Radio România Internațional

Tag: Jean Claude Juncker

  • UE este pregatită dacă SUA impun taxe pe importurile de autoturisme din Uniune

    UE este pregatită dacă SUA impun taxe pe importurile de autoturisme din Uniune

    Uniunea Europeană este pregătită să ia măsuri, dacă Statele Unite decid în cele din urmă să impună taxe vamale pentru importul de automobile din spaţiul comunitar, afirmă comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom.

    Cecilia Malmstrom a făcut aceste declarații la Innsbruck, în Austria, unde zilele trecute a avut loc o reuniune a miniștrilor europeni ai comerțului. Întrevederea a avut ca teme principale modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, cerută insistent de tot mai multe țări, şi relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite, aflate în momentul de față într-un armistițiu fragil în plan comercial.

    Și pentru că disputa începută în primavera nu este încă lămurită definitiv, Cecilia Malmstrom atrage atenția că există încă riscul ca Statele Unite să impună taxe vamale pentru autovehiculele importate din statele membre ale Uniunii Europene: Dacă vor apărea taxe vamale pentru automobile, dar țin să menționez că nu este o chestiune iminentă pentru că ancheta nu este finalizată în Statele Unite, suntem pregătiți să acționăm. Aceste taxe chiar ar putea apărea, așa că noi, cei de la Comisia Europeană, suntem în dialog cu țările membre și pregătim împreună o listă cu produse pe care le vom taxa. Această listă este așadar în pregătire, nu am finalizat-o încă, sperăm să nu ajungem în această etapă, dar dacă lucrurile merg în această direcție, vom acționa. Am transmis clar și Statelor Unite că vom lua măsuri.

    Ancheta la care se referea Cecilia Malmstrom a fost cerută de președintele american, Donald Trump la sfârșitul lunii mai. Liderul de la Casa Albă vrea să afle ce impact au importurile de autovehicule asupra securității Statelor Unite. Un raport pe această temă ar urma să fie dat publicității la începutul anului viitor.

    O lună mai târziu, în iunie, liderul american a avertizat că ia în calcul taxe vamale de 20 la sută pentru autovehiculele produse în Uniunea Europeană.

    Iunie a fost chiar luna de vârf a disputei comerciale americano-europene. A început cu decizia Statelor Unite de a impune taxe vamale de 25 la sută pentru importurile de oțel din Uniunea Europeană și de 10 la sută pentru cele de aluminiu. A continuat apoi cu reacția Bruxelles-lui, care a decis, ca măsură de retorsiune, suplimentarea tarifelor vamale pentru o serie de produse americane, precum whisky, motociclete , suc de portocale, haine sau încălțăminte.

    Sfârșitul lunii iulie a adus însă armistițiul fragil, o dată cu întâlnirea de la Washington dintre preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Cei doi au ajuns atunci la un acord privind relaţiile comerciale bilaterale, iar liderul american a dat asigurări că ţara sa va colabora cu Uniunea Europeană pentru reducerea barierelor şi creşterea comerţului cu servicii și produse. Potrivit lui Donald Trump, Uniunea Europeană va achiziţiona mai mult gaz petrolier lichefiat din Statele Unite.

    La rândul său, Jean Claude Juncker a anunţat că a convenit cu Donld Trump ca Uniunea Europeană şi Statele Unite să nu îşi impună reciproc noi tarife în timpul negocierilor. Inclusiv în ceea ce priveşte automibilele şi piesele de schimb.


  • Sommet aux enjeux complexes à Bucarest

    Sommet aux enjeux complexes à Bucarest

    « L’Initiative des Trois mers » est un projet arrivé à maturité d’un point de vue politique et conceptuel, et toutes les conditions sont réunies pour démarrer la construction de projets concrets », avait affirmé le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, lors du Sommet qui a réuni à Bucarest de hauts dignitaires et responsables européens et américains, dont le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, et Rick Perry, le secrétaire américain en charge de l’Energie. Et ce sont bien les projets économiques visant le développement de la région située entre les mers Baltique, Adriatique et Noire qui ont constitué le point central des débats étalés sur deux jours dans la capitale roumaine.

    L’Initiative des Trois mers est une plateforme informelle réunissant 12 Etats membres de l’UE de la région, à savoir l’Autriche, la Bulgarie, la Croatie, la République tchèque, l’Estonie, la Hongrie, la Lettonie, la Lituanie, la Pologne, la Roumanie, la Slovaquie et la Slovénie. Le Sommet s’était proposé d’aboutir à des avancées significatives dans le domaine de l’accroissement du degré d’interconnexion entre les Etats de la région dans trois domaines prioritaires : l’énergie, le transport et l’économie numérique. « L’Initiative a le potentiel d’accroître le degré d’interconnexion en Europe centrale et du sud-est, d’accélérer les relations économiques et commerciales, les flux d’investissements, aussi bien à l’intérieur de la région qu’avec les autres partenaires euro-atlantiques. Nous sommes dès lors les défenseurs de cette initiative, pour aboutir à une consolidation de l’ensemble de l’Union européenne et de la relation transatlantique », affirmait le président roumain. Le Sommet a sans doute été l’occasion pour que chacun mette en avant des projets concrets et les défende.

    Dan Dungaciu, directeur de l’Institut des Sciences politiques et des Relations internationales de l’Académie roumaine a expliqué: « Les sommets sont à l’instar du four à microondes. Ce n’est pas là-dedans que l’on cuisine les plats. C’est juste un moyen de les réchauffer, pour pouvoir ensuite les servir correctement. Les gens ne vont pas au sommet pour faire du brainstorming, pour dénicher d’un coup une idée géniale, et bâtir un projet sur place. Les projets sont conçus en amont. Certes, le sommet est en revanche une belle occasion pour trouver des opportunités dans le cadre des projets déjà esquissés. C’est ça, la mise : Qui a préparé quoi ? Est-ce un bon plat, apetissant pour tout le monde ? C’est sur ce type de sujets que porte l’intérêt d’un tel sommet ».

    L’initiative des Trois mers, lancée en 2015, s’évertue à faire de l’Europe centrale la colonne vertébrale d’une Europe solide, en s’appuyant sur trois piliers : la convergence économique, la cohésion européenne et, enfin, une relation transatlantique forte, a rappelé la présidente croate Kolinda Grabar Kitarovic, celle qui se trouve à la base de l’Initiative, avec son homologue polonais, Andrzej Duda. Aussi, pour la première fois dans la brève histoire de l’Initiative, le Sommet a-t-il accueilli un forum d’affaires. C’est que la sécurité énergétique demeure un préalable pour mettre en œuvre les initiatives innovantes et pour accroître le potentiel commun, tel qu’il en est ressorti des travaux du Sommet de Bucarest. En sa qualité de présidente du Conseil de l’UE, l’Autriche essayera de mettre la touche finale pour ficeler le dossier de l’énergie renouvelable, a encore mentionné Alexander van der Bellen, le président autrichien, qui passera le flambeau de la présidence du Conseil de l’UE à Bucarest à la fin de l’année. « Notre objectif commun se doit d’assurer la sécurité énergétique de tous les citoyens européens or, pour y parvenir, on a besoin de diversifier les sources d’énergie et les routes d’acheminement. Nous avons besoin de ces deux éléments », a souligné le président autrichien.

