat că a fost înregistrat un nou
    record de temperatură. Au fost 22,4 grade Celsius la Turnu Măgurele ceea
    ce face ca 18 ianuarie să fie cea mai caldă zi din istoria măsurătorilor mai
    multe stații meteorologice din țară au raportat, de asemenea, cifre record. Și la București a fost foarte cald, înregistrându-se
    și aici un record, de 20,6 grade. Temperaturile
    nefiresc de mari aduc probleme agricultorilor. În sudul ţării se preconizează
    un an secetos, iar în nord există riscul ca pomii să înmugurească şi să
    îngheţe, producţia de fructe
    autohtone de anul acesta riscând astfel
    să fie compromisă.


  • Jurnal românesc – 20.01.2023

    Jurnal românesc – 20.01.2023

    Preşedintele Klaus Iohannis
    a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului Emil Hurezeanu, care fusese
    chemat la Bucureşti pentru consultări pe 9 decembrie 2022, la o zi după
    Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, în care Austria s-a opus aderării
    României la Spaţiul Schengen. Preşedintele României a fost sunat de omologul
    austriac, Alexander van der Bellen, căruia i-a mulţumit pentru sprijinul
    exprimat public pentru integrarea ţării noastre în spaţiul european de liberă circulaţie.
    Iohannis i-a transmis lui van der Bellen că votul negativ exprimat de Austria a
    produs dezamăgire în rândul cetăţenilor români, a fost dificil de
    înţeles şi nu reflectă realitatea legată de sursa problemelor
    invocate de Austria privind migraţia ilegală. Preşedintele României a
    cerut ca poziţia actuală a Guvernului Austriei să fie schimbată cât mai curând
    posibil, astfel încât obiectivul de aderare a României la Schengen să fie atins
    în acest an. Potrivit cutumelor diplomatice, chemarea în ţară pentru consultări
    a ambasadorului României la Viena a fost un gest politic de exprimare a
    dezacordului ferm faţă de conduita Austriei. MAE român precizează că, revenirea
    la post a lui Emil Hurezeanu este o deschidere suplimentară a României pentru
    cooperarea şi utilizarea tuturor canalelor disponibile pentru atingerea
    obiectivului prioritar de aderare la Schengen în cel mai scurt timp.




    Ministrul român de externe,
    Bogdan Aurescu, s-a întâlnit cu omologul austriac Alexander Schallenberg, în
    marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Şeful diplomaţiei române i-a
    adresat un apel pentru o atitudine constructivă, de cooperare şi de
    reconsiderare a refuzului ţării sale de a primi România în Schengen. Ministrul
    Aurescu a arătat că aşteptarea României privind aderarea la Schengen este
    considerată legitimă şi deplin justificată de către toţi ceilalţi parteneri
    europeni, precum şi de către instituţiile europene, care au recunoscut
    eforturile şi progresele realizate de România, pe toate planurile.     Bogdan
    Aurescu a evocat, totodată, necesitatea restabilirii atmosferei de încredere în
    relaţia româno-austriacă în contextul impactului negativ pe care decizia
    Austriei de a respinge, prin vot, aderarea României la Schengen îl generează
    asupra relaţiilor bilaterale. Oficialul român a afirmat că decizia anunţată de
    preşedintele Klaus Iohannis de revenire la post a ambasadorului României la
    Viena reflectă dorinţa administraţiei de la Bucureşti de a debloca
    situaţia curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluţii constructive
    şi de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.




    Prim-ministrul Nicolae
    Ciucă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi şeful Parlamentului
    Republicii Moldova, Igor Grosu, au avut o întrevedere cu Patriarhul Bisericii
    Ortodoxe Române, Daniel. Cancelaria Sfântului Sinod al BOR transmite că au fost
    discutate aspecte care ţin de faptul că, de trei decenii, Mitropolia
    Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, este discriminată
    sub toate aspectele faţă de Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove,
    aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Moscovei. În acest sens, Patriarhul Daniel a
    solicitat tratament egal pentru Mitropolia Basarabiei, astfel încât clericilor
    acesteia să li se permită să acorde asistenţă religioasă în armată,
    penitenciare şi spitale, precum şi să fie invitaţi la evenimentele oficiale la
    care sunt chemaţi clericii din cealaltă structură bisericească. Totodată,
    Patriarhul României a cerut retrocedarea clădirilor fostei Facultăţi de
    Teologie Ortodoxă şi ale fostului Seminar Teologic din Chişinău şi atribuirea
    compensatorie a unui imobil în schimbul fostului sediu al Mitropoliei
    Basarabiei, demolat în perioada comunistă, pe locul căruia se află, în prezent,
    clădirea Guvernului Republicii Moldova. Igor Grosu a arătat că atât unele
    dintre problemele care privesc tratamentul egal, cât şi solicitările privind
    atribuirea unor imobile sunt în curs de soluţionare.




