Radio România Internațional

Tag: Maramures

  • Bryan Jardine (SUA)

    Bryan Jardine (SUA)

    Bryan Jardine este avocat
    și locuiește în România de peste 20 de ani. S-a născut în Connecticut, însă
    vine din Los Angeles, California, unde și-a început cariera de avocat. Cariera
    este cea care l-a adus prima oară în anii ’90 la București, unde a rămas un
    an, după care s-a întors în această zonă a Europei, pentru a lucra câțiva ani
    la Budapesta. De ce a ales Bryan Jardine să revină în România ne mărturisește
    în minutele care urmează:


    Prima dată am venit aici în 1996 pentru un contract de un an și m-am
    întors în Statele Unite, dar am avut șansa să vin înapoi în zonă în 1998 și am
    locuit câțiva ani la Budapesta. Am lucrat ca avocat în California, în domeniul
    litigiilor, care era ceva mai conflictual. Mi-am dorit să fac avocatură într-un
    domeniu mai cooperant, cum sunt afacerile și m-am gândit că aș avea o
    oportunitate în Europa de Est, la 5-6 ani după deschidere, după căderea
    comunismului. Atunci multe firme americane și britanice erau interesate să vină
    în România, erau mulți clienți care au dorit să facă investiții aici, iar din
    acest motiv m-am gândit că va fi mai interesant pentru mine să lucrez aici,
    față de ceea ce făceam în Statele Unite.


    Bryan Jardinea avut ocazia de a vedea cum a evoluat
    România în toți acești ani, după căderea zidului comunist în Europa de Est, dar
    și în perioada dinainte ca țara noastră să acceseze spațiul comunitar. Ne
    povestește cum a receptat toate aceste schimbări:


    Cred că este mai impresionantă schimbarea din ultimii 10 ani, față de
    ce s-a întâmplat aici cu 10 ani înainte. Probabil cel mai important motiv
    pentru acest lucru este faptul că România a devenit membră a Uniunii Europene.
    Multă lume zice că, dacă ești membru UE, înseamnă că primești niște fonduri
    europene, dar pentru mine, ca avocat, acest lucru are altă perspectivă. Eu am
    văzut că au venit niște directive legislative de la Bruxelles, s-a creat o nouă
    legislație mai integrativă față de restul Europei. Multe astfel de legi nu sunt
    foarte populare și cred că au fost puțin impuse din afară, dar ele reprezintă
    un avantaj, pentru că, dacă ne dorim ca România să fie integrată în rândul
    țărilor europene, este necesară implementarea unor legi aliniate cu restul
    Europei. Iar acesta este un mare avantaj. Încă avem de făcut pași importanți pe
    viitor, dar eu cred că s-au făcut multe progrese în ultimii 10 ani.






    În afară de avocatură, Bryan
    Jardine este foarte activ în timpul său liber: este implicat în acțiuni
    caritabile, cântă la chitară, face înregistrări de voce la un studio
    specializat și a învățat limba română. Acum se poate spune că s-a integrat pe
    deplin în România.


    Nu a fost un plan, când am venit aici acum 20 de ani. Nu am avut nicio
    legătură cu această țară, nu am rude în România, nu am avut nicio iubită
    româncă. Atâta doar că vorbeam spaniola, fiindcă am locuit câțiva ani în
    America Latină și m-am gândit că îmi va fi mai ușor să învăț limba română, date
    fiind rădăcinile latine comune. Acesta a fost primul motiv. Știam despre
    România ce se auzea la știri, despre Ceaușescu, Nadia Comăneci, Dracula, cam ca
    restul de 99% dintre americani. Însă, după ce am ajuns aici, am observat că
    este o țară foarte interesantă, cu o cultură foarte bogată, diferită de restul
    țărilor din această zonă a Europei, atât din punct de vedere cultural, cât și
    al limbii. Aici e un spirit mai latin, eu am fost în Ecuador, Argentina și
    Brazilia, iar pentru mine aici e sufletul mai cald. Soția mea este americancă,
    nu e româncă, dar îi place aici și suntem implicați în diverse activități. Avem
    o rețea socială caritabilă foarte extinsă, eu am fost membru al Comisiei
    Fulbright acum câțiva ani și am pus niște rădăcini aici. Ne place foarte mult
    țara și, dacă o comparăm cu restul lumii acum, în special Statele Unite, unde e
    ceva mai periculos, am observat că, dacă sunteți liniștiți, e o țară ok. Nu
    sunt oameni violenți aici, nu avem criminalitate foarte crescută, e multă
    siguranță pentru copii și pentru viață aici. Un alt avantaj pentru noi este că,
    dacă vrem să mergem în concediu în Europa, în Roma, la Istanbul sau în Anglia,
    e foarte ușor să mergem, plecăm din Otopeni și ajungem în câteva ore și ne
    găsim într-o țară cu o cultură 100% diferită.


    Bryan Jardinese simte acasă în România, sau mai
    degrabă ar putea spune că are două locuri pe care le numește acasă: România și
    Statele Unite. Sunt locuri unde are familie și în care a construit ceva și
    între care încearcă să se împartă în mod egal.


    Plecăm în concediu, pentru că avem copii, iar bunicii sunt acolo, în
    Statele Unite, în Carolina de Nord și suntem foarte așteptați să mergem. Avem o
    casă acolo și vrem să fim împreună cu toate rudele, dar, după câteva săptămâni
    vrem să ne întoarcem, pentru că aici avem afacerea, multe lucruri pe care vrem
    să le facem, avem prieteni și școala copiilor. După două-trei săptămâni suntem
    gata să ne întoarcem aici, dar suntem cu un picior în fiecare cultură.


    Schimbările din România sunt
    evidente, dar există și multe domenii în care e de lucru. Ce părere are Bryan
    Jardine?


    Sunt mai multe restaurante bune și sunt mult mai multe distracții
    sociale. Marfa de consum e mai accesibilă acum și acesta e un avantaj, dar e
    păcat că încă lipsește infrastructura pentru a ajunge în unele părți ale țării.
    Sunt zone minunate, cum ar fi Dunărea sau Dealu Mare, Maramureș sau
    Transilvania, dar se ajunge foarte greu acolo cu mașina și e păcat. Dacă ar fi
    mai accesibile pentru turism, ar fi un avantaj pentru România.




    La început de An Nou, Bryan
    Jardine a dorit să transmită un mesaj plin de speranță celor care ne ascultă:



    Aveți răbdare, pentru că e o țară minunată și
    de multe ori putem spune că iarba e mai verde la vecini. Toți avem probleme. Eu
    cred că avem o viață bună aici. E greu, dar depinde cum vrem să ne uităm la
    pahar, la partea plină sau la partea goală. România este acum mult mai bună ca
    societate și ca țară, decât a fost în anii ’90 și sper
    că în următorii 10- 20 ani va fi și mai bună. Trebuie să avem un viitor mai
    luminos.

  • Botiza

    Botiza


    În luna
    noiembrie, Guvernul României a aprobat atestarea a 11 localități din România ca
    stațiuni turistice de interes local. Printre acestea, regăsim comuna Botiza,
    din Maramureș. Regiunea din nordul României are o reputație internațională,
    însă pentru a afla mai multe chiar despre Botiza, vorbim cu Florea Poenar,
    primarul comunei. Comuna Botiza este așezată în mijlocul
    Maramureșului istoric, la poalele munților Țibleș, într-o zonă minunată de
    munte. Ca obiective turistice, avem o biserică monument istoric din secolul al
    XVI-lea, avem mănăstirea Schimbarea la față, cu arhitectură maramureșeană ,
    avem izvoare de apă minerală, sunt trasee pentru cei care vor să facă drumeții
    în zonă. Acestea sunt foarte bine puse la punct, cu indicatoare, iar din Botiza
    se poate ajunge ușor oriunde în Maramureș. De la noi, accesul se face ușor la
    mocănița de pe Valea Vaserului , mănăstirea Bârsana, Cimitirul Vesel. Toate
    sunt în jurul nostru.