    Mais quelle est l’envergure, l’impact réel d’un tel sommet? Selon Dan Dungaciu: « Un tel sommet ouvre des pistes. C’est une plateforme qui ouvre la possibilité de concrétiser des projets que la Roumanie a dans ses cartons, et l’on parle là d’une Roumanie qui est membre de l’UE et de l’OTAN. D’autre part, cela vaut la peine de remarquer que l’on se trouve à l’intérieur d’une initiative développée par des acteurs majeurs sur l’axe économique nord-sud. Des choses sont mises sur la table, depuis les réseaux d’infrastructure, aux réseaux de transport, aux réseaux énergétiques. Tout cela se trouve sur l’axe nord-sud. Cette dimension nord-sud de la coopération régionale est sans doute importante pour la Roumanie, même si j’estime que la Roumanie aurait plutôt intérêt à s’investir dans des projets reliant l’Est à l’Ouest. Car la principale mise de la Roumanie demeure sa capacité à se connecter aux acteurs occidentaux. Il est aujourd’hui devenu assez clair qu’il ne faut pas nécessairement disposer de ressources en quantité pour devenir un hub. Par exemple, l’Allemagne, la Turquie, la Hongrie deviennent des hubs régionaux de plus en plus significatifs, alors que ces pays ne disposent pas d’importantes ressources énergétiques. Or, la Roumanie doit se connecter à ce genre de hubs, doit aspirer à en devenir un. »

    Quoi qu’il en soit, l’Initiative des Trois mers est sans doute censée rapprocher l’Est et l’Ouest du bloc communautaire, ce qui fait bien partie des objectifs de l’UE, comme l’avait souligné à bon escient la commissaire européenne au développement régional, Corina Cretu, à l’occasion du Forum d’affaires, organisé en marge du Sommet. (Trad Ionut Jugureanu)

  • Reducerea disputelor din interiorul Uniunii Europene

    Reducerea disputelor din interiorul Uniunii Europene

    Europarlamentarul român Răzvan Popa consideră că discursul președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker despre starea UE, discurs prezentat recent în plenul Parlamentului European a punctat adevăratele probleme și obiective ale Uniunii Europene, cu accent pe câteva de mare interes pentru România: nevoia de mai multă solidaritate și mai puține bariere; necesitatea de a reduce decalajele și disputele în interiorul UE.

    Eurodeputatul atrage atenția însă că Manfred Weber, liderul europarlamentarilor PPE și aspirant la șefia viitoarei Comisii Europene, dovedește o viziune greșită despre UE, care poate stimula reacțiile populiste și naționaliste.

    Iată opinia europalamentarului român Răzvan Popa referitoare la reducerea disputelor din interiorul UE, opinie exprimată în plenul Parlamentului European de la Strasbourg: Apreciez discursul domnului Juncker echilibrat și responsabil, nevoia de solidaritate se simte acum mai mult ca oricând în această perioada de provocări. Mi-a lăsat însă un gust amar atitudinea domnului Weber, care prin discursul sau nu face decât să slăbească proiectul european și să îngroașă rândurile euroscepticilor, un discurs al dezbinării. Este exact opusul a ceea ce ne dorim cu toții și exact lucrul subliniat și de Președintele Juncker. Domnule Weber, România merită să intre în spațiul Schengen, pentru că România și-a îndeplinit toate obligațiile față de Europa, iar cetățenii români au drepturi egale cu ceilalți cetățeni europeni. Felul în care dumneavoastră și alți colegi atacați România nu face decât să slăbească încrederea cetățenilor români în proiectul european. Din păcate, ați transformat popularii europeni în populiștii europeni .






  • BCE – pregătiri pentru Brexit

    BCE – pregătiri pentru Brexit

    S-au împlinit, luna trecută, zece ani de la prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, catastrofa financiară de debut a crizei economice şi financiare mondiale, care şi-a atins apogeul în 2008. În timp ce din cam toate părţile lumii, analişti economici, dar şi unii lideri politici, lansează avertismente privind iminenţa unei noi crize, autorităţile europene spun că nu vor fi repetate aceleaşi greşeli.

    Premierul grec, Alexis Tsipras, anunţa, în august, o nouă eră pentru ţara sa, sfârşitul austerităţii şi al recesiunii. Încheierea cu succes a celui de-al treilea pachet de ajutor financiar internaţional a însemnat şi sfârşitul crizei, în ţara cea mai afectată din Uniunea Europeană.

    După ce Grecia a fost, ani la rând, vulnerabilitatea numărul unu a Uniunii, alţi nori negri acoperă acum cerul Europei: Brexitul, războiul comercial cu americanii, o nouă criză a refugiaţilor, proliferarea mişcărilor populiste şi extremiste.

    Negocierile pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – programate să se încheie luna acesta – sunt încă departe de un acord. Britanicii par să creadă că Uniunea Europeană a părăsit Marea Britanie, când, de fapt, a fost invers – afirma, ieri, într-un interviu pentru agenţia Reuters preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. El şi-a exprimat convingerea că poporul britanic nu a fost informat corespunzător privind consecinţele părăsirii blocului european. Dacă discuţiile nu merg în direcţia bună, avioanele britanice nu mai pot ateriza pe continent. Oamenii nu ştiau acest lucru şi ar fi trebuit să fie informaţi, a adăugat şeful Comisiei, în opinia căruia inclusiv miniştrii britanici abia acum descoperă câte semne de întrebare există.

    La o întâlnire cu membrii Comisiei Economice și Monetare din Parlamentul European, dedicată perspectivelor economice și monetare din zona euro, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, aprecia că economia europeană este stabilă, dar făcea şi unele observaţii: Astăzi, la zece ani de la declanșarea crizei financiare, există încă importante proiecte neterminate, mai ales în zona îmbunătățirii cadrului legislativ european în domeniul financiar. Eu cred că trebuie să profităm de cele câteva luni câte mai sunt din legislatura actualului Parlament European şi să accelerăm lucrurile. În ceea ce priveşte apropierea termenului de ieşire a Marii Britanii din Uniune, din punct de vedere financiar, impactul pe care îl așteptăm nu ar trebui să fie semnificativ. Vom vedea dacă se va încheia, până la urmă, un acord între Londra şi Bruxelles, sau, dimpotrivă, ne vom confrunta cu un aşa-numit Brexit dur. Tot ce pot să spun acum este că monitorizăm întregul proces. Cooperarea cu Banca Angliei este bună şi continuăm să ne pregătim.


