Radio România Internațional

Tag: justitie

  • Desființarea secției speciale pentru magistrați, în discuție

    Desființarea secției speciale pentru magistrați, în discuție

    Subiectul desființării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) revine în prim-plan în România odată cu avizul dat în acest sens de Comisia de la Veneția. Aceasta a transmis Bucureștiului că demersul este oportun, reafirmând că superimunităţile acordate magistraţilor trebuie eliminate — Consiliul Superior al Magistraturii nu trebuie să devină un filtru pentru tragerea la răspundere penală a procurorilor sau a judecătorilor.



    Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a argumentat poziția Comisiei de la Veneţia – aşa-zisele garanţii pentru magistraţi reprezintă în realitate “nişte imunităţi”, care nu ar face decât “să arunce o umbră de îndoială asupra actului de justiţie”. În opinia ministrului, nu mai sunt argumente pentru a nu desfiinţa Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, iar decizia ar putea fi luată săptămâna viitoare, în Senat. Anterior, Camera Deputaților a dat aviz în favoarea CSM la trimiterea în judecată a procurorilor sau judecătorilor pentru orice fapte penale, inclusiv cele de corupţie.



    Stelian Ion: “Având în vedere această confirmare din partea unui organ independent al Consiliului Europei, format în principal din specialişti în drept constituţional, deci, iată, în afara acestui tumult intern, acestor dezbateri şi încleştări pe marginea acestei teme, având în vedere şi acest sprijin – şi ţin să mulţumesc membrilor Comisiei de la Veneţia şi raportorilor, mai ales pentru că au dat curs cu celeritate solicitării noastre – deci, având în vedere aceste lucruri, nu văd alte impedimente.”



    “Răspunsul Comisiei de la Veneţia confirmă că demersul meu ca preşedinte al Comisiei Juridice şi al colegilor mei senatori PNL privind eliminarea superimunităţilor pentru magistraţi a fost unul correct, a declarat liberala Iulia Scântei. Potrivit acesteia, prin desfiinţarea SIIJ se va închide un capitol ruşinos al ultimilor ani, când independenţa magistraţilor a fost luată cu asalt. USR PLUS, co-partener la guvernare al PNL, consideră că avizul Comisiei de la Veneţia nu este surprinzător, întrucât înfiinţarea secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost criticată de la bun început de toate instituţiile europene. Competenţele de corupţie trebuie să revină la DNA, iar amendamentele la lege trebuie eliminate – susţine USR PLUS.



    Din opoziție, însă, principalul partid, PSD, îşi menţine poziţia de a se opune oricărei modificări a legilor justiţiei, în absenţa unui larg consens între magistraţi cu privire la protecţia judecătorilor faţă de presiunea şi abuzurile de orice fel. Mai multe asociaţii ale magistraţilor din România consideră că preşedintele CSM ar trebui să demisioneze, în urma punctului de vedere comunicat de Comisia de la Veneţia. Condiţionarea trimiterii în judecată a magistraţilor suspectaţi de corupţie de încuviinţarea secţiilor CSM constituie un filtru neconstituţional şi scade încrederea publică în actul de justiţie, susţin asociaţiile din domeniu.





  • Tră reformă, ti dzuua ali Justiție

    Tră reformă, ti dzuua ali Justiție

    Avânda scupolu ta s’nsimneadză rolu şi simasia a putearillei giudicătoreşti, a partenerloru ali justiţie, a tutuloru oamiñiloru a nomlui cu scupolu ti anvărtuşearea-a statlui di dreptu, Dzuua ali Justiție fu apufusită tru România tru 1994 și easti sărbăturisită tru prota dumănică a meslui alunaru. “Himu tora un statu membru UE şi NATO, himu ligaţ di valorli a democraţiiloru anvărtuşiti europene şi himu tru praglu a unui proţes cabaia mari di alăxeri economiţi, suţiali şi politiţi”, să spuni tru un mesaju pitricutu, cu aestă furñie, di premierlu Florin Cîțu.



    “Tru aestu contextu, adăvgă el, reforma tru dumenea ali justiţie easti un proţes ţi lu ankisi di ma multu kiro coaliţia-a forţiloru proeuropene, cari cumăndusescu tora România. Nu va s’hibă lişoru. Ari nica mulţă cari voru ca justiţia s’armână nihăirlătică şi controlabilă. Ama, deadunu cu partenerlli a noştri instituţionali la nivelu european, himu acăţaţ tru un proţesu di vindicari ali justiţie di arăulu ţi ălli si adusi tru añilli di ma ninti”, cundilleadză premierlu.



    “Reforma-a sistemlui judiciar numata poati s’aşteaptă”, spuni și ministurlu di resortu, Stelian Ion, cari cundilleadză că, la Ministerlu ali Justiţie, cilăstăserli s’facu ti crişteari ritmolu a digitalizarillei tu instanţi, interconectarea-a instituţiilor cari au dumenii di lucru cari s’ndzimineadză, asiguripsearea-a hălăţlorur materiali şi loghistiţi ti buna disvărteari a lucurlui judiciaru, cum şi a coerenţăllei legislaţiillei tru domeniul ali justiţiei. Ministurlu zbură și ti obiectivili ali Românie la nivelul UE, dimi “degrevarea a instanţelor di giudicată, scutearea a MCV şi duţearea ma largu a lucărlui cu monitorizarea-a statlui di dreptu pritu mecanismul Rule of Law, modernizarea şi hăirlătica tu justiţia ditu România”.



    Tru mesajlu a lui, cumăndusearea a DNA spuni că tru multi locări ali societati aruşfetea ma largu easti prezentă, ti atea, curmarea a aliştei lăngoari lipseaşti s’armână un scupo cari s’nclleagă energhii, voli politică, resursi umani şi loghistică. A deapoa ca procurorii anticorupţie s-aibă hăirlătică tru lucurlu a loru, garanţiili di independenţă lipseaşti s’hibă tiñisiti şi năpoi anvărtuşiti.