    Biserica de lemn
    din Botiza se distinge prin icoanele valoroase, pictate pe lemn de meșterii
    locali. Acestea datează din secolul al XVIII-lea. Biserica a fost ridicată în
    1796, fiind azi un important obiectiv turistic, declarat monument istoric în
    1955. De la Florea Poenar, primarul comunei Botiza, aflăm că perioada
    sărbătorilor este cea mai căutată pentru rezervarea unui sejur. Iar, dintre
    sărbătorile de peste an, Crăciunul aduce cei mai mulți turiști. Este cea mai căutată în această perioadă. Cele 27 de pensiuni ale
    noastre sunt ocupate încă de acum un an. Înainte de Crăciun cu două-trei luni,
    deja nu se mai găsesc locuri de cazare. Rezervările se fac din primăvară-vară
    sau chiar cu un an înainte. Cei care vin doresc să revină, fiindcă la noi, în
    Maramureș, nu numai de sărbătorile de iarnă sau de Paște, se păstrează cu
    sfințenie tradiția, portul și obiceiurile din moși strămoși. În plus, oamenii
    noștri sunt foarte ospitalieri. Mulți turiști vin și pentru felul în care sunt
    primiți. Ei vin turiști și pleacă prieteni.


    Există
    un muzeu aparte în Botiza, unul dedicat obiectelor de artizanat. Veți vedea
    covoare superbe, ale căror culorile se obțin din scoarță de arin, din coji de
    ceapă sau coji de cireș. Florea Poenar, primar. Botiza este renumită
    și pentru covoarele vegetale, făcute din lână și vopsite cu plante naturale.
    Acestea sunt readuse în Maramureș și în Botiza de către doamna preoteasă
    Berbecaru. Dumneaei a participat și la foarte multe expoziții internaționale.
    Femeile au ateliere acasă și lucrează. Pe lângă covoarele vegetale din Botiza,
    avem și meșteri populari în lemn care fac porți maramureșene și case din lemn.


    Nu
    ne putem opri în Maramureș, fără a aminti de savoarea bucatelor locale a căror
    faimă a depășit de mult granițele României. În perioada
    Crăciunului, la noi se gătește tradițional. Avem sarmale, cozonaci și colaci.
    Nu lipsește horinca. De asta cred că vin foarte mulți turiști la noi. Se
    mănâncă bine și sănătos. Fiecare pensiune are gospodărie. Este, practic,
    agropensiune. Nu există regim hotelier, cu meniu. Omul vine și mănâncă ceea ce
    gătește gazda din bucatele pe care le are în gospodărie. Toată lumea a fost
    foarte încântată la noi. Am discutat odată cu un francez și-mi zicea că așa era
    și în Franța până acum ceva ani. Apoi m-a rugat să rămânem așa, să nu ne
    pierdem tradiția și obiceiurile străvechi, frumoase. Vă așteptăm cu drag să
    treceți pragul muzeului nostru viu, Maramureșul istoric, și în stațiunea
    turistică de interes local, Botiza.


    Iată, așadar, câteva dintre
    motivele pentru care Botiza este o nouă stațiune turistică pe harta României.
    În speranța că v-am convins s-o vizitați, vă așteptăm și data viitoare cu o
    nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!

  • Cum au petrecut românii de Crăciun?

    Cum au petrecut românii de Crăciun?

    Sărbătoare a
    bucuriei şi a familiei, Crăciunul, care aduce vestea venirii pe lume a lui Isus
    Hristos, înseamnă emoţie, fericirea din ochii copiilor, pace sufletească,
    momente liniştite, magice petrecute alături de cei apropiaţi. Într-un mesaj transmis cu acest prilej, Patriarhul Daniel al Bisericii
    Ortodoxe Române a spus că aceasta sărbătoare este şi una a darurilor, oferite
    copiilor, bătrânilor, orfanilor, celor bolnavi şi singuri, tuturor celor dragi.
    Una dintre cele mai mari sărbători ale creştinităţii, Crăciunul aduce, an de an,
    în familie obiceiuri aşteptate cu drag cum
    ar fi colindatul, care, în România, este o datină răspândită. Colindatul
    este un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri şi gesturi, ia rcolindătorii
    simbolizează îngerii şi păstorii care au fost primii vestitori ai Naşterii lui
    Iisus. Ei transmit urări de sănătate, rod bogat, împlinirea
    dorinţelor şi sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri sau bani.

    Pe de altă parte, mulţi români au profitat de zilele libere, pentru a merge la
    munte, unde staţiunile
    sunt pline de turişti. Peste 18 milioane de euro au cheltuit pentru vacanţa de
    Crăciun cei care au ales să îşi petreacă sărbătorile la hotelurile şi
    pensiunile din ţară. Peste 139 de mii de români au optat pentru pensiuni rurale
    din zone precum Bran, împrejurimile Sibiului, Maramureş,
    Bucovina. Ei au fost întâmpinaţi
    de gazde cu mâncare tradiţională şi obiceiuri româneşti. Primirea
    colindătorilor în jurul focului de tabără, costumele populare, obiceiul tăierii
    porcului, excursiile cu sania au fost doar câteva din atracţiile acestor zone. De
    asemenea, au fost pregătite pârtiile pentru schiorii şi amatorii de snowboard,
    precum şi pentru copiii nerăbdători să se dea cu sania.

    Potrivit datelor
    Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, cheltuiala medie a turiştilor care au
    preferat destinaţiile interne a fost de aproximativ 570 de lei pe sejur, doar pentru cazarea şi mesele incluse în pachetele turistice,
    în creştere cu 14% faţă de anul trecut. Cheltuielile suplimentare, cu drumul şi
    distracţia, au fost în medie, de 500 lei pe sejur, pentru
    fiecare turist. Ca în fiecare an, sunt şi români care au ales să petreacă
    Crăciunul în străinătate, cele mai căutate zone fiind cele cu climă caldă sau
    diverse oraşe europene. În topul preferinţelor se află staţiunile de ski din
    Austria, Bulgaria, Elveţia şi Franţa, unde oamenii au practicat sporturi de
    iarnă şi au vizitat târgurile de Crăciun. În ceea ce priveşte destinaţiile
    exotice, favorite au fost anul acesta Dubai, Egipt sau Maroc. Preţurile pentru
    o vacanţă de acest fel au variat între 500 şi 3.000 de euro de persoană, arată
    datele patronatelor din turism.

  • Tradiţii de Crăciun

    Tradiţii de Crăciun

    La mulţi ani! Ca în fiecare an,
    plecăm împreună într-o călătorie pentru a descoperi portul, măștile și obiceiurile
    de Crăciun.


    În ziua de Crăciun toate casele
    sunt curate, iar mesele îmbelşugate; bradul nu lipseşte din nici o casă; acesta
    este împodobit cu mere, nuci şi fasole uscată; fetele de măritat îşi scot
    zestrea la iveală şi aşteaptă flăcăii la colindat. În noaptea de Crăciun, în
    majoritatea zonelor, focul din sobă nu are voie să se stingă, de aceea bărbatul
    din casă aşează pe foc o buturugă mare, denumită şi buturuga de Crăciun.


    Și pentru că Moș Crăciun trebuie
    să vină pe la fiecare dintre cei dragi, vă propunem să deveniți spiridușii
    Moșului și să îl ajutați la pregătirea cadourilor pentru cei dragi, în ritmul
    colindelor.


    Dacă vă aflaţi în Tulcea veţi
    auzi urările cetei de Moşoaie, strigate în ritmul clopeţeilor stârniţi de
    mersul săltat al tinerilor colindători.


    Ionuţ, un tânăr colindător ne-a
    mărturisit: Nu uităm
    niciodată aceste tradiţii. Iar Daniela Puia, colega lui, ne-a spus ce rol
    are acest colind: Şi
    alungă strigoii. Detalii mai specifice am primit de la profesor maistru Ion
    Trandafir, îndrumătorul mai în vârstă al colindătorilor: : Moşoaiele, în Luncăviţa de Tulcea, au o mare
    importanţă. Începând de pe 6 decembrie, de la Sf. Neculai şi până pe 24, la
    Luncăviţa se desfăşoară Tradiţiile Luncăviţene: Moşoaiele. Aceste Moşoaie au o
    costumaţie specifică, care, în seara de Ajun, vesteşte gospodarul că vin
    sărbătorile şi alungă spiritele rele, ca să rămână curtea curată, pentru când
    vine Crăciunul. Când aud clopotele gospodarii au poarta deschisă. Dacă un
    gospodar nu primeşte o ceată de colindători, atunci nu se simte mulţumit că
    vine Crăciunul. Gospodarul primeşte o ceată, doua, trei. Sunt foarte multe
    cete. Avem aproape 50, de asta e sărbătoare!



    Şi cum în Dobrogea trăiesc pe
    lângă români, haholi, ucrainieni şi turci, care au împrumutat unii de la alţii
    obicieiurile, am aflat de la oamenii locului că de Crăciun, din cele mai vechi
    timpuri, turcii îi primeau pe moşoi în case, iar românii făceau baclavale.