    România este prezentă cu un
    pavilion naţional la Târgul Internaţional de Turism de la Madrid, care se
    desfăşoară până pe 22 ianuarie. Pavilionul este organizat de Ministerul
    Antreprenoriatului şi Turismului, cu participarea mai multor asociaţii de
    resort, şi promovează circuite culturale, turism rural şi pachete de tip city
    break. La standul naţional a fost prezent şi ambasadorul României la Madrid,
    George Bologan. Programul românesc cuprinde, printre altele, mai multe
    întâlniri cu actori relevanţi din sectorul turistic, public şi privat, cu
    scopul prezentării potenţialului turistic al României în Spania. Totodată,
    Târgul constituie un prilej pentru promovarea deţinerii de către municipiul
    Timişoara a titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2023.

  • Schengen – mesaje de susţinere pentru România

    Schengen – mesaje de susţinere pentru România

    La o săptămână de când admiterea României
    și Bulgariei în spațiul Schengen a fost respinsă la vot în Consiliul Justiţie
    şi Afaceri Interne, subiectul aderării s-a aflat din nou în discuție la
    Bruxelles, de această dată în cadrul Consiliului European, la inițiativa
    președintelui Klaus Iohannis.

    Şeful statului român a vorbit despre nevoia unei
    soluţii pozitive privind aderarea, despre faptul că România este pregătită din
    toate punctele de vedere pentru a deveni parte a spaţiului de liberă circulaţie,
    dar şi despre unitate şi solidaritate.

    România este ţară de primă linie când vine vorba
    de războiul din Ucraina. Suntem vecinii cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina. Ne
    străduim şi facem faţă, fiindcă dorim şi credem că este corect. Suntem ţară de
    primă linie pentru migranţi şi noi controlăm fluxul migrator. Avem rezultate
    foarte bune, recunoscute de surse externe, obiective    , a amintit Klaus
    Iohannis. Dar, a completat președintele:     Noi, românii, aşteptăm semne clare de
    solidaritate şi unitate din partea UE. Asta înseamnă, printre altele, că avem
    aşteptări legitime să fim primiţi în spaţiul Schengen    .

    Șeful statului a
    declarat că votul din partea Austriei şi votul mixt din partea Olandei sunt
    probleme care încă trebuie rezolvate, dar că din toate discuţiile pe care le-a
    avut a tras concluzia că de data aceasta pregătirea va fi mai profundă, mai
    bună şi că se doreşte o soluţie:

    Concluzia mea este simplă: toţi actorii au înţeles că aici avem o
    problemă care trebuie rezolvată. Impresia mea este că toţi au înţeles şi sunt
    destul de optimist că cea mai bună variantă este ca în cursul anului 2023 să
    fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România şi Bulgaria.

    Cele
    mai înalte oficialităţi europene au transmis mesaje de susţinere pentru
    aderarea celor două țări, care fac tandem în acest proces al aderării și care
    de mai bine de un deceniu așteaptă să fie admise. Şefa Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului, Charles Michel, au declarat
    că vor mai exista schimburi de opinie pe această temă şi că se aşteaptă la
    progrese în următoarele luni. Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul
    Schengen este pe deplin susţinută, a precizat Ursula von der Leyen, în timp
    Charles Michel a confirmat și că liderii UE vor participa în luna februarie la
    un summit special consacrat migraţiei. De acest subiect, al migrației, a fost
    legată motivația reprezentantului Vienei atunci când a dat votul negativ în
    JAI.

