Radio România Internațional

Tag: justitie

  • Numiri controversate la şefia Parchetelor

    Numiri controversate la şefia Parchetelor

    Fapt fără precedent în
    Justiţia din România, principalele Parchete – Parchetul
    General, Direcţia Naţională
    Anticorupţie DNA şi Direcţia de Investigare a
    Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism DIICOT – erau conduse de
    o bună perioadă de timp de interimari. Provizoratul a luat sfârşit odată cu anunţul de joi, al preşedintelui Klaus Iohannis, care, la
    propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, a semnat numirea unor
    titulari. Astfel, în următorii trei ani, Gabriela Scutea va fi în fruntea
    Parchetului General, Crin-Nicu Bologa la DNA şi Elena-Giorgiana Hosu la DIICOT.


    După propriile-i spuse, şefului statului i-a făcut plăcere să îi numească pe
    aceştia, propunerile ministrului Predoiu fiind corecte:     Având în vedere că am
    avut, pe de o parte, propunerile ministrului, pe care le-am găsit foarte bine
    elaborate, foarte bine motivate, şi, pe de cealaltă parte, avizul CSM, care mi
    s-a părut, parţial, destul de superficial, am considerat corecte propunerile
    făcute de domnul ministru Predoiu şi i-am numit pe cei trei candidaţi pe
    funcţie.


    Cu alte cuvinte, numirile au fost făcute de preşedinte, deşi
    Gabriela Scutea, pentru Parchetul General, şi Elena-Giorgiana Hosu, pentru
    DIICOT, au primit avize negative din partea Consiliului Superior al
    Magistraturii. Premierul interimar, Ludovic Orban,
    lider al PNL, a apreciat numirile drept corecte: Selecţia s-a făcut pe
    baza unor criterii obiective şi numirea lor în funcţie pune punct unor
    interimate prelungite care au afectat negativ funcţionarea instituţiilor din
    cadrul Ministerului Public.


    În
    schimb, PSD, în opoziţie, consideră că preşedintele Klaus
    Iohannis trebuia să ţină cont de avizul negativ al CSM. Vicepreşedintele
    Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc: Cum va aprecia
    Comisia Europeană această decizie a preşedintelui Klaus Iohannis o să vedem,
    probabil, în următorul raport, dar un lucru este foarte clar: toate
    recomandările MCV şi GRECO sunt în sensul de a ţine cont de recomandările CSM.


    Într-un mesaj postat pe Facebook, şi liderul USR, Dan Barna, afirmă că numirea
    unor procurori-şefi care au primit aviz negativ de la CSM reprezintă o acţiune
    oportunistă, într-un context politic convenabil actualei Puteri liberale. Asociația
    Forumul Judecătorilor din România acuză, într-un comunicat, că atât ministrul
    Justiției, Cătălin Predoiu, cât și președintele Klaus Iohannis au nesocotit în
    mod evident rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV și amintește, în
    context, că Bruxelles-ul se pregătește să condiționeze acordarea de fonduri
    europene de respectarea statului de drept, or România este în pericol să piardă
    sume imense. Şi o parte a presei favorabile preşedintelui Iohannis şi
    partidului său Naţional Liberal se declară uimită. G4Media este de părere că, dacă
    PSD ar mai fi fost la guvernare şi ar fi făcut numirile de mai sus așa cum le-a
    făcut președintele Iohannis, acum ar fi început să se adune oameni în Piața
    Victoriei, locul predilect al protestelor anti-social-democrate din ultimii
    trei ani.

  • Ucraina merge în direcția bună, arată un raport UE

    Ucraina merge în direcția bună, arată un raport UE

    Ucraina este pe calea cea bună și
    se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană, arată un raport dat publicității
    recent la Bruxelles. Documentul trece în revistă progresele realizate în
    ultimul an de autoritățile de la Kiev în cadrul Acordului de Asociere la
    Uniunea Europeană și arată domeniile în care este nevoie de eforturi
    suplimentare.


    În domeniul justiției de exemplu,
    raportul consemnează la capitolul progrese faptul că din luna septembrie și-a început activitatea
    Înalta Curte Anticorupţie din Ucraina care se va ocupa de cazuri în care sunt
    implicaţi cei mai înalţi oficiali ai statului. Cu toate acestea nu există încă
    nici un demnitar condamnat pentru fapte de corupție.


    Reforme au fost consemnate și în
    sectorul energetic, însă nu atât de mari precum și-ar fi dorit Uniunea
    Europeană.


    Raportul mai arată că sectorul
    bancar s-a stabilizat în Ucraina, dar este nevoie în continuare de măsuri care
    să îmbunătățească mediul de afaceri și să încurajeze investițiile. Progresele
    bat pasul pe loc și în ceea ce privește dreptul de proprietate intelectuală.


    Acordul de asociere dă roade, iar Ucraina și
    Uniunea Europeană sunt tot mai aproape una de alta, spune noul șef al
    diplomației europene, Josep Borell. În opinia sa, progresele realizate de
    autoritățile de la Kiev sunt impresionante în condițiile în care, ține el să
    puncteze, în ultimii ani, independența, integritatea teritorială și
    suveranitatea Ucrainei au fost puse la grea încercare. O referire la conflictul
    din estul separatist al țării și la anexarea de către Rusia a peninsulei
    Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internațională.



    Trebuie spus în acest context că
    responsabilii de la Kiev şi cei de la Bruxelles au negociat ani de zile acordul
    de asociere menit să apropie Ucraina de Uniunea Europeană. Pentru mulţi
    ucraineni, perspectiva aderării este legată de dorința de a călători liber şi
    de a putea descoperi singuri cum se trăieşte în Europa.


    Pe 21 noiembrie 2013, când
    regimul de la acea vreme de la Kiev, condus de preşedintele pro-rus Viktor
    Ianukovici, a anulat în ultima clipă semnarea Acordului de asociere
    cu Uniunea Europeană, în Piaţa Independenţei de la Kiev a avut loc o
    demonstraţie spontană. A fost începutul unei
    ample mişcări de protest, cunoscută sub numele de Euromaidan, faţă
    de o conducere coruptă, aservită Moscovei.


    Acordul de asociere cu Ucraina a
    fost semnat în cele din urmă pe 21 martie 2014 (componenta politică) și pe 27
    iunie același an (componenta economică). A intrat pe deplin în vigoare la 1
    septembrie 2017. Și tot din 2017, de la
    mijlocul anului, ucrainenii pot călători fără vize în Uniunea Europeană, cu
    excepția Marii Britanii.


  • Priorităţile noilor miniştri

    Priorităţile noilor miniştri

    Miniştrii
    noului cabinet liberal de la Bucureşti condus de Ludovic Orban şi-au preluat,
    marţi, mandatele, după ce noul guvern
    minoritar a fost învestit de Parlament. Guvernul liberal îi
    succede celui social-democrat condus de Viorica Dăncilă, demis pe 10 octombrie,
    prin moţiune de cenzură. Intenţiile noilor miniştri au fost anunţate chiar de
    la început.


    Diplomat de carieră, ministrul de Externe
    Bogdan Aurescu a declarat că ministerul are nevoie de reformă şi de
    profesionalizare a corpului diplomatic. În acelaşi timp, el a cerut realizarea
    unui raport privind pregătirea pentru votul în străinătate la alegerile
    prezidenţiale.