    Prezidentulu a Consiliului Superior ali Magistratură (CSM), Mihai-Bogdan Mateescu, spuni, tru mesajlu pitricutu ti Dzuua ali Justiţiei, că easti ananghi di unitati tru cadurlu a sistemlui judiciaru. El luyurseaşti că justiţia ma largu va s’neagă tru lucru cu giudicători integri, echilibraţ, buni profesionişti, cu tiñie ti societate şi cu aprukearea cu nămuzi a tuturor vulnearabilităţloru interni, am ava s-aib4 hăirlăticu ti dealihea tru ună societate cari să-lli akicăsească loclu, rolu, importanţa reală, anaparti di sloganuri şi fără subiectivismu.



    Procurorul gheneralu a Parchetului di pi ningă Analta Curti di Casaţie şi Justiţie, Gabriela Scutea, pitricu, tu arada a llei, un mesaju tru cari spuni că ari argumenti vărtoasi, tru ligătura cu alanti autorităţ a statlui, că născănti direcţii di modernizari tru aestă dumeni caftă alăxearea a nomlui. Iara prezidentulu ali Analtă Curti di Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu, lugurseaşti că Justiţia ari ananghi ma multu ca vărnăoară di echilibru și caftă a componentiloru ditu sistemlu judiciar s’părăstisească a societatillei obiectivili comuni, acă ari născănti inerenti divergenţi cari iesu tu videală tru născănti temi.



    Autoru:Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Despre reformă, de ziua Justiției

    Despre reformă, de ziua Justiției

    Având menirea de a marca rolul şi importanţa puterii judecătoreşti, ale partenerilor justiţiei, ale tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept, Ziua Justiției a fost instituită în România în 1994 și este sărbătorită în prima duminică a lunii iulie. “Suntem acum un stat membru UE şi NATO, suntem racordaţi la valorile democraţiilor consolidate europene şi suntem în pragul unui proces masiv de schimbări economice, sociale şi politice”, se arată într-un mesaj transmis, cu acest prilej, de premierul Florin Cîțu.



    “În acest context, adaugă el, reforma în domeniul justiţiei este un proces deja demarat de coaliţia forţelor proeuropene, care conduce acum România. Nu va fi uşor. Sunt încă mulţi care îşi doresc ca justiţia să rămână ineficientă şi controlabilă. Însă, alături de partenerii noştri instituţionali la nivel european, suntem angrenaţi într-un proces de vindecare a justiţiei de răul care i-a fost adus în anii care au trecut”, subliniază premierul.



    “Reforma sistemului judiciar nu mai poate aştepta”, spune și ministrul de resort, Stelian Ion, care a precizat că, la Ministerul Justiţiei, preocupările sunt în direcţia creşterii ritmului digitalizării instanţelor, interconectării instituţiilor care au domenii de activitate care se intersectează, asigurării mijloacelor materiale şi logistice pentru buna desfăşurare a activităţii judiciare, precum şi a coerenţei legislaţiei în domeniul justiţiei. Ministrul a vorbit și despre obiectivele României la nivelul UE, anume “degrevarea instanţelor de judecată, ridicarea MCV şi continuarea monitorizării statului de drept prin mecanismul Rule of Law, modernizarea şi eficientizarea justiţiei din România”.



    În mesajul său, conducerea DNA arată că în multe zone ale societăţii corupţia continuă să fie prezentă, de aceea, combaterea acestui flagel trebuie să rămână un scop care să coaguleze energii, voinţă politică, resurse umane şi logistică. Iar pentru ca procurorii anticorupţie să fie eficienţi în munca lor, garanţiile de independenţă trebuie păstrate şi reconsolidate.



    Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mihai-Bogdan Mateescu, vorbeşte, în mesajul transmis de Ziua Justiţiei, de nevoia de unitate din cadrul sistemului judiciar. El apreciază că justiţia va continua cu judecători integri, echilibraţi, buni profesionişti, cu respect pentru societate şi cu asumarea onestă a tuturor vulnerabilităţilor interne, dar va progresa cu adevărat într-o societate care să îi înţeleagă locul, rolul, importanţa reală, dincolo de sloganuri şi fără subiectivism.



    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gabriela Scutea, a transmis, la rândul său, un mesaj în care arată că există argumente puternice, în relaţia cu celelalte autorităţi ale statului, că unele direcţii de modernizare în acest domeniu implică modificarea legii. Iar preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu, consideră că Justiţia are nevoie mai mult ca oricând de echilibru și cere componentelor sistemului judiciar să prezinte societăţii obiectivele comune, în ciuda unor inerente divergenţe care apar pe anumite teme.





  • Concluziili a aţilui ditu soni raportu MCV

    Concluziili a aţilui ditu soni raportu MCV



    Comisia Europeană veadi ună tendinţă hăirlătică tru reforma-a sistemlui judiciaru şi tru alumta contra ali aruşfeti ditu România, ama dimăndă că ma largu va u aibă tu mengă turlia cumu s-duţi catandisea până căndu va s’hibă tiñisiţ tuţ scupadzlli. Comisia publică, marță, raportul mutrinda progresili fapti di autoritățli di București ditu cadurlu a Mecanismului di Cooperari şi Verificari apufusitu nica di la aderarea ali Românie la UE, tru 2007, și a curi scăpo easti tamamu aţelu ta să scoată tu videală eventuali defecţiuni şi ta s’pripună cearei tu angrenajlu ali justiţie.



    A deapoa, Comisia salută şi aţea că, anlu aestu, s-deadi ună nauă silă tu planlu di reformă şi băgarea tu aradă a lucărloru ţi armasiră năpoi ditu kirolu 2017-2019. Di aestă itie – spuni Executivlu comunitaru — s’feaţiră jgllioati ninti tu ligătură cu tuti urminiili ditu cadurlu a MCV cari nu fură, nica, băgati tu lucru, a deapoa multi ditu aesti suntu aproapea tiñisiti, cara progresili va s’armănă tu idyea scară. Tru minduita-a Comisiillei Europeani, România lipseaşti s’lucreadză nica şi la alti şapti urminii ditu 2018 şi la dzaţi urminii ditu 2017. Easti cutugursită număsearea, tu ahurhita-a anlui ţi tricu, a procurorlui gheneral a văsiliillei şi a şeflui DIICOT, acă avea unu avizu negativ a Consiliului Superior ali Magistratură.