    Charles Michel: Am avut,
    de asemenea, o dezbatere politică cu privire la aderarea Bulgariei şi României.
    Sunt optimist că o decizie privind România şi Bulgaria poate fi luată în cursul
    anului 2023. Am simţit un angajament politic de a lucra pentru a face progrese
    şi sper că vom realiza acest lucru în cursul anului viitor.     Și
    preşedinta Parlamentului, Roberta Metsola, şi-a exprimat dezamăgirea faţă de
    votul din JAI. Ca reacţie la discursul acesteia, preşedintele Iohannis a
    mulţumit pentru sprijinul vocal puternic al Parlamentului European şi al
    majorităţii covârşitoare a statelor membre.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    JAI — Prezidentulu Parlamentului European, Roberta Metsola, și spusi, gioi, anvirinarea andicra di votul de stămâna tricută tru Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE, dupu cari România și Bulgaria nu fură aprukeati tru Spațiul Schengen. Uniunea Europeană spusi tru aestu kiro, că poate s’faca nanaparti iti keadiţi și poati s’aducă oamiñilli deadunu – spusi Roberta Metsola tru zborlu ţi ălu ţănu tru ahuhrita ali andamasi di Bruxelles a Consiliului European. Ea nica spusi că Uniunea poati s’facă aestu lucru și tora, cara va s’aibă curayilu s’llia apofasi politiţi tra s-u ţănă tru bană construcția europeană. Uidisitu cu izvuri oficiale, aleapti di Radio România, prezidentulu Klaus Iohannis haristusi ti agiutorlu vărtosu a Parlamentului European și a majoritatillei a statilor membre. Tru marja a Consiliului, prezidentulu Iohannis zbură cu liderlli a comunitatillei, tra s’lă exighisească catandisea injustă tru cari eara România și ananghea tra s’află ună cearei ti aprukearea tru Spațiul Schengen.



    OCDE – România dipusi, gioi, la scamnulu ali Organizaţie ti Coopearare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cu sediul Paris, memoriul iniţial mutrinda adeararea a llei la aestă structură. Documentul fu durusitu a secretarului genearal al OCDE, Mathias Cormann, di premierlu Nicolae Ciucă, aflat tru ună vizită di lucru tru capitala ali Franță. Tru aistu kiro, OCDE are 38 de state membre, reprezentânda democrații vărtoasi și economii anvărtuşiti. Deadunu, statele membre OCDE asiguripsescu aproapea 70% ditu producția și comerțul global și 90% ditu investițiile xeani directe a lumillei. OCDE licşureadză alăxearea di experiență și buni practiţ anamisa di văsilii și bagă dituintea a aluştoru a loru date, analize și expertiză mutrinda stabilirea a politiţloru publiţi.



    Protesti — Fedearația Sindicatelor Libere ditu Anviţâmăntul Românesc ş-duţi ma largu acțiunile de protest ahurhiti stămâna tricută. Lucrătorlli suntu niifharistusiţ di niharistusearea a autorităților tra s’crească tiniia di cafi mesu tră condițiile di lucru și oarili suplimentare. Tru idyiulu kiro elli caftă indexarea a tiñiiloru di cafi mesu tra s’anvălească rata ali inflație. Sindicaliștilli ditu nvățământu protestară gioi dinintea a prefecțălor ditu ma mulţă căsăbadz a văsiliillei, ntră care Galați (sud-est) și Vaslui (est). Di altă parte, București, polițiști și lucrători ditu hăpsăñi ișiră pi geadei dinintea a Ministerlui di Finanțe. Aești caftă plata integrală a diferenților tră tiñiili di cafi mesu restante, actualizarea a standardilor de hrană și echipamente, cum și indexarea a pensiilor și tiñiiloru di cafi mesu militare.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • 11.12.2021 (mise à jour)

    11.12.2021 (mise à jour)

    Coronavirus en Roumanie – L’évolution de la pandémie Covid-19 en Roumanie demeure relativement constante au niveau national avec 931 nouveaux cas d’infection en 24 heures et 105 décès, dont 32 antérieurs à cet intervalle. A présent il y a deux cas confirmés d’infection au variant Omicron du coronavirus et plusieurs possibles ou suspects. La Roumanie est actuellement en zone verte. A Bucarest, le taux d’incidence des cas est arrivé à 1 cas par mille habitants, en baisse par rapport aux semaines précédentes. Rappelons que le 22 octobre, le taux d’incidence était de 16,54 par mille habitants en deux semaines. Par ailleurs, la Hongrie, l’Autriche, l’Allemagne, les Pays-bas, la France, le Royaume Uni et la Bulgarie restent sur la liste rouge des pays à risque épidémiologique élevé. Le Comité national des situations d’urgences a publié la nouvelle liste conformément à laquelle l’Espagne, l’Italie, les îles Maldives et la République Dominicaine sont en zone jaune.