    Mulţi desemnează, acum, Italia drept veriga slabă a zonei euro. Cu din ce în ce mai multe datorii acumulate, Italia are, de anul acesta, un guvern format din populişti şi extrema dreaptă, cu vederi diametral opuse de cele ale Bruxelles-ului. Primul lor buget, ce va fi anunţat peste câteva zile, ar putea deveni epicentrul volatilităţii financiare din zona euro, anticipează analiştii economici.


  • Sistemul schimbării orei la nivelul UE va fi scos din uz anul viitor

    Sistemul schimbării orei la nivelul UE va fi scos din uz anul viitor

    Comisia Europeană a propus, recent, renunţarea la schimbarea sezonieră a
    orei în Europa în 2019, oferind statelor membre libertatea de a decide odată
    pentru totdeauna dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de
    iarnă. Propunerea legislativă urmăreşte să asigure faptul
    că orice modificări sunt efectuate în mod coordonat între ţările vecine, astfel
    încât să se garanteze funcţionarea adecvată a pieţei interne şi să se evite
    fragmentarea, care ar putea apărea dacă unele state membre păstrează
    dispoziţiile referitoare la schimbarea sezonieră a orei, în timp ce altele
    renunţă la ele.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a
    declarat, într-un discurs în plenul Parlamentului European la Strasbourg, că
    executivul european va începe procesul de abolire a sistemului de schimbare a
    orei în UE.


    Comisia
    Europeană a desfăşurat un sondaj online în acest sens în iulie şi august, care
    a atras un număr-record de 4,6 milioane de răspunsuri. Potrivit unor surse
    europene, 80% din respondenţi s-au declarat în favoarea eliminării schimbării
    orei.


    Iată opinia europarlamentarului Claudia Ţapardel cu privire la schimbarea orei la nivelul ţărilor membre UE:



  • Eforturi sporite de prevenire pentru a reduce riscul tot mai mare de incendii forestiere

    Eforturi sporite de prevenire pentru a reduce riscul tot mai mare de incendii forestiere

    Cel mai recent raport al
    Comisiei privind incendiile forestiere demonstrează necesitatea de a combate
    schimbările climatice    , pentru ca astfel să lăsăm generațiilor următoare o
    planetă mai curată, după cum a subliniat președintele Jean-Claude Juncker în
    cel mai recent discurs al său privind starea Uniunii, și prevede adoptarea unor
    măsuri mai stricte de prevenire a incendiilor forestiere.


    Comisia
    Europeană a publicat raportul său anual privind incendiile forestiere din
    Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord pentru 2017. Acesta arată că, anul
    trecut, incendiile au distrus peste 1,2 milioane de hectare de păduri și de
    terenuri în Europa     – reprezentând mai mult decât suprafața totală a Ciprului.
    Incendiile au cauzat, de asemenea, 127 de decese în rândul civililor și al
    pompierilor, provocând daune economice estimate la aproape 10 miliarde de euro.


    Despre
    situația din România și măsurile luate pentru prevenirea incendiilor forestiere,
    într-o declarație a domnului Ioan Dan Aldea, șef serviciu Pază a fondului
    forestier, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva: La nivelul
    Ministerului Apelor și Pădurilor, funcționează un Comitet ministerial pentru situații
    de urgență, care se subordonează Comitetului Național pentru Situații Speciale
    de Urgență. Romsilva, în cadrul acestui comitet, are atribuțiuni de prevenire
    și de semnalare a producerii incendiilor în fondul forestier proprietate
    publică a statului, precum și-n cele pe care le administrează pe bază de
    contract. În anul 2017, s-au produs la nivel național 294 de incendii, care au
    afectat o suprafață de 1.479 de hectare fond forestier și care au produs pagube
    în valoare de aproximativ 140.000 de lei. Cele mai multe incendii au fost de
    litieră, dar au existat, din nefericire, și cazuri în care incendiile au
    afectat plantații forestiere sau masă lemnoasă.


    La fel ca în anii precedenți,
    în 2017, cele mai multe incendii forestiere au fost cauzate de o activitate
    umană    . Practicile nesustenabile de gestionare a pădurilor, degradarea
    ecosistemelor, precum și plantarea de specii de arbori de pădure foarte
    inflamabili facilitează declanșarea incendiilor și favorizează răspândirea
    focului.


    Statele membre și instituțiile
    UE ar trebui să continue strânsa colaborare pentru a pune la dispoziție
    orientări cu privire la modul de acțiune în caz de incendii forestiere și la
    modul de creștere a rezilienței noastre, pe baza experienței naționale și a
    celor mai bune practici.


  • UE vrea întarirea sistemului multilateral în relațiile internaționale

    UE vrea întarirea sistemului multilateral în relațiile internaționale

    Uniunea Europeană își dorește o întărire a sistemului multilateral în relațiile internaționale în care o Organizație a Națiunilor Unite reformată să joace un rol central. O delegație condusă de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se află la New York pentru lucrările celei de-a 73-a Adunări Generale a ONU.

    Mandatul delegației Uniunii Europene la Adunarea Generală este acela de a promova sistemul multilateral în relațiile internaționale și de a sprijini reforma în cadrul ONU, astfel încât organizația să poată răspundă mai bine provocărilor unei lumi volatile și imprevizibile, se arată într-un document adoptat de Consiliul Uniunii Europene. În cadrul Adunării Generale, UE va pune accentul pe prevenirea conflictelor, promovarea și protejarea drepturilor omului, precum și pe intensificarea angajamentului global în domenii ca schimbarea climatică, mediu, migrație, anti-terorism și neproliferarea armelor de distrugere în masă. Promovarea păcii reprezintă, de asemenea, un aspect cheie al politicilor europene, mai ales că Uniunea a fost fondată tocmai pentru a evita repetarea unui conflict pe continentul european. De altfel, această idee a fost evocată și de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker:

    Uniunea noastră, Uniunea Europeană, s-a născut din voința celor care au revenit de pe câmpurile de luptă și din lagărele de concentrare în 1945 pentru a face ca eterna rugăminte de după război, să nu mai fie niciodată război, să devină o realitate, opunând forței armelor – forța dreptului. Cea dintâi vocație a Uniunii noastre rămâne și va rămâne aceea de pacificatoare a cărei acțiune trebuie să se desfășoare dincolo de frontierele sale. Și pentru că avem marea responsabilitate de a ne asuma obligațiile în lume, trebuie să fim prezenți în lume. Și pentru că planeta le aparține tuturor, și nu doar unora, și pentru că fiecare popor are dreptul la aceeași demnitate, multilateralismul este și va rămâne linia directoare a acțiunilor noastre în lume. Nu există unilateralism, nici protecționism fericit. Lumea are nevoie de deschidere, de cooperare, de reguli și de principii pentru a rezolva conflictele, pentru a eradica sărăcia, pentru a reduce inegalitățile, pentru a dezvolta un comerț liber și echitabil care să creeze noi oportunități pentru toți. Pentru a păstra această planetă care este patria indivizibilă a întregii umanități.