    Şi a CSM-lui ălli si da ună topcă lae, ntră altili ti minduita pi dauuă mutrinda scutearea di pi lucru a Secţiillei di Investigari a Infracţiuñilor ditu Justiţie, a curi existenţă şi funcţionari suntu lugursiti, Bruxelles, di sinferu. Tamamu tu dzuua anda fu faptu publicu năulu raportu MCV ali Comisie Europeană, Bucureşti, Curtea Constituţională ş-u ţănu, ama, apofasea ţi spuni că Secţia speţială tră magistraț easti constituţională şi nu poati s’hibă ncllisă că maş di Parlamentu, pritu unu nău nomu.



    Ministurlu ali Justiţiei, Stelian Ion, tăxi că va s’află cearei: Nu putem s’aştiptămu di la Curtea di Justiţie a Uniunillei Europeani s’nă ndreagă problemili interni. Nă si alăsă tută libirtatea s’făţemu aestu lucru. Tutunăoară, nu putemu s’aştiptămu maş di la justiţie s’hibă ndreapti aesti problemi, dimi, easti multu di simasie, tu harea di politicieañi ţi himu, ta s’aflămu ceareaia ti ncllidearea ntrăoară a aliştei Secţii di Investigari a Infracţiunilor ditu Justiţie şi lugursescu ma largu că proiectulu a Guvernului easti aţelu corectu şi va s’cilăstăsescu să’lli căndăsescu soţlli a melli parlamentari s’acaţă calea ti aestă cearei. Easti multu di simasie s’aprăftăsimu s’ncllidemu aestă Secţie cari, nica şi tru aistu raportu, fu cutugursită.”



    Tru ţi mutreaşti alumta contra ali aruşfeti, Comisia Europeană cundilleadză că număsearea-a unlui nău şef la DNA dusi la stabilitati instituţională. Catastisea agiumsi s’hibă cama bună andicra di 2019, ama DNA s’ampuliseaşti cu unu şingiru di provocări, ună di eali hiinda ixikea di personalu — nica spusi Comisia.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Concluziile ultimului raport MCV

    Concluziile ultimului raport MCV

    Comisia Europeană remarcă o tendinţă pozitivă în reforma sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei din România, dar anunţă că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia situaţiei până la îndeplinirea tuturor obiectivelor. Comisia a publicat, marți, raportul privind progresele înregistrate de autoritățile de la București din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit încă de la aderarea României la UE, în 2007, și al cărui scop este tocmai acela de a semnala eventuale defecţiuni şi de a propune remedii în angrenajul justiţiei.



    Or, Comisia salută faptul că, anul acesta, s-a dat un nou impuls reformei şi corectării regreselor din perioada 2017-2019. Ca urmare – spune Executivul comunitar – s-au înregistrat progrese în privința tuturor recomăndarilor din cadrul MCV care nu au fost, încă, puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite, dacă progresele rămân constante. În viziunea Comisiei Europene, România trebuie să mai lucreze la şapte recomandări din 2018 şi la zece recomandări din 2017. Este criticată numirea, la începutul anului trecut, a procurorului general al ţării şi a şefului DIICOT, în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii.



    Şi CSM primeşte o bilă neagră, între altele pentru poziţia ambiguă privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, a cărei existenţă şi funcţionare sunt considerate, la Bruxelles, preocupante. Chiar în ziua publicării noului raport MCV al Comisiei Europene, la Bucureşti, Curtea Constituţională şi-a menţinut, însă, decizia potrivit căreia Secţia specială pentru magistrați este constituţională şi nu poate fi desfiinţată decât de Parlament, printr-o nouă lege.



    Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a promis că va găsi soluţii: Nu putem aştepta de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene să ne rezolve problemele interne. Ni s-a lăsat toată libertatea să facem acest lucru. De asemenea, nu putem aştepta doar de la justiţie să fie rezolvate aceste probleme, ca atare, este foarte important, ca politicieni, să găsim soluţia pentru desfiinţarea grabnică a acestei Secţii de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi consider în continuare că proiectul Guvernului este cel corect şi voi încerca să îi conving pe colegii parlamentari să meargă pe această soluţie. Este foarte important să reuşim să desfiinţăm această Secţie care, inclusiv în cadrul acestui raport, a fost criticată.”



    În privinţa luptei împotriva corupţiei, Comisia Europeană notează că numirea unui nou şef la DNA a condus la stabilitate instituţională. Situaţia s-a îmbunătăţit faţă de 2019, dar DNA se confruntă cu o serie de provocări, una dintre ele fiind deficitul de personal – mai spune Comisia.



  • Parchetul European a devenit operaţional

    Parchetul European a devenit operaţional

    Parchetul European cu sediul la Luxemburg este responsabil cu anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care afectează bugetul Uniunii. Este, de fapt, primul parchet supranaţional care investighează şi urmăreşte penal frauda în materie de cheltuieli şi venituri, de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre şi un prejudiciu de cel puţin 10 milioane de euro). Spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului Uniunii Europene, corupţia activă şi pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale Uniunii constituie şi ele obiect al anchetelor Parchetului European. La fel şi participarea la o organizaţie criminală în cazul în care scopul principal al activităţilor acesteia este săvârşirea de infracţiuni împotriva bugetului Uniunii Europene.

    Comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, afirmă că lansarea Parchetului European va deschide o nouă etapă în istoria integrării europene. Principala misiune a acestui organism european este să protejeze fondurile Uniunii Europene de infractori, în interesul comun al cetăţenilor noştri. Parchetul European va monitoriza punerea în aplicare a instrumentului NextGenerationEU, veghind cu stricteţe ca fondurile să fie utilizate exclusiv în scopul de a ajuta economiile noastre să se redreseze în urma crizei – a mai spus Reynders.