    În zona Banatului Montan, se împodobeşte
    bradul cu dulciuri, sub brad se pune un colac, un cărnaţ şi o sticlă de răchie drept
    daruri pentru Moş Crăciun, iar pentru calul acestuia se pun grăunţe şi fân.
    Seara se aşteaptă pițărăii (colindătorii) care vin la colindat din casă în
    casă, pe la miezul nopţii până dimineaţa, în funcţie de vârstă.


    În Transilvania pregătirile
    pentru Crăciun începeau încă de pe 15 noiembrie – dată la care începe postul
    Crăciunului. De la acea dată muncile agricole se sfârşeau, oamenii nu mai
    mâncau deloc carne, iar femeile se întâlneau la şezători pentru a ţese straiele
    de sărbătoare. Îmbrăcată în straie tradiţionale bogat brodate, Maria Ana Mariş,
    din zona Clujului, ne-a spus:
    La noi se colindă de Naşterea Mântuitorului şi avem si colinde precreştine:
    colindatul junilor sau Ceata Junilor şi colindele specifice din zona noastră. La noi colindătorii nu se costumează, nu se
    maschează, doar se îmbracă în costume tradiţionale româneşti. Cu mare drag se
    aşteaptă şi se primesc colindătorii.


    În Maramureş, datinile de
    Crăciun sunt un amestec de credinţe păgâne cu cele creştine; spre deosebire de
    alte zone, aici are loc jocul moşilor – colindarea gazdelor de către
    colindători deghizaţi cu măşti; aceştia colindau pentru a ura sănătate şi
    fericire gazdelor.


    Şi în zona Moldovei, Crăciunul
    este o sărbătoare importantă; toate activităţile ce au loc în ziua ajunului
    sunt de fapt un ritual spre protecţia animalelor, a livezilor şi a gospodăriei;
    femeile curăţau toată casa şi făceau colaci, iar bărbaţii aveau grijă să
    înapoieze orice lucru luat cu împrumut. Tot în acestă zi femeile coceau un
    colac în formă de cifra 8, care în primăvară urma să fie afumat şi pus între
    coarnele boilor ce arau pământul; în ajun femeile pregăteau masa de Crăciun,
    care urma să conţină vreo 12 feluri de mâncare, multe dintre acestea fiind din
    carne de porc, sacrificat cu câteva zile mai înainte.


    În Bucovina se crede că toate
    colindele sunt rostite pentru ca diavolii să dispară, iar satul să fie curat în
    noaptea de Crăciun; de asemenea se spune că este un mare păcat dacă o
    gospodărie are uşa închisă în ajunul Crăciunului şi nu poate să-i primească pe
    colindători.


    Un alt obicei care în timp şi-a
    pierdut semnificaţia este mersul cu steaua; acest obicei avea menirea de a
    informa oamenii de naşterea lui Hristos; copiii care mergeau cu steaua se
    deghizau în magi şi vesteau marea minune.


    În zona Olteniei tradiţiile de
    Crăciun sunt strâns legate de ritualuri de purificare şi de aflare a ursitului
    de către fetele nemăritate. În ajun are loc scormonitul în foc: toţi membrii
    familiei, indiferent de vârstă, dau cu joarda în foc şi spun câteva versuri ce
    au menirea să protejeze gospodăria de boli şi să aducă un an nou bogat şi
    roditor.


    Iar dacă vă gândiţi să
    colindaţi, să ştiţi că merită, pentru că, în funcţie de zonă, colindătorii
    primesc covrigi, mere, pere, boabe fierte, colivă, ţuică fiartă şi vin.

  • Noël au Maramureș

    Noël au Maramureș

    Cette contrée est connue pour ses traditions encore vivantes et pour l’hospitalité de ses habitants. Deux grands événements y marquent cette fin d’année : la 10e édition du festival Noël au Maramureș qui se déroule à Baia Mare et la 15e édition du festival Traditions et coutumes d’hiver de Sighet. Dan Carpov, chef du Bureau d’information touristique du Conseil départemental de Maramureș explique :



    « Le festival « Noël au Maramureș » apporte pour la 10e fois en ville les traditions rurales spécifiques du Maramureș. C’est un mini-festival. Des groupes de chanteurs apporteront les cantiques de Noël du Maramureș proprement-dit, ainsi que des trois petits pays qui en font partie : Lăpuș, Chioar et Codru. Ce sera un vrai régal de coutumes, de cuisine traditionnelle, de costumes traditionnels spécifiques de l’hiver, dans une ambiance d’allégresse et de bonne humeur. L’événement est ouvert à tous. Les touristes de passage au Maramureș pendant cette période de l’année y sont toujours les bienvenus et ils ne ratent d’ailleurs jamais ce festival. L’événement étant déjà connu, les vacanciers y affluent, il faut donc toujours se renseigner à l’avance sur les possibilités d’hébergement. Pour ceux qui viennent pour la première fois, ce sera une agréable surprise. Des ensembles folkloriques de jeunes, mais aussi d’adultes expérimentés, ainsi que de professionnels s’y donnent rendez-vous. L’ensemble de musique traditionnelle Transilvania y donnera un spectacle, mais des chorales d’enfants de dix villages du Maramureș y seront également présentes. »



    Les touristes ont devant eux plusieurs jours de fête. Les festivals et les événements consacrés aux traditions de Noël s’enchaînent jusqu’au 27 décembre. Une période à ne pas rater — estime Dan Carpov, chef du Bureau d’information touristique du Conseil départemental.



    « Le 27 décembre est prévu le Festival des coutumes et traditions d’hiver, organisé chaque année à Sighetul Marmației autour de cette date. Toutes les grandes zones ethnographiques y seront représentées : le Banat, la Moldavie, la Bucovine, l’Olténie, la Dobroudja… Et le Maramureș, bien sûr. Coutumes, costumes et cantiques de Noël envahiront le centre-ville. »



    Vous pouvez compléter votre séjour au Maramureș par des randonnées inoubliables, même en hiver. Dan Carpov précise :



    « Le tour des églises en bois peut être prévu à n’importe quel moment de l’année. C’est un bel itinéraire en été, mais il faut dire que le Maramureș enneigé est féérique et les églises sont encore plus vivantes à Noël. L’ambiance est très chaleureuse, on y est reçu comme un vieil ami. Pendant la belle saison il est possible de parcourir cet itinéraire à pied ou à vélo. En hiver, des charrettes et des traîneaux sont mis à la disposition des visiteurs. Du 17 décembre jusqu’à la fin de l’année, nous conseillons aux touristes ces loisirs. »



    Si vous craignez que les traditions et les coutumes ne soient pas suffisantes pour remplir vos journées, sachez qu’au Maramureș vous pouvez aussi passer des vacances actives.



    « Pour ces touristes, j’ai de très bonnes nouvelles. Deux pistes de ski ont déjà été ouvertes, à Cavnic et à Șuior ; une troisième le sera bientôt à Borșa. Les conditions sont très bonnes et nous disposons aussi de cannons à neige, si l’enneigement naturel fait défaut. »



    Quant aux tarifs d’hébergement, les prix varient beaucoup. Un séjour de trois nuitées, en demi-pension — repas de fête compris — dans une pension 3 étoiles, peut coûter, par exemple, 750 lei (soit environ 165 euros) par personne. Pour connaître l’offre d’hébergement, vous pouvez vous adresser aux agences touristiques ; vous aurez certainement l’embarras du choix. Dan Carpov :



    « L’offre d’hébergement est plus riche cette année. A part les repas traditionnels de Noël et de la Saint Sylvestre, les pensions proposent de nombreux loisirs. La fameuse « mocănița », petit train de montagne à faible écartement qui circule dans la vallée de la rivière Vaser, attend les touristes. La « mocănița » occupe une des premières places parmi les attractions touristiques de Roumanie. Des voyages spéciaux sont prévus pour Noël et pour le Nouvel An ; de belles surprises attendent donc les visiteurs. »



    Dernier conseil : n’oubliez surtout pas votre appareil photo ou votre caméra. Vous ne le regretterez pas !



    (Trad. : Dominique)

  • Christmas in Maramures

    Christmas in Maramures

    Today’s destination is Maramures, a
    picturesque and charming region in northern Romania, known for its century-old
    traditions observed to date, and for the special events devoted to its
    tourists. At the same time, Cavnic and Borsa mountain resorts boast functional
    skiing tracks, both for beginners and for professional skiers.