    Uniunea Europeană pune accentul pe menținerea și îmbunătățierea sistemului actual, multilateral, în relațiile internaționale în contextul în care aliatul său principal, Statele Unite, dă semnale de îndepărtare de acesta. Președintele american, Donald Trump, a afirmat chiar în cadrul Adunării Generale că respinge ideologia globalismului și îmbrățișează doctrina patriotismului. Dincolo de astfel de declarații, Administrația de la Washington a luat și măsuri concrete despre care s-a afirmat că subminează sistemul multilateral: retragerea din Acordul de la Paris și din acordul nuclear cu Iranul, precum și adoptarea unor tarife protecționiste.

  • Statele Unite sunt, în prezent, principalul furnizor al UE de boabe de soia, cu o cotă de 52%

    Statele Unite sunt, în prezent, principalul furnizor al UE de boabe de soia, cu o cotă de 52%

    Având în vedere necesarul de proteină foarte mare pentru zootehnia din UE, la întâlnirea dintre președinții UE-SUA, Junker și Trump, s-a hotărât ca în cadrul schimburilor comerciale să predomine boabele de soia. Pentru aceasta sunt realizate rapoarte de monitorizare a importurilor de soia, rezultatul ultimului raport arătând, fără echivoc, supremația SUA în ceea ce privește piața de soia din UE, confirmarea venind și din declarația purtătorului de cuvânt pe agricultură al Comisiei, Daniel Rosario.

    Comisia Europeană a publicat cele mai
    recente cifre privind importurile UE de boabe de soia, care arată că SUA a
    devenit principalul furnizor al acestui produs pentru Europa    , ajungând la o
    cotă de 52%, față de 25% în aceeași perioadă a anului trecut.


    Președinții Juncker și Trump au emis o
    declarație comună UE-SUA, în urma unei reuniuni care a avut loc la Washington în
    25 iulie, prin care cele două părți au convenit să sporească comerțul într-o
    serie de domenii și cu mai multe produse, în mod special comerțul cu boabe de
    soia.


    Pentru a monitoriza evoluția comerțului
    cu boabe de soia, președintele Juncker a introdus un mecanism de raportare
    conform căruia importurile din Statele Unite au crescut cu 133%, în comparație
    cu aceeași perioadă a anului anterior (iulie-mijlocul lunii septembrie 2017).


    Purtătorul de cuvânt pentru agricultură,
    Daniel Rosario, a declarat: Ce am publicat astăzi este al doilea
    raport de monitorizare, care urmărește rezultatul întâlnirii din iulie dintre
    președintele Comisiei Europene Juncker și președintele SUA, Trump, de a crește
    schimburile comerciale, în special în ceea ce privește boabele de soia.
    Rezultatele publicate astăzi arată că SUA au devenit principalul furnizor de
    boabe de soia pentru UE, acoperind 52% din piață.



    În ceea ce privește importurile totale
    ale UE de boabe de soia, proporția celor din SUA în prezent este de 52%, față
    de 25% în aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru plasează SUA înaintea
    Braziliei (40%), cel de-al doilea principal furnizor al UE, urmată de Canada
    (2,3%), Paraguay (2,3%) și Uruguay (1,7%).


    Datele
    incluse în raportul publicat cu privire la boabele de soia provin din
    Observatorul european al pieței culturilor agricole, pe care Comisia Europeană
    l-a lansat în iulie 2017, în scopul de a pune la dispoziție date privind piața
    și o analiză pe termen scurt, pentru a garanta mai multă transparență.


  • Avertisment FMI pentru un Brexit fără acord

    Avertisment FMI pentru un Brexit fără acord

    Negocierile dintre Bruxelles şi Londra pe tema ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană au intrat pe ultima sută de metri. Până la sfârşitul lunii viitoare ar trebui încheiat un acord de retragere, astfel încât să poată exista o perioadă de tranziţie. Lipsa unui acord ar avea consecinţe negative asupra economiei britanice, avertizează FMI.

    Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, crede că o ieșire din Uniunea Europeană fără un acord de retragere ar provoca pierderi substanțiale economiei britanice. Ar fi vorba în special de o creștere a ratei dobânzilor, dar și, într-o măsură mai mică, de un impact negativ asupra celorlalte economii din Uniune.

    Presa britancă a vorbit de altfel în ultima perioadă de perspectiva creșterii ratei dobânzilor care ar putea duce la reducerea prețului caselor cu o treime.

    Printre alte posibile efecte negative au fost menționate reintroducerea tarifelor de roaming la telefonie mobilă și pierderea valabilității permiselor de condus britanice în țările din spatial comunitar.

    Cu cât plecarea va fi mai turbulentă, cu atât vor fi mai grave consecinţele, a fost avertismentul directoarei FMI. De altfel, creşterea Produsului Intern Brut în Marea Britanie – a cincea economie a lumii – a încetinit după referendumul din iunie 2016.

    Marea Britanie urmează să părăsească Uniunea Europeană pe 29 martie anul viitor, iar până acum nu există un acord de retragere.Sunt puncte de vedere diferite legate de modul încare va arăta frontiera dintre Irlanda, țară membră a Uniunii, şi Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii, dar și de viitorul relaţiilor comerciale dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

    Respectăm decizia britanicilor de a ieși din Uniune, deși o regretăm profund. Cerem însă guvernului britanic să înțeleagă că odată ce o țară părăsește Uniunea nu mai poate să beneficieze de aceeași poziție privilegiată ca un stat membru. Dacă iese din Uniune, o țară nu mai este, firește, parte a pieței unice și, cu siguranță, nici nu poate fi parte doar a unor segmente alese de către ţara respective.

    A fost mesajul transmis de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în urmă cu două săptămâni în discursul despre Starea Uniunii rostit în legislativul de la Strasbourg. Șeful executivului comunitar a ținut însă să adauge: După data de 29 martie, Regatul Unit nu va fi niciodată o țară terță ca oricare alta pentru noi. Regatul Unit va fi întotdeauna un vecin și un partener foarte apropiat, din punct de vedere politic, economic și al securității.


    Totul depinde acum de capacitatea Marii Britanii și a Uniunii de a încheia luna viitoare negocierile privind acordul de retragere, așa cum s-au angajat. Iar termenul limită a fost stabilit pentru ca documentul să poată fi prezentat parlamentului britanic și celui European spre ratificare.