    Parchetul European îşi va desfăşura investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisia Europeană, faţă de celelalte instituţii şi organisme ale Uniunii, precum şi faţă de statele membre şi va completa activitatea altor organisme şi agenţii comunitare, precum OLAF, Eurojust şi Europol, cooperând cu acestea şi cu autorităţile competente ale ţărilor membre care nu participă la Parchetul European, respectiv, Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca. Se estimează că va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3.000 de cazuri pe an.
    Parchetul condus de fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruţa Kovesi, ar fi trebuit iniţial să-şi înceapă activitatea la sfârşitul anului trecut, dar întârzierile în desemnarea de către statele membre a procurorilor lor delegaţi au afectat acest calendar.

    Procurorii delegaţi sunt însărcinaţi să desfăşoare în ţările membre anchetele şi urmărirea penală, în deplină independenţă faţă de autorităţile naţionale. La Luxemburg, Laura Codruţa Kovesi şi echipa sa de 22 de procurori vor superviza anchetele şi procedurile legale.


  • Raport GRECO despre România

    Raport GRECO despre România

    România continuă să aibă restanţe în ceea ce priveşte reformele în justiţie şi lupta împotriva corupţiei, conform celui mai recent raport al GRECO, organismul specializat în acest domeniu al Consiliului Europei. Potrivit documentului, România a pus în practică doar cinci din cele 18 recomandări ale GRECO. În ansamblu, autorităţile de la Bucureşti par să fie hotărâte să remedieze sau să renunţe la multe dintre reformele juridice controversate, adoptate în timpul precedentei administraţii social-democrate, constată raportul.



    Cu toate acestea, nivelul la care sunt implementate recomandările privind combaterea corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor rămâne nesatisfăcător. În ceea ce priveşte membrii Parlamentului, nivelul rămâne neschimbat, cu excepţia unor cerinţe procedurale, cu doar două din cele nouă recomandări implementate. Având în vedere importanţa acestor recomandări pentru prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor, GRECO subliniază că este necesară o acţiune mai hotărâtă pentru punerea în practică a acestora.



    În legătură cu prevenirea corupţiei în rândul judecătorilor şi procurorilor, raportul arată că sunt necesari paşi mult mai hotărâţi şi în această direcţie. În urma reformelor puternic criticate ale sistemului de justiţie penală (2017-2018) din România şi a deciziei GRECO de a aplica procedura sa ad-hoc, organismul Consiliului Europei recunoaşte acum că au fost luate unele măsuri şi iniţiative, care au potenţialul de a rectifica multe dintre neajunsuri.



    Raportul mai relevă că un rol mai puternic pentru Consiliul Suprem al Magistraturii în acest proces este încă necesar, iar implicarea puterii executive, adică a ministrului justiţiei, în numirea sau revocarea celor mai înalţi procurori ar trebui diminuată pentru a asigura independenţa judiciară. De asemenea, trebuie stabilite criterii clare şi obiective de promovare în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, care să ţină seama de calificările şi meritele reale ale acestora.



    La București, premierul liberal Florin Cîţu a afirmat că raportul GRECO arată că România este pe drumul cel bun. Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate şi nu vom mai vedea ceea ce s-a întâmplat în perioada 2017 – 2019, a mai spus el. GRECO îşi propune să îmbunătăţească capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupţiei prin monitorizarea respectării de către acestea a standardelor anticorupţie. El ajută statele să identifice deficienţele în politicile naţionale anticorupţie, fapt ce determină reformele legislative, instituţionale şi practice necesare. În prezent, acesta cuprinde cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, Belarus, Kazahstan şi Statele Unite.





  • Eliminarea MCV, o perspectivă tot mai îndepărtată

    Eliminarea MCV, o perspectivă tot mai îndepărtată

    În
    doar câteva săptămâni, optimismului triumfalist al actualului Guvern de
    coaliție de centru-dreapta de la București îi ia locul un pesimism fie și numai
    moderat. Pentru început, un scurt memento! Luna trecută, premierul liberal
    Florin Cîțu se felicita că, după mulți ani de la crearea lui, Mecanismul de
    Cooperare și Verificare, de monitorizare a Justiției românești, ar putea deveni
    istorie, Comisia Europeană – spunea el – susţinând eliminarea acestuia spre
    finalul anului în curs. Acuzându-și adversarii politici social-democrați că, la
    guvernare fiind, s-au făcut, într-un trecut nu foarte îndepărtat, vinovați de
    derapaje ce impuneau menținerea MCV-ului, actualii deținători de centru-dreapta
    ai Puterii consideră că accederea lor în fruntea Statului este o garanție că
    lucrurile sunt pe drumul cel bun.


    După 13 ani în care România a fost
    subiect al unei monitorizări excepţionale din partea Comisiei Europene, cu
    regrese majore în 2018 şi 2019, am încredere că eforturile noastre
    intensificate în perioada următoare vor duce la o funcţionare normală şi
    predictibilă a statului de drept în România     – afirma și vicepremierul Dan
    Barna, care întărea că încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare este
    unul din obiectivele majore ale actualului Guvern.


    Reversul a sosit, însă, în
    prima zi a acestei săptămâni, din partea Franţei! Un raport de informare al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul
    de la Paris cu privire la statul de drept în Uniunea Europeană arată că
    eliminarea MCV-ului este prematură, atât timp cât obiectivele stabilite nu sunt
    îndeplinite. În cazul României este vorba de garantarea unui proces judiciar
    mai transparent şi mai eficient, mai ales prin consolidarea şi
    responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii; de înfiinţarea unei
    Agenţii de Integritate capabile să ia decizii imperative, care să ducă la
    sancţiuni de descurajare; de continuarea anchetelor profesioniste şi imparţiale
    asupra acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt, precum şi de măsuri suplimentare
    de combatere a corupţiei, în special în administraţia locală.