    Voi solicita şefilor de misiuni diplomatice
    şi consulare să trimită rapid o evaluare a stadiului pregătirii şi a
    eventualelor riscuri şi vulnerabilităţi. Vom vedea dacă şi ce se mai poate
    face, în limitele competenţelor ministerului şi la nivel de guvern.


    Bogdan
    Aurescu a făcut aceste declaraţii în contextul în care, vineri, începe votul în
    diaspora pentru alegerea preşedintelui României. Românii din străinătate vor
    putea vota vineri, sâmbătă şi duminică la fiecare tur de scrutin.


    Pe de altă
    parte, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va deveni departament în subordinea
    Guvernului şi sub coordonarea directă a prim-ministrului. Se desfiinţează şi
    postul de ministru delegat pentru afaceri europene, iar acest departament va avea
    dublă coordoanare, de la Ministerul de Externe şi de la premier.


    La rândul său,
    noul ministru al apărării, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, fost şef al
    Statului Major General al Armatei Române, a anunţat că va fi preocupat de
    îndeplinirea îndatoririlor ce decurg din statutul României de membru NATO şi al
    Uniunii Europene. El a amintit de importanţa pe care o are alocarea bugetară
    pentru armată.


    Ceea ce ne-am asumat să înfăptuim în baza a
    2% din buget, să putem să concretizăm în capabilităţi prin care Armata Română
    să îşi consolideze statutul de încredere în rândul Alianţei Nord-Atlantice, în
    rândul Uniunii Europene şi în parteneriatele strategice pe care Armata Română
    le are.


    În ceea ce priveste Finanţele, ministrul Florin Cîţu şi-a propus
    ca proiectul de buget pentru anul viitor să fie finalizat până pe 15 decembrie.
    El a adăugat că bugetul va fi construit având la bază legislaţia în vigoare,
    însă nu va putea fi folosit proiectul schiţată de vechiul guvern, deoarece
    structura executivului diferă.


    Va fi totul diferit de ce s-a făcut până
    acum, chiar şi bugetul, avem mai puţine ministere şi vom începe de aici
    rectificarea şi totul va merge pe noua structură a guvernului. Ţinta rămâne
    întotdeauna şi ambiţia noastră este să fim la 3%, de aceea am şi vrut să
    preluăm cât mai repede acest mandat. Acum vedem ce este acolo. Ştiţi foarte
    bine că după nouă luni deficitul este la 2,6%.


    La Justiţie, Cătălin
    Predoiu a punctat faptul că îşi doreşte luarea în discuţie a existenţei secţiei
    pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. El i-a îndemnat pe procurori
    să se înscrie la selecţia pentru ocuparea funcţiilor de conducere la Parchete şi
    a precizat că numirile nu se vor face pe criterii politice sau de prietenie.


    Adresez un mesaj procurorilor să privească foarte serios şi responsabil
    acest proces de selecţie şi cred că fiecare procuror care se simte capabil să
    ducă această misiune înainte să aducă progres în Ministerul Public,
    profesionalism, mai bună organizare, să se înscrie.


    La Ministerul Muncii,
    Violeta Alexandru a anunţat verificări serioase cu privire la situaţia
    bugetului de pensii, în condiţiile în care susţine că PSD ar fi lăsat un
    deficit îngrijorător. Noul ministru a mai promis transparenţă şi informaţii
    clare către cetăţeni.

  • Asistenţă bugetară de 25 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Asistenţă bugetară de 25 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Uniunea Europeană a aprobat săptămâna trecută un nou pachet de asistență bugetară destinat Republicii Moldova, în valoare de aproape 25 de milioane de euro. Banii sunt destinaţi sprijinirii reformelor din domeniile statului de drept și dezvoltării rurale.

    Noul pachet de asistenţă bugetară adoptat de Bruxelles va ajuta guvernul Republicii Moldova să realizeze reforme esențiale în domeniile poliției, combaterii corupției și a spălării banilor, agriculturii și dezvoltării rurale, care vor aduce beneficii cetățenilor acestei țări.

    Aceste aproape 25 de milioane de euro constituie al patrulea pachet de asistenţă acordat din iulie până în prezent, şi ar trebui să fie considerat ca o recunoaștere a eforturilor susținute depuse de guvernul Republicii Moldova pentru a găsi soluții la problemele din domenii vitale precum justiția și statul de drept. Uniunea este pregătită să sprijine în continuare acest proces important, care depinde de obținerea unor rezultate concrete, în special în ceea ce privește mult așteptata reformă a justiției, a spus Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea.

    Cu această nouă plată, suma totală cu care forul comunitar a sprijinit Republica Moldova în ultimele şase luni depăşeşte 80 de milioane de euro.

    Amintim că până în iulie, sprijinul bugetar pentru Republica Moldova fusese suspendat aproape doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară. În urma schimbării de guvern care a avut loc în luna iunie, autoritățile Republicii Moldova au lansat un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, care a permis Uniunii să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară către această ţară.

    De la ultima plată aferentă sprijinului bugetar, guvernul Republicii Moldova a continuat punerea în aplicare a programului de reforme în cadrul Acordului de asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. Merită menționate îndeosebi măsurile suplimentare luate de guvern pentru a aborda problema corupției și a lipsei de independență a sistemului judiciar.

    Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă vor monitoriza atent în continuare situația politică şi vor evalua îndeplinirea condițiilor înainte de a efectua noi plăți către Republica Moldova.


  • Reacții la raportul MCV privind România și Bulgaria

    Reacții la raportul MCV privind România și Bulgaria

    Tristețe și îngrijorare, la București, săptămâna aceasta, după ce Comisia Europeană a publicat cel mai recent raport al Mecanismului de Verificare și Cooperare referitor la România.


    Printre criticile menționate în raportul MCV se numără și activitatea Secției speciale pentru anchetarea magistraților, cea care a deschis un dosar penal actualui procuro-șef al Parcehetului European, Laura Codruța Kovesi. Aceeași secție a declanșat anchete împotriva magistraților care s-au opus schimbărilor din sistemul judiciar al României.



    Critici dure pentru activitatea Secției speciale pentru anchetarea magistraților



    “Funcţionarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor a confirmat temerile exprimate atât în România, cât şi în exterior că secţia respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. (…)Secţia specială a iniţiat anchete împotriva judecătorilor şi a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum şi modificările bruşte ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanţelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupţie la nivel înalt. Numirile în funcţiile de conducere din Secţia specială au stârnit, la rândul lor, polemici”, remarcă documentul Comisiei Europene.



    Ana Birchall: România, la un pas de activarea Articolului 7



    Ministrul interimar al justiției, Ana Birchall, a punctat că documentul Comisiei atrage atenția României pentru nerespectarea recomandărilor venite de la Bruxelles: Raportul recunoaşte îndeplinirea doar a două recomandări din cele 12 formulate în 2017 (cea privind activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate — ANABI, instituţie aflată în subordinea Ministerului Justiţiei şi cea referitoare la modul de implementare de către ANI a sistemului informativ PREVENT). Se recunoaşte, totodată, continuarea progreselor în cadrul recomandărilor nr. 3 şi nr. 5 din 2017”, a declarat ministrul român.



    Totodată, minstrul român a afirmat că România a fost la un pas de activarea Articolului 7 din Tratatul din Tratatul UE, procedură prin care țara noastră ar fi pierdut dreptul la vot în Consiliul UE: “În cea de-a doua perioadă analizată în raport (n.r. aprilie-octombrie 2019), sunt cel puţin şapte referiri pozitive explicite la ministrul Justiţiei sau la Ministerul Justiţiei. (…)Prin toată activitatea pe care am avut-o la Ministerul Justiţiei, am contribuit să nu ajungem la activarea Articolului 7. Ne-a trecut glonţul pe la ureche.”