    We talked to Dan Carpov, the head of
    the Tourist Information Centre with the Maramures County Council. He told us
    about two upcoming events, namely the 10th edition of the Christmas
    in Maramures Festival, hosted by the Village Museum in Baia Mare, and the 50th
    edition of the Marmatia Customs and Traditions Festival held in Sightetul
    Marmatiei. Dan Carpov:




    The Christmas in Maramures Festival
    has reached its tenth edition, and is aimed at introducing the rural life and
    traditions of Maramures to the urban population. We could call it a
    mini-festival. We will have carollers from ten villages, from all the areas in
    Maramures. It will be a celebration of tradition, local food, merry-making and,
    last but not least, winter-specific folk outfits. It’s an open event. We are
    used to seeing tourists who are usually visiting Maramures at this time of the
    year come and join the celebration. Many people called us asking for accommodation
    and inquiring about the event. We will have groups of carollers, as well as a
    special show staged by the Transylvania National Folk Ensemble, but also
    children’s choirs from various parts of Maramures.




    There will be practically ten days
    of fantastic events in Maramures, Dan Carpov told us. Over December 17-27 the
    area will host a wide array of Christmas-related festivals and events. Dan
    Carpov:




    On December 27 we will kick off the
    Winter Customs and Traditions Festival. This year the festival celebrates 50
    years of existence. It’s a festival that has been held without interruption
    around December 27. It’s a nationwide event, all the more so as this year we
    celebrate 100 years since the Great Union, so we will be presenting Christmas
    traditions from all over the country, from Banat, Moldavia, Bukovina, Dobrogea
    and Oltenia. All the country’s folk regions will be represented. The festival
    is held in the city centre, so it will be delightful to see so many people
    parading in traditional outfits. We will have mask games, winter traditions,
    carols, all sorts of things.




    There are also thematic tours of the
    area that tourists can take to ensure a wonderful stay in Maramures:




    Tourists can sign up for a tour of
    the wooden churches. Of course, it’s a lot better to do that during the warm
    season, but it’s also wonderful to visit Maramures in wintertime. We’ve had
    snow at Christmas for many years, and people who visit Maramures when it snows
    will see that the churches host various events at Christmas. It’s all very
    beautiful, the atmosphere is very warm, it’s like a family welcoming you like
    an old friend. Nature outings are more for the summer season, but we’ve
    replaced the bikes with horse-drawn carriages and sleighs, available to our
    guests. Starting December 17 and until the end of the year we will be urging
    tourists to engage in such activities.




    If you’re looking to exercise and do
    sports during your winter holiday, Maramures is the perfect place. Dan Carpov:




    We have very good news. We have
    officially opened two skiing slopes in Maramures, with a third one pending in
    Borsa. Right now, we have the Cavnic slope up and running, we’ve had snow and
    we’re keeping it properly functional with the help of artificial snow. It was
    opened on December 1 and I can tell you I’ve personally inspected the slope and
    it’s in excellent condition. Moreover, the slope in Suisor is also open, and
    Borsa will be next.




    Of course, prices for accommodation
    vary. For instance, one night per person in a three-star guesthouse for a
    minimum stay of three nights with half-board and Christmas dinner included
    costs around 55 euros. For more detailed and customised offers you can call the
    travel agencies, as there are many to choose from, Dan Carpov told us:




    I am glad to say that we have a lot
    of accommodation alternatives in our area. Guesthouses offer a wide range of
    events, apart from the traditional Christmas or New Year’s Eve meals. Once we
    officially launch the Christmas season on December 22, there will be even more
    events adding to the list. The narrow-gauge train on Vaser Valley is also a
    tourist-favourite attraction at national level. We have special surprises in
    store for our tourists around the winter holidays.

  • Botiza

    Botiza

    În urma unei hotărâri de guvern din luna noiembrie, 11 localități din România au devenit stațiuni turistice de interes local. Printre acestea, se numără și Botiza, a cărei primă datare este din anul 1353. În bisericile de aici se păstrează icoane pictate pe lemn din secolul al XVIII-lea și pictate pe sticlă din secolul al XIX-lea.



    Florea Poienar, primarul comunei Botiza, spune că sunt foarte multe locuri frumoase de vizitat în Botiza și ne face o prezentare a stațiunii: Comuna Botiza este așezată în mijlocul Maramureșului istoric, la poalele munților Țibleș, într-o zonă minunată de munte. Avem o biserică-monument istoric din secolul al XVI-lea, avem mănăstirea Schimbarea la față, cu arhitectură maramureșeană, avem izvoarele de apă minerală, avem trasee turistice pentru plimbări în zonă, legături între toate localitățile vecine. Traseele turistice sunt bine puse la punct, cu indicatoare. Accesul se face ușor la mocănița de pe Valea Vaserului, la Mănăstirea Bârsana, la Cimitirul Vesel de la Săpânța. Toate sunt în jurul nostru.”



    Botiza este destinația perfectă pentru sărbătorile de iarnă, spune Florea Poienar, primar: Obiceiurile de Crăciun încep cu lăsarea serii. Copiii pleacă la colindat. Apoi, toată lumea merge la biserică. După slujba de la biserică, se formează cete de colindători. Am și eu o pensiune, vorbesc în cunoștință de cauză, și aveam niște turiști care nu erau convinși de autenticitate. Ziceau că e regizat și au stat până la 6.00 dimineața, când au plecat ultimii colindători. Astfel, s-au convins că n-a fost nimic regizat. Sunt foarte multe comentarii de la turiștii străini care ne-au trecut pragul. Am discutat odată cu un francez și-mi spunea că așa a fost și la ei acum câțiva ani. Ne-a rugat insistent să rămânem așa, să nu ne pierdem tradiția și obiceiurile noastre frumoase.”



    Astfel, nu-i de mirare că rezervările se fac cu mult timp în avans: În proporție de 90%, cele 27 de pensiuni ale noastre sunt ocupate de acum un an și nu prea se găsesc locuri de cazare înainte cu 2, 3 luni. Rezervările se fac din vară, primăvară sau de pe un an pe altul. Cei care vin doresc să revină, fiindcă aici, la Maramureș, nu numai de sărbătorile de iarnă și de Paști, tradițiile, porturile și obiceiurile se păstrează cu sfințenie din moși strămoși. Mulți turiști vin și pentru felul în care sunt primiți în pensiunile din Maramureș. Vin turiști și pleacă prieteni.”



    Veți avea un sejur în care veți putea cunoaște și meșteșugari pricepuți, continuă Florea Poienar, primar: Botiza este renumită și pentru covoarele vegetale care sunt făcute din lână și sunt vopsite natural, cu plante, în culori naturale. Covoarele naturale sunt readuse în Botiza și în Maramureș de doamna preoteasă Berbecaru, care a participat și la foarte multe expoziții internaționale. Avem femei care au atelier acasă și încă mai lucrează. Pe lângă aceste covoare vegetale din Botiza, avem și meșteri populari în lemn, care fac și acum porți maramureșene, case din lemn.”



    De obicei, în perioada Crăciunului, mâncărurile tradiționale din zonă sunt sarmalele, cozonacii, colacii pentru colindători și horinca de Maramureș. Fiecare pensiune are o gospodărie și practică agroturismul, nu funcționează în regim hotelier. Așadar, turistul vine și mănâncă ce pregătește gazda din bucatele pe care le are în gospodărie. Iată așadar o destinație de neratat. Până data viitoare, drum bun și vreme frumoasă!


  • Oferte turistice pentru sărbătorile de iarnă

    Oferte turistice pentru sărbătorile de iarnă

    Una dintre cele mai căutate
    regiuni turistice pentru sărbătorile de iarnă
    rămâne şi anul acesta Valea Prahovei. Pasionații de schi pot căuta cazare în Sinaia, stațiune renumită pentru cele
    14 pârtii cu diferite grade de dificultate, iar cei care își doresc să găsească
    cazare ieftină pot alege Bușteni, Azuga sau Breaza. În Buşteni la un hotel de
    trei stele se poate plăti 1785 de lei (379 de euro) pentru 3 nopţi, 2 persoane.
    Pe Valea Prahovei, pentru Crăciun, preţurile se încadrează între 2.700 şi 4.000
    lei / camera (574-851 euro) pentru 4 nopţi de cazare, la un hotel de 4 stele cu
    mic dejun şi cină festivă în Ajun, plus alte facilități. Pentru un sejur
    de 4 nopţi la un hotel de 3 stele, turiştii vor achita în jur de 1.500 de lei
    (319 euro) beneficiind de mic dejun inclus şi cină festivă în seara de Crăciun.
    La o vilă de 3 stele, turiştii vor achita în jur de 800 de lei / cameră (170 de euro) cu mic
    dejun şi cină festivă incluse în tarif. Tot în zona Prahovei, pentru Revelion, turiştii vor plăti
    între 3.900 şi 7.000 lei / camera (între 829 şi 1489 de euro) pentru 4 nopţi de
    cazare la un hotel de 4 stele (cu mic dejun, cină festivă cu muzica live,
    brunch etc.). La un hotel de 3 stele, sejurul va costa în jur de 4.900 lei
    /camera (1042 euro) pentru 4 nopţi de cazare, cu mic dejun inclus, cină şi
    tombolă.