    Comisia pentru
    afaceri europene din Senatul de la Paris aminteşte și că, în ultimul său raport
    MCV scris, Comisia Europeană atrăgea atenţia că dinamica reformelor din România
    a dispărut în cursul anului 2017 şi că evoluţia din primele luni ale lui 2019 a
    dat motive de îngrijorare. Ulterior – se mai arată – Comisia a salutat dorinţa
    Guvernului de la București de a-şi revizui abordarea, dar progresele nu pot fi
    notate doar pe baza unor angajamente politice.


    În fine, Parisul crede că
    Uniunea Europeană ar trebui să fie exemplară în promovarea și respectarea
    statului de drept, pe care l-ar dori inclus printre prioritățile Președinției
    franceze a Consiliului Uniunii, din prima jumătate a anului viitor.



  • Deputaţii au votat pentru desfiinţarea SIIJ

    Deputaţii au votat pentru desfiinţarea SIIJ

    Camera Deputaților de la București a adoptat, miercuri, proiectul privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, o promisiune a actualei coaliții de guvernare de centru-dreapta.


    Denumită și Secția Specială, aceasta fusese introdusă în lege în perioada în care la putere se afla PSD și a stârnit vii controverse în societatea românească, fiind criticată și la nivelul organismelor europene specializate. Noua structură fusese operaționalizată în noiembrie 2018, primind competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, dar şi în situaţia în care alături de aceștia sunt cercetate şi alte persoane. Temerea era că Secția ar putea fi folosită pentru a influența mersul anchetelor în cazul unor mari dosare de corupție, inclusiv cu implicare politică.


    Înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost o mare eroare. Consider că este o ruşine în privinţa Justiţiei române, privind retroactiv şi văzând bilanţul acestei secţii, a declarat, miercuri, actualul ministru de resort, Stelian Ion. El a subliniat că dincolo de câteva anchete targetate, în special, pe magistraţii curajoşi, nu au existat niciun fel de rezultate.


    Dimpotrivă, 6.000 de dosare acum sunt nesoluţionate, sunt blocate efectiv, a mai explicat demintarul. El a menţionat că faptele de corupţie şi cele care ţin de criminalitate organizată şi terorism trebuie să fie anchetate de procurori specializaţi.


    Desființarea Secției Speciale de către deputați nu s-a produs în forma propusă de guvern, ci cu un amendament limitativ, care prevede că judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu numai cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Rezultatul reprezintă un compromis la nivelul coaliției de guvernare formată din PNL, USR-PLUS și UDMR, dar unii politicieni speră ca Senatul, care este camera decizională în acest caz, să facă unele ajustări. Amendamentul privind filtrul CSM se anunță a fi folosit de social-democraţi ca argument pentru atacarea legii la Curtea Constituţională. PSD și AUR, din opoziție, s-au opus desființării Secției Speciale, votând împotriva în Camera Deputaților.


    Deputata PSD Simona Teodoroiu susține că peste o mie de magistraţi au trimis conducerii Camerei Deputaţilor un memoriu prin care cer respingerea proiectului şi sesizarea organismelor internaţionale competente.


    Preşedintele Camerei, liderul PNL, Ludovic Orban, spune însă că nu a primit acest memoriu și că obiectivul a fost desființarea structurii respective.


    Politicienii AUR s-au pronunțat pentru păstrarea și reformarea acesteia. Proiectul a trecut cu 171 de voturi pentru, 136 împotriva și două abțineri.


    Desființarea Secției Speciale este și o recomandare formulată în raportul Comisiei Europene privind România, ca o condiție pentru încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.



  • Deputaţii europeni avertizează Comisia să activeze fără întârziere mecanismul statului de drept

    Deputaţii europeni avertizează Comisia să activeze fără întârziere mecanismul statului de drept

    Noul regulament de protecție bugetară este o realizare istorică pentru Uniunea Europeană. Cu acest lucru putem fi de acord cu toții. Pentru prima oară în istoria sa, forul comunitar are la dispoziție un instrument prin care să își protejeze bugetul de nerespectarea principiilor statului de drept, a spus într-o dezbatere în Parlamentul european comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn.


    Dorit de mai multă vreme de legislativul comunitar și de câteva state membre, precum Olanda, mecanismul a fost în cele din urmă pus la punct anul trecut. A fost rodul unui compromis între propunerile Comisiei, planurile statelor membre și ideile Parlamentului European.

    Până în ultima clipă însă, Ungaria și Polonia au fost nemulțumite de ideea ca banii europeni să fie acordați doar dacă sunt respectate principiile statului de drept. Au amenințat chiar că vor bloca prin veto adoptarea planului de relansare economică în urma crizei provocate de pandemia de Covid 19 și a bugetului comunitar pentru următorii 7 ani.

    Soluția găsită a fost ca mecanismul să nu fie folosit efectiv de Comisie până când Curtea de Justiție a Uniunii nu se va pronunța asupra eventualelor plângeri.

    Depuse ,între timp, de cele două state pe motiv că astfel de condiții nu au niciun temei juridic în tratatele comunitare, interferează cu competențele statelor membre și încalcă legislația Uniunii, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului polonez.

    70 de zile, cam atât a trecut de când mecanismul este teoretic în vigoare. În tot acest timp, în Ungaria, cel mai mare post de radio independent a încetat să mai emită. Aceste 70 de zile au fost folosite de Polonia pentru a continua să submineze independența judecătorilor, a atras atenția la dezbaterea din legislativul comunitar europarlamentara olandeză Lara Wolters.

    Comisia face prea puțin pentru a se impune, iar acest lucru mă îngrijorează, a mai spus ea.

    Polonia şi Ungaria au fost criticate însă în mod frecvent de Bruxelles pentru încălcarea statului de drept, iar la adresa lor au fost lansate numeroase proceduri de încălcare a tratatelor comunitare.

    În aşteptarea unei decizii din partea Curții de Justiție, Parlamentul european cere Comisiei să găsească totuşi mijloace de aplicare imediată și efectivă a mecanismului.

