Radio România Internațional

Tag: Josep Borrell

  • UE, vârful apărării mondiale

    UE, vârful apărării mondiale

    Trăim într-un
    mediu geopolitic, în care am asistat la înarmarea alimentelor, a energiei, a
    migrației, la înarmarea informației și la interferență în procesele noastre
    democratice. Acestea au fost premisele discuţiilor din cadrul Conferinței
    șefilor de delegații ale Uniunii Europene în lume, ce a avut loc în prima
    jumătate a lunii noiembrie.


    Țările Uniunii
    Europene nu își pot permite să obosească în a mai oferi sprijin acolo unde se
    decide viitorul securității europene şi mondiale a fost una dintre concluziile
    discuţiilor.


    Josep Borrell
    Fontelles, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica
    de Securitate și Vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru o
    Europă mai puternică în lume, a declarat:

    Din ce în ce mai mult trăim într-o lume în care creşte
    multilateralitatea, dar şi frica. Lumea e plină de războaie. Şi multilateralitatea
    nu se referă doar la economie sau înarmare, ci şi la faptul că avem adevăruri
    diferite, abordări diferite ale războiului. În termeni strategici avem de a
    face cu două superputeri: Statele Unite ale Americii încă nedezmembrate şi
    China. Dar, când la jumătatea anilor 70 China a început să se deschidă spre
    lume, atingea 1% PIB-ul SUA, iar azi e
    la 80%. Uimitor!


    UE trebuie să
    îşi menţină poziţia de actor puternic şi vizionar a mai spus Borrell, precizând
    că Uniunea Europeană se află într-o situaţie intermediară, nefiind o putere în
    adevăratul sens al cuvântului, nici o alianţă militară, nici măcar nu este un stat, dar este mult mai
    mult de atât. Şi cum în această lume toată lumea negociază cu toată lumea şi nu
    există un consens clar asupra valorilor, este o lume fragmentată, care
    accentuează entropia sistemului. Astfel, rolul UE pare să fie, tot mai mult, de
    a contribui activ la facilitarea negocierilor, la găsirea valorilor comune.

    Josep Borrell Fontelles: Aceasta e coaliţia care ne interesează. Nu există soluţie
    militară a acestor conflicte. Ţine de strategia politică, nimeni nu poate
    câştiga în faţa terorismului latent, dar în orice circumstanţă trebuie să
    căutăm soluţii politice. Reacţiile sunt toate de înţeles, dar nu rezolvă
    problemele.

    Cred că avem trei responsabilităţi: trebuie să continuăm să ne
    păstrăm poziţia fermă şi echilibrată; şi să evităm să importăm acest conflict
    în Europa, cu orice preţ; Numai în Franţa, în octombrie, s-au petrecut o mie de
    acte antisemite. Trebuie să luptăm împotriva unor astfel de fenomene.
    Sentimentele antisemite şi antimusulmane sunt total inacceptabile.

    Al doilea
    aspect este soluţia umanitară, unde dincolo de ceea ce ducem, trebuie să existe
    o lege a ajutoarelor umanitare care să fie respectată. Pentru aceata trebuie
    permis accesul comunităţii internaţionale a Crucii Roşii la ostatici, ca o
    primă fază în vederea eliberării lor. Este o iniţiativă la care trebuie să
    lucrăm.

    Se adaugă o creştere a ajutorului umanitar, evacuarea reprezentanţilor
    terţelor părţi, din Gaza. Este, de asemenea, necesar să fie păstrate canale de
    comunicare deschise cu Israel, cu autoritatea palestiniană, cu Katar, cu Arabia
    Saudită şi desigur cu Statele Unite şi UE. Va fi cea mai importantă provocare
    politică pentru noi.


    În cadrul
    discuţiilor a fost subliniată importanța construirii unor noi relații cu țările
    din Africa și America Latină, menționându-se că PE va promova în mod activ
    diplomația parlamentară, care acoperă deja peste 160 de țări.




  • Nachrichten 23.10.2023

    Nachrichten 23.10.2023

    Die Chefs der diplomatischen Vertretungen der
    Europäischen Union arbeiten eng zusammen, um Lösungen für die
    Freilassung aller von der Terrorgruppe Hamas entführten Geiseln zu finden,
    sagte die rumänische Außenministerin Luminița Odobescu am Montag. Vor dem Rat
    für Auswärtige Angelegenheiten in Luxemburg betonte sie, dass die Informationen
    äußerst sensibel seien und mit äußerster Sorgfalt behandelt werden müssten, da
    es um Menschenleben gehe. Deshalb sind wir sehr vorsichtig, auch was die
    öffentliche Kommunikation angeht, aber wir stehen im Dialog mit allen Behörden
    der Staaten in der Region und nicht nur in der Region, sagte Odobescu.
    Sie erinnerte daran, dass Rumänien den grausamen Angriff auf Israel aufs
    Schärfste verurteilt und das legitime Recht Israels betont, sich zu
    verteidigen. Gemeinsam mit meinen anderen Kollegen habe ich mit
    Nachdruck die sofortige Freilassung aller Geiseln gefordert, einschließlich des
    israelischen Staatsbürgers, der auch rumänischer Staatsbürger ist, sagte
    die Außenministerin. Alle Außenminister haben ihre tiefe Besorgnis über
    die humanitäre Situation im Gazastreifen zum Ausdruck gebracht, die unschuldige
    Menschen betrifft, so dass es sehr wichtig ist, die humanitäre Hilfe für die
    Zivilbevölkerung fortzusetzen, so der rumänische Beamte weiter. Die
    Regierung in Bukarest hat bereits beschlossen, humanitäre Hilfe in die Region
    zu schicken. Rund 260 rumänische Staatsangehörige und ihre Familienangehörigen
    haben bisher um Evakuierung aus dem Gazastreifen gebeten.