    Maramureșul este o altă regiune preferată de turişti. La sfârșit de decembrie se
    organizează Festivalul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă în Sighetul Marmației, când tinerii
    îmbrăcați în costume populare cântă cele mai frumoase colinde. Persoanele care
    aleg să petreacă sărbătorile de Crăciun în Maramureș vor avea parte de mese
    tradiționale și se pot relaxa printr-o plimbare cu mocănița pe Valea Vaserului
    sau pot vizita Bisericile de lemn. Ofertele de cazare în Maramureş pornesc de la 80 de lei (17 euro) pe noapte de
    persoană.


    Transilvania face şi ea parte din zonele care păstrează tradiţiile iernii. Vizitatorii
    pot opta pentru cazarea în Sibiu,
    orașul unde are loc în fiecare an unul dintre cele mai frumoase Târguri de
    Crăciun.Ediția 2018 a Târgului de Crăciun de la Sibiu va dura până pe 3
    ianuarie 2019, căsuțele comercianților sunt deschise în fiecare zi, între orele
    10 – 22, iar cazarea poate începe de
    la 160 de lei / noapte / 2
    persoane (34 euro) – cu mic dejun inclus. În zona Marginimii
    Sibiului există locuri de cazare cu tarife cu 100 de lei/ noapte (21 de euro) la o
    camera dublă, pensiune de 3 stele sau 160 de lei pe noapte camera dublă la o
    pensiune de 4 stele.


    Cazarea în pensiunile
    din staţiunea gorjeană Rânca, zona
    Transalpina, variază de la 90 de lei (19 euro) pe noapte de persoană, la 300 de
    lei (63 de euro) în perioada sărbătorilor de iarnă, iar la o pensiune de lângă
    Vatra Dornei (nord), pentru 4 nopţi de cazare se plăteşte 1700 lei de persoană (361 de euro).



  • Offers at the Romanian Tourism Fair

    Offers at the Romanian Tourism Fair

    The 40th Romanian Tourism Fair was held in Bucharest between November 15 and 18. Visitors at the autumn tourism fair had the opportunity to meet people from various parts of Romania who brought along promotional materials and were ready to answer questions. It was the place where everyone could arrange their long-awaited Christmas and New Year holidays, and could also make early bookings for trips in the spring and summer of 2019.



    Fulviu Moga is the director of the ‘Lunca Muresului’ Natural Park and he shared with us his wish to see more people visiting Lunca Muresului, in western Romania, next year:



    “I love nature myself, so for nature lovers we have several offers such as canoeing on the Mures River, one of the most beautiful places in the Lunca Muresului landscape. Tourists can also opt for bike rides along marked routes in the forest or along the Mures River course. We also have many offers for those interested in bird and wildlife watching. Tourists are welcome to Lunca Muresului all year long, because each season has something to offer. The visitor center is also the headquarters of the park, and it is located 4 km from the city of Arad. We set up a small ethnographic museum there. We also have another museum which displays the natural riches of the park.”



    Catalina Orban, the director of the Tourist Information Center in Reghin, recommends a trip to the town of violins, the starting point for many other trips.



    “Tourists can see for themselves how violins are made by taking part in workshops. The famous violinist Yehudi Menuhin used to play on a violin made in Reghin. Tourists can also visit the town of Reghin, a small burgh in Transylvania which is home to a Saxon church dating back to 1330. The town of Reghin is located at the crossroads of 4 interesting castles: Teleki Castle in Gornesti, Rakoczi-Bornmisza Castle in Gurghiu, the former hunting castle of the former dictator Nicolae Ceausescu in Lapusna and Kemeny Castle in Brancovenesti. For tourists who like trekking, there are two sites near Reghin that are perfect for this kind of activity. On the one hand, they can visit the lava caves, which are unique in Romania. In Europe, such caves can only be found in Romania, Slovakia and Hungary. Access to these caves is possible along two routes, marked by the Mountain Rescue team. On the other hand, the more daring tourists can climb up the Scaunul Domnului peak, at an altitude of 1,300 meters.”



    Dan Carpov, the representative of the Maramures County Council, recommends tourists to spend their winter holidays in Maramures:



    “Christmas in Maramures is an already famous program, it has reached its 10th edition. It is an urban event which brings together Christmas traditions from all corners of Maramures, from its four regions: Chioar, Codru, Historical Maramures and Lapus Land. We try to provide our tourists with a wide range of offers, be it business, rural or spa tourism. At Christmas, apart from the programme offered by each guesthouse, tourists can go on short trips, which can create unique experiences, such as a ride with the narrow-gauge train or a trip to the eight wooden churches, included on UNESCO’s heritage list. And, before Christmas, we have prepared a surprise, the Union Road. There will be ten wagons starting off from historical Maramures, from Sighetul Marmatiei, taking people to Alba Iulia, where they will meet other representatives from around the country.”



    The mountain area of Bacau County, in eastern Romania, is a less-promoted tourist region which truly deserves to become better known. George Gaman is the executive manager of Montpesa Association. He came to the Romanian Tourism Fair to speak about eight towns and villages in the western part of Bacau County, whose administrative bodies got together to set up and promote a healing-recreational tourist destination.



    “The Targu Ocna salt mine is a very good place for tourists who are also patients, who need to recover from certain illnesses, but also for those who want to prevent certain diseases from damaging their health. What is unusual about this salt mine is that it hosts a church, which is quite unique in Europe. Inside the mine there is a treatment centre, a leisure facility and several km-long corridors. From the salt mine in Targu Ocna tourists can head to the renowned resort of Slanic Moldova, famous for the therapeutic qualities of its mineral water springs. What is special about the place is that there are 21 springs concentrated on a surface area of only two square kilometers. These springs got gold medals in exhibitions staged in Frankfurt and Berlin, as early as the 1900s. Also, the Nemira ski slope was built in the area. “



    Monica Gheorghiu is the coordinator of Valcea County’s Tourism Information and Promotion Center. At the autumn edition of the Romanian Tourism Fair she came accompanied by a craftsman, also bringing with her traditional produce typical of the local cuisine.



    “Valcea is an area rich in tourist assets, and you don’t have time to get bored there. Apart from spas, where they can have a holiday to remember, people can also visit other areas where they can taste traditional products, participate in events and take wonderful walks in nature. There are several events that have already become tradition in our county: the ‘Hurez Rooster’, the ‘Invartita Dorului’ shepherd’s folklore festival, the ‘Songs of the Olt River’, the ‘Days of Ramnic’. There are, however, several more recent events such as the Open Blues Open Air Festival held in Brezoi, or the Chainsaw Carvers’ Festival in Vaideeni. “



    Also attending the autumn edition of the Romanian Tourism Fair were lots of travel agencies, which came with special packages for Christmas, the New Year’s Eve Party and Valentine’s Day, in mountain resorts, but also on the Romanian Black Sea coast. All agencies offered 15 to 50% discounts.

  • TVA redus la turism

    TVA redus la turism

    Descrisă de
    site-uri străine drept una dintre cele mai misterioase şi mai frumoase ţări din
    Europa, România este recomandată ca destinaţie turistică. Cotidianul italian
    Corriere della Sera scrie că România oferă preţuri foarte mici, mâncarea
    excelentă şi locuri unde turiştii pot trăi senzaţii deosebite, de la castelele
    din Transilvania la Salina Turda, în care poţi coborî 14 etaje cu un lift
    panoramic. În afară de Bucureşti, pentru care sunt menţionate Palatul
    Parlamentului şi viaţa de noapte, alte atracţii menţionate sunt Castelul Peleş,
    fosta reşedinţă de vară a regilor României, dar şi Castelul Bran, devenit
    celebru în urma romanului Dracula al lui Bram Stoker, şi care, an de an, îşi
    sporeşte numărul de vizitatori în rândul turiştilor.


    Cetatea
    medievală Sighișoara, sculptura lui Decebal de la Cazanele Dunării, Biserica
    evanghelică fortificată din Biertan din județul Sibiu, mânăstirile ortodoxe din
    Moldova, Transfăgărăşanul sau zona Maramureşului sunt alte atracţii care şi-au
    pus amprenta asupra celor care au ales să viziteze România şi care fac ca
    numărul turiştilor străini să fie pe un trend ascendent. Iar această tendinţă
    ar putea să se accentueze odată cu scăderea, de la 1 noiembrie, a cotei de TVA la serviciile turistice de la 5% faţă de nouă procente, cât
    este în prezent.