    Uniunea Europeană spune însă că nu va face compromisuri în privinţa pieţei unice în negocierile cu Regatul Unite. Puţin dispusă la concesii se arată şi Marea Britanie.

    Dacă în cele din urmă va fi încheiat un asemenea acord, la mijlocul lunii noiembrie ar urma să fie organizat un summit extraordinar, după cum a anunţat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.


  • La semaine du 17 au 23 septembre 2018

    La semaine du 17 au 23 septembre 2018

    Le sommet de l’Initiative des Trois Mers

    Le sommet de l’Initiative des Trois Mers, plate-forme politique flexible lancée en 2015, a réuni à Bucarest, au début de cette semaine, des leaders des 12 Etats membres de l’UE situés dans le voisinage des mers Baltique, Adriatique et Noire. Deux premières ont été retenues lors du sommet : la participation du président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, et la tenue du Forum d’affaires de l’Initiative des Trois Mers. Le sommet a été une réussite, avec des résultats manifestes, a estimé Klaus Iohannis, le président de la Roumanie, pays hôte du sommet que l’on cite «Le plus important a été, probablement, le fait d’avoir exprimé le soutien politique pour une liste de projets d’interconnexion régionaux prioritaires dans les secteurs de l’énergie, des transports et du numérique. Cette liste repose sur les contributions des Etats participants à l’Initiative, y compris la Roumanie. La sélection des projets a pris en compte des critères tels l’impact régional, la faisabilité économique, la compatibilité avec les priorités et les politiques de l’Union européenne. »

    L’Initiative des Trois Mers vient appuyer l’objectif commun de l’UE visant au rapprochement entre l’Est et l’Ouest du continent, a précisé la commissaire européenne à la politique régionale, Corina Creţu dans une déclaration «C’est une initiative importante et légitime, qui contribue au développement régional, amplifiant ainsi le processus de cohésion à l’échelle de l’Union européenne. Elle peut offrir prospérité et sécurité à tous les Etats membres. La Commission européenne estime que ce sommet est une opportunité unique de réaffirmer l’importance, pour l’ensemble de l’UE, d’un haut degré de connectivité en Europe Centrale et Orientale, qu’il s’agisse de l’énergie, des transports ou du numérique. »

    Invité spécial au Sommet de Bucarest, le secrétaire américain à l’énergie, Rick Perry, a assuré que l’Europe pouvait compter sur les Etats-Unis, en tant que partenaire de confiance dans ce secteur, étroitement lié à la sécurité nationale.

    Référendum pour redéfinir la famille

    Le gouvernement de gauche de Bucarest a approuvé, ce mardi, les détails techniques de l’organisation, les 6 et 7 octobre prochains, du référendum sur la redéfinition de la famille. La Cour constitutionnelle avait décidé, la veille, que les dispositions de la Constitution du pays étaient respectées par la loi de révision de la Loi fondamentale dans le sens de redéfinir la famille comme reposant sur le mariage librement consenti entre un homme et une femme et non plus entre les époux, comme c’est le cas actuellement. Cette loi résulte d’une initiative citoyenne, portée par des organisations chrétiennes, adeptes de la famille traditionnelle, initiative qui a collecté 3 millions de signatures, mais qui est contestée par des associations de défense des droits et des libertés civiles, y compris pour les minorités sexuelles. La première ministre Viorica Dăncilă a demandé aux institutions chargées d’organiser le référendum de faire preuve de responsabilité et de démarrer d’urgence les actions nécessaires. De hauts prélats de l’Eglise orthodoxe, majoritaire en Roumanie, ont exhorté leurs fidèles à voter « oui » au référendum. En revanche, les représentants de « Respect. Platforma pentru Drepturi şi Libertăţi/La plate-forme pour les Droits et les Libertés », réunissant 110 organisations, appellent à boycotter le référendum, pour que cette initiative, qu’ils jugent nuisible et dangereuse, ne soit pas adoptée.

    Réunion au sommet à Salzbourg

    Le président du Conseil européen, Donald Tusk, a annoncé, à l’issue de la réunion informelle des leaders européens de Salzbourg, en Autriche, que l’Union européenne souhaitait finaliser les négociations sur le Brexit avant le mois d’octobre et convoquer un nouveau sommet en novembre pour acter l’accord avec Londres. L’agenda du sommet, où la Roumanie a été représentée par le président Klaus Iohannis, a également inclus la migration et la sécurité intérieure comme thèmes principaux des débats. La présidence autrichienne du Conseil de l’UE a présenté un état des lieux concernant l’application de deux nouveaux concepts lancés cet été, à savoir les plates-formes de débarquement des migrants à l’extérieur de l’UE et les centres contrôlés à l’intérieur de celle-ci. Au nom de la Roumanie le président roumain Klaus Iohannis a plaidé pour une collaboration intense post-Brexit avec les autorités de Londres en matière de sécurité et de politique étrangère. Bucarest souhaite que l’UE parle d’une seule voix, cohérente, dans le processus de négociation avec les Britanniques, afin d’obtenir un accord équitable pour toutes les parties. Par ailleurs, au sujet de la sécurité intérieure de l’espace communautaire, le président Iohannis a affirmé que la Roumanie souhaitait des frontières européennes renforcées aussi bien à travers des textes règlementaires que par une augmentation des effectifs de l’agence Frontex.

    Les travaux du Comité exécutif du PSD

    Le leader social- démocrate, Liviu Dragnea a été reconfirmé vendredi dans ses fonctions après avoir gagné un vote de confiance lors de la réunion du Comité exécutif du PSD. L’occasion pour M. Dragnea d’annoncer une nouvelle réunion de la direction sociale – démocrate en octobre, quand un remaniement pourrait avoir lieu. La réunion de vendredi est intervenue suite une lettre ouverte publiée par des membres de haut rang du parti. Les signataires du document soutenaient entre autres que la situation juridique de Liviu Dragnea est devenue une source de vulnérabilité pour le parti, en particulier dans la perspective des élections européennes de 2019 et des élections locales et législatives prévues en 2020. Ils ont également demandé que la première ministre, Viorica Dancila, aussi présidente exécutive du PSD, assure l’intérim à la tête du parti jusqu’à l’organisation d’un congrès extraordinaire. (Trad. : Ileana Ţăroi)

  • Summit cu miză complexă, la Bucureşti

    Summit cu miză complexă, la Bucureşti


    Iniţiativa
    celor Trei Mări s-a maturizat politic şi conceptual şi toate condiţiile sunt
    îndeplinite pentru a începe proiecte concrete     – este convingerea exprimată de
    şeful statului român, Klaus Iohannis, la summitul care a reunit, în această
    săptămână, la Bucureşti, înalţi demnitari şi responsabili europeni şi
    americani, între aceştia numărându-se preşedintele Comisiei Europene,
    Jean-Claude Juncker, sau Rick Perry, secretarul SUA pentru Energie. Proiecte
    economice pentru dezvoltarea zonei dintre Marea Baltică, Adriatică şi Marea
    Neagră s-au aflat în prim-planul întâlnirii de două zile din capitala României
    a Iniţiativei celor Trei Mări – o platformă politică flexibilă, care include
    cele 12 state membre UE aflate între cele trei mări amintite: Austria,
    Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,
    Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.