    De altfel, și comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetătenie, Dimitris Avramopoulos, crede că țara noastră va îndrepta greșelile din ultimul an: Raportul notează că regresul înregistrat în noiembrie 2018 a continuat şi România nu s-a angajat în respectarea recomandărilor adiţionale din acel moment. Comisia este încrezătoare că România ar putea da un nou impuls pentru îndeplinirea obiectivelor din MCV.”



    Bulgaria, progrese suficiente pentru ridicarea mecanismului



    În schimb, raportul MCV laudă Bulgaria pentru progresele realizate de guvernul de la Sofia în ceea ce privește sistemul judiciar din țara vecină. Comisia Europeană a ajuns la concluzia că progresele realizate de Bulgaria sunt suficiente pentru a avea în vedere ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, notează Agrepres.



    Raportul pentru Bulgaria confirmă că în ultimul an a continuat progresul şi observă angajamentul autorităţilor bulgare de a continua eforturile de a aborda provocările rămase. Pe aceste baze Comisia a ajuns la concluzia că progresele sunt suficiente pentru a avea în vedere ridicarea MCV-ul şi a continua să monitorizăm provocărilor rămase prin alte procese ale UE şi naţionale. Comisia acum va aştepta să audă veşti de la Consiliu şi Parlamentul European înainte de a lua o decizie finală”, a spus comisarul european, Dimitris Avramopoulos.



    Vestea a fost primită cu entuziasm de Executivul de la Sofia. Ridicarea Mecanismului ce Cooperare şi Verificare este un lucru bun, dar asta trebuie să ne ambiționeze și mai mult. În fiecare zi, în fiecare oră, să luptăm pentru statul de drept, împotriva corupției și contrabandei” premierul bulgar, Boiko Borisov, care i-a felicitat pe toți cei care au muncit pentru a primi un raport foarte bun din partea Comisiei.

  • Raport critic al Comisiei Europene

    Raport critic al Comisiei Europene

    Aflată în ultimele săptămâni de mandat, actuala Comisie Europeană nu
    pleacă fără să adreseze o noua admonestare severă clasei politice de la
    Bucureşti. În raportul publicat marţi, executivul comunitar constată un regres
    al reformelor şi al respectării statului de drept şi o involuţie în lupta
    anticorupţie    . Autorităţile române, spune Comisia, nu au pus în aplicare
    recomandările privind revizuirea legilor justiţiei şi nici nu au dat curs
    recomandărilor privind îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor aduse
    Codului Penal şi Codului de Procedură Penală – toate susceptibile să stopeze
    lupta anticorupţie şi să subordoneze magistraţii puterii politice. Instituțiile-cheie
    din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de
    independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției – se mai arată în
    comunicatul Comisiei.


    La Bucureşti, ministrul Justiţiei,
    Ana Birchal, spune că România este pregătită să-şi asume un rol activ în
    consolidarea construcţiei europene, în cadrul căreia justiţia ocupă un loc
    primordial    . DNA îşi menţine angajamentul ferm în continuarea activităţii de
    combatere a corupţiei la nivel înalt cu imparţialitate şi profesionalism, dar
    notează şi că raportul MCV a observat atacurile împotriva activităţii sale,
    modificările succesive aduse legislaţiei şi punerea la îndoială a autorităţii
    deciziilor definitive.


    Cert e că starea actuală de lucruri reprezintă un motiv
    de preocupare pentru Comisie, care propune menţinerea Mecanismului de Cooperare
    şi Verificare în domeniul justiţiei    , instituit încă de la admiterea României în
    Uniunea Europeană, în 2007. În schimb, pentru Bulgaria, vecină României şi
    admisă simultan cu acesta, este recomandată ridicarea supravegherii.


    Expertul
    anticorupţie Laura Ştefan atrage atenţia asupra rolului jucat de clasa politică
    în domeniul justiţiei. Ea a declarat la Radio România că problemele semnalate
    în raportul MCV sunt rezultatul unui regres înregistrat începând din 2017, după
    ani buni de progrese reale.


    Laura Ştefan: E cu atât mai grav aceast raport
    cu cât nu putem să ne abţinem să nu facem o comparaţie cu Bulgaria, care
    primeşte laude, paradoxal, deşi, dacă e să fim foarte cinstiţi şi obiectivi,
    România a făcut lucruri pe care Bulgaria nici măcar nu şi le-a propus vreodată.
    În România a existat cu adevărat o ofensivă împotriva corupţiei la nivel înalt
    şi în instituţii funcţionale şi condamnări şi confiscări de averi. România nu a
    fost niciodată pradă unei infracţionalităţii de masă violente, aşa cum s-a
    întâmplat la vecinii noştri. Deci una peste alta, e un gust foarte amar.


    Şi comentatorii din presă pun severitatea diagnosticului de la Bruxelles pe
    seama politicilor în domeniu ale guvernelor de stânga din ultimii trei ani.
    Conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose ori Viorica Dăncilă, acestea au fost,
    toate, instalate şi controlate de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, în cele din
    urmă ajuns după gratii pentru fapte de corupţie.

  • Jurnal românesc – 23.10.2019

    Jurnal românesc – 23.10.2019

    Comisia Europeană a publicat rapoartele referitoare la România şi
    Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. În vreme ce
    Bruxelles-ul notează că în ţara vecină au avut loc progresele suficiente pentru
    îndeplinirea angajamentului din momentul aderării la UE şi că monitorizarea ar
    putea fi ridicată în câteva luni, în cazul României autorităţile europene
    constată un regres al reformelor în justiţie şi o involuţie în lupta
    anticorupţie şi în respectarea statului de drept. În raport se precizează că
    autorităţile de la Bucureşti nu au pus în aplicare recomandările privind
    revizuirea legilor justiţiei şi nici nu au dat curs celor privind îngheţarea
    intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură
    Penală.

    Totodată, Comisia critică activitatea Consiliului Superior al
    Magistraturii, a Secţiei de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, a DNA şi
    chiar a Curţii Constituţionale a României. Cu toate acestea, comisarul european
    pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a
    declarat că executivul comunitar este încrezător că România poate căpăta
    un nou avânt în îndeplinirea obiectivelor MCV    . După publicarea
    raportului, ministrul justiţiei în exerciţiu, Ana Birchall, a anunţat că va
    convoca de urgenţă Comisia MCV a nivel naţional, pentru a elabora un plan de
    acţiune comun.




    Coproducţia România-Spania Cadoul de Crăciun, scrisă şi
    regizată de Bogdan Mureşanu, a fost nominalizată la premiile Academiei de Film
    Europene, la categoria cel mai bun scurtmetraj european din 2019.
    Filmul, cu o durată de 23 de minute, a fost produs de Bogdan Mureşanu, Vistor
    Dumitrovici şi Eduardo Moisés Escribano Solera. Acţiunea se desfăşoară la
    Timişoara, în seara de 20 decembrie 1989, când un bărbat descoperă cu oroare că
    fiul său i-a trimis prin poştă o scrisoare lui Moş Gerilă,
    substitutul din epocă al lui Moş Crăciun, în care îl ruga să-i îndeplinească
    singura dorinţă a tatălui său: moartea dictatorului Nicolae Ceauşescu. Cadoul
    de Crăciun concurează alături de alte 4 producţii din Portugalia, Cehia,
    Franţa şi Spania. Pelicula a câştigat marele premiu al ediţiei din 2019 a
    Festivalului de Scurtmetraj de la Clermont-Ferrand, în Franţa şi a fost premiat
    şi în noiembrie 2017 la festivalul de la Cottbus, în Germania. Cel mai bun
    scurtmetraj european al anului va fi anunţat la cea de-a 32-a ediţie a galei
    premiilor Academiei de Film Europene, care va avea loc pe 7 decembrie la
    Berlin.