    Măsura economică adoptată de guvern la începutul acestei luni
    este menită să stimuleze dezvoltarea turismului şi să reducă evaziunea fiscală.
    Se reduce cota de TVA pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al
    sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate
    pentru camping. Beneficiază de scăderea TVA şi serviciile de restaurant şi de
    catering, inclusiv în cadrul servirii de bere, fără a fi incluse aici alte
    băuturi alcoolice.


    Vor beneficia de reducerea cotei de TVA şi activităţile din
    industria recreativă, respectiv pentru permiterea accesului în parcuri de
    distracţie şi parcuri recreative, dar şi utilizarea facilităţilor pentru
    practicarea sportului, de exemplu, sălile de fitness. Aici, cota de TVA este în
    prezent de 19%. Se elimină şi redevenţele pentru apa termală şi minerală în sectorul
    balnear, astfel că turismul va avea de la 1 noiembrie cea mai mică cotă a TVA
    dintre toate sectoarele economice.


    Deşi actul normativ nu se referă la
    serviciile de intermediere a pachetelor turistice, referindu-se la cazarea
    direct la hotel, ne putem aştepta la vacanţe un pic mai ieftine, crede
    preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din
    România, Dragoş Petrescu. Într-un interviu pentru Radio România,
    prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Alin Burcea,
    este, însă, sceptic în legătură cu ieftinirea vacanţelor românilor în ţară, dar
    spune el, măsura va avea un efect sigur în ceea ce priveşte reducerea evaziunii
    fiscale.

  • Nigel Bellingham

    Nigel Bellingham

    Nigel Bellingham este absolvent al
    Facultăţii de Limbă şi Literatură Engleză la Universitatea din Leeds şi a
    lucrat o vreme ca profesor în Marea Britanie. Înainte de a ajunge în România,
    Nigel Bellingham a fost la conducerea British Council din Tunisia şi Cehia şi a
    lucrat în Ungaria, Belgia, Arabia Saudită şi Egipt. Nigel Bellingham a venit în ţara noastră în urmă cu doi ani, când
    a preluat conducerea British Council din Bucureşti    . Cum a fost experienţa românească
    de până acum?


    Mulţumesc
    şi eu pentru invitaţie. A fost o experienţă excelentă, foarte interesantă,
    distractivă şi educativă pentru mine. Am călătorit mult prin toată România cu
    serviciul, în principal în oraşele mari- Timişoara, Cluj, la Iaşi am fost de
    câteva ori, Târgu Mureş, Braşov, Ploieşti. Apoi, în călătoriile mele din timpul
    vacanţelor de vară, două până acum, am făcut turul României în două săptămâni.
    Soţia mea şi cu mine am vizitat anul trecut Transilvania, am ajuns până în
    Maramureş, am fost în excursie în Parcul Naţional Retezat, am văzut o mulţime
    de locuri minunate. Anul acesta am mers la Dunăre, la Porţile de Fier, apoi în
    Parcul Naţional Cheile Nerei, unde am fost cu bicicletele, am ajuns iar la
    Timişoara, am mers în Apuseni şi am încheiat excursia în munţii din preajma
    Sibiului, care este foarte frumos.



    Nigel Bellingham are deja o
    experienţă în câteva ţări care sunt foarte diferite de Europa din punct de
    vedere cultural. Unde situează România în contextul European?


    România este foarte
    asemănătoare în multe privinţe şi foarte diferită. Este a 8-a ţară în care
    lucrez şi am învăţat un lucru: că fiecare loc este la fel cu celelalte, însă în
    acelaşi timp are ceva unic. Ce am observat până acum este că nu există o
    singură Românie şi că românii nu sunt într-un singur fel. Atunci când
    călătoreşti prin România observi că oamenii sunt diferiţi, se poartă altfel,
    aşa încât e dificil să vorbeşti despre români ca fiind un popor omogen. Unul
    dintre lucrurile care m-au surprins aici este cât de creativi şi exuberanţi
    sunt tinerii, alt aspect interesant este că aveţi o ţară mult mai religioasă
    decât majoritatea celor în care am locuit şi că religia este foarte importantă.
    Sincer, şi eu am crescut într-o familie credincioasă, iar acest detaliu îmi face
    plăcere să-l observ aici. În ce priveşte oraşele, Bucureşti e un oraş mare şi
    există întotdeauna acea agitaţie specifică aglomerărilor urbane. Eu unul prefer
    oraşele mai mici sau satele, unde viaţa are un ritm mult mai lent şi mai uman.
    Linia de demarcaţie dintre viaţa la sat şi la oraş este mult mai vizibilă în
    România decât în alte părţi ale Europei în care am trăit. Una din limbile pe
    care le vorbesc cel mai bine este araba, iar un alt lucru pe care l-am remarcat
    aici este asemănarea dintre română şi arabă. Nu atât în ce priveşte
    vocabularul, ci în felul de a folosi
    expresiile. Spre exemplu, dacă strănut când sunt la birou, toată lumea îmi
    urează sănătate. Asta se întâmplă şi
    în ţările arabe. Iar atunci când spun mulţumesc, oamenii îmi răspund cu
    plăcere, la fel ca arabii. Găsesc că
    această formulă de răspuns este specifică arabilor, e ceva ce noi nu avem în
    Marea Britanie. Dacă avem o formulă, ea există, de fapt, pentru că străinii
    ne-au influenţat felul de a vorbi, nu e ceva tipic britanic. Mi se pare extrem
    de interesant.



    România este o ţară surprinzătoare,
    care are foarte multe de oferit. Vizitatorii noştri, fie că stau mai mult sau
    mai puţin aici, îşi aleg un loc preferat din România. Care este alegerea lui
    Nigel Bellingham?


    Cred
    că viaţa la ţară este minunată. Un alt loc în care am fost şi care mi-a plăcut
    mult este Transalpina. De asemenea, bisericile saşilor din Transilvania sunt
    superbe, iar unul din cele mai liniştite locuri pe care le-am vizitat vreodată
    a fost biserica din Prejmer, lângă Braşov. Acestea sunt locurile mele preferate
    din România.



    L-am întrebat pe directorul British
    Council ce ar schimba aici, ce i-ar plăcea să se îmbunătăţească.


    Mi-ar
    plăcea ca românii să conducă mai puţin agresiv. Asta nu-mi place aici, că
    atunci când mergi pe stradă auzi claxoanele de maşini. România nu e o ţară în
    care oamenii sunt agresivi, ci amabili şi răbdători şi totuşi, e ceva cu
    maşinile astea că îi face pe oameni să se poarte altfel. Eu unul sunt biciclist
    şi de fiecare dată când mă sui pe bicicletă sunt un pic speriat.



    Ce ar duce acasă cadou din România?


    Deja am dus, ţuică. Dar desigur
    şi vin, fiindcă nu prea avem vinuri româneşti în Anglia. Apoi chitul turistic
    clasic: căni şi tricouri cu Dracula, mâncare, papanaşii pe care îi ador, am o
    slăbiciune pentru papanaşi…o mulţime de alte lucruri. Totuşi, foarte mulţi
    români trăiesc în Marea Britanie şi cred că românii sunt cea mai mare
    minoritate de la noi. Acesta e marele câştig al Angliei, pentru că românii
    muncesc din greu. Sunt peste 8000 de români care studiază la universităţile
    britanice şi de fiecare dată când mă întâlnesc cu un profesor îmi spune: mai
    vrem astfel de studenţi, învaţă atât de bine. În plus, aproximativ 1500 de
    profesori români predau la universităţile noastre…Aşadar, nu trebuie să mai iau
    nimic valoros cu mine acasă. Deja este acolo.


  • În căutarea românului perfect

    În căutarea românului perfect

    Rasismul,
    eugenia, sângele, limba, cultura şi religia au format împreună arsenalul
    ideologic al nazismului. Însă ele separat au fost bagaje de cunoştinţe care în
    climatul cultural şi ştiinţific al primei jumătăţi a secolului 20 căutau
    confirmări ale diferenţelor dintre etnii şi naţiuni. Ştiinţa etnică dorea să
    descopere esenţele naţiunii.


