Radio România Internațional

Tag: Maramures

  • Vacanţă de Paşte în România

    Vacanţă de Paşte în România

    Bucovina, situată în
    nordul României, cuprinzând judeţele Suceava şi Botoşani, a atras dintotdeauna
    turiştii mai ales în preajma sărbătorilor religioase. Bisericile au fost
    ctitorite de importanţi domnitori români, iar în prag de sărbătoare costumele
    populare au colorat mereu străzile satelor. Iată un loc în care fiecare turist
    poate avea o experienţă minunată. Aceasta poate începe chiar de la Muzeul
    Olului din Vama, unde sunt peste 7000 de ouă pictate. Aproximativ 3500 provin
    din 82 de ţări, de pe toate cele 5 continente. Letiţia Orşinschi, profesor de
    artă textilă şi decorativă, membră a Academiei Artelor Tradiţionale din
    România: În Bucovina de odinioară, ouăle erau lucrate simplu, cu elemente
    grosiere, cu unic motiv dominant, în aceleaşi culori de pământ care şi astăzi
    se găsesc pe ştergare şi pe costumele tradiţionale. În muzeu, veţi descoperi
    ouă care au aparţinut familiei mele, cu o vechime între 50 şi 100 de ani. Acestea
    au fost ouă pline, însă nefiind lăcuite, au permis în timp evacuarea albuşului
    prin porii cojilor şi coagularea gălbenuşului în interior. Acestea erau
    păstrate într-o casă tradiţională mai ales pentru zilele cu tunete şi cu
    fulgere puternice. Oul sfinţit la Paşte era pus odinioară în tocurile
    geamurilor, ca să-i apere pe cei dinăuntru de răul posibil de afară. De
    asemenea, dacă în casă erau fete de măritat, se spune că aceste ouă apărau
    fetele de deochi şi grăbeau un mariaj bun. Astăzi tehnica vopsirii oului a
    evoluat. De altfel, şi în funcţie de intensitatea culorii se cunoştea odinioară
    statutul femeii din Bucovina. Roşul deschis era pentru tânăra nemăritată, grena
    spre maro pentru femeia măritată, iar negrul pentru văduve. În Bucovina, veţi
    întâlni şi tehnica vopsirii cu ceară în relief, unică în lume.

    Rămânem
    în nordul României. Maramureşul, la fel de renumit, nu poate fi omis de pe
    lista destinaţiilor obligatorii. Mai ales de Paşte. Dan Carpov, reprezentantul
    Biroului de informare turistică din judeţul Maramureş. Oriunde în Maramureş,
    Paştele este sărbătorit aşa cum trebuie. Peste tot se îmbină tradiţiile cu
    partea mai modernă, însă veţi vedea portul popular indiferent de zona din
    Maramureş pe care o alegeţi. De asemenea, obiceiurile de Paşte sunt păstrate
    peste tot. În continuare, Maramureşul este în top, ceea ce ne obligă să
    împrospătăm mereu oferta noastră sau să ne menţinem la nivelul aşteptărilor.
    Obiectivele noastre au intrat într-un circuit renumit. Mocăniţa conduce în
    topul preferinţelor. De asemenea, suntem singurul judeţ cu opt obiective UNESCO
    grupate şi am făcut un circuit în care le-am inclus. Pe lângă acestea, avem
    biserici de lemn străvechi demne de a fi obiective UNESCO. De asemenea, partea
    de turism montan este în creştere, turiştii apreciază faptul că avem un traseu
    de cicloturism de vreo 80 de km, pe care nu se vor întâlni cu maşini.