    Organizaţiile românilor din Ucraina i-au transmis preşedintelui
    Klaus Iohannis o scrisoare prin care solicită, de urgenţă, o audienţă pentru a
    discuta despre situaţia comunităţilor istorice româneşti din regiunile
    Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa, transmite Agenţia BucPress. Românii din
    Ucraina consideră drept prioritară consultarea cu preşedintele României în
    legătură cu pericolul pe care îl reprezintă implementarea completă, din 2023, a
    legislaţiei în domeniul învăţământului, care reduce semnificativ dreptul la
    studii în limba maternă pentru minorităţiile naţionale.

    Liderii etnicilor
    români din Ucraina apreciază că legea educaţiei, adoptată de parlamentul de la
    Kiev, are un efect devastator de ucrainizare a celor peste 100 de şcoli rămase
    cu predare integrală în limba română din Transcarpatia, Cernăuţi şi Basarabia
    istorică şi avertizează că aceasta ar putea duce la asimilarea totală a
    populaţiei româneşti din aceste regiuni. Românilor din Ucraina li s-au alăturat
    cei din Serbia, care îndeamnă Bucureştiul să ia în considerare cu maximă
    seriozitate situaţia românilor vlahi din Valea Timocului. Aceştia le cer
    autorităţilor române o mai bună organizare şi consolidare a Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni, care să devină o instituţie puternică, capabilă să
    rezolve problemele grave ale românilor din comunităţile istorice.

    În favoarea
    păstrării MRP în viitoarea componenţă guvernamentală s-au exprimat şi Consiliul
    Mondial Român şi Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul
    Europei, care-i reprezintă pe conaţionalii din Albania, Bulgaria, Republica
    Moldova, Macedonia de Nord, Serbia şi Ucraina.




    Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir de la
    Istanbul organizează, pe 24 octombrie, conferința științifică Dimitrie
    Cantemir – istorie, cultură, patrimoniu în contextul marcării a 346 de
    ani de la nașterea marelui cărturar. La manifestare participă cercetători
    români și turci, specializaţi în opera cantemiriană. Din partea României vor
    lua cuvântul profesorul Bogdan Crețu, de la Facultatea de Litere a
    Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Nicolae Gheorghiță,
    profesor la Universitatea Națională de Muzică București şi conferențiarul
    universitar Florica Mihuț de la Facultatea de Istorie a Universităţii din
    București. În deschiderea simpozionului va avea loc un mini recital susținut de
    instrumentiști din cadrul Conservatorului de Stat din Istanbul, care vor
    interpreta câteva compoziții semnate de Dimitrie Cantemir.

  • Laura Codruţa Kovesi, votată pentru funcţia de procuror-şef european

    Laura Codruţa Kovesi, votată pentru funcţia de procuror-şef european

    Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kövesi, are, de acum, şi sprijinul Consiliului Uniunii Europene pentru numirea în funcţia de procuror-şef european. La întrunirea de joi a Comitetului reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER), pentru ea au votat 17 dintre cei 22 de ambasadori ai ţărilor care s-au alăturat, până acum, iniţiativei Oficiului Procurorului European. Parchetul UE va fi înfiinţat anul viitor şi va deveni operaţional în 2021.



    Potrivit legislaţiei comunitare, procurorul şef este numit, de comun acord, de Parlament şi de Consiliu pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit. Subiectul este, afirmă comentatorii, deja tranşat, fiindcă Legislativul comunitar şi-a exprimat susţinerea pentru candidata română atat în fosta, cât şi în actuala legislatură.



    Vârf de lance al luptei anticorupţie pentru unii, şefă a unui sistem poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi a fost frecvent calificată drept cea mai puternică femeie din România. Cu puţin timp înainte de a fi demisă, în iunie 2018, de preşedintele Klaus Iohannis, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, ea recunoştea, însă, la New York, la o dezbatere organizată la sediul ONU, că provocarea cea mai mare pentru România a fost păstrarea independenţei judecătorilor şi procurorilor.



    Au existat încercări repetate de a modifica legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie. Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri prin ştiri false” – a rezumat şefa DNA istoria ultimilor ani, în care guvernanţii au fost acuzaţi că încearcă să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi subordoneze magistraţii.



    Dincolo de polemici, rămân statisticile. În ultimii cinci ani sub şefia doamnei Kovesi, DNA a trimis în judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de parlamentari. 27 dintre aceştia au fost, deja, condamnaţi definitiv. În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari. Recent, noul premier pro-european al Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Maia Sandu, a anunţat că vrea un procuror european în fruntea parchetului general şi că i-a făcut în acest sens o invitaţie fostei şefe a DNA din România.



    La Bucureşti, în schimb, clasa politică a avut reacţii divergente după votul de joi. Premierul social-democrat Viorica Dăncilă şi liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, nu şi-au ascuns nemulţumirea şi şi-au reiterat criticile la adresa fostei şefe DNA. Preşedintele Iohannis şi, din opoziţie, PNL şi USR au salutat victoria de etapă, pentru care, spun comentatorii, au încercat să-şi şi aroge merite. Potrivit doamnei Kovesi, aceasta e şi victoria compatrioţilor săi. Care, prin implicare civică şi proteste de stradă, i-au fost permanent alături şi i-au urmat îndemnul din ziua demiterii sale de la DNA: corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi!”

  • Scena politică de la Bucureşti

    Scena politică de la Bucureşti

    Criza politică de la Bucureşti
    continuă, iar președintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă, amândoi
    candidaţi la prezidenţialele din noiembrie, schimbă replici contondente. Şeful
    statului a criticat din nou, în termeni duri, PSD (principalul partid la
    guvernare), pe care îl acuză că nu a făcut nimic din ceea ce ar fi trebuit ca să
    nu mai existe cazuri precum cel de la Caracal, unde două
    adolescente ar fi fost răpite, violate și ucise de un bărbat în vîrstă
    de 66 ani. Tragedia a scos la iveală
    disfuncţionalităţile profunde din interiorul unor instituţii ale statului,
    afectate de incompetenţă, corupţie şi indiferenţă, a spus șeful statului. El a
    afirmat că guvernarea social-democrată este eşuată şi a arătat că, în afară de
    câteva măsuri punctuale luate, a fost vorba doar de mutări ale unor şefi de la
    o instituţie la alta, fără ca ei să fie sancţionaţi pentru incompetenţa lor.

    Klaus Iohannis Aşa cum ne-a aratat în nenumărate rânduri,
    PSD este specialist în a tărăgăna lucrurile, sperând că oamenii să uite cui
    revine de fapt responsabilitatea. Pesediştii au abandonat propuneri de
    rezolvare a unor chestiuni sistemice, atunci când baronii lor au înţeles că
    asta înseamnă de fapt renunţarea la controlul politic pe Justiţie şi Poliţie,
    pentru că, dincolo de creşterea sau nu a pedepselor pentru diverse infracţiuni,
    vorbim şi de cum funcţionează instituţiile statului.