    Coronavirus dans le monde – A Taiwan les premiers cas de contamination au nouveau variant de Covid 19, Omicron ont été confirmés samedi. Il s’agit de voyageurs qui sont arrivés dans ce pays au cours de cette semaine. Par ailleurs, les autorités britanniques demandent à la population de se faire vacciner à la dose de rappel, vu que le vaccin utilisé le plus, celui produit par Astra Zeneca offre une immunité extrêmement réduite contre le nouveau variant, que les experts s’attendent à devenir dominant. Selon des études médicales, même deux doses de vaccin AstraZeneca offrent une protection extrêmement réduite face à l’Omicron. Une troisième dose offrira une protection de quelque 75% contre les formes sévères de la maladie. Le Royaume Uni a enregistré vendredi plus de 58 mille nouveaux cas d’infection dont 448 au variant Omicron. Jusqu’ici, le variant Omicron du coronavirus a été identifié dans plus de 57 Etats, y compris aux Etats Unis. Dans le monde plus de 269 millions de personnes se sont fait infecter au nouveau coronavirus et 5,3 millions de personnes sont décédées.

    Justice – En matière de numérisation, le système judiciaire de Roumanie n’est aucunement inférieur aux systèmes des autres Etats européens, a déclaré vendredi le ministre de la Justice, Catalin Predoiu à Bruxelles à la réunion du Conseil Justice et Affaires Intérieures, la dernière déroulée sous le mandat de la présidence slovène du Conseil de l’UE. Selon le responsable roumain, les juges, les procureurs et les greffiers utilisent à large échelle les communications enligne, le système électronique de répartition des dossiers et les auditions enligne. Et processus de numérisation devrait se poursuivre à l’avenir aussi. A l’occasion du Conseil Justice et Affaires Intérieures, le ministre Predoiu s’est entretenu avec la vice-présidente de la Commission européenne, Vera Jourova et Didier Reynders, le commissaire en charge de la Justice. Il a également rencontré ses homologues de France, Pays-bas, Italie et Allemagne. Catalin Predoiu et Vera Jourova ont également soutenu le besoin d’accélérer les réformes et obtenir des résultats concrets susceptibles de lever le Mécanisme de coopération et de vérification et la poursuite de l’évaluation de la Roumanie exclusivement dans le cadre du mécanisme normal de l’UE sur l’Etat de droit. Pour sa part, le commissaire Reynders a souligné l’obligation de tous les Etats membres de respecter le principe de la suprématie du droit de l’UE et des décisions de la Cour de Justice de l’Union.

    Etude – En 2021, le pouvoir d’achat des Roumains a été de moins de 7 500 euros par habitant, à moitié par rapport à la moyenne européenne selon une étude du groupe Gfk, leader mondial en matière de collecte et d’analyse de données dans le secteur Équipement de la maison. A Bucarest, cet indicateur est de près de 86% supérieure à la moyenne nationale, mais de 8 % seulement inférieure à la moyenne européenne. Les chiffres illustrent le fait que la Roumanie est 31e sur 42 Etats inclus dans le classement européen. Le revenu moyen net par habitant le plus élevé est enregistré au Liechtenstein, en Suisse et au Luxembourg, alors que les niveaux les plus bas ont été enregistrés au Kosovo, en République de Moldova et en Ukraine.

    Handball – La sélection nationale de handball de Roumanie a battu samedi le Porto Rico sur le score de 43 à 20 dans le deuxième match du Groupe II principal du Championnat du monde en Espagne. La Roumanie est 4e dans le groupe qui est mené par la Norvège, suivie par la Suède et les Pays-bas. Les sportives roumaines joueront leur dernier match lundi contre la Suède. Elles pourraient espérer se placer en 3e place du groupe, mais sans aucune chance de qualification à l’étape suivante. Les deux premières équipes du groupe principal iront aux quarts de finale qui sont prévus les 14 et 15 décembre et avec des demi-finales le 17 décembre. La Roumanie est l’unique équipe présente à toutes les 25 éditions de la Coupe du Monde.

    G7 – Le Royaume Uni et les Etats Unis ont exprimé à nouveau leur inquiétude au sujet des actions militaires de la Russie à la frontière avec l’Ukraine – fait savoir l’agence de presse DPA. Dans le cadre de négociations en marge de la réunion des chefs des diplomaties du G7 à Liverpool, la ministre britannique des Affaires Etrangères, Liz Truss et l’homologue américain Antony Blinken ont averti que toute incursion de la Russie constituerait une erreur stratégique avec des conséquences sérieuses. Les ministres des Affaires Etrangères du G7 se rencontrent ces samedi et dimanche dans le nord de l’Angleterre pour démontrer l’unité contre les « agresseurs mondiaux » et parler presqu’exclusivement de la Russie, dont les manœuvres à la frontière avec l’Ukraine sont particulièrement inquiétantes. Le G7 réunit l’Allemagne, le Canda, les Etats Unis, la France, l’Italie, le Japon et le Royaume Uni.