    Un proiect de rezoluție pe această temă urmează să fie supus votului în legislativ săptămâna viitoare.


  • Decizii în dosare de răsunet

    Decizii în dosare de răsunet

    Încă
    din 2009, de la alegerile prezidențiale care l-au declarat învingător, pentru
    un al doilea mandat, pe Traian Băsescu, asupra corectitudinii campaniei
    electorale şi scrutinului au planat unele semne de întrebare care nu și-au
    găsit, însă, un răspuns clar. Până marți! Când, după mulți ani de intrumentare,
    justiția română a pronunțat sentințe grele, de condamnare la închisoare cu
    executare, într-un dosar privind finanţarea campaniei electorale a fostului șef
    de centru-dreapta al Statului. Protagonistele sunt fostul ministru al
    Dezvoltării, Elena Udrea, colaborator apropiat al ex-președintelui şi
    coordonator informal al campaniei lui prezidenţiale, şi Ioana Băsescu, notar
    public – însăși fiica cea mare a omului politic. Elena Udrea a primit 8 ani de
    închisoare, iar Ioana Băsescu – 5, pentru acuzaţii de spălare de bani şi instigare
    a altor persoane la luare de mită.

    Anchetele desfăşurate de procurorii
    anticorupţie au scos la iveală fapte de abuz de putere, fraudă şi atribuirea de
    contracte de stat în schimbul mitei pentru susţinerea campaniei prezidenţiale.
    Ar fi fost obţinuți, în acest fel, aproximativ 1,6 milioane de lei
    (echivalentul a peste 300 de mii de euro). Cele
    două acuzate au negat permanent învinuirile, iar, marți, fostul ministru al
    Dezvoltării s-a declarat profund şocată de verdictul pe care îl consideră
    nedrept: nu am omorât, nu am violat, nu am fugit cu banii acasă! -
    a spus Elena Udrea. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
    După ce motivarea va fi redactată pe larg, dosarul va ajunge la Instanța
    supremă, unde va fi luată decizia finală.

    Nu același lucru se poate spune
    despre un al dosar de pe masa Justiției – cel al protestului de la București,
    din 10 august 2018, împotriva Guvernului PSD de atunci. Printr-o decizie
    definitivă, Tribunalul Bucureşti a respins cererea DIICOT de redeschidere a
    urmăririi penale, dosarul fiind clasat, astfel că şefi ai Jandarmeriei
    de la acea vreme nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia, considerată de
    unii disproporționată, împotriva manifestanţilor la acel miting. Iniţial, în
    iunie anul trecut, DIICOT a clasat dosarul privind protestul din 10 august -
    atât partea în care erau cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind
    o tentativă de lovitură de stat. Ulterior, fostul procuror-şef al DIICOT a
    infirmat parţial soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea urmăririi penale
    doar în cazul foştilor şefi ai jandarmilor. Acum, după decizia de marți a
    Tribunalului Bucureşti, reprezentanţi nemulțumiți ai unor asociaţii civice
    anunţă că vor da România în judecată la CEDO.

  • Secţia specială din Parchet se desfiinţează

    Secţia specială din Parchet se desfiinţează

    Înființată în 2018, în timpul guvernului PSD, Secția
    pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) de la București, numită
    și Secția Specială, se desființează. În relativ scurta sa existență, această
    instanță a generat numeroase controverse, iar decizia executivului de a o
    dizolva vine în acord cu recomandările instituţiilor europene şi
    internaţionale. S-a spus despre această Secție că a fost inventată de PSD
    pentru a-și salva oamenii cu dosare penale și pentru a-i pune la punct pe
    magistrații intransigenți. Cea mai mediatizată acțiune a SIIJ a fost punerea
    sub control judiciar a Laurei Codruța Kovesi, fost procuror șef al DNA, funcție
    în care aceasta a obținut rezultate remarcabile – politicieni importanți, dar și
    magistrați au fost condamnați pentru cazuri de corupție. Punerea sa sub control
    judiciar s-a produs chiar în perioada negocierilor pentru funcția de procuror
    general european, funcție pe care, de altfel, ulterior, Codruța Kovesi a
    obținut-o. Interdicțiile de a părăsi țara și de a discuta cu presa care-i
    fuseseră impuse au fost ridicate câteva zile mai târziu de instanța supremă,
    care a constatat neîndeplinirea condițiilor necesare începerii urmăririi
    penale.

    Conform bilanțului Ministerului Public pe 2019, Secția de anchetare a
    infracțiunilor comise de magistrați a finalizat doar două rechizitorii – din
    417 dosare, 415 au fost clasate, iar niciun dosar de corupţie nu a fost trimis
    în judecată. Rezultatele activității acestei structuri sunt catalogate de
    actualul ministru al Justiției drept rușinoase, iar desființarea acesteia este
    un act de normalitate, spune Stelian Ion: Justiţia nu începe şi
    nu se termină cu SIIJ. Sunt multe alte probleme, dar aceasta a fost o chestiune
    asumată în programul de guvernare, asumată prin memorandumul care prevede nişte
    paşi importanţi pentru ridicarea MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare al
    UE), pentru că toate organismele europene, GRECO (Grupul statelor împotriva
    corupției), Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană, în cadrul rapoartelor
    MCV, au spus la unison că
    înfiinţarea acestei secţii speciale reprezintă un regres.

    Din opoziţie,
    senatorul PSD Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiţiei, a criticat
    proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracţiunilor în
    Justiţie. În opinia sa, este un amestec politic în treburile justiţiei, în
    condiţiile în care proiectul de desființare a primit aviz negativ de la CSM. La
    momentul propunerii de înfiinţare a Secţiei Speciale, Consiliul Superior al
    Magistraturii contestase vehement acest demers, a reamintit, însă Stelian Ion.
    Ministrul a mai precizat că se doreşte revenirea la situaţia anterioară
    existenţei acestei secţii, iar dosarele care-i privesc pe magistraţi se vor
    întoarce la unităţile de parchet competente să le soluţioneze: cele de crimă
    organizată vor merge la DIICOT, faptele de corupţie la DNA, iar celelalte – la
    parchetele de pe langă Curţile de Apel şi Parchetul General.