    Premierul Viorica
    Dăncilă i-a răspuns lui Klaus Iohannis şi a anunţat că guvernul va sesiza
    Curtea Constituţională pentru a semnala un conflict juridic cu şeful statului. Ea îl acuză pe preşedinte că
    blochează activitatea guvernamentală prin refuzul nejustificat de a numi
    miniştrii pentru portofoliile Energiei, Mediului şi pentru Relaţia cu
    Parlamentul. Pe de altă parte, premierul l-a criticat pe șeful statului că
    vorbeşte, după atâta timp, despre tragedia de la Caracal, spunând că este
    indecent să se folosească de aceasta pentru a crea premise pentru mişcări
    politice sau pentru a bloca guvernul.

    Viorica Dăncilă: Nu
    statul, al cărui şef se pretinde, trebuie resetat, ci preşedintele României
    trebuie resetat. Vorbeşte de putere, uitând că este la putere de cinci ani. Să
    ne amintim cum în primele zile după această tragedie Klaus Iohannis a întârziat
    nepermis o şedinţă CSAT şi a ezitat să îl demită pe şeful STS, după care a
    apărut târziu şi degeaba, aşa cum a venit şi acum să ne spună un mare nimic.
    În opinia premierului, nu doar preşedintele urmăreşte blocarea sistematică a
    guvernului, ci şi întreaga opoziţie, care strânge rândurile şi urgentează
    demersurile pentru depunerea unei moţiuni de cenzură la adresa Cabinetului
    Dăncilă. Liberalii au anunțat că negociază intens cu celelalte formaţiuni
    politice parlamentare pentru a se asigura că nu vor rata oportunitatea de a
    înlătura de la putere PSD, mai ales după ce partenerul junior al social-democraților
    – ALDE – a parasit coaliția de guvernare.

  • Măsuri împotriva criminalităţii

    Măsuri împotriva criminalităţii

    Ministerul Justiţiei din România înăspreşte pedepsele pentru infracţiunile grave contra persoanei şi schimbă condiţiile de efectuare a percheziţiilor domiciliare şi regulile de eliberare condiţionată. Proiectul de modificare a Codurilor Penale a fost prezentat de ministrul în exerciţiu, Ana Birchall, care a precizat că scopul guvernului este de a avea reglementări care să prevină tragedii, precum cea de la Caracal, unde două adolescente ar fi fost răpite, violate și ucise de Gheorghe Dincă, un bărbat în vîrstă de 66 ani.



    Astfel, în privinţa răpirii se propune incriminarea, în mod distinct, cu o pedeapsă de la 2 la 8 ani. Totodată, va creşte limita de vârstă de la 60 la 65 de ani, în cazul eliberării condiţionate, alături de alte condiţii cumulative, precum 25 de ani de închisoare executaţi efectiv, nu 20 ca în prezent. Și DIICOT va avea mai multe competenţe.



    Ana Birchall: “Propunem extinderea competenţei DIICOT şi la variantele agravante ale infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prin răpire, precum şi la infracţiunea de sclavie, având în vedere gravitatea şi complexitatea deosebită a acestor fapte.”



    În privinţa percheziţiei domiciliare se propune să se soluţioneze de îndată şi nu în 24 de ore, cum este prevăzută acum de lege. În plus, ea va putea fi făcută şi în intervalul 20:00-6:00, în cazul infracţiunilor flagrante. Modificările vor fi adoptate prin ordonanţă de urgenţă și ele survin după ce, peste 16 mii de deținuți au fost eliberați din octombrie 2017 până în luna martie a acestui an, prin legea recursului compensatoriu, aplicată de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, susținut la aceea vreme de PSD şi ALDE. Dintre aceștia, mulți aveau condamnări pentru omor, furt sau viol, iar o parte dintre ei au recidivat după ce au fost puși în libertate.



    Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă, propus de Guvern, vizează creşterea performanţei sistemului 112. Una dintre cele mai controversate prevederi se referă la cumpărarea cartelelor preplătite numai cu un act de identitate, în condițiile în care, anul trecut, aproape jumătate din numărul total al apelurilor la serviciul de urgenţă au fost false.



    Regula este deja implementată în 22 de ţări europene, va descuraja aceste apeluri false şi va face mai uşoară localizarea unei persoane care solicită ajutor, spune secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat: “O persoană sună şi, până să îşi dea datele ei şi totul, persoana îşi pierde cunoştinţa, este singură acasă, nu ştim al cui este telefonul. Pentru noi, mai sunăm o dată acolo, mai sunăm de două ori şi s-a terminat.”



    O altă modificare a actului normativ prevede posibilitatea de a localiza apelantul la 112, prin intermediul sateliţilor Google, ceea ce ar permite o acurateţe de până la 50 de metri, faţă de cei 20, poate chiar 30 de kilometri, aşa cum funcţionează sistemul în prezent.

  • Retrospectiva săptămânii 28.07- 03.08.2019

    Retrospectiva săptămânii 28.07- 03.08.2019

    Cazul șocant al dispariției celor două fete din Caracal a fost discutat
    în CSAT


    La Bucureşti, în analiza făcută
    în cadrul şedinţei CSAT s-a constatat că instituţiile care au responsabilităţi
    în domeniul securităţii cetăţenilor nu au funcționat cum trebuie în cazul
    dispariţiei a două fete de 15, respectiv 18 ani, de la Caracal,
    săptâmâna
    trecută. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat
    că au existat o serie de
    deficiențe și a solicitat Guvernului ca, până la finalul lunii august, să
    elaboreze măsuri, norme şi proceduri de reacţie rapidă şi corelare a tuturor
    instituţiilor implicate, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete. Una din fete, răpită pe 24 iulie, a reuşit
    să sune a doua zi la numărul unic 112, gestionat de Serviciul de
    Telecomunicaţii Speciale. STS nu putut stabili locul exact în care se afla, iar
    operatorul şi, apoi, poliţistul cu care i-a făcut tinerei legătura telefonic,
    nu au ştiu să gestioneze cu profesionalism situaţia. Au trecut 19 ore de la
    primul apel al fetei la 112 până când poliţiştii au descins în imobilul lui
    Gheorghe Dincă, despre care fata a spus că a a răpit-o şi violat-o. Anchetatorii
    nu au, până acum, probe care să ateste moartea celor două fete. Ministrul de
    Interne, Nicolae Moga, şi directorul STS, Ionel Vasilca, şi-au dat demisia, iar şeful Poliţiei
    Române, Ioan Buda, a fost demis, la fel şefi ai poliţiei locale, precum şi
    prefectul judeţului Olt, în care se află oraşul Caracal. Între timp, procurorul care a instrumentat iniţial cazul a
    fost suspendat din funcţie, iar dosarul a fost preluat de structura centrală a
    DIICOT,     având în vedere complexitatea lui. În paralel, ministrul
    interimar de Interne, Mihai Fifor, a declarat că printre măsurile aflate în
    pregătire se numără trecerea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă
    112 de la STS la MAI pentru a nu se mai pierde timp cu transferul apelului
    către Poliţie, Ambulanţă sau Pompieri.