    În primele decenii ale secolului 20,
    ştiinţa etnică din România era în căutarea românului ideal. Însă acea tendinţă
    ştiinţifică era una europeană. Biologia, antropologia şi medicina au fost cele
    care s-au angajat în grandiosul proiect şi au propus soluţii pe care ştiinţa de
    astăzi le-ar privi cu stupefacţie. Medicii au format baza cercetării etnice,
    iar nume precum Gheorghe Popoviciu, Francisc Rainer, Olga Necrasov, O. C.
    Lecca, Ion Chelcea și Iordache Făcăoaru s-au distins în acest sens.


    Istoricul
    Marius Turda predă studii rasiale la Universitatea Oxford Brooks şi a publicat
    câteva volume importante despre acest subiect. El a prezentat climatul cultural
    şi de idei european în care apare şi se dezvoltă ştiinţa etnică în România: Vorbim despre România Mare, un
    stat care era înconjurat de ţări care revendicau teritorii româneşti. Erau
    vremuri dificile pentru statul român şi există aceşti oameni la toate
    nivelurile care încearcă să ţină ţara împreună cumva. Făcuseră România Mare şi
    acum trebuia populată cu români. Erau regiuni în care românii nu erau
    majoritari, erau oraşe în care românii nu erau majoritari. Pe de-o parte,
    trebuia găsită o modalitate de a întări elementul românesc, de a-i încuraja pe
    români să aibă o familie numeroasă, cu mulţi copii care să fie sănătoşi. Pe de
    altă parte, trebuia găsită o modalitate de a identifica cine erau aceşti români,
    mai ales în zone în care nu era destul de clar lingvistic şi cultural că acei
    oameni erau români.


    La un moment dat, ştiinţa etnică
    părea că găsise esenţele naţiunii: sângele şi trăsăturile rasiale. Marius Turda
    afirmă că ele două au beneficiat de toată atenţia medicilor, antropologilor şi
    biologilor români: Ştiinţa antropologică,
    aşa cum era definită în anii 1920, putea demonstra pe baza analizei grupelor de
    sânge sau a trăsăturilor rasiale sau a caracteristicilor fizice că anumiţi oameni
    aparţineau anumitor grupuri care pot fi identificate mai uşor, dincolo de orice
    dubiu. Să luăm limba ca exemplu. Ea se poate învăţa uşor şi foarte mulţi oameni
    se pot declara români sau maghiari, dacă vorbesc acea limbă. Dar dacă ei
    aparţin unui grup etnic din punct de vedere rasial, cultura şi limba nu pot
    schimba acea apartenenţă. Ele arătau originea individului, familia lui, de unde
    venea el, care păstrau acea particularitate a grupelor de sânge sau a zonei
    rasiale. Mai ales în anii 1930 acesta a devenit un argument des folosit în a
    găsi esenţa românului, de a defini românul. El era definit lingvistic, era
    definit cultural sau religios, mai lipsea însă un element: cum arăta acel
    român. Trebuia să i se poată găsi acele caracteristici fizice care îl separau
    de grec sau de german. A fost uşor pentru oamenii de ştiinţă să-l separe pe
    român de german, a fost însă foarte greu să-l separe de grec sau de bulgar
    deoarece diferenţele erau minime.


    L-am întrebat pe Marius Turda dacă
    cercetările rasiale au evidenţiat unitatea biologică a românului: Foarte puţini au împins argumentul rasial atât de
    departe încât să creeze zone româneşti rasiale diferite în cadrul României
    Mari. Dar s-a făcut şi aceasta însă legată de alte două chestiuni. Prima, de
    continuitatea daco-romană şi apoi românească în Ardeal. S-a încercat foarte
    mult demonstrarea existenţei unui nucleu etno-rasial românesc în Ardeal care să
    respingă teoriile imigraţioniste şi maghiare despre Ardeal. În al doilea rând,
    se scrisese despre diferenţele dintre românii ardeleni şi cei din Moldova şi
    Muntenia. Românii ardeleni aparţineau grupelor rasiale predominante în Europa
    Centrală şi cea de Vest, în timp ce românii din Moldova şi cei din Muntenia,
    mai ales cei din Dobrogea, aparţineau grupelor rasiale specifice Balcanilor,
    mult influenţate de invaziile asiatice, de ocupaţiile tătară şi turcă, şi
    foarte mult influenţate de elementul grec. Se punea şi problema superiorităţii
    regiunilor, care era superioară? Răspunsul este uşor de ghicit: Transilvania
    era cea care avea cele mai multe trăsături româneşti, cea care le păstrase mai
    pure, între ghilimele, care nu se amestecaseră prea mult cu străinii deoarece
    românii ardeleni trăiau în vârful munţilor.


    Cum arăta, totuşi, românul perfect?
    Marius Turda: S-au făcut multe
    cercetări asupra moţilor, nu doar pentru că Avram Iancu era moţ şi era un
    simbol al luptei împotriva asupririi maghiare, dar şi datorită faptului că
    trăiseră destul de izolaţi şi se puteau identifica conform teoriei
    antropologice grupuri care tăriseră separat mult timp. Se spunea că românul
    tipic era cel din Munţii Apuseni. Deci exista şi o unitate lingvistică, cu
    toate că în anii 1930 regionalismele erau foarte puternice. Religios era ceva
    mai dificil atunci decât acum deoarece existau mai mulţi români greco-catolici
    în Transilvania şi în Maramureş şi români reformaţi. Dar niciodată acest
    argument al diferenţei nu a fost împins în a apariţia unei respingeri care să
    se spună că ardelenii erau superiori rasial moldovenilor sau muntenilor. Un
    singur antropolog a scris aşa ceva şi nu a avut succes.


    Românul
    perfect a fost o fantasmă ştiinţifică a unei perioade în care gândirea
    raţională nu a fost mai prejos decât în epocile anterioare şi nici în cele care
    au urmat. Ca şi în alte cazuri, ştiinţa pur şi simplu s-a înşelat.

  • Cea mai ieftină mașină electrică made în România va fi produsă în Maramureș

    Cea mai ieftină mașină electrică made în România va fi produsă în Maramureș

    Cea mai ieftină mașină electrică made in Romania va
    fi produsă în Maramureș. Automobilul GTG va fi de dimensiuni mici, destinat
    traficului în oraș și va atinge 55-60 de kilometri pe oră. Doi oameni de
    afaceri au obținut finanțare europeană pentru o linie de producție care va
    începe să funcționeze anul viitor la Baia Mare.


    O problemă tot
    mai greu de gestionat pentru zonele urbane este traficul intens. Pe lîngă
    faptul că generează timp pierdut pentru șoferii care stau minute în șir blocați
    în aglomerație, numărul mare de mașini produce și foarte multă poluare. O
    soluție despre care se vorbește tot mai des în ultimii ani o reprezintă
    mașinile electrice. Prețul acestora este suficient de ridicat ca să nu fie
    accesibil pentru oricine. Doi oameni de afaceri din Transilvania vin însă cu o
    idee demnă de luat în calcul: vor produce cea mai ieftină mașină electrică din
    România. Prețul de pornire va începe de la 13.700 de euro, spune Gheorghe
    Mureșan    , investitor din Baia Mare: Am început prin a asambla două prototipuri la Baia
    Mare, acum doi ani, pe care de atunci le folosim. Una este în Cluj, la
    asociatul meu, și cealaltă la Baia Mare. Am vrut să testăm conceptul, să vedem
    care sunt performanțele și limitările unui astfel de autovehicul, iar rezultatele
    sunt pozitive. În primăvara anului trecut am aplicat pentru un proiect
    european. Vom face o linie de asamblare la Baia Mare, urmînd să importăm
    componente și să le asamblăm aici. Spre bucuria noastră, am semnat contractul
    de finanțare și acum suntem în faza de achiziții publice.


    Valoarea
    proiectului de 1.5 milioane de euro, din care 76% fonduri europene
    nerambursabile. Linia de asamblare a mașinilor electrice va intra în funcțiune
    primăvara viitoare    , și în prima fază se vor produce 10 mașini pe zi. 20 de
    angajați vor lucra pentru fabricarea acestora. Primele modele scoase pe piață
    vor avea două, respectiv patru locuri, iar Gheorghe Mureșan spune că în viitor
    dorește să facă la Baia Mare și un model de autoutilitară electrică pentru
    transport de marfă: Ne așteptăm să finalizăm investiția prin februarie -
    martie 2019, după care să producem în ritm de 10 mașini pe zi. Am în vedere și
    realizarea unui produs propriu, vrem să scoatem un vehicul utilitar proiectat
    și realizat în întregime de noi.


    Mașinile
    electrice produse la Baia Mare vor avea caroserie din PVC, iar autonomia bateriei
    este de o zi. Datorită dimensiunilor reduse, aceste automobile electrice sunt
    destinate traficului din oraș pentru că se pot descurca mai bine în
    aglomerație, se parchează ușor și nu poluează.