    Météo – Temps assez doux dans les jours à venir en Roumanie. Le ciel sera plutôt couvert, avec des précipitations sur toutes les régions. Pour les Carpates Méridionales, l’Administration nationale de météorologie a émis une alerte code orange aux précipitations abondantes, valable jusqu’à dimanche dans l’après-matin. Des chutes de neige sont attendues à des altitudes de plus de 1 700 mètres où une couche importante de neige se formera alors que le vent produira des tempêtes de neige et réduira ainsi la visibilité. Dimanche dans l’après midi, 12 départements de la moitié sud et est seront placés en alerte code jaune aux pluies et aux chutes de neige. Les maximas iront de 2 à 14 degrés.

  • 07/06/2021 (mise à jour)

    07/06/2021 (mise à jour)

    Pandémie – Selon le rapport rendu public ce lundi par le Groupe de communication stratégique en matière de pandémie, c’est la meilleure situation depuis une année, avec seulement 89 personnes dépistées positives au coronavirus au cours des dernières 24 heures. 16 malades de Covid-19 ont perdu la vie pendant le même laps de temps. Au bilan des décès de ce lundi s’ajoutent aussi 47 autres des suites de la Covid-19 antérieurs à l’intervalle mentionné et introduits dans les rapports officiels à la demande du ministère de la Santé. 1 700 malades sont hospitalisés actuellement, dont 315 en réanimation. 96 % des personnes contaminées depuis le début de la pandémie ont guéri. La capitale et tous les départements du pays sont toujours en zone verte côté contamination au SARS-CoV-2, avec un taux d’infection de moins de 1 par mille habitants. Le plus grand nombre de cas d’infection a été recensé à Bucarest, soit 15. Aucun nouveau cas de contamination n’a été enregistré dans 14 départements du pays. Par ailleurs, la campagne nationale de vaccination se poursuit en force. Depuis son début, le 27 décembre dernier, plus de 4,4 millions de personnes ont été immunisées, dont la plupart avec les deux doses.



    Réseau 5G — Le Sénat de Bucarest a adopté, lundi, en séance plénière, en tant que Chambre décisionnelle, le projet de loi initié par le gouvernement relatif aux mesures concernant les infrastructures informatiques et de communications d’intérêt national et les conditions de l’installation des réseaux 5G. La loi vise à adopter des mesures relatives à l’autorisation des producteurs de technologies, d’équipements et de logiciels utilisés dans le cadre des structures informatiques et des réseaux de communication électroniques par l’intermédiaire desquels des services de communications électroniques du type 5G sont assurés. Le projet vise à prévenir, à contrecarrer et à éliminer les risques, les menaces et les vulnérabilités à l’adresse de la sécurité nationale dans le secteur des communications. Selon un amendement des commissions juridique, économique, de défense et des communications du Sénat, auquel le plénum a acquiescé, les fournisseurs dont les autorisations seront retirées peuvent utiliser les équipements pour un délai de 7 ans dans le cadre des réseaux et pour 5 ans pour la zone de noyau. Les fournisseurs de communications pourront utiliser dans les réseaux 5G uniquement des technologies, des équipements et des logiciels fabriqués par des producteurs autorisés en vertu de l’avis du Conseil suprême de défense de la Roumanie. Le nouveau réseau 5G pourra transférer un volume accru de données beaucoup plus vite.



    Luxembourg — Au Luxembourg, dans le cadre du Conseil Justice et Affaires Intérieures de l’UE, les ministres de la Justice des Etats membres parlent de la lutte contre le contenu illégal en ligne, de la justice numérique et de la protection des adultes vulnérables. Mardi, les ministres de l’Intérieur parleront de la lutte contre la criminalité et le terrorisme, de la migration et de l’asile dans l’UE. Un sujet important pour la Roumanie inclus à l’ordre du Jour du Conseil, c’est la stratégie Schengen. Rappelons-le, la semaine dernière, la commissaire aux Affaires intérieures, Ylva Johansson, a déclaré que l’exécutif communautaire soutenait l’entrée rapide de la Roumanie, de la Bulgarie et de la Croatie dans l’espace européen de libre circulation. La Commission rappelle dans sa stratégie que la Roumanie et la Bulgarie avaient reçu des évaluations positives pour leur adhésion à Schengen, chose valable depuis peu de temps pour la Croatie aussi. A présent, 22 Etats de l’UE, aux côtés de l’Islande, du Liechtenstein, de la Norvège et de la Suisse, font partie de l’espace européen de libre circulation.