    CCR a decis că modificările aduse
    Codurilor Penal şi de Procedură Penală în Parlamentul de la Bucureşti sunt
    neconstituţionale în ansamblul lor


    Modificările aduse
    Codurilor Penal şi de Procedură Penală în Parlamentul de la Bucureşti sunt
    neconstituţionale în ansamblul lor – a decis Curtea Constituţională a României.
    Judecătorii consideră că parlamentarii nu şi-au exercitat obligaţia de a corela
    modificările aduse Codurilor cu deciziile pronunţate anterior de CCR.
    Proiectele vor fi trimise în Parlament pentru a fi puse în acord cu deciziile
    Curţii. Modificările codurilor penale au fost contestate la CCR de preşedintele
    Klaus Iohannis şi de USR şi PNL, ce afirmă că prin aceste
    proiecte de lege promovate de majoritatea PSD-ALDE se aduc asupra legislaţiei
    penale peste 300 de modificări, pe care le califică drept nocive. Curtea
    a amânat de şapte ori luarea unei decizii în acest caz. Printre modificările
    contestate din Codul Penal amintim reducerea considerabilă a termenelor de
    prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiuni cu un pericol social
    ridicat, concomitent cu reducerea termenului de prescripţie specială, mai
    exact, înjumătăţirea acestuia. De asemenea, înjumătăţirea pedepselor pentru
    delapidare şi abuz în serviciu, dacă autorii faptelor acoperă prejudiciul până
    la rămânerea definitivă a hotărârii, deci nu ca dovadă de îndreptare,
    dezincriminarea neglijenţei în serviciu. Modificările aduse Codului de
    Procedură Penală se refereau, între altele, şi la informaţiile obţinute în baza
    mandatelor de securitate naţională, care nu mai pot fi utilizate în dosare de
    drept comun, chiar dacă este vorba despre corupţie, viol sau omor.



    Peste 350 de mii de fani ai muzicii electro-dance sunt așteptați la Cluj-Napoca la cel mai mare festival de
    muzică electronică din România     – Untold


    Cel mai mare festival de muzică
    electronică din România – UNTOLD – a
    început, joi, la Cluj-Napoca. Organizatorii promit show-uri de
    neuitat la care sunt aşteptaţi în jur de 350.000 de persoane în toate cele patru zile de distracţie, care vin din peste 100 de ţări pentru a-i vedea pe cei peste 200 de artişti pentru care au fost amenajate 10
    scene.     Una dintre cele mai mari scene din Europa este
    amplasată în interiorul stadionului Cluj Arena. Evenimentul are un buget de aproximativ 14 milioane de euro. Ajuns
    la a cincea ediţie, Untold, este un
    festival cunoscut atât pentru calitatea muzicii oferită de cei mai buni DJ din
    lume, cât şi datorită efectelor de lumini. Printre cei mai așteptați artiști la
    festival se numără Robbie Williams și Armin van Buuren.


    La Mamaia, pe litoralul românesc al Mării Negre, a început târgul
    de carte Gaudeamus


    Târgul de Carte Gaudeamus Litoral, organizat de Radio România și aflat la a 11-a ediţie,
    îşi aşteaptă vizitatorii în Mamaia, cu oferte tentante de la zeci de edituri. Ei sunt aşteptaţi, timp de cinci zile, cu numeroase cărţi la
    reducere, cu evenimente speciale, lansări şi prezentări de carte, dar şi
    spectacole în fiecare seară, recitaluri ale unor apreciaţi interpreţi de muzică
    uşoară şi populară, precum şi demonstraţii de dans. Unul din proiectele sale de
    succes este Cărţile se întorc acasă, prin care vizitatorii pot dona
    cărţi care vor ajunge la cei ce nu-şi permit să le cumpere.



    Jucătoarea de
    tenis Simona Halep a fost decorată cu Ordinul Naţional ‘Steaua României’
    în grad de cavaler


    Preşedintele Klaus Iohannis a decorat-o pe jucătoarea de
    tenis Simona Halep cu Ordinul Naţional ‘Steaua României’ în grad de cavaler. Șeful
    statului i-a conferit sportivei această distincţie în semn de ‘înaltă apreciere
    şi recunoaştere pentru câştigarea Trofeului de Tenis de la Wimbledon, pentru
    rezultatele sportive excepţionale obţinute de-a lungul carierei, pentru
    desăvârşirea poziţiei în rândul celor mai bune jucătoare ale lumii, precum şi
    pentru talentul, dăruirea, devotamentul şi profesionalismul puse în slujba
    afirmării sportului românesc pe plan internaţional şi popularizării acestuia în
    rândul tinerilor    . În prezent pe locul 4 WTA, Simona (27 de ani) a fost
    lider mondial al tenisului feminin mondial în două rânduri, între 2017 și 2019. A
    ocupat această poziție timp de 64 de săptămâni, fiind, din acest punct de
    vedere, a zecea din istorie în clasamentul longevității ca lider al
    circuitului. Alaturi de Wimbledon 2019,
    ea a mai castigat, anul trecut, un turneu de Mare Slem, cel de la Roland Garros.

  • Modificările la Codurile Penale, invalidate de CCR

    Modificările la Codurile Penale, invalidate de CCR

    Modificările
    aduse în Parlament Codurilor
    Penal şi de Procedură Penală sunt neconstituţionale în ansamblul lor, a decis,
    luni, Curtea Constituţională a României cu unanimitate de voturi. Motivul
    invocat de judecători pentru decizia luată este că Parlamentul nu şi-a
    exercitat obligaţia de a efectua toate corelările textelor din Codurile Penale
    cu deciziile anterioare ale Curţii. Curtea a amânat de şapte ori luarea unei
    decizii în acest caz, până la pronunţarea de luni.

    Printre modificările
    contestate din Codul Penal amintim reducerea considerabilă a termenelor de
    prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiuni cu un pericol social
    ridicat, concomitent cu reducerea termenului de prescripţie specială, mai
    exact, înjumătăţirea acestuia. De asemenea, înjumătăţirea pedepselor pentru
    delapidare şi abuz în serviciu, dacă autorii faptelor acoperă prejudiciul până
    la rămânerea definitivă a hotărârii, deci nu ca dovadă de îndreptare,
    dezincriminarea neglijenţei în serviciu.

    Modificările aduse Codului de
    Procedură Penală se refereau, între altele, şi la informaţiile obţinute în baza
    mandatelor de securitate naţională, care nu mai pot fi utilizate în dosare de
    drept comun, chiar dacă este vorba despre corupţie, viol sau omor. Alte
    schimbări se referă la interdicţia pentru procurori de a ridica de la
    percheziţie probe care dovedesc alte infracţiuni în afară de cea pentru care a
    fost autorizată percheziţia şi limitarea denunţurilor la maxim un an de la
    comiterea faptei.

    Cei care au contestat la CCR modificările codurilor penale au
    fost preşedintele Klaus Iohannis şi partidele de opoziţie USR şi PNL. Ei afirmă
    că prin aceste proiecte de lege promovate de majoritatea PSD-ALDE (la
    guvernare) se aduc asupra legislaţiei penale peste 300 de modificări, pe care
    le califică drept nocive. Klaus Iohannis a salutat decizia Curţii şi solicită
    Parlamentului să respingă în totalitate modificările aduse codurilor penale şi
    să revină asupra schimbărilor operate deja la legile justiţiei.

    Şi preşedintele
    PNL, Ludovic Orban, cere Parlamentului respingerea în ansamblu a codurilor, iar
    eventualele modificări să fie făcute ulterior printr-un nou proiect de lege,
    supus consultării şi dezbaterii publice. La rândul său, USR cere, între altele,
    numirea şefilor din poliţie pe merit.