  • The 1st of May Mini-Holiday

    The 1st of May Mini-Holiday

    On May 1st Romanians are proving once again they are no commoners. While most countries mark the International Labour Day though marches and rallies, in an attempt to obtain better working conditions and higher salaries, in Romania this day is celebrated in a completely different way. It is an opportunity to enjoy nature, grab the grills, forget all about the daily burdens and turn the country into the European pole of fun.



    Some people prefer short trips to the mountains or picnics right outside the city, while more and more young people are heading for the Romanian beaches. No wonder that on Friday afternoon, when this mini-holiday started officially, thousands of tourists took by storm the mountain, Black Sea and Danube Delta resorts. The Black Sea resorts of Mamaia and Vama Veche are already crowded. High-end and fancy nightclubs are the main attraction, but some people prefer to party right on the beach, in spite of cold weather. The seawater is only 17 degrees Celsius so not many tourists venture into the waves.



    The parties on the Black Sea coast have become famous abroad and it wont be long until the resort of Mamaia, a party paradise, competes with Ibiza. Thousands of tourists have opted for the Danube Delta, a UNESCO heritage site and the place where the Danube flows into the Black Sea, to enjoy some great moments in a breathtakingly beautiful landscape. In the Southern Carpathians, on the Prahova Valley, Sinaia is the most crowded resort these days, being fully booked. It is also the most sought after destination by mountain bikers.



    The equally beautiful Bran-Moeciu area is also very popular with tourists, who are welcomed with delicacies specific to the region, among which pastrami and home made plum brandy. Cycling and horse riding are some of the outdoor activities provided by guest-houses there. In Poiana Brasov, also in the Southern Carpathians, hotel owners offered special tourist packages that include free access to spas and shows and last but not least they light bonfires.



    Many tourists have opted for the county of Maramures, in the north, for a trip by Mocanita, the narrow gauge train, a steam train crossing the beautiful Vaser Valley. Whether they spend their mini-holiday away or at home, barbecuing is already tradition on May 1st. The “mititei, a Romanian specialty consisting of grilled minced-meat rolls, paired with fresh beer, is still the main dish for 1st of May enthusiasts.



    Romanians are expected to eat over 30 million “mititei these days, by 15% more than last year. Unfortunately, on the evening of the 1st of May, tourists will come back home because Wednesday is a working day.(Translated by E. Enache)

  • Easter Holidays in Romania

    Easter Holidays in Romania

    Bukovina is a
    region in northern Romania comprising the counties of Suceava and Botoşani. It
    has always been a tourist hotspot, especially during religious celebrations.
    The churches of Bukovina were built during the reign of great Romanian rulers
    and ahead of religious celebrations people have always dressed in the region’s
    traditional wear, therefore Bukovina is a place where each and every tourist
    can have a wonderful time. A special attraction of the area is the Egg Museum
    in Vama, which displays more than 7 thousand painted eggs. Almost 3,500 come
    from 82 countries from all 5 continents. Letiţia Orşinschi teaches textile and
    decorative art and is a member of the Traditional Arts Academy in Romania. Next
    she will tell us more about egg painting:

    In the past, the people of Bukovina used to paint the eggs in a simple manner,
    with a single dominant motif, using toneless, earthy colors which can still be found
    today on traditional costumes and cloths. The museum also exhibits eggs that
    belonged to my family, which are 50 up to 100 years old. These eggs were
    painted with the yolk and white inside, but, as they were not covered with
    varnish, the white evaporated through the eggshell pores and the yolk
    coagulated inside. These eggs used to be kept in a traditional house,
    especially on stormy days. The eggs blessed during the Easter Mass used to be
    placed in the window casement to protect the people inside from the evil
    outside. According to tradition, these eggs were said to protect young girls
    from the evil eye and to help them have a good, successful marriage. Today the
    technique of painting eggs has been taken to another level. In the past, the
    intensity of the colors used for painting eggs was indicative of the status of
    that respective woman from Bukovina. A light red indicated a young, unmarried
    woman, brownish garnet was for married women, while black was for widows. In
    Bukovina you will also find the wax-melting technique used for painting eggs.


    Another
    point of attraction during the Easter holidays is the region of Maramureş, in
    the north. Dan Carpov, from the Tourist Information Office in Maramureş County,
    has more details:


    Traditions have
    been well preserved in Maramureş and on Easter tourists always have quite an
    experience. Although modernity mingles with tradition, the people of Maramureş
    won’t give up their traditional costumes, irrespective of the part of Maramureş
    county you may choose to visit. Eastern traditions have been preserved
    everywhere in Maramureş, that is why we refresh and improve our offer
    continuously, in order to always live up to tourists’ expectations. Our tourist
    attractions have been included in an already-famous tourist circuit, and
    Mocăniţa, the narrow-gauge steam train, is on top of tourists’ preferences.
    Actually Maramureş is the only county of Romania with 8 tourist sites included
    in the UNESCO heritage list and we have already developed a tourist package that
    covers these 8 sites. We also provide trips to the area’s old wooden churches.
    Interest in mountain tourism has been on the rise lately, and tourists are very
    happy with the region’s cycling route that measures 80 kms.


    Claudia Andron,
    the president of Turist, Bistrita-Nasaud County’s Tourism Promotion
    Association, has another proposal
    for Easter: a visit to the wine cellars
    in the region:


    The scenery is very beautiful and there are
    many rural guesthouses where you can see for yourselves how people in
    Bistrita-Nasaud spend Easter. There are many very beautiful churches where you
    can take part in the Easter mass. We have fine customs and traditions, such as
    the Sprinkling of the Girls, a custom that is observed on the second day of
    Easter. I really recommend that you spend Easter in Bistrita Nasaud. You will
    not regret it. Not only is it beautiful, but it is also a special experience.
    Take the Wine Road, for instance.
    Around 1600, the Saxons brought the first vine branches to our county, and
    during the communist regime they were very well preserved. Unfortunately, after
    1989 they disappeared until a couple of years ago, when a bunch of local
    producers, who were in love with farming, sought to rekindle the tradition of
    vine growing in Bistrita Nasaud. We have several very beautiful wine cellars,
    ready to receive groups of tourists for wine-tasting sessions any time of the
    year.


    Located in
    Transylvania, Sovata is a balneal resort that started gaining European
    recognition as early as 1850, especially for the treatment of stomach diseases.
    Kacso Marta is the representative of a hotel compound in the resort, and gave
    us details on Easter offer of the compound she represents:


    The Easter
    offer at a four-star hotel includes accommodation for three nights in a double
    room, breakfast and buffet dinner included. We have also prepared a festive
    lunch for Easter on April 8. Access to the SPA center is unlimited, while for
    children we have prepared all sorts of entertainment programs. The package per
    person costs 960 Lei, that is 207 Euro, in a double room.


    Forget about the
    sea, forget about the beach, come to a camp in Straja. That is how the resort
    of Straja in southwestern Romania is promoted by the manager of a three star
    villa, Mihai Dumitrascu:


    Straja is best
    known as a winter resort, yet in recent years it has also developed as a summer
    resort, since it lies close to the most important tourist sites in Hunedoara
    County: The Hunyads’ Castle, the Prislop Monastery, the Sickness Cave and the
    Retezat massif. Easter is the recommended time for a visit to Straja. We have
    an excellent value-for-money package which includes a visit to the Straja
    Hermitage and the Way of the Cross, Eastern Europe’s biggest such hermitage. We
    can offer four or five night packages for the price of 595 Lei, that is 127
    Euro, which covers half-board and the festive dinner on Easter.


    Lucian Taranu is
    the owner of a guesthouse in Poiana Galdei, in Apuseni’s Trascau Mountains. He
    has invited us to places that have never been spoiled by the hustle and bustle
    of city life.


    A secluded area, where beauty, joy and
    quiet are at home. If you take the trouble to come over, to the Garda Valley,
    crossing over a bridge we built ourselves, you’re sure to find heaven on earth.
    Also, the food here is fine, made of produce we grow ourselves in our gardens.
    We can bake the bread together, you can taste from the famous drink prepared by
    inn-keeper Lenuta, known as Forest Joy. If you stay for a week with us, you can
    also enjoy the caves, the lakes, the gorges, the waterfalls and the mountain
    rivers in the area.


    Easter holiday
    offers in hotels across Romania are very generous. However, the best version is
    the one including accommodation in rural guesthouses, where you can have the
    chance to be much closer to traditions and customs in each region across
    Romania. And at that, you’re sure to have a complete experience.