  • !!! Campanie electorala Raportul privind respectarea statului de drept

    !!! Campanie electorala Raportul privind respectarea statului de drept

    Raportul privind statul de drept al Comisiei Europene, publicat la finele
    lunii septembrie, critică Ungaria și Polonia, pentru derapajele privind respectarea
    statului de drept. Ingerințele asupra independenței justiției, subminarea
    libertății presei și corupția sunt principalele constatări referitoare la
    situația statului de drept în statele membre.


    Și România a fost criticată în raportul UE din cauza măsurilor cu impact
    negativ asupra justiției, în timp Parlamentul European a aprobat o rezoluție
    împotriva Bulgariei, din cauza corupției endemice din statul vecin. Eugen
    Tomac, eurodeputat din grupul popularilor, explică îngrijorările exprimate de
    la Bruxelles:


    Uniunea Europeană este clădită
    tocmai pentru a apăra aceste valori: democrație, pace, stat de drept. Atunci
    când unul din pilonii de bază ai Uniunii Europene sunt puși sub semnul
    întrebării de către un stat membru sau altul, Uniunea are instrumente prin care
    reacționează, iar acest raport arată foarte clar că sunt principii pe care
    nimeni nu are dreptul să le pună în discuție. Faptul că statul încearcă să dea un alt sens setului de principii
    care stă la baza Uniunii în Ungaria și în Polonia, ridică foarte multe
    îngrijorări și bineînțeles că aceste chestiuni sunt reflectate și negociate
    intens între Uniunea Europeană și statele membre.

    De altfel, aceste
    semnale vor fi parte și din dezbaterea
    Parlamentului European în ceea ce privește alocarea de finanțări pe viitor,
    condiționate de respectarea statului de drept. Statul de drept înseamnă să ai o
    justiție independentă, să ai instituții depolitizate și eficiente care servesc
    cetățeanul și nu politicieni ahtiați după putere care utilizează instituțiile în
    scopuri politice, încercând să pună sub semnul întrebării principiile
    fundamentale care definesc statul de drept. Din acest punct de vedere, este
    esențial ca toată lumea să înțeleagă că sunt principii de la cer nimeni nu
    abdică și tocmai de aceea societățile care fac parte din Uniunea Europeană sun
    diferite de restul lumii.





    Ungaria și Polonia se opun condiționării fondurilor europene de respectarea
    statului de drept și amenință că vor boicota votul din Parlamentul European.
    Eugen Tomac, însă, este ferm convins că rezoluția va trece de votul forului
    legislativ, indiferent de poziția celor două state:






    Orice stat care crede că poate
    confunda persoana cu instituția și se așează deasupra acestor principii
    esențiale și vitale pentru un stat funcțional unde cetățenii trebuie să fie
    apărați de instituții, nu politicienii, sunt absolut sigur că această rezoluție
    va avea suportul necesar în Parlamentul European pentru că sunt chestiuni care
    trebuie tratate cu maximă seriozitate, nu cu superficialitate sau cu încercări
    brutale ale unor politicieni de a substitui unor instituții.


  • Procurorii europeni au depus jurământul

    Procurorii europeni au depus jurământul

    Parchetul
    European şi-a început oficial activitatea, printr-o ședința inaugurală
    desfășurată luni la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Noua instituție
    comunitară este condusă de Laura Codruţa Kövesi, fosta șefa a Direcţiei
    Naţionale Anticorupţie din România.


    Mă angajez solemn să îmi exercit
    funcţia în deplină independenţă, în interesul Uniunii în ansamblul său, să nu
    solicit şi să nu accept instrucţiuni de la nici o persoană sau entitate
    exterioară Parchetului European. Mă angajez, de asemenea, să respect obligaţia
    de confidenţialitate în ceea ce priveşte orice informaţie deţinută de Parchetul
    European.

    Acesta a fost angajamentul solemn rostit de Kövesi şi de
    procurorii europeni, între care se află și un alt român – Cătălin-Laurenţiu
    Borcoman.


    Parchetul European este un organ independent însărcinat cu
    investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor
    infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (de
    exemplu, fraudă, corupţie sau fraudă transfrontalieră în materie de TVA care
    depăşeşte 10 milioane de euro). În acest scop, nouă instituție, cu sediul la
    Luxemburg, desfăşoară investigaţii, efectuează acte de urmărire penală şi
    exercită acţiunea publică în faţa
    instanţelor competențe din statele membre.


    În prezent, 22 de state participă la
    această cooperare consolidată: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia,
    Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania,
    Luxemburg, Malta, Cehia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi
    Olanda.


    Într-un interviu acordat ziarului El Pais, Laura Codruţa Kövesi subliniază
    că Parchetul pe care îl conduce este un
    mijloc de apărare a statului de drept în UE şi îşi exprimă dorinţa de a crea o
    instituţie independentă, pentru a demonstra că legea este aceeaşi pentru toată
    lumea. Activitatea noului procuror european este crucială pentru credibilitatea
    UE, mai ales pe fondul unor cazuri de corupţie apărute în ultimii ani în
    Spania, Bulgaria, România sau Malta, al unor scandaluri financiare în Olanda
    sau Danemarca sau al unor încercări de subminare a legii în Polonia sau Ungaria,
    comentează publicația spaniolă.


    În România, Kovesi a fost revocată de la
    conducerea DNA în urmă cu doi ani, la solicitarea ministrului justiției din
    guvernul social-democrat de la vremea respectivă, pentru, cităm, ”acte şi
    fapte de netolerat într-un stat de drept”. Măsura, controversată, a fost
    criticată de opoziție și a stârnit emoții în societatea românească. Recent,
    Laura Codruţa Kovesi a câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
    procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţie înainte de
    incheierea mandatului. CEDO a decis în unanimitate că i s-au încălcat
    drepturile la un proces echitabil şi la liberă exprimare.