    Scopul summitului a fost acela al
    realizării unor progrese concrete pentru creşterea interconectivităţii în
    regiune în trei domenii principale – energie, transporturi şi digital.
    Iniţiativa are potenţialul de a facilita o interconectivitate sporită în
    Europa Centrală şi de Sud-Est, de a intensifica relaţiile economice şi
    comerciale şi fluxurile de investiţii din regiune şi cu alţi parteneri din
    comunitatea euroatlantică. Prin urmare, suntem avocaţi ai contribuţiei acestei
    iniţiative la consolidarea generală a Uniunii Europene şi a relaţiei
    transatlantice,     a punctat preşedintele Iohannis. La această întâlnire s-a
    venit cu proiecte, iar fiecare şi-a pledat cauza.

    Invitat la Radio România, Dan
    Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
    al Academiei Române, a explicat: Summit-urile
    sunt precum cuptorul cu microunde, ele nu gătesc mâncarea. Acolo aduci o
    mâncare care e pregătită, o aduci, o încălzeşti, o răceşti, dar nu o găteşti
    acolo. Nu se întâlnesc oameni la
    summit şi le vine o idee brusc şi
    încep să facă o construcţie enormă. Ei vin acolo cu proiecte. Sigur, caută
    oportunităţi, dar caută oportunităţi în interiorul unor proiecte pe care deja
    le gândesc. Acolo e marea discuţie de fapt, cine a pregătit înainte mâncarea
    care se aduce la summit? A pregătit-o bine, a pregătit-o coerent, e o mâncare
    apetisantă, poate să fie asumată de toată lumea? Astea sunt de fapt mizele unor
    asemenea summit-uri.

    Iniţiativa celor Trei Mări a fost lansată în 2015 în
    ideea ca Europa Centrală să devină coloana vertebrală a unei Europe solide, pe
    baza a trei piloni – convergenţă economică şi coeziune pe plan european şi o
    legătură transatlantică puternică, a amintit preşedinta Croaţiei, Kolinda
    Grabar Kitarovic. Şefa statului croat – cea care a lansat Iniţiativa, acum trei
    ani, împreună cu omologul său polonez Andrzej Duda – a amintit că pentru prima
    dată, în cadrul reuniunii de la Bucureşti, are loc şi un forum de afaceri.
    Securitatea energetică rămâne o precondiţie pentru implementarea inovării şi
    pentru creşterea potenţialului comun, s-a subliniat la Bucureşti.

    Ca preşedinte
    al Consiliului Uniunii Europene, Austria va încerca sa finalizeze pachetul UE
    privind energia curată, a menţionat Alexander van der Bellen, preşedintele
    acestei ţări, care va preda acest mandat României, la 1 ianuarie 2019. Scopul
    nostru comun trebuie să fie asigurarea securităţii energetice pentru toţi
    cetăţenii europeni, iar pentru aceasta este nevoie de diversificarea surselor
    de energie, precum şi a rutelor de transport. Avem nevoie de amândouă,     a
    apreciat preşedintele Austriei.

    Cât de important este un astfel de summit? Din nou, Dan
    Dungaciu: E important acest
    summit, indiscutabil, ca o potenţialitate. Summitul îţi oferă o posbilitate ca
    lucruri care te interesează pe tine ca ţară şi pe tine ca ţară membră NATO şi a
    Uniunii Europene să le concretizezi într-un fel sau altul. În al doilea rând, eu aş spune că suntem
    într-o iniţiativă care a fost dezvoltată de actori cu interese majore pe axa
    economică nord-sud. Lucrurile care
    se discută, lucrurile semnificative, de la reţele de infrastructură, transport
    sau energetice sunt pe Axa nord-sud, o axă care e importantă, dar aş spune că
    nu e cea mai importantă din perspectiva României, care, dacă era să creeze un
    proiect regional şi un proiect european, trebuia să creeze un proiect pe Axa
    est-vest. De ce? Pentru că miza principală, astăzi, a României este să se
    interconecteze, să se conecteze cu actorii occidentali. Astăzi a devenit foarte
    limpede că nu e atât de important să ai resurse cât să fii hub. Deci, Germania,
    Turcia, Ungaria nu sunt posesori de resurse energetice, dar sunt, de pildă,
    hub-uri regionale foarte semnificative şi devin din ce în ce mai importante.
    Ei, România cu asta trebuie să se conecteze, la asta trebuie să aspire.

    Iniţiativa
    celor Trei Mări vine în sprijinul obiectivului comun al Uniunii Europene de a
    apropia Estul şi Vestul Europei, a punctat un alt aspect comisarul european
    pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, la forumul de afaceri organizat în
    marja summitului.

  • Reacții la Summitul I3M de la București

    Reacții la Summitul I3M de la București


    Bucureştiul a găzduit, la începutul acestei săptămâni, summitul Iniţiativei celor 3 Mări (I3M), cel mai important eveniment politico-economic organizat în România înainte de preluarea președinției rotative a Consiliului UE. Întâlnirea, considerată atât de participanţi cât şi de anailiştii politici un real succes, s-a încheiat cu o declarație comună a clor 12 înalți reprezentanți ai statelor participante la I3M.



    Inițiativa celor 3 Mări propune proiecte comune și o conectivitate mai bună între cele 12 țări pe domenii de importanță majoră pentru regiune și pentru Uniunea Europeană precum energia și transportul. Astfel, schimbul de mărfuri și servicii va crește semnificativ ceea ce va duce și la o dezvoltare economică regiunii Europei de Est.



    La finalul întrunirii din capitala României, președintele Klaus Iohannis s-a declarat foarte mulțumit de prezența la nivel înalt a celor 12 state din regiune și a subliniat rezultatele obținute de țara noastră: A fost o reuniune de succes cu rezultate palpabile. Am reuşit să avem un summit excelent, în ciuda dificultăţilor noastre de politică internă, spre beneficiul României, al dezvoltării sale economice, al cetăţenilor români şi a întregii regiuni a celor trei mări […]


    România a propus șase proiecte aprobate de Guvernul României cu consultarea Administraţiei Prezidenţiale. Această listă nu este a preşedinţilor ţărilor participante, ci reprezintă contribuţia guvernelor ţărilor noastre. Prin această listă dăm un semnal politic la cel mai înalt nivel investitorilor în ceea ce priveşte proiectele majore de interconectare pe care ţările noastre le consideră proioritare.