    Die Maßnahme zur Begrenzung der Handelsspanne bei Grundnahrungsmitteln wird um 90 Tage verlängert, wie aus dem Entwurf der Verordnung hervorgeht, der auf der Website des Ministeriums für Landwirtschaft und ländliche Entwicklung veröffentlicht wurde. Neun weitere Produkte werden in die Liste aufgenommen, darunter Tomatenbrühe, Backwaren, Margarine, Hefe und Sahne. Am 1. August war eine Regierungsverordnung über Preisobergrenzen für 14 Grundnahrungsmittel in Kraft getreten – die Preisermäßigung war im Vorfeld mit der verarbeitenden Industrie, Vertriebsvertretern und Verkaufsstellen besprochen worden Premierminister Marcel Ciolacu sagte, die Preisobergrenze für Lebensmittel habe dazu beigetragen, die Inflation im letzten Monat unter 9 % zu senken. Wir werden auf Sie zurückkommen.



    Das nationale Theaterfestival in Bukarest ist in vollem Gange. Das Thema der Veranstaltung, die am Freitag eröffnet wurde und bis zum 30. Oktober läuft, lautet FNT, Labore der Sensibilität. Die diesjährigen Produktionen wurden nach der Sichtung von mehr als 150 Aufführungen ausgewählt, die im Theaterjahr 2022-2023 in staatlichen und unabhängigen Theatern in Rumänien Premiere hatten.


  • Comisia Europeană anunță o revizuire a ajutorului financiar acordat Palestinei

    Comisia Europeană anunță o revizuire a ajutorului financiar acordat Palestinei

    Uniunea Europeană anunţase luni seara că va proceda la o reexaminare a programului său de ajutor pentru dezvoltare acordat palestinienilor, după atacul Hamas de sâmbătă asupra Israelului, soldat cu sute de morți de ambele părți. Anunțul venea ca o corectură, la câteva ore după ce comisarul european pentru Vecinătate și Extindere declara pe o rețea de socializare, în numele întregului bloc comunitar, că Uniunea Europeană suspendă toate ajutoarele acordate palestinienilor.

    Amploarea terorii și a brutalității împotriva Israelului și a poporului său este un punct de cotitură. Nu mai pot exista afaceri ca până acum, scria ungurul Oliver Varhelyi, într-o postare făcută pe platforma de socializare X, fostă Twitter.

    Potrivit declarațiilor sale, în calitate de cel mai mare donator pentru Palestina, Comisia Europeană urma să își suspende imediat toate plățile și întregul portofoliu de dezvoltare pentru aceste teritorii, în valoare totală de 691 milioane de euro. Guvernul spaniol a criticat în termeni duri anunțul și și-a exprimat dezacordul cu acesta.

    Potrivit France Presse, șeful diplomaţiei spaniole, José Manuel Albares, a avut o discuţie la telefon cu Oliver Varhelyi, cerând ca subiectul ajutorului financiar pentru Palestina să fie introdus pe ordinea de zi a reuniunii de ieri a miniştrilor de externe din UE, ceea ce s-a și întâmplat.

    La finalul discuțiilor, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat că Uniunea va continua să sprijine financiar Palestina și că ajutorul umanitar ar trebui să crească. În același timp, el a condamnat atacul Hamas asupra Israelului, pe care l-a caracterizat drept barbar și terorist, și a subliniat că Israelul are dreptul să se apere în fața acestor atacuri.

    Tăierea utilităților și a hranei pentru populația palestiniană din Gaza este însă o încălcare a legislației internaționale, a punctat Josep Borrell.

    Cu excepția a două sau trei state comunitare, majoritatea Uniunii s-a pronunțat pentru continuarea programelor de sprijin pentru palestinieni. Uniunea Europeană intenţiona să cheltuiască aproximativ 1,2 miliarde de euro între 2021 şi 2024 pentru a finanţa proiecte, în special în educaţie sau sănătate, în teritoriile palestiniene. Numai anul trecut, Uniunea a oferit aproximativ 300 de milioane de euro ajutor pentru entităţile palestiniene. Banii au contribuit la plata salariilor funcţionarilor publici, la finanţarea de proiecte şi la ajutorarea refugiaţilor.


  • La Kiev, miniştrii europeni de Externe promit sprijin durabil pentru Ucraina

    La Kiev, miniştrii europeni de Externe promit sprijin durabil pentru Ucraina

    Pentru prima dată, miniştrii de Externe din cele 27 de state membre s-au întâlnit într-un spaţiu extracomunitar, şi anume, la Kiev, iar şeful diplomaţiei de la Bruxelles, Josep Borrell, a salutat, pe platforma X (fosta Twitter), această reuniune istorică organizată în Ucraina – stat candidat şi viitor membru. Totuşi, Josep Borrell a precizat că este vorba de o reuniune informală, care nu are ca obiectiv concluzii ori decizii concrete. Primindu-i pe omologii săi, ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a punctat că întâlnirea a avut loc Kiev, adică – cităm – în interiorul viitoarelor frontiere ale Uniunii Europene.


    Ucraina aspiră de ani de zile să adere la Uniunea Europeană, iar în iunie anul trecut i-a fost acordat statutul de candidată la aderare, însă, pentru a trece la etapa următoare, Kievul trebuie să facă progrese în special în lupta anticorupţie.

    Puterea luptătorilor noştri pe linia frontului este în mare parte rezultatul puterii acordurilor noastre cu prietenii şi partenerii noştri – a subliniat, cu acest prilej, preşedintele Volodimir Zelenski pe Telegram. Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a cerut punerea în aplicare a unui plan de protecţie pe timpul iernii, pentru a permite Ucrainei să facă faţă bombardamentelor asupra infrastructurilor sale energetice, ca şi anul trecut. Iar şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna a insistat că, în contextul unei contraofensive ucrainene lente şi a temerilor privind o scădere a sprijinului occidental pentru Ucraina, este necesar ca Rusia să înţeleagă că nu trebuie să conteze pe oboseala Uniunii Europene. Mesajul a fost imediat amendat de Kremlin, care şi-a exprimat convingerea că această oboseală se va accentua în diferite ţări.

    De pildă, Slovacia a ales sâmbătă un partid populist care se opune continuării ajutorului pentru Ucraina. Kievul s-a limitat să declare că respectă alegerea poporului slovac şi a apreciat că este prea devreme pentru a anticipa consecinţele.