  • Retrospectiva săptămânii 16.02 – 22.02.2020

    Retrospectiva săptămânii 16.02 – 22.02.2020

    Român ucis în atentatul din Germania


    Ministerul de Externe
    de la Bucureşti a confirmat, joi, că un român se numără printre victimele
    dublului atac din Germania, care a vizat imigranţi, atac comis în oraşul Hanau,
    din apropiere de Frankfurt. Ministerul a condamnat ferm orice act de violenţă
    şi manifestare xenofobă. Seful diplomaţiei, Bogdan Aurescu, a decis ca
    repatrierea să fie asigurată prin fondul pentru situaţii de urgenţă. Miercuri
    seara, un german de 43 de ani a ucis nouă oameni în două cafenele cu narghilea
    din Hanau, iar în afara românului, victimele sunt imigranţi de origine kurdă,
    bulgară şi bosniacă, dar şi trei germani.

    Clasa politică a acuzat formaţiunea
    de extremă dreapta Alternativa pentru Germania că inspiră, prin mesajele ei,
    acţiunile violente. Co-preşedintele formaţiunii, fostul creştin-democrat,
    Alexander Gauland, a respins vehement acuzaţiile Cancelarul federal Angela
    Merkel a denunţat ceea ce a numit ‘otrava reprezentată de rasism în Germania’. Ne
    opunem cu forţa şi determinare tuturor celor care încearcă să divizeze Germania    ,
    a mai spus Angela Merkel. La Poarta Brandenburg din Berlin, câteva sute de
    oameni au comemorat victimele atacurilor, formând un amplu lanţ uman în jurul
    porţii. Manifestări similare au avut loc în multe oraşe germane.


    Audieri în Parlamentul de la Bucureşti a miniştrilor desemnaţi

    Premierul
    desemnat al României, Ludovic Orban, va merge, luni, în faţa Parlamentului să
    ceară votul de învestitură pentru noul său cabinet. Cei 16 miniştri ai
    cabinetului Orban II, în aceeaşi structură şi componenţă ca şi Guvernul demis
    prin moţiune de cenzură, au fost audiati, timp de trei zile, săptămâna trecută,
    în comisiile de specialitate ale Legislativului de la Bucuresti.

    Planul PNL
    este respingerea a două guverne, astfel încât să se poată ajunge la dizolvarea
    Parlamentului şi declanşarea anticipatelor. Acestea ar putea avea loc, după cum
    spunea Ludovic Orban, în intervalul 15-30 iunie, în aceeaşi perioadă cu
    alegerile locale. PSD a anunţat, însă, ca nu va participa la votul de
    învestitură. În cazul în care cvorumul nu va fi îndeplinit, votul de
    învestitură pentru guvernul Orban II ar putea fi amânat. Tot pe 24 februarie,
    Curtea Constituţională a Romaniei va dezbate sesizarea depusă de preşedinţii
    celor două Camere ale Parlamentului, care au reclamat faptul că seful statului,
    Klaus Iohannis, l-a desemnat tot pe premierul demis să formeze un nou executiv,
    ceea ce ar încălca, în opinia lor, voinţa legislativului.



    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat
    decretele de numire pentru procurorii şefi propuşi de ministrul Justiţiei


    Seful statului român,
    Klaus Iohannis, a semnat, joi, decretele de numire pentru procurorii şefi
    propuşi de ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu. Astfel, Gabriela Scutea va fi
    în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
    Crin-Nicu Bologa la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Elena-Giorgiana Hosu la
    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
    Terorism. Cei trei procurori şefi au fost numiţi pe o perioadă de
    trei ani. Numirile au fost făcute de preşedinte, deşi Gabriela Scutea şi Elena
    Giorgiana Hosu au primit avize negative de la Consiliul Superior al
    Magistraturii. Klaus Iohannis a explicat că nu a ţinut cont de avizul negativ al
    Consiliului, pentru că i s-a părut parţial destul de superficial şi a
    considerat că propunerile ministrului Cătălin Predoiu au fost corecte.

    Decizia
    preşedintelui a fost criticată atât de reprezentanţii PSD, cât şi
    de cei ai USR, pentru că a ignorat avizul
    negativ al CSM în cazul celor două procuroare. Vicepreşedintele Senatului,
    social-democratul Robert Cazanciuc, a explicat că MCV şi GRECO recomandă să se
    respecte punctul de vedere al CSM la numirea noilor procurori şefi. La rândul
    său, într-un mesaj postat pe Facebook, liderul USR, Dan Barna, a afirmat că
    numirea unor procurori şefi care au primit aviz negativ de la CSM reprezintă o
    greşeală greu de explicat. În opinia sa, decizia preşedintelui României este o
    acţiune oportunistă, într-un context politic convenabil actualei puteri.



    Moneda naţională românească, leul a înregistrat un nou minim istoric în raport cu cea europeană


    Moneda naţională
    românească, leul, s-a depreciat, joi, cu 0,45 bani (0,09%) faţă de euro, moneda
    europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul stabilit de Banca Naţională
    a României este de 4,7834 lei/euro. Leul a mai atins o cotaţie minimă record pe
    21 noiembrie, când cursul a fost de 4,7808 lei/euro.

    Deprecierea uşoară a leului este corelată cu
    deprecierile din regiune, în condiţiile în care zlotul şi forintul s-au
    depreciat în urma unor mişcări de fluxuri internaţionale, spune ministrul
    interimar al Finanţelor, Florin Cîţu. În opinia sa, dobânzile vor continua să
    scadă şi încrederea investitorilor să crească. Premierul interimar Ludovic Orban a
    declarat că situaţia economică a ţării este foarte stabilă şi nu există
    ‘absolut niciun fel de risc’ de apariţie a unui dezechilibru major. Prim ministrul a
    menţionat că are încredere în stabilitatea monedei naţionale şi a cursului de
    schimb.