    Claudia Andron,
    preşedintele Asociaţiei de promovare a turismului Turist în Bistriţa Năsăud,
    completează oferta de Paşte cu o vizită la crame. Sunt locuri foarte
    frumoase şi pensiuni agroturistice în care puteţi vedea cum se petrece Paştele în Bistriţa
    Năsăud. Avem biserici foarte frumoase în care puteţi participa la slujba de
    înviere. Avem obiceiuri foarte frumoase şi vă voi da ca exemplu Udatul Fetelor.
    Acest obicei este în a doua zi de Paşte. Chiar vă recomand să petreceţi Paştele
    în Bistriţa Năsăud. Nu veţi regreta. Nu numai că este frumos, dar este şi o
    experienţă deosebită. De exemplu, Drumul Vinului. Dacă în judeţul nostru saşii
    au adus de prin 1600 primele viţe de vie, în regimul comunist ele au fost
    întreţinute, iar după 1989 acestea au dispărut până acum câţiva ani, când
    câţiva producători locali îndrăgostiţi de agricultură şi-au propus să reînvie
    tradiţia vinului de Bistriţa Năsăud. Avem câteva crame foarte frumoase care pot
    primi grupuri de turişti la degustare în orice perioadă a anului.

    Situată
    în Transilvania, Sovata este o staţiune balneoclimaterică recunoscută la nivel
    european încă din 1850 în special pentru tratarea afecţiunilor gastrice. Kacso
    Marta este reprezentanta unui complex hotelier din staţiune: Oferta de Paşte la un hotel de patru stele include trei nopţi de
    cazare în cameră dublă, cu mic dejun şi cină sub formă de bufet suedez. Am
    pregătit şi un prânz festiv de Paşte în data de opt aprilie. Accesul la centrul
    SPA este nelimitat, iar pentru copii am pregătit diferite programe distractive.
    Pachetul costă 960 de lei (207 euro) de persoană, în cameră dublă.



    Lasă marea, lasă plaja,
    hai în tabără la Straja. Aşa promovează staţiunea din sud-vestul României,
    Mihai Dumitrascu, administratorul unei vile de trei stele. Pe lângă faptul că
    este o staţiune recunoscută de iarnă, în ultimii ani s-a dezvoltat ca o
    staţiune de vară, fiind aproape de cele mai importante obiective turistice din
    Hunedoara: Castelul Hunizailor, Mănăstirea Prislop, Peştera Bolii şi masivul
    Retezat. O perioadă recomandată de vizită în Straja este cea de Paşte. Avem un
    pachet avantajos care include vizită la Schitul Straja şi pe Drumul Crucii, cel
    mai mare din estul Europei. Vă putem oferi pachete de patru sau de cinci nopţi
    la un preţ de 595 de lei (127 euro), care conţine cazare, demipensiune şi masă
    festivă în ziua de Paşte.



    Lucian Ţăranu, proprietarul unei pensiuni din
    Apuseni, din Munţii Trascăului, Poiana Galdei, ne invită în locuri ferite de
    aglomeraţie. Un loc uitat de lume, în care bucuria,
    frumosul şi liniştea sunt la ele acasă. Dacă ne păşiţi pragul, pe Valea Gărzii,
    trecând peste un pod făcut de noi, veţi găsi raiul pe pământ. Mâncarea este
    aleasă, din bunătăţile grădinii noastre. Vom face împreună pâine în cuptor,
    veţi putea gusta din băutura făcută de hangiţa Lenuţa, care se numeşte Bucuria
    Pădurii. Dacă rămâneţi la noi o săptămână, vă puteţi bucura de peşteri, de
    lacuri, de chei, de cascade şi de râuri de munte.



    Deşi există multe oferte
    de petrecere a sărbătorilor de Paşte în hotelurile din România, varianta cea
    mai bună este aceea care include cazări în pensiunile din mediul rural. Astfel,
    veţi fi mult mai aproape de tradiţiile şi obiceiurile din fiecare regiune a
    României, iar experienţa va fi una completă.