    În plus, ministrul ungar de Externe – a cărui ţară a rămas cea mai apropiată din Uniunea Europeană faţă de Moscova -, precum şi omologii săi polonez şi leton nu au participat la reuniunea de la Kiev. Un înalt responsabil al guvernului ucrainean a declarat pentru France Presse, sub acoperirea anonimatului, că diplomaţii polonez şi leton sunt bolnavi.


  • Nachrichten 02.10.2023

    Nachrichten 02.10.2023

    Das Haus der Frankophonie wurde heute auf dem Campus der Polytechnischen Universität Bukarest in Anwesenheit von Staatspräsident Klaus Iohannis feierlich eröffnet und damit das neue Studienjahr eingeleitet. Ich ermutige die akademischen Gemeinschaften im ganzen Land, sich energisch für die Entwicklung internationaler Partnerschaften und die Zusammenarbeit mit der Wirtschaft einzusetzen, um den Beitrag unserer Hochschulbildung zur Bekämpfung des Klimawandels, der Umweltverschmutzung und des Verlusts der biologischen Vielfalt zu erhöhen. Gleichzeitig müssen wir uns auf die Bewältigung der Herausforderungen in den Bereichen Energie und Cybersicherheit konzentrieren, betonte der Staatschef. Das Haus ist nach dem Haus in Paris das zweite seiner Art. Das Gebäude wurde in Rekordzeit errichtet und wird 300 Studenten und Forscher beherbergen, die an verschiedenen wissenschaftlichen Projekten arbeiten. Im Jahr 2023 feiert Rumänien sein 30-jähriges Bestehen als Mitglied der Internationalen Organisation der Frankophonie (OIF).



    Die Bukarester Börse verzeichnete in den ersten 9 Monaten des Jahres einen Zuwachs von 22%, so der rumänische Börsenindex (BET), der die 20 meistgehandelten Unternehmen Rumäniens bewertet. Berücksichtigt man die von diesen Unternehmen angebotenen Aktienoptionen, so verzeichnete die Börse ebenfalls einen Gewinn von fast 30 %. Ein Drittel dieses Zuwachses wurde im September verzeichnet, als die beiden Indizes mit einem Anstieg von 9 % bzw. 10 % ein Allzeithoch erreichten. Die drei meistgehandelten Unternehmen der letzten Woche waren Hidroelectrica, OMV Petrom und Transilvania Bank.



    Die Grippeimpfkampagne beginnt diese Woche mit einigen Änderungen im Vergleich zu den Vorjahren. Bestimmte Bevölkerungsgruppen kommen weiterhin in den Genuss von vollständig subventionierten Impfstoffen, die von den Hausärzten verschrieben werden. Personen im Alter von 65 Jahren, Kinder unter 6 Jahren, Heimbewohner, Schwangere, chronisch Kranke und medizinisches Personal werden in den Genuss der kostenlosen Impfung in den Arztpraxen kommen. Derzeit können die Grippeschutzimpfungen auch in bestimmten Drogerien verabreicht werden. Medizinische Experten warnen davor, dass das Grippevirus in diesem Jahr angesichts des Wiederauftretens von COVID-19-Fällen Probleme bereiten könnte.



    Rumänien hat im Rahmen seines nationalen Konjunkturprogramms (PNRR) die zweite Tranche europäischer Mittel in Höhe von 2,7 Mrd. EUR erhalten. Rumänien hat bisher 49 der 51 mit der zweiten Tranche verbundenen Meilensteine erfüllt. Zwei Meilensteine, die sich auf Investitionen im Energiebereich beziehen, wurden nicht vollständig umgesetzt, aber Brüssel ist der Meinung, dass Rumänien Maßnahmen ergriffen hat, um die Situation zu verbessern. Premierminister Marcel Ciolacu sagte, die Regierung müsse bei der Verwaltung dieser Mittel, die für eine Reihe von Schlüsselreformen in Bezug auf den grünen und digitalen Wandel vorgesehen sind, effizient und transparent sein. Gleichzeitig konzentriere sich Bukarest auf die Umsetzung von Meilensteinen und Zielen im Zusammenhang mit der dritten Tranche, fügte der Ministerpräsident hinzu. Bislang hat Rumänien 10 der insgesamt 29 Mrd. EUR als Zuschüsse und Darlehen im Rahmen des PNRR ausgezahlt bekommen.



    Die Sicherheit in der Ukraine und den umliegenden Ländern ist prekär. Rumänien hat die längste Grenze zur Ukraine. Russlands Angriffe auf die zivile Infrastruktur der Ukraine, einschließlich der Donauhäfen an der rumänischen Grenze, verschärfen die Situation. Diese Erklärung gab die rumänische Außenministerin Luminița Odobescu am Montag in Kiew ab, als sie am informellen Treffen der EU-Diplomatiechefs teilnahm. Laut der Außenministerin versucht Rumänien, der Ukraine zu helfen, indem es den Transit durch die Solidaritätskorridore anbietet. Sie bekräftigte auch die Unterstützung Bukarests für die Aufnahme von EU-Beitrittsverhandlungen mit der Ukraine bis Ende des Jahres. Es ist das erste Treffen der europäischen Außenminister außerhalb der EU. Der europäische Diplomatiechef Josep Borrell bezeichnete das Treffen als historisch: Wir sind hier, um unsere Solidarität und Unterstützung für das ukrainische Volk zum Ausdruck zu bringen, sagte er. Der Chef der ukrainischen Diplomatie, Dmytro Kuleba, begrüßte das erste Treffen seiner europäischen Amtskollegen in Kiew, das innerhalb der künftigen Grenzen der Europäischen Union stattfand.



    Zwei Transporte illegaler Abfälle aus Italien wurden am Sonntag auf dem Gelände eines Unternehmens im Kreis Bihor entdeckt, teilte die Staatsanwaltschaft nach Durchsuchungen in mehreren Kreisen in Westrumänien mit. Die Behörden nahmen die Zentralen und Betriebshallen von Unternehmen ins Visier, die illegal Abfälle importierten. Die Staatsanwaltschaft hat 57 solcher Transporte mit insgesamt etwa 1 500 Tonnen illegaler Abfälle festgestellt. Andere solcher Transporte wurden an der Grenze gestoppt.