    Invitat la întânirea I3M de la București, preșdintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a lăudat inițiativa celor 12 state, dar a atras atenția supra respectării statului de drept: Trebuie să punem accent pe virtuţile cooperării, în sensul de a vorbi o limbă comună între est şi vest. Vă sprijinim şi vă încurajăm să realizaţi noi linii de cooperare între est şi vest, cei doi plămâni ai Europei, între nord şi sud. Pentru Comisie și pentru Uniunea Europeană, cu larga ei majoritate, aplicarea statului de drept este absolut esenţială. Fără respectarea statului de drept, investiţiile nu au niciun rost.

    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, alături de Klaus Iohannis la Summitul celor 3 Mări (Sursa foto: Reprezentanța Comisiei Europene în România)

    juncker-iohannis-summiti3m-sursareprcebucuresti.jpg



    Summit-ul a fost primit cu entuziasm și de Statele Unite ale Americii, un partner economic strategic pentru Uniunea Europeană. Prezent la summit, Rick Perry, secretarul pentru Energie al SUA a declarat: Puteţi conta pe Statele Unite că pe un partener de încredere în domeniul energetic. SUA sunt un lider mondial în ceea ce priveşte petrolul şi gazele. Vrem să împărtăşim ceea ce avem cu această regiune a celor Trei Mări.



    De la Casa Albă, președintele american Donald Trump i-a transmis șefului de stat român un mesaj prin care afirmă sprijinu SUA pentru I3M: “Iniţiativa celor Trei Mări are un potenţial enorm de a furniza rezultate în aceste domenii şi în alte sectoare importante de cooperare. Felicit România, Bulgaria, Ungaria, Austria şi Slovacia pentru progresul înregistrat în sprijinirea diversificării energetice prin construcţia de infrastructură pentru gazoducte. Statele Unite sunt mândre să rămână partener în aceste eforturi prin exporturi de gaz natural lichefiat în această regiune de importanţă strategică şi prin participarea companiilor americane la Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări.



    Iniţiativa celor Trei Mări – Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – reuneşte 12 ţări: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia şi a fost prezentată la finele lunii septembrie 2015, la Adunarea Generală a ONU de a New York. În august 2016, la Dubrovnik (Croația), a fost adoptată o declaraţie comună a celor 12 state, iar în vara anului 2017 a avut loc doilea forum al iniţiativei, găzduit de capiala Poloniei, Varșovia, la care a participat şi preşedintele SUA, Donald Trump. Următorul summit se va desfășura anul viitor, în Slovenia.

  • Nachrichten 18.09.2018

    Nachrichten 18.09.2018

    Bukarest: Am Ende des Gipfels der Drei-Meere-Initiative“, der zwei Tage lang in Bukarest stattgefunden hat, hat der rumänische Präsident Klaus Iohannis erklärt, dass das Treffen die wirtschaftliche Entwicklung stärken kann und dass es zur Konsolidierung der EU beitragen kann. Seiner Meinung nach werden die Steigerung des Zwischenschaltungsfähigkeit und die wirschaftliche Konvergenz zu einer höhere Kohäsion der Union führen. Der rumänische Staatschef sagte außerdem, dass die Initiative auf die Förderung der Geschäfts- und Investitionskontakte in der Region zielt und kündigte den Beschluss an, Deutschland als Partnerstaat anzunehmen. Seinersteits äußerte EU-Kommissionspräsident Jean Claude Juncker, anwesend an dem Ereignis, seine Unterstützung für die Drei-Meere-Initiative“ und präzisierte, dass die Wahrung der Rechtsstaatlichkeit wesentlich sei, im Kontext, dass Investitionen in ihrer Abwesenheit keinen Sinn machen. Der europäische Vertreter hatte auch ein kurzes Treffen am Flughafen, vor seinem Abflug, mit Premierministerin Viorica Dancila. Der amerikanische Staatssekretär für Energie Rick Perry hat erklärt,. Rumänien könne sich in diesem Bereich auf die USA stützen. Die nächste Auflage des Gipfels wir in Slowenjen stattfinden. Die Drei-Meere-Initiative“ ist eine informelle Poltikplattform auf Präsidentenebene, die 12 EU-Mitgliedsstaaten vereint. Dazu hören Sie mehr nach den Nachrichten.



    Wien: EU- Staats- und Regierungschefs werden am Mittwoch und Donnerstag in Salzburg zusammenkommen, um über die letzte Phase der Brexitverhandlungen zu beraten. Die Teilnehmer werden sich ebenfalls zur Organisierung im November eines Europäischen Sonderrates zu diesem Thema äußern. Der Vorschlag wurde von dem EU-Ratspräsidenten Donald Tusk lansiert. Er hob hervor, alle Einzelheiten müssen rechtzeitlich beendet werden, so dass Großbritannien die EU im März 2019 verlassen kann.



    Bukarest: Die Bukarester Regierung kommt zu einer Sitzung zusammen, bei der die technischen Aspekte bezüglich des Volksentscheides zur Neudefinition der Familie festgelegt werden sollen. Am Montag beschloss das Verfassungsgericht Rumäniens, dass das Gesetz zur Überarbeitung der Verfassung, das besagt, dass die Familie auf der freiwilligen Ehe zwischen einem Mann und einer Frau basiert und nicht zwischen Ehegatten wie bisher, die Verfassungsvorschriften einhält. Die Exekutive muss das Datum des Referendums, dessen Kalender und eine Reihe von technischen Aspekten bezüglich Stempel und Stimmzetelln, Wahllisten und Budgets festlegen. Die Wahlkampahne beginnt am Tag der Ankündigung des Datums des Volksentscheids. Das Gesetz zur Überarbeitung der Verfassung im Sinne der Neudefinition der Familie beruht auf die Bürgerinitiative einiger Christenverbände, die 3 Millionen Unterschriften gesammelt hat. Diese wird von Verbänden beanstandet, die die bürgerlichen Rechte und Freiheiten der Sexualminderheiten verteidigen.