    Pe de altă parte, liderii coaliţiei de
    guvernare au anunţat că pregătesc o ordonanţă de urgenţă pentru îmbunătăţirea
    cadrului legislativ. PSD şi ALDE au decis convocarea Parlamentului în sesiune
    extraordinară, iar premierul Viorica Dăncilă a dat asigurări că guvernul nu va
    pierde timpul.

    Decizia Curții Constituționale din România de a respinge
    modificarea codurilor penale a ajuns și în presa internațională. Reuters
    notează că de la preluarea puterii, în 2016, guvernul PSD a făcut o serie de
    modificări ale legislației și schimbări de personal care sunt considerate
    amenințări la adresa independenței justiției și care au stârnit îngrijorarea
    Uniunii Europene, a Departamentului de Stat al SUA, a mii de magistrați români,
    în timp ce Comisia de la Veneția a cerut abrogarea modificărilor.

  • Retrospectiva săptămânii 07.07-13.07.2019

    Retrospectiva săptămânii 07.07-13.07.2019

    Legea pensiilor a fost promulgată de şeful statului român, Klaus Iohannis.


    În Romania, noua lege a pensiilor a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Proiectul prevede, printre altele, atât creşterea acestora, cât şi recalcularea a milioane de pensii aflate acum în plată. Legea a fost votată de Parlament in iunie, după ce prima sa versiune fusese întoarsă în legislativ de Curtea Constituţională. Actul prevede o creştere a punctului de pensie, care va intra în vigoare treptat, din septembrie anul acesta până în 2022.


    De asemenea, potrivit noului act normativ, se valorifică toate drepturile salariale pentru care s-au plătit contribuţii, sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime şi alte bonusuri. Totodată, femeile ce au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al patrulea copil, se adaugă câte un an în plus pentru fiecare dintre ei.


    Şi pensia de urmaş se menţine, dar apare o nouă prestaţie: ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia celui decedat. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare, care cuprinde şi perioadele asimilate, este de 35 de ani.





    România rămâne supusă procedurii de monitorizare a GRECO


    Raportul GRECO publicat de oficialii de la Bruxelles este un nou cartonaş roşu pentru guvernarea PSD-ALDE, a apreciat preşedintele roman Klaus Iohannis. El a cerut desfiinţarea secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, printr-o iniţiativă a Guvernului.


    Totodată, şeful statului solicită Executivului să inițieze rapid un proiect de lege care să reașeze legislația in domeniul justiţiei pe coordonatele statului de drept,în acord cu voința populară și cu recomandările organismelor europene. GRECO – Organismul anticorupţie al Consiliului Europei – consideră ca România a făcut foarte puţine progrese în adoptarea de măsuri pentru a preveni corupţia în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor.


    Pe de altă parte, raportul atrage atenţia că noua legislaţie include mai multe amendamente privind numirile si demiterile procurorilor de rang înalt, independenţa procurorilor, responsabilitatea personală a magistraţilor, care, luate împreună, reprezintă ameninţări serioase la independenţa sistemului judiciar. GRECO a decis să evalueze în continuare respectarea de către România a recomandărilor incluse în cele două rapoarte şi a cerut autorităţilor de la Bucureşti să răspundă în privinţa progreselor înregistrate până la 30 iunie 2020.



    Ioan Mircea Paşcu, fost europarlamentar PSD, desemnat comisar european interimar, dar fără portofoliu


    Fostul europarlamentar social-democrat român Ioan Mircea Paşcu, propus de Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti pentru postul de comisar european interimar pentru politici regionale în locul Corinei Creţu, a fost desemnat membru al executivului comunitar, dar fără portofoliu. În aceeaşi situaţie se află şi candidatul Estoniei, Kadri Simson.


    Decizia a fost luată de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care nu a alocat celor doi comisari desemnaţi portofolii specifice, având în vedere durata scurtă a mandatului lor, care se va încheia pe 31 octombrie, când noua Comisie Europeană îşi va intra în atribuţii. Ei vor participa însă la activităţile Comisiei şi la proiectele de echipă.


    Potrivit regulilor, preşedintele Comisiei Europene i-a audiat joi pe cei doi şi a confirmat competenţele candidaţilor român şi eston. Ioan Mircea Paşcu şi Kadri Simson vor fi audiaţi, miercuri, şi de preşedinţii comisiilor din Parlamentul European, iar eurodeputaţii urmează să se pronunţe prin vot, joia viitoare, la Strasbourg. Ioan Mircea Paşcu (70 de ani) a fost eurodeputat din 2007, când România a intrat în UE, până anul acesta, iar între 2014 şi 2019 a fost unul din cei 14 vicepreşedinţi ai Parlamentului European.



    În România, rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,84%, potrivit datelor INS


    Creşterea economică a României, de 4%, anul trecut, a rămas robustă, dar s-a bazat mai mult pe consum şi mai puţin pe investiţii, a atras atenţia guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului anual al instituţiei. România se află, însă, printre ţările cu cea mai mică datorie publică, nivelul acesteia fiind de 35% din Produsul Intern Brut, a mai precizat el.


    În ceea ce priveşte nivelul de 3,84% al inflaţiei, anunţat pentru luna trecută de INS, şeful Băncii Centrale a explicat că aceasta a scăzut pentru că au coborât uşor preţurile la alimente, dar şi la mărfurile nealimentare. BNR a majorat, la jumătatea lunii mai, la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020. Tot in luna mai, Comisia Europeană estima că rata inflaţiei în România ar urma să se situeze la 3,6% în 2019 şi la 3% în 2020. Aflat la conducerea BNR din 1990, Mugur Isărescu a fost reconfirmat recent de Parlament pentru un nou mandat.





    Patru echipe românești de fotbal joacă în cupele europene.


    Vicecampioana României la fotbal, FCSB (fosta Steaua Bucuresti), a învins-o, joi, acasă, cu 2-0, pe Milsami Orhei, din Republica Moldova vecină, în manşa întâi a primului tur preliminar din Liga Europa. Tot joi, CSU Craiova a câştigat, cu 3-2, în deplasare, cu azerii de la FK Sabail. Marţi, campioana României, CFR Cluj a pierdut, cu 0-1, în deplasare, cu FC Astana din Kazahstan, în prima manşă a turului inaugural din Liga Campionilor. Partidele revanşă vor avea loc săptămâna viitoare. Câştigătoarea Cupei României, Viitorul Constanţa, va juca direct în turul doi preliminar al Ligii Europa, împotriva echipei belgiene FC Anvers, condusă de fostul internaţional român Ladislau Boloni.

  • Recomandări privind combaterea corupţiei

    Recomandări privind combaterea corupţiei

    Diagnosticele externe le confirmă pe cele emise, de doi ani şi
    jumătate, de preşedintele, opoziţia, societatea civilă şi presa de la
    Bucureşti.


    Marţi, Consiliul Uniunii Europene şi-a exprimat îngrijorările cu
    privire la modificarea legilor justiţiei în România    , despre care apreciază că
    ar putea submina eficacitatea activităţii judecătorilor şi procurorilor şi va
    reduce încrederea publicului în sistemul judiciar. Tot marţi, organismul
    anticorupţie al Consiliului Europei, GRECO, a apreciat că, sub guvernarea
    PSD-ALDE, România a făcut foarte puţine progrese în adoptarea de măsuri pentru
    a preveni corupţia     în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor şi
    pentru a răspunde la îngrijorările legate de controversata reformă a sistemului
    judiciar.