    Die Arbeitslosenquote lag im August bei 5,4 % und ist damit gegenüber dem Vormonat um 0,1 % gesunken, berichtet das Nationale Statistikamt. Die Arbeitslosigkeit bei Männern ist um 1 % höher als bei Frauen. Die Jugendarbeitslosigkeit ist nach wie vor hoch und liegt bei etwa 22 %. Die 25- bis 74-Jährigen machten 78 % der Gesamtzahl der Arbeitslosen aus.



    Der Nobelpreis für Physiologie oder Medizin 2023 geht an Katalin Karikó und Drew Weissman für ihre Entdeckungen zu Nukleosid-Basenmodifikationen, die die Entwicklung wirksamer mRNA-Impfstoffe gegen COVID-19 ermöglichten, teilte die Königlich Schwedische Akademie der Wissenschaften heute mit.


  • Noi măsuri anticorupție ale Uniunii Europene

    Noi măsuri anticorupție ale Uniunii Europene

    Comisia
    Europeană a făcut un pas important în lupta împotriva corupției, pas anunțat
    din 2022, prin înaintarea către Consiliul European a unui nou set de măsuri. Raportul
    Domnia Legii este documentul prin care executivul european monitorizează periodic
    dezvoltarea măsurilor și acțiunilor anticorupție la nivel național, identifică
    provocările și face recomandări statelor membre. Noul set de măsuri include
    reguli mai drastice prin care să ajute la criminalizarea corupției, armonizarea
    pedepselor pe tot cuprinsul Uniunii Europene și conceperea unei politici de
    securitate și de externe comune dedicate care să țintească actele serioase de
    corupție din lume. Noul pachet de măsuri se axează pe politici de prevenție și
    intenționează să creeze o cultură a integrității.


    Josep
    Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și
    politică de securitate, a declarat că noul pachet anticorupție nu se mai
    limitează la spațiul comunitar, ci este un bun universal.

    Acest pachet anticorupție arată că suntem determinați să
    luptăm cu corupția la noi acasă și în afara ei, în lume. Trimitem un mesaj clar
    că suntem deschiși să ne angajăm în lupta împotriva corupției oriunde ea are
    loc. Am făcut deja multe în acțiunile noastre externe în a preveni corupția și
    a lupta cu ea. Am făcut-o cu partenerii noștri, țări și entități. Susținerea
    noastră se concentrează asupra reformei administrației publice, managerierea
    fondurilor publice, construirea capacității de a aplica legea, susținerea
    autorităților judiciare și înființarea și întărirea instituțiilor specializate
    anticorupție. În Balcanii de Vest, de exemplu, lucrăm cu OSCE pentru a susține
    construirea unei puternice baze de date a investigațiilor, a trimiterilor în
    judecată și a condamnărilor finale a faptelor de corupție. În America Latină
    avem programul denumit Programul European de Asistență pentru America Latină
    împotriva crimei organizate transnaționale. Există multe exemple pentru a arăta
    cum contribuim la securitate și justiție pe continent și cum luptăm împotriva
    crimei organizate transnaționale, corupția fiind o zonă a activității noastre.


    Principalele
    elemente ale noului pachet anticorupție al Uniunii Europene sunt: comunicarea
    privitoare la lupta împotriva corupției, reguli mai puternice în lupta
    anticorupție, accent pus pe prevenire și integritate, un singur act legal
    pentru toate actele de corupție, asigurarea investigațiilor și punerea sub
    acuzare a actelor de corupție.


  • UE ndrupaşti Republica Moldova şi Georgia

    UE ndrupaşti Republica Moldova şi Georgia

    Consiliul a miniştrilor di externe ali Uniunii Europene vulusi un agiutor di 40 di milioane di euro tră sectorul di apărare ali Ripublică Moldova şi un agiutoru idyealui, di 30 di milioane, tră Georgia. Păradzlli ahărdziţ ti Republica Moldova yinu ditu fondul a Instrumentului European tră Irine, di iu easti finanţat şi agiutorlu militar tră Ucraina, iara păradzlli va s’hibă ufilisiţ tră misuri şi achiziţii neletale, cari anvărtuşeadză, ama, capacitatea di apărare a văsiliillei. Anamisa di aesti s’arădăpsescu lenu turlii di echipamente tră viglleari aeriană, tră transportu ică tră apărare contra atacurilor ţibernetiţi. Serviţiile finanţate spunu ti antrenamente tehniţi tră Armata Republicăllei Moldova. Eale crescu interoperabilitatea ali askeri a aluştui cratu şi u aproaki di standardile ufilisiti tru Uniunea Europeană tru domeniul militar.



    Şeful diplomaţiillei europeane, Josep Borrell, spuni că Europa agiută ma largu văsilii cata cum Republica Moldova ică Georgia să-şi modernizeadză defensiva şi s’llia parti la misiunile militare ali Uniuni. Easti treilu agiutoru di idyea turlie ditu aeşţă 2 ani ditu soni, pritu cari Uniunea llia partenere aesti dauă văsilii tra s’asiguripsească stabilitatea şi securitatea tru regiune, tru condiţiili a fuvirsearillei arusească.



    Di altă parte, Bucureştiul fu nicukira, tu giumitatea a stămănăllei, a unăllei andamasi trilaterală România-Statele Unite-Republica Moldova tru chestiuni di apărare. Loară parti şi reprezentanţi ai Ministerului britanic al Apărării. Secretarlu di stat tră politica di apărare, planificari şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru, spusi că, tru actualu contextu di securitate, generat di fuvirsearea arusă tru Ucraina, Republica Moldova easti expusă dinintea a fuvirserloru a hibridi şi campaniilor aruse di propagandă şi dizinformare. Tră România easti ună prioritate strategică agitarea a văsiliillei viţină ti anvărtuşearea a rezilienţei şi a capacităţilor di apărare, iara agiutorlu dimonstrat di România, Statele Unite şi Marea Britanie spuni limbidu că Republica Moldova nu easti singură tru aestu proces, cundille Simona Cojocaru.