  • Oferte de Paşti în România

    Oferte de Paşti în România

    Pentru minivacanţa Paştelui, pensiunile rurale şi staţiunile montane din România sunt cele mai
    căutate destinaţii. Peste 400 de pensiuni din Maramureş sunt
    pregătite pentru a primi turişti în perioada sărbătorilor pascale.
    Administratorii pensiunilor au pregătit pachete de 3 şi 4 zile. Un pachet
    clasic include masa în familie, participarea la slujba de Inviere şi în prima
    zi de Paşti, plimbări în zonele de agrement, vizitarea unor lăcase de cult.
    Există agenţii de turism care propun mini-circuite. De exemplu, în drum spre
    Maramureş, se trece prin Sighişoara unde puteţi petrece sărbătorile pascale
    într-un mod atipic. Aici, conform unei vechi tradiţii, nu se merge la biserică
    pentru slujba Învierii la 12 noaptea, ci la 5 dimineaţa. Se pot vizita
    mănăstirile din zonă si se participă la
    petreceri tărăneşti cu ceteraşi. In a treia zi de Paşti, se ajunge la Ieud pentru o vizită la o biserică din lemn, de
    patrimoniu şi apoi vă veţi întoarce la Poienile Izei, pentru a vizita si acolo
    o biserică din lemn. O astfel de experienţă are un cost între 750 şi 850 de lei
    pentru trei nopţi de cazare. La pensiunile de top din Bucovina (nordul României)
    un pachet cu 4 nopţi de cazare şi pensiune completă costa 1.100 lei de
    persoană. Pe lângă cazare şi masă, turiştii pot vizita mănăstirile din zonă şi
    se pot plimba cu trăsurile trase de cai.


    In staţiunea montană Poiana Braşov, la
    hotelurile de 4 si 5 stele un sejur de patru nopţi pentru două persoane, în
    perioada Paştelui ortodox, costă între 500 şi 800 de euro. In ofertele de Paşte
    este inclus micul dejun, dar şi două cine festive şi muzica live, produse
    tradiţionale, acces gratuit la saună, piscină, jacuzzi sau masaj. Copiii vor
    avea parte de petreceri speciale cu animatori, de cadouri de la iepuraş şi se
    vor putea juca în ateliere de creaţie unde vor picta pe sticlă şi vor învăţa să
    încondeieze ouă. In staţiunea montană Predeal, preţurile sunt cuprinse între
    200 şi 400 de euro pentru un sejur de trei nopţi. Preţul include cazarea, masa
    festivă de Paşte, acces la spa-urile din hoteluri, dar şi cadouri pentru cei
    mici.


    La pensiunile din Bran,
    Moeciu, Fundata sau Şirnea (centrul României) preţul unui pachet de trei nopţi
    cu demipensiune şi masă festiva de Paşti pleacă de la 150 de euro şi ajung până
    la 250 de euro.

  • Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Maramureș

    Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Maramureș

    Proiectul Sistem Integrat de Management al Deşeurilor (SMID),
    privind construirea unui nou depozit pentru deşeuri menajere şi industriale în
    județul Maramureș    , a ajuns la 80% din capacitatea de implementare, valoarea
    totală a investiţiei fiind de 60 de milioane de euro.


    În anul 2018, se dorește finalizarea a ceea ce a mai rămas de construit
    la depozitul ecologic din comuna Sârbi, licitaţiile din partea de sud a
    judeţului şi operaţionalizarea Sistemului Integrat de Management al
    Deşeurilor (SMID) în judeţul Maramureş.


    În momentul deschiderii noului depozit
    ecologic, şase depozite care acum sunt neconforme vor fi închise.


    În legătură cu stadiul implementării
    proiectului Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a spus:


  • Michal Wasiucionek

    Michal Wasiucionek

    Michal Wasiucionek
    vine din Polonia şi este istoric şi cercetător de doi ani la Colegiul Noua
    Europă. A venit la noi în ţară pentru a-şi continua cercetările pentru teza sa
    de doctorat, în domeniul relaţiilor pe care le-au avut de-a lungul timpului
    Ţările Române şi Imperiul Otoman. Prima oară a ajuns aici cu un grup de
    prieteni în urmă cu mai mult de zece ani, pe când era licean, şi atunci s-a
    îndrăgostit de România. Tinerii au petrecut atunci o lună pe meleagurile
    noastre şi au vizitat Bucovina, Maramureşul şi toată partea de vest. De ce este
    interesat de istoria Ţărilor Române