    Rapoartele GRECO exprimă preocuparea profundă în special în legătură cu
    faptul că autorităţile au ignorat complet recomandarea de a renunţa la crearea
    secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, percepută ca un mijloc
    de a-i intimida şi timora pe magistraţi. Pe de altă parte, GRECO salută anunţul
    făcut, luna trecută, de premierul sociual-democrat Viorica Dăncilă privind
    intenţia de a renunţa la controversatele reforme din domeniul justiţiei, despre
    care adversarii Puterii au spus în mod repetat că urmăresc subordonarea magistraţilor
    şi stoparea luptei anticorupţie. GRECO a cerut autorităţilor să prezinte
    progrese până pe 30 iunie 2020. E ultimul termen din procesul de evaluare, după
    care Consiliul Europei ar putea declara că situaţia din România nu e conformă
    cu standardele sale.


    Clasa politică de la Bucureşti a reacţionat prompt la
    rapoartele GRECO. Liderii opoziţiei, Ludovic Orban, PNL, şi Dan Barna, USR,
    spun că acestea confirmă că deciziile luate de PSD şi ALDE au avut ca scop
    blocarea luptei anticorupţie şi compromiterea independenţei justiţiei şi a
    statului de drept. Ei cer, la unison, desfiinţarea Secţiei speciale pentru
    investigarea magistraţilor. Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, reproşează
    experţilor GRECO o viziune părtinitoare, care face abstracţie, de pildă, de existenţa
    protocoalelor secrete încheiate între magistraţi şi serviciile de informaţii.


    Ministrul
    Justiţiei, Ana Birchall, crede că, pornind de la rapoartele GRECO, fiecare
    instituţie vizată trebuie să-şi facă propria analiză şi să ia măsurile ce se
    impun. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, spune
    că experţii GRECO au confirmat sesizările pe care Curtea Supremă le-a emis în
    legătură cu lipsa de transparenţă şi de dialog, cu riscul plecărilor din
    magistratură şi al promovărilor arbitrare, cu slăbirea independenţei
    judecătorilor şi procurorilor. Ea şi-a exprimat speranţa că aceia care au
    propus şi susţinut necondiţionat modificările legislative ce încalcă
    independenţa justiţiei îşi vor asuma rezultatul acţiunilor lor prin demisii sau
    retrageri decente din spaţiul public.

  • Retrospectiva săptămânii 23.06 – 29.06.2019

    Retrospectiva săptămânii 23.06 – 29.06.2019

    România îşi încheie preşedinţia Consiliului UE


    Pe 30 iunie se încheie mandatul României la preşedinţia Consiliului UE — primul în care Bucureştiul a asigurat, timp de şase luni, responsabilitatea de a prezida cele 28 de state membre ale blocului comunitar. Cele patru teme care au reprezentat baza agendei de lucru au fost “Europa convergenţei”, “Europa siguranţei”, “Europa, actor global” şi “Europa valorilor comune”. Mandatul ţării la preşedinţia Consiliului UE a fost marcat de momente cheie precum summit-ul de la Sibiu care a avut loc chiar de Ziua Europei, pe 9 mai, sau alegerile pentru Parlamentul European din 23 — 26 mai. Mandatul a fost apreciat drept unul de succes, atât de către premierul Viorica Dăncilă, căt şi la Bruxelles. Peste 90 de dosare legislative importante au fost finalizate în timpul mandatului românesc, a amintit şi şeful statului, Klaus Iohannis, care a prezentat, recent, la summitul de vară al Uniunii, un bilanţ al preşedinţiei româneşti la Consiliul UE. Principalele dosare vizează Uniunea Bancară, îmbunătăţirea regimului de muncă şi al drepturilor sociale, aprofundarea Pieţei Unice, decarbonizarea transportului şi progresul privind consolidarea Europei digitale.



    Reglementări pentru votul în diaspora


    Românii din afara ţării vor putea să voteze trei zile, iar votul prin corespondenţă va fi extins şi la alegerile prezidenţiale. Comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor electorale a aprobat, joi, în unanimitate raportul care cuprinde aceste modificări şi care va fi trimis celor două camere spre aprobare. Comisia parlamentară specială a mai decis ca listele suplimentare din străinătate să se genereze electronic, în momentul în care se înregistreză în sistem datele persoanelor ale fiecărui alegător care se prezintă la secţia de votare. De asemenea, s-a mai hotărât ca Ministerul de Externe să ceară statelor străine să anunţe numărul de cetăţeni români care se află pe teritoriile lor. Decizia vine după ce, la alegerile europarlamentare din 26 mai, românii din diaspora au stat la cozi interminabile la secțiile de votare, iar unii dintre ei nu au reușit să voteze. Modificările la legile electorale vor fi trimise, luni, Senatului ca primă cameră sesizată pentru adoptare, iar apoi Camera Deputaţilor, ca for decizional, le va dezbate şi aproba în plenul programat miercuri.



    Critici şi recomandări ale Comisiei de la Veneţia pentru Romania


    Comisia de la Venetia, organ consultativ al Consiliului Europei, aduce noi critici modificărilor din 2018 la legislaţia din justiţie şi face un apel la autorităţile române să limiteze drastic emiterea de ordonanţe de urgenţă în acest domeniu. Practica de a modifica legile justiţiei prin ordonanţe de urgenţă, se arată într-un document adoptat luni, slăbeşte posibilitatea de verificare a guvernului, este contrară principiului separaţiei puterilor în stat şi perturbă stabilitatea legislativă. În ceea ce priveşte Secţia specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, recent înfiinţată, experţii Comisiei susţin că motivele înfiinţării ei rămân neclare. Mai mult, atrag atenţia că aceasta riscă să fie un obstacol în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Preşedintele Klaus Iohannis subliniază că mesajul transmis de Comisia de la Veneţia este cât se poate de clar: guvernanţii au datoria sa repare prejudiciul adus sistemului judiciar, prin punerea în aplicare de îndată şi în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.



    Noua lege a pensiilor – adoptată în Parlamentul de la Bucureşti


    Noua lege a pensiilor din sistemul public a fost adoptată, miercuri, de plenul Camerei Deputaţilor, ca for decizional, după ce a fost reexaminata, întrucât fusese declarată parţial neconstituţională de CCR. Aceasta prevede o creştere treptată a punctului de pensie, de la 1.265 de lei la 1 septembrie, anul acesta, la 1.775 de lei în 2020 şi la 1.875 de lei în 2021. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţa se va indexa anual cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului mediu brut realizat, potrivit proiectului. Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariu, iar cei cu vechime între 10 şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă la fel câte un procent. De asemenea, potrivit noii Legii a pensiilor, se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Deşi nu a existat niciun vot împotriva, opoziţia a criticat noua lege a pensiilor despre care a spus că este un demers electoral.



    România a pierdut semifinala cu Germania de la EURO U21


    Selecţionata României a fost învinsă de Germania cu scorul de 4-2, joi seara, la Bologna, în semifinalele Campionatului European de fotbal Under-21 din Italia şi San Marino. In cealaltă semifinală, Spania a trecut de Franta cu 4-1. Românii au ajuns în penultima fază a competiţiei după ce au câştigat Grupa C, cu victorii clare în primele doua jocuri, 4-1 cu Croatia si 4-2 cu Anglia, si o remiza, 0-0, cu Franta. Tinerii tricolori au făcut un turneu foarte bun şi, prin calificarea în semifinale, şi-au asigurat participarea la Jocurile Olimpice de anul viitor, de la Tokyo.