    Cooperarea bilaterală tru planlu a securitatillei şi ali Apărari eara tru arada a vizităllei pi cari u feaţi stămăna aesta, Chişinău, ministrul român ali Apărari, Angel Tîlvăr. El avut andamasi cu omologul a lui moldovean, Anatolie Nosatîi, şi fu astiptat di prezidinta Maia Sandu. Ministrul Tîlvăr năpoi spusi că România agiută Republica Moldova tru procesul di reformare ali Armată şi di creastire a rezilienţăllei apărarillei dinintea a unui spectru larg di fuvirseri. Maia Sandu spusi că România armâne un partener strategic tră anvărtusearea a capacităţilor di apărare şi di securitate naţională. Lidirlu di Chişinău haristusi ti agiutorlu a Bucureştiului tru imnaticlu european a văsiliillei a lui, inclusiv tră donaţia oferită cu scupolu ti făţearea ma buniu sistemlu logistic ali Armată.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • UE susţine Republica Moldova şi Georgia

    UE susţine Republica Moldova şi Georgia

    Consiliul
    miniştrilor de externe ai Uniunii Europene a aprobat un ajutor de 40 de
    milioane de euro pentru sectorul de apărare al Republicii Moldova şi un ajutor
    similar, de 30 de milioane, pentru Georgia. Suma destinată Republicii Moldova
    provine din fondul Instrumentului European pentru Pace, de unde este finanţat
    şi sprijinul militar pentru Ucraina, iar banii vor fi utilizaţi pentru măsuri
    şi achiziţii neletale, care întăresc, însă, capacitatea de apărare a ţării.
    Printre acestea se numără diverse echipamente pentru supraveghere aeriană,
    pentru transport sau pentru apărare contra atacurilor cibernetice. Serviciile
    finanţate se referă la antrenamente tehnice pentru Armata Republicii Moldova. Ele
    sporesc interoperabilitatea armatei acestui stat şi o apropie de standardele
    utilizate în Uniunea Europeană în domeniul militar.

    Şeful diplomaţiei europene,
    Josep Borrell, spune că Europa continuă să ajute ţări ca Republica Moldova sau
    Georgia să-şi modernizeze defensiva şi să participe la misiunile militare ale
    Uniunii. Este cel de-al treilea ajutor similar din ultimii 2 ani, prin care
    Uniunea ia partenere aceste două ţări pentru a asigura stabilitatea şi
    securitatea în regiune, în condiţiile ameninţării ruseşti.

    Pe de altă parte,
    Bucureştiul a găzduit, la mijlocul săptămânii, o reuniune trilaterală
    România-Statele Unite-Republica Moldova în chestiuni de apărare. Au participat
    şi reprezentanţi ai Ministerului britanic al Apărării. Secretarul de stat
    pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona
    Cojocaru, a arătat că, în actualul context de securitate, generat de agresiunea
    rusă în Ucraina, Republica Moldova este expusă ameninţărilor hibride şi
    campaniilor ruse de propagandă şi dezinformare. Pentru România este o
    prioritate strategică sprijinirea ţării vecine în consolidarea rezilienţei şi a
    capacităţilor de apărare, iar sprijinul demonstrat de România, Statele Unite şi
    Marea Britanie arată clar că Republica Moldova nu este singură în acest proces,
    a subliniat Simona Cojocaru.

    Cooperarea bilaterală în planul securităţii şi al
    Apărării a dominat şi agenda vizitei pe care a făcut-o, săptămâna aceasta, la
    Chişinău, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr. El a avut întâlniri cu
    omologul său moldovean, Anatolie Nosatîi, şi a fost primit de preşedinta Maia
    Sandu. Ministrul Tîlvăr a reafirmat că România este alături de Republica
    Moldova în procesul de reformare al Armatei şi de creştere a rezilienţei
    apărării în faţa unui spectru larg de ameninţări. Maia Sandu a transmis că
    România rămâne un partener strategic pentru consolidarea capacităţilor de
    apărare şi de securitate naţională. Liderul de la Chişinău a mulţumit pentru
    sprijinul Bucureştiului în parcursul european al ţării sale, inclusiv pentru
    donaţia oferită în vederea îmbunătăţirii sistemului logistic al Armatei.


  • Bruxelles soutient la République de Moldova et la Géorgie

    Bruxelles soutient la République de Moldova et la Géorgie


    Le Conseil des ministres de l’UE a adopté, jeudi, deux
    mesures d’assistance en faveur de l’armée moldave, d’un montant de 40 millions
    d’euros, et des forces de défense géorgiennes, de 30 millions d’euros. L’enveloppe
    destinée à la République de Moldova provient de la même « Facilité
    européenne pour la paix » qui permet aussi le financement et le soutient
    militaire accordé à l’Ukraine. Sauf que, dans le cas de la Moldavie, l’argent
    servira à des mesures et des acquisitions non-létales censées renforcer les
    capacités de défense du pays. Il s’agit, concrètement, des équipements de
    surveillance aérienne, de transport ou de défense contre les cyberattaques. L’argent
    européen permettra aussi le financement des entrainements techniques des forces
    armées moldaves, afin qu’elles deviennent plus opérationnelles et plus proches
    des normes militaires européennes. Aux dires du chef de la diplomatie de l’UE,
    Josep Borrell, l’Europe continuera à aider des pays comme la République de
    Moldova et la Géorgie à moderniser leur capacité défensive et à participer aux
    missions militaires européennes. Il s’agit du troisième paquet de mesures d’assistance
    que Bruxelles offre à ces deux pays ces deux dernières années, afin de
    renforcer la stabilité et la sécurité dans la région, dans le contexte de la
    guerre en Ukraine.


    Par ailleurs, Bucarest a accueilli cette semaine une trilatérale
    Roumanie-Etats-Unis- République de Moldova sur des questions de défense. Y ont
    participé aussi des représentants du Ministère britannique de la défense. La
    secrétaire d’Etat chargée de la politique de défense et des relations
    internationales, Simona Cojocaru, a précisé que l’actuel contexte de sécurité
    régionale provoqué par l’agression russe en Ukraine, fragilise la République de
    Moldova devant les menaces hybrides, la propagande russe et la désinformation.