    Statistiques — Les revenus mensuels moyens enregistrés par les familles roumaines se sont chiffrés à un peu plus de mille euros en 2020, alors que les dépenses ont compté pour 83,8 % des revenus, selon les chiffres rendus publics lundi par l’Institut national de la statistique. Les salaires et les autres revenus associés ont constitué l’année dernière la principale source de revenus des Roumains, soit 68,2 %. Les dépenses totales de la population ses sont chiffrées à près de 900 euros, en baisse de 1,6 % par rapport à l’année dernière. La nourriture et les autres biens de consommation courante, les services et les taxes et impôts ont été les principales destinations des dépenses des Roumains.



    Nuit des musées — La 17e édition de la Nuit des musées aura lieu le samedi 12 juin au niveau national, et propose au public expositions, interventions et expérimentations artistiques, projections, spectacles, ateliers, concerts ou tours interactifs, mais aussi des événements en ligne, annoncent les organisateurs. L’événement sera organisé dans 145 espaces culturels de 72 localités, dans 37 départements du pays. Certains musées pourront être visités jusqu’à 0 h 00. L’exposition « Identités fragiles » du futur Musée de la pandémie pourra être visitée en première ainsi que les expositions inédites du Château des arts de Drobeta-Turnu Severin, un musée-hub avec des installations interactives, des animations et des reconstitutions historiques liées à l’élément aquatique. Le Musée de la collectivisation de Roumanie, ouvert dans la commune de Tămăşeni, du département de Neamţ (est), est également présent pour la première fois à la Nuit des musées. Tous les événements auront lieu en observant la règlementation de la législation en vigueur relative à la prévention de la Covid-19. La Nuit des musées, lancée voici 17 ans et patronnée par le Conseil de l’Europe, l’UNESCO et le Conseil international des musées, est organisée chaque année au niveau européen.



    Cinéma — Le court-métrage roumain Intercom 15 du réalisateur Andrei Epure a été sélectionné dans la compétition de la 60e édition de la section Semaine de la critique au Festival de Cannes prévu en juillet, selon l’annonce faite par les organisateurs. Le film raconte l’histoire des locataires d’un immeuble qui découvrent une femme inconsciente devant le bâtiment. Bien que cette personne habite au 3e étage, personne ne connaît son nom. En attendant l’arrivée des secours, les voisins se posent des questions sur sa vie et sur leurs propres vies. Cette année, le jury de la section Semaine de la critique sera présidé par un autre réalisateur roumain, Cristian Mungiu. En 2007, il remportait la Palme d’or pour son long-métrage 4 mois, 3 semaines et 2 jours, en 2012 il se voyait décerner le prix pour le scénario du film Au-delà des collines, et en 2017, le trophée du meilleur réalisateur, pour Baccalauréat. Et c’est toujours à la présente édition du Festival de Cannes que le long-métrage La Civil, une coproduction roumano-belgo-mexicaine dont la réalisation est signée par Teodora Ana Mihai et coproduite par Cristian Mungiu a été sélectionnée dans la compétition de la catégorie Un certain regard. Le film raconte l’histoire d’une mère dont la fille est enlevée et vu que les autorités mexicaines refusent de l’aider, elle décide de prendre les choses en main pour la sauver.



    Eclipse — Une éclipse partielle de soleil sera visible cette semaine dans le nord de la Roumanie. Jeudi, vers 13 heures, elle pourra être observée notamment à Satu Mare, là où le Soleil sera couvert par la Lune à hauteur de 2 %. Ce phénomène devrait durer entre quelques minutes et une heure et 18 minutes, en fonction de l’endroit où il sera observé. Pourtant, pour pouvoir admirer ce phénomène, il faut se munir de filtres spéciaux. Une carte intuitive avec le parcours de l’éclipse sur le territoire de la Roumanie est disponible sur le site de l’Observatoire astronomique Amiral Vasile Urseanu de Bucarest.