    Bukarest: Das Verfassungsgericht Rumäniens hat am Dienstag die Beschwerde des Präsidenten Klaus Iohannis gegen die Änderungen des Gesetzes über den Obersten Rat der Richter und Staatsanwälte als unbegründet abgewiesen, berichtet die Nachrichtenagentur AGERPRES. In der Beschwerde behauptet der Präsident, dass die Änderungen, die man dem Gesetz zur Funktion des Obersten Rates der Richter und Staatsanwälte herbeigeführt hat, dessen verfassungsrechtliche Rolle als Wahrer der Justizunabhängigkeit sowie die Funktion der Gerichtsinspektion beeinträchtigen. Ebenfalls am Dienstag hat das Verfassungsgericht die Beschwerde des Staatschefs zum Gesetz der Vollstreckung der Sanktionen genehmigt, weil es die Verfassung verletzte. Unterdessen vertagte das Verfassungsgericht die Besprechung der Beschwerde des Präsidenten bezüglich des Gesetzes über den Statut der Richter und Staatsanwälte auf den 25. September. Wir erinnern daran, dass Präsident Klaus Iohannis die Änderungen der Strafgesetzgebung scharf kritisiert hat. Diese wurden auch von den Oppositionsparteien – PNL, USR, PMP -, sowie von dem Obersten Rat der Richter und Staatsanwälte beanstandet, die ihrerseits Klagen beim Verfassungsgericht Rumäniens eingereicht haben.

  • Projets économiques au Sommet de l’Initiative des Trois Mers.

    Projets économiques au Sommet de l’Initiative des Trois Mers.

    LInitiative des Trois Mers, qui réunit 12 des 28 Etats membres de lUE, situés entre lAdriatique, la mer Baltique et la mer Noire, est un des plus grands clubs à lintérieur de lUnion et a une vocation fortement économique. Le sommet de lInitiative, accueilli par Bucarest, les 17 et 18 septembre, a réuni neuf chefs dEtat, deux présidents de parlements nationaux, un premier ministre et un ministre des Affaires étrangères. Y a également été présent le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker.



    Lors du Forum économique organisé lundi, en ouverture du sommet, a été signée la déclaration portant sur la mise en place du réseau de Chambres de commerce des 12 pays membres. Le président roumain Klaus Iohannis a souligné la nécessité que lInitiative des Trois Mers passe à létape des projets économiques concrets et des résultats pragmatiques. Selon lui, le Forum économique représente le premier pas que les économies les plus dynamiques de lUE font ensemble sur la voie de la mise en valeur du potentiel de la région et une opportunité pour prêter de lappui politique à la liste de projets relatifs à linterconnexion dans les domaines de lénergie, des transport et du numérique.Klaus Iohannis : “Je crois fermement quune meilleure interconnexion entre les 12 Etats participants contribuera à accroître la convergence économique et la cohésion entre les membres de lUE, à lapprofondissement de lintégration européenne et implicitement à la stabilité et à la prospérité de lUnion. Lavenir de lEurope communautaire est celui de lunité et de la cohésion et lInitiative des Trois Mers peut y apporter sa pierre”



    Klaus Iohannis a également affirmé quune meilleure interconnexion dans la région des Trois Mers était une bonne solution pour réduire le décalage en matière de développement économique entre anciens et nouveaux Etats membres de lUE. A son tour, le président de lAutriche, Alexander Van der Bellen, a affirmé que le but commun des pays participants à lInitiative des Trois Mers devait être celui dassurer la sécurité énergétique de tous les citoyens européens et que pour cela il fallait diversifier tant les sources dénergie que les routes de transport de celle-ci. Le secrétaire américain de lEnergie, Rick Perry, a lui aussi été présent au sommet de Bucarest.



    Le chef de lEtat polonais, Andrzej Duda, a mis en exergue le volet géopolitique de lInitiative des Trois Mers, lUE et lAlliance nord-atlantique étant des facteurs clé en ce sens. De lavis de tous les participants, lInitiative des Trois Mers doit jouer le rôle de catalyseur du renforcement de la relation transatlantique, en encourageant la présence économique américaine dans la région. La Roumanie est intéressée à maintenir une relation transatlantique opérationnelle et solide, vitale pour le système des valeurs de la civilisation occidentale, a déclaré à son tour le chef de lEtat roumain, Klaus Iohannis. (Trad. Mariana Tudose)


  • Proiecte economice la “Summitul celor 3 Mări”

    Proiecte economice la “Summitul celor 3 Mări”

    Incluzând 12 din cele 28 de state membre, Iniţiativa celor Trei
    Mări – Neagră, Adriatică şi Baltică – e unul dintre cele mai mari cluburi din
    interiorul Uniunii Europene şi are o vocaţie pronunţat economică. Gazdă a celui
    de al treilea summit al Iniţiativei, Bucureştiul a primit, luni, nouă şefi de stat,
    doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru de externe,
    precum şi pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Forumul
    Economic din deschidere s-a încheiat cu semnarea declaraţiei de creare a
    reţelei camerelor de comerţ din cele 12 state central şi est-europene
    reprezentate.

    Ca amfitrion, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat,
    de altfel, că e necesar ca Iniţiativa celor Trei Mări să treacă la etapa
    proiectelor economice concrete şi a rezultatelor pragmatice. El consideră că
    Forumul reprezintă primul pas pe care îl fac împreună cele mai dinamice
    economii din Uniunea Europeană pentru valorificarea potenţialului regional şi e
    un bun prilej pentru acordarea sprijinului politic listei regionale de proiecte
    prioritare de interconectare, în domeniile energiei, transportului şi digitalizării.

    Klaus Iohannis: Cred cu tărie că o interconectivitate
    sporită între cele 12 state participante va contribui la creşterea convergenţei
    economice şi a coeziunii între membrii Uniunii Europene, la aprofundarea
    integrării europene şi implicit la stabilitatea şi prosperitatea Uniunii.
    Viitorul Uniunii Europene este unul al unităţii şi coeziunii, iar Iniţiativa
    celor Trei Mări poate contribui concret la conturarea acesteia.

    Preşedintele
    Iohannis a mai spus că o bună cale pentru reducerea decalajului de dezvoltare
    economică între vechile şi noile state membre ale UE este creşterea
    interconectivităţii în regiunea celor trei mări. Preşedintele Austriei,
    Alexander Van der Bellen, a apreciat că scopul comun al ţărilor participante la
    Iniţiativă trebuie să fie asigurarea securităţii energetice pentru toţi
    cetăţenii europeni, iar pentru aceasta este nevoie de diversificarea surselor
    de energie, precum şi a rutelor de transport.

    La Bucureşti a venit şi secretarul
    american al energiei, Rick Perry, iar şeful statului polonez, Andrzej Duda, a
    evidenţiat dimensiunea geopolitică a Iniţiativei şi a apreciat că Uniunea
    Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică, deopotrivă, sunt factori cheie pentru reuşita
    acesteia. De altfel, consideră toţi participanţii, Iniţiativa are rolul de a
    contribui la consolidarea relaţiei transatlantice, prin încurajarea prezenţei
    economice americane în regiune, ca un catalizator pentru o cooperare
    consolidată. România, a mai subliniat preşedintele ei, este, la rându-i,
    interesată să menţină o relaţie transatlantică operaţională şi robustă, vitală
    pentru sistemul de valori al civilizaţiei occidentale.