    La Roumanie se fait une priorité stratégique du soutien qu’elle accorde à son
    voisin moldave afin qu’il renforce sa résilience et ses capacités de défense.
    Et la responsable roumaine d’ajouter que le soutien de la Roumanie, des Etats-Unis
    et de la Grande Bretagne prouvent à Chisinau qu’il n’est pas seul dans ce
    processus. La coopération bilatérale dans le domaine de la sécurité et de la
    défense a dominé aussi l’agenda de la visite que le ministre roumain de la
    Défense, Angel Tîlvar, a faite cette semaine en République de Moldova. Il a
    rencontré sur place son homologue moldave, Anatolie Nosatîi et la présidente, Maia Sandu. A cette
    occasion, Tîlvar a réitéré l’appui que Bucarest accorde aux efforts de Chisinau
    de moderniser son armées et d’accroître sa résilience. Pour sa part, Maia Sandu
    a déclaré que la Roumanie reste un partenaire stratégique de sa politique de
    défense et de sécurité. Elle a remercié Bucarest du soutien offert au parcours
    européen de la République de Moldova, tout comme de l’aide offerte à l’armée
    afin qu’elle améliore son système logistique.







  • UE, un nou cadru de măsuri restrictive împotriva celor care atentează la stabilitatea R. Moldova

    UE, un nou cadru de măsuri restrictive împotriva celor care atentează la stabilitatea R. Moldova

    Consiliul European a adoptat, la solicitarea autorităţilor de la Chişinău, un nou cadru de măsuri restrictive care va permite Uniunii Europene să impună sancţiuni împotriva persoanelor responsabile de acţiuni care subminează sau ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea sau securitatea.

    Fiind unul dintre statele cele mai afectate de consecinţele invadării ilegale a Ucrainei de către Rusia, asistăm la creşterea şi continuarea încercărilor de destabilizare a Republicii Moldova – a transmis şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, într-un comunicat. El a explicat că noul regim de sancţiuni va oferi Bruxelles-ului posibilitatea de a continua să consolideze rezistenţa Moldovei prin vizarea celor care încearcă să o destabilizeze şi a subliniat că acesta este un semnal politic important al sprijinului Uniunii Europene pentru Moldova, în contextul dificil actual.

    Consiliul European susţine că, graţie acestui nou cadru, Uniunea va putea viza, de pildă, persoanele care obstrucţionează sau subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea alegerilor, sau încearcă să răstoarne ordinea constituţională, chiar şi prin acte de violenţă. Măsurile restrictive viitoare s-ar putea îndrepta şi împotriva celor care se angajează în abateri financiare grave în ce priveşte fondurile publice şi exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul sau influenţa serios activităţile autorităţilor statului. Potrivit Bruxelles-ului, sunt avute în vedere îngheţarea activelor şi interdicţia de a pune la dispoziţie fonduri pentru persoane fizice şi entităţi, precum şi interdicţii de călătorie în spaţiul comunitar pentru diverşi indivizi.

    Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat în mod vizibil de la invadarea Ucrainei de către Rusia şi reprezintă o ameninţare directă la adresa stabilităţii şi securităţii frontierelor externe ale Uniunii Europene.

    Amintim că, acum 10 zile, miniştrii europeni de Externe reuniţi la Luxemburg au ajuns la un acord politic pentru crearea unui regim de sancţiuni al Uniunii pentru contracararea acţiunilor de destabilizare la adresa Republicii Moldova şi a ordinii sale constituţionale – o iniţiativă lansată de şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu.


  • Serbia şi Kosovo au căzut de acord să îşi normalizeze relaţiile, în urma medierii UE

    Serbia şi Kosovo au căzut de acord să îşi normalizeze relaţiile, în urma medierii UE

    Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, şi premierul kosovar, Albin Kurti, au agreat, în faţa şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, termenii unui plan european care ar conduce la restabilirea legăturilor dintre Serbia şi provincia autoproclamată, la mai bine de două decenii după războiul din Kosovo. Propunerea fusese aprobată de toate cele 27 de state membre, la cel mai recent Consiliu European.

    Noul acord prevede ca ambele părți să își recunoască reciproc documentele și simbolurile naționale, inclusiv pașapoartele, diplomele sau plăcuțele de înmatriculare ale maşinilor. Documentul stipulează, de asemenea, ca ambele țări să-și deschidă ambasadă în capitala celeilalte, Kosovo fiind recunoscută de facto, dar nu şi de jure.

    Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrel:

    Acest acord stabileşte că oamenii se mişcă liber între Kosovo şi Serbia, folosindu-şi propriile paşapoarte care sunt recunoscute de ambele părţi, la fel ca şi cărţile de identitate şi plăcuţele de înmatriculare a maşinilor. Oamenii pot munci şi studia fără griji, indiferent dacă sunt diplomaţi sau au alte meserii.

    Acordul aduce noi oportunităţi economice de a creşte asistenţa financiară pentru cooperarea în domeniul afacerilor şi pentru noi investiţii în Kosovo şi Serbia. Aduce ocazii mai bune de angajare pentru toată lumea, fără birocraţie.

    Aceasta înseamnă mai mult comerţ, pentru că certifică şi faptul că importurile şi exporturile nu vor mai constitui o problemă. Pentru sârbii din Kosovo va însemna mai multă securitate, certitudine şi predictibilitate, când vorbim de protecţia lor în Kosovo, inclusiv pentru biserica ortodoxă sârbă şi pentru siturile de patrimoniu cultural şi religios.

    Şi mai sperăm ca acordul să devină baza consturirii atît de doritei încrederi şi a depăşirii moştenirii trecutului.

    Josep Borrell a mai menţionat că la jumătatea acestei luni va avea loc o altă întâlnire a liderilor Serbiei şi Kosovo pentru a stabili anexele acordului. Şeful diplomaţiei europene a precizat că a primit asigurări că nu vor mai avea loc acţiuni necoordonate dacă vor apărea noi tensiuni între Belgrad şi Pristina.