  • 26.01.2020 (mise à jour)

    26.01.2020 (mise à jour)

    Holocauste -
    Le premier ministre roumain, Ludovic Orban, participe, lundi en Pologne, à la
    commémoration des 75 ans écoulés depuis la libération du camp de concentration et
    d’extermination nazi d’Auschwitz-Birkenau. Les cérémonies officielles sont
    organisées par les autorités de Varsovie à l’occasion de la Journée
    internationale de commémoration des victimes de l’Holocauste. Selon un
    communiqué du gouvernement roumain, rendu public ce samedi, la cérémonie qui se
    déroule sous le haut patronage du président polonais, Andrzej Duda, réunira des
    responsables de plusieurs Etats, des survivants de l’Holocauste ainsi que
    des membres des associations juives. Le gouvernement roumain, lit-on dans le
    communiqué reconfirme l’engagement de poursuivre ses démarches en matière
    d’assumer le passé, d’éduquer le public, d’étudier l’Holocauste et de
    commémorer ses victimes. Plus tôt cette semaine, le président de la Roumanie
    Klaus Iohannis a participé, en Israël, au Forum international dédié à la
    mémoire des victimes de l’Holocauste. Au cours de son
    entretien avec son homologue israélien, Reuven Rivlin, le président Iohannis a
    assuré que la Roumanie continuerait à soutenir la préservation de la mémoire de
    l’Holocauste, à combattre l’antisémitisme, la discrimination et toute forme de
    violence.




    Visite – Le ministre roumain de la défense, Nicolae Ciucă, effectuera,
    lundi et mardi, une visite officielle au Portugal, à l’invitation de son
    homologue, Joao Gomes Cravinho. Les principaux sujets à l’agenda des échanges
    sont la coopération dans le domaine de l’enseignement militaire, dans celui des
    exercices militaires bilatéraux et multinationaux ainsi que les moyens de
    collaborer dans le secteur de l’industrie de défense. En décembre 2019, la
    Roumanie et le Portugal ont signé le contrat d’achat de 5 nouveaux avions F-16
    Fighting, qui s’ajoutent aux 12 appareils achetés entre 2014-2017, dans le
    cadre du programme « Avion multirôle des Forces aériennes
    roumaines », précise un communiqué du ministère roumain de la défense.

    JAI – Présent à la réunion informelle du Conseil Justice et Affaires
    intérieures de l’Union européenne, qui s’est tenue dans la capitale croate,
    Zagreb, le ministre roumain de la justice, Cătălin Predoiu, a soutenu l’idée
    d’un mécanisme d’évaluation de la justice et de l’Etat de droit pour tous les
    Etats membres de l’Union. Il a affirmé qu’il fallait avoir une seule normes
    pour tous et que le soutien à la mise en œuvre du Parquet européen serait un
    test pour l’engagement de tous les gouvernements en faveur de normes
    d’intégrité communes, pour la protection des intérêts européens et pour la
    lutte contre la corruption relative aux fonds européens. Les ministres de la
    justice des Etats membres de l’UE se sont penchés à Zagreb sur les progrès
    enregistrés dans les domaines de la liberté, de la sécurité et de la justice,
    sur la formation en matière judiciaire, sur l’importance du réseau judiciaire
    européen en droit civil et commercial ainsi que des réseaux nationaux.

    Message – Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a transmis un
    message à son homologue turc, Recep Tayyip Erdogan, où il exprime des
    condoléances pour les victimes du tremblement de terre qui a frappé l’est de la
    Turquie, vendredi. La Roumanie soutiendra la Turquie à surmonter ce moment
    difficile, assure le chef de l’Etat roumain dans son message. A son tour, le
    ministre roumain des affaires étrangères, Bogdan Aurescu, a envoyé une lettre
    de condoléances à son homologue turc, Mevlüt Çavuşoglu. Des dizaines de
    personnes ont perdu la vie et plus de 1.600 ont été blessées
    suite au séisme d’une magnitude de 6,8 sur l’échelle ouverte de Richter. En
    1999, 17.000 personnes ont été tuées et un demi-million d’autres ont perdu tous
    leurs biens et logements à cause d’un tremblement de terre de 7,6 sur Richter,
    qui avait frappé le nord-ouest de la Turquie.

    Films -
    « Acasă/My Home/Ma maison », première production du cinéaste roumain
    Radu Ciorniciuc, a été projetée en première mondiale au festival
    Sundance du film indépendant, aux Etats-Unis, dans la section consacrée aux
    documentaires. La production raconte l’histoire d’une famille ayant vécu 20 ans
    dans l’espace sauvage du delta de Văcăreşti, en plein cœur de la capitale
    roumaine, avant que ce périmètre ne devienne le premier parc naturel urbain de
    Roumanie. Un autre film roumain, « Colectiv », du réalisateur Alexander
    Nanau, sera présenté dans la section « Spotlight », du même festival.
    Le documentaire retrace les événements qui ont eu lieu pendant la première
    année après l’incendie tragique de la discothèque bucarestoise Colectiv, soldé
    par 64 morts.