  • Al 10-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei

    Al 10-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei


    Recent,
    blocul european a adoptat al 10-lea pachet de sancțiuni economice împotriva
    Rusiei ca urmare a agresiunii în Ucraina. Măsurile au fost anunțate de Ursula
    von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și de Josep Borrell, înaltul
    reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, care a oferit detalii
    legate de noul pachet.

    Ne
    apropiem de împlinirea unui an de la invazia Rusiei în Ucraina și de la
    eslacadarea de către Putin a transformării iernii și foamei în arme. Rusia
    continuă să dovedească dispreț la adresa vieții umane prin terorizarea
    civililor cu rachete. Până acum, Uniunea Europeană a reacționat printr-o
    susținere fără precedent a Ucrainei și prin nouă pachete de sancțiuni economice
    care au lovit puternic economia Rusiei și în abilitățile Kremlinului de a-și
    finanța agresiunea. Astăzi am adoptat al 10-lea pachet de sancțiuni economice
    împotriva acelora care continuă să instrumentalizeze continuarea acestui război
    brutal, luând mai multe măsuri cu privire la sectorul bancar, accesul la
    folosirea tehnologiei globale și la tehnologiile adiționale. În plus, supun
    atenției Consiliului o listă de propuneri de sancțiuni pentru aproape 100 de
    indivizi și entități pentru rolul lor în subminarea suveranității și integrității
    teritoriale a Ucrainei. Aceasta îi include pe acei responsabili pentru acțiuni
    militare și decizii politice, pentru propagandă și dezinformare. Îi avem în
    vedere pe cei implicați în răpirile de persoane, în deportarea și adopțiile
    forțate a copiilor ucraineni în Rusia și, de asemenea, pe cei implicați în
    jefuirea de resurse ucrainene. Vom lovi puternic în inima sectorului militar și
    de apărare al Rusiei, în organizațiile care au legătură cu ele, deși
    responsabilitatea dezvoltării dronelor care lovesc civili și ținte civile nu se
    limitează la Rusia. Propunerea noastră îi include și pe acei experți din
    entități implicate în fabricarea și furnizarea de aceste vehicule aeriene. La
    întâlnirea cu NATO am primit dovezi foarte clare că aceasta se întâmplă și ni
    s-a propus sancționarea mai multor factori decidenți și oficiali guvernamentali
    și parlamentari și să extindem sancțiunile și către autoritățile proxy din cele
    4 regiuni ucrainene anexate ilegal care furnizează legitimitate falsă pentru
    conducătorii ruși și pentru deciziile lor ilegale. Impunem măsuri restrictive și
    asupra organizațiilor media și persoanelor care poluează spațiul public cu
    dezinformări și narațiuni toxice legate de război.


  • Decizii ale diplomaţiei europene privind Ucraina şi Republica Moldova

    Decizii ale diplomaţiei europene privind Ucraina şi Republica Moldova

    Euroscepticii dar
    şi proeuropenii mai puţin încrezători în soliditatea şi coeziunea blocului
    comunitar, puse la grea încercare în ultimul an, s-au înşelat. În pofida
    ezitărilor inerente, atunci când în joc erau interese naţionale, şi a opoziţiei
    marginale a Ungariei, ţările Uniunii Europene s-au poziţionat corect faţă de
    agresiunea rusă în Ucraina. Stau mărturie sancţiunile dure contra Moscovei şi
    sprijinul necondiţionat acordat Ucrainei pe multiple planuri. Iar statele
    Uniunii au mai luat o decizie dificilă: şi-au diminuat considerabil dependenţa
    de gazele şi petrolul ruseşti, asumându-şi consecinţele adâncirii crizei
    energetice.


    Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei domină, de la debutul ei, în urmă
    cu un an, reuniunile miniştrilor de Externe din statele UE. A fost şi cazul
    celei de luni, la care Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri
    Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, a anunţat un al zecelea
    pachet de sancţiuni la adresa Rusiei. Măsurile ar viza încă patru bănci
    ruseşti, dar şi importurile din Rusia, inclusiv de cauciuc şi, la fel,
    exporturile către Rusia, inclusiv, între altele, pe cele de vehicule grele.
    Borrell a spus că Rusia şi-a intensificat bombardamentele şi, ca atare, Ucraina
    are nevoie de livrări mai consistente de armament într-un ritm mai rapid. El consideră
    că, în condiţiile în care producţia europeană de armament nu poate creşte de la
    o zi la alta, una din soluţii ar fi livrarea armamentului care deja se află în
    stocurile ţărilor membre.

    Pe de altă parte, Uniunea Europeană vrea să
    sancţioneze şi entităţile care livrează armament Rusiei, cum este cazul
    Iranului.

    Prezent la reuniune, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a
    propus omologilor din Uniune să elaboreze un pachet separat de sancţiuni pentru
    entităţile sau persoanele care încearcă să destabilizeze Republica Moldova, ca
    parte a războiului hibrid dus de Rusia în zona Ucrainei. Printre aceste
    entităţi proruse s-ar număra politicieni şi oligarhi de la Chişinău. Aurescu a
    menţionat utilitatea creării unei misiuni civile a UE pentru Moldova şi
    sprijinirea creării unui centru în vederea combaterii dezinformării. Pe
    palierul integrării europene, ministrul român a susţinut nevoia ancorării
    ireversibile a Republicii Moldova la UE, cu accent pe crearea unui plan de
    acţiune pentru integrarea pe piaţa internă şi interconectarea cu UE în domeniul
    energiei electrice, prin România.

    În ce priveşte Ucraina, Aurescu a amintit sprijinul
    multidimensional pe care România l-a acordat acesteia în ultimul an -
    tranzitul, în vederea exportului, a aproximativ 13 milioane de tone de cereale
    ucrainene, facilităţi economice, deschiderea a noi puncte de frontieră pentru
    creşterea conectivităţii, sprijin pentru refugiaţi şi umanitar, asistenţă
    bilaterală pentru susţinerea parcursului european. Bucureştiul susţine adoptarea
    rapidă a noilor sancţiuni contra Rusiei, continuarea asistenţei financiare şi
    intensificarea demersurilor în vederea găsirii căilor juridice pentru tragerea
    la răspundere a celor vinovaţi de atrocităţile comise în Ucraina.


  • Des décisions européennes au sujet de l’Ukraine et de la République de Moldova

    Des décisions européennes au sujet de l’Ukraine et de la République de Moldova


    Les
    eurosceptiques et les pro-européens plutôt réticents quant à la cohésion du
    bloc communautaire que le contexte international a mis dernièrement à dure
    épreuve se sont trompés. Malgré des hésitations inhérentes, surtout quand des
    intérêts nationaux étaient en jeu et malgré l’opposition de Budapest, les pays
    européens ont adopté une position correcte face à l’agression russe en Ukraine.
    Il suffit de voir les sanctions sévères dont l’Europe a frappé la Fédération
    russe, parallèlement au soutien inconditionnel accordé à Kiev. Et puis n’oublions
    pas que l’Europe a adopté une nouvelle décision difficile: elle a diminué
    considérablement sa dépendance énergétique envers la Russie, en s’assumant les
    conséquences d’une crise du gaz et du pétrole.


    Cela fait déjà
    un an que l’offensive russe en Ukraine domine pratiquement toutes les réunions
    des chefs des diplomaties européennes, y compris la dernière en date, organisée
    le lundi, 20 février. A cette occasion, le Haut représentant de l’UE pour les
    Affaires étrangères et la politique de sécurité, Josep Borrell a annoncé un
    nouveau paquet, le dixième, de sanctions contre Moscou. Les mesures viseraient quatre
    nouvelles banques russes, tandis que les importations de caoutchouc et les exportations de poids lourds
    seront interdites. Le responsable de Bruxelles a tenu à préciser que la Russie a
    intensifié ses bombardements et que du coup, l’Ukraine nécessite en urgence de
    nouvelles livraisons d’armement.

    Dans le contexte où l’Europe n’arrive pas à
    accroître sa production d’armement du jour au lendemain, une solution pour
    aider Kiev serait de lui envoyer les stocks d’armements déjà existants. D’autre
    part, l’UE se dit prête à sanctionner aussi les entités qui livrent des armes à
    la Russie, comme c’est le cas de l’Iran. Présent à la réunion de Bruxelles, le
    chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, a invité ses homologues à élaborer un paquet de
    sanctions contre tous ceux qui essaient de déstabiliser la République de
    Moldova, dans le contexte de la guerre hybride que Moscou mène dans la région.
    Parmi les entités pro-russes concernées, il y a des oligarques et des
    politiciens moldaves. Dans son allocution, Bogdan Aurescu a insisté sur la mise
    en place aussi bien d’une mission civile européenne au bénéfice de Chisinau que
    d’un centre de lutte contre la désinformation.


    Dans le cadre
    des efforts menés par Bucarest pour soutenir le parcours européen de son voisin
    moldave, le ministre roumain a insisté sur la nécessité de l’adhésion
    européenne de la République de Moldova, avec un accent particulier sur l’intégration
    sur le marché intérieur et l’interconnexion énergétique avec l’Europe, via la
    Roumanie. Quant à Kiev, le chef de la diplomatie roumaine a réitéré le soutien
    pluridimensionnel que la Roumanie a accordé dernièrement à son voisin ukrainien,
    en l’aidant à transporter quelques 13 millions de tonnes de céréales, en
    inaugurant de nouveaux points de passage de la frontière commune, en accordant
    du soutien humanitaire aux millions de réfugiés et de l’assistance au parcours
    européen de l’Ukraine. Bucarest soutient la mise en place en urgence de
    nouvelles sanctions contre la Russie, parallèlement à la poursuite de l’assistance
    financière envers Kiev et le
    renforcement des démarches nécessaires à trouver solutions juridiques pour faire
    payer tous ceux qui se font responsables de crimes de guerre en Ukraine.





  • Consiliul de Asociere UE – Republica Moldova

    Consiliul de Asociere UE – Republica Moldova

    A șaptea reuniune a Consiliul de asociere UE-Republica Moldova, desfășurată, săptămâna aceasta, la Bruxelles, a fost prima de când a primit statutul de țară candidată și au fost discutate progresele înregistrate în punerea în aplicare a Acordului de Asociere.

    Fiind și prima reuniune de la invazia Rusiei în Ucraina, șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, a exprimat aprecierea Bruxelles-ului pentru solidaritatea incredibilă cu Ucraina și cu poporul ucrainean. Totodată, acesta a exprimat și solidaritatea Uniunii față devRepublica Moldova, confruntată cu efectele conflictului de peste graniță.

    El a amintit că de-a lungul anului trecut, Uniunea și-a intensificat considerabil ajutorul umanitar și sprijinul pentru gestionarea frontierelor Republicii Moldova, i-a consolidat securitatea energetică și a sporit asistența macrofinanciară.

    La reuniunea din această săptămână s-a convenit extinderea cooperării sectoriale în domeniul comunicațiilor, fiscal și comercial, a mai precizat Josep Borrell:

    Salutăm aderarea Republicii Moldova la programele vamale și fiscale ale Uniunii Europene, precum și la programul EU4Health, în marja acestui Consiliu de Asociere. Ne-am angajat să explorăm posibilitățile de reducere a tarifelor de roaming între Uniunea Europeană și Moldova. Vom sprijini eforturile depuse de Moldova în vederea modernizării sistemului său de plăți pentru a îndeplini condițiile de integrare în Spațiul Unic de Plăți în Euro. În ceea ce privește relațiile noastre comerciale, am convenit astăzi să elaborăm un plan de acțiune prioritar pentru Moldova. Acesta va contribui la avansarea unor domenii-cheie ale Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și la accelerarea accesului Moldovei la piața unică a Uniunii Europene.

    De asemenea, Borrell a îndemnat autoritățile de peste Prut să utilizeze cât mai bine asistența în valoare de peste 1 miliard de euro angajată la ultimul Consiliu de Asociere și a mai amintit că Planul Economic și de Investiții are încă un potențial semnificativ, care trebuie să fie pe deplin exploatat pentru a sprijini agenda de reforme a Republicii Moldova.