    Météo – Dans les prochaines 24 heures, le temps devient gris en Roumanie. Des
    pluies faibles peuvent tomber localement. Lundi après-midi, les températures
    iront de 1° à 11°.

  • 24.01.2020

    24.01.2020

    Union – Les 161 ans écoulés depuis l’Union des principautés roumaines de Moldavie et de Valachie sont marqués ce vendredi, 24 janvier, partout dans le pays par différents événements. Le 24 janvier 1859, Alexandru Ioan Cuza – désigné prince régnant de la Moldavie moins de trois semaines auparavant – a été élu, à l’unanimité, prince régnant de la Valachie par l’Assemblée élective de Bucarest. Il devenait ainsi le dirigeant des deux principautés. Le règne d’Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a jeté, à travers des réformes radicales, les bases institutionnelles de la Roumanie moderne. Les rois Carol Ier et Ferdinand ont continué ces réformes et ont œuvré pour l’indépendance du pays. Le processus de constitution de l’Etat national roumain a été finalisé en 1918, à la fin de la Première Guerre Mondiale. A ce moment-là, toutes les provinces historiques à population majoritaire roumaine, qui faisaient partie jusqu’alors des empires voisins, se sont unies avec la Roumanie.

    Justice – Le ministre roumain de la Justice, Catalin Predoiu, participe, ces 23 et 24 janvier, à Zagreb en Croatie, à une réunion informelle du Conseil Justice et Affaires intérieures. C’est la première réunion de ce genre déroulée au cours de la présidence croate du Conseil de l’UE. Les ministres de la Justice évoqueront les progrès enregistrés pour ce qui est des orientations stratégiques dans le domaine de la liberté et de la sécurité, et pour ce qui est de l’éducation judiciaire et de l’importance des réseaux judiciaires dans le domaine civil et commercial. Selon un communiqué du Ministère roumain de la Justice, les pourparlers visent la coopération en matière civile et pénale, la protection des frontières, la modernisation et la numérisation des systèmes judiciaires et l’adaptation à l’impact avec l’intelligence artificielle.

    Diaspora – La Convention des Roumains du monde a lieu ce vendredi au Palais du Parlement de Bucarest. L’événement réunit plus de 300 représentants du milieu associatif roumain de l’étranger et du milieu académique ou des cultes roumains de la diaspora, aux côtés de journalistes, écrivains, diplomates et experts des relations internationales. Les discussions porteront entre autres sur les manières dont la diaspora roumaine est représentée au Parlement de Bucarest, sur le statut des Roumains sur le marché de l’emploi de l’UE et sur les solutions à mettre en place afin de déterminer les Roumains de l’étranger à rentrer au pays. « Les Roumains vivant au-delà des frontières nationales sont une « ressource précieuse » et une composante importante de la société, face à laquelle, l’Etat et les autorités roumaines ont une grande responsabilité », a déclaré à cette occasion le premier ministre roumain Ludovic Orban.

    Tennis – La Roumaine Simona Halep (n° 3 mondiale) jouera samedi contre Youlia Poutintseva du Kasakhstan (n° 38 WTA) au 3e tour de l’Open d’Australie, le premier tournoi du Grand Chelem de l’année. C’est pour la première fois que ces deux sportives s’affrontent. Finaliste à Melbourne en 2018, Simona Halep est la seule Roumaine qui reste dans la compétition de simple de ce tournoi. Par ailleurs, dans la compétition de double, le duo formé du Roumain Horia Tecau et du Néerlandais Jean-Julien Rojer a été vaincu ce vendredi par les Australiens Max Purcell et Luke Saville au 2e round de l’épreuve masculine. A l’épreuve féminine de double, la Roumaine Raluca Olaru et la Slovène Dalila Jakupovic se sont inclinées devant Timea Babos (Hongrie) et Kristina Mladenovic (France). Monica Niculescu reste ainsi la seule roumaine de la compétition de double. Aux côtés de la Japonaise Misaki Doï, elle affrontera le duo japonais Nao Hibino/Makoto Ninomiya.

    Météo – Nous avons une belle journée ensoleillée sur la plupart du territoire de la Roumanie en ce vendredi. Les températures sont trop élevées pour la saison, avec des maxima qui iront de 1 à 11 degrés. 2 degrés et du soleil à midi à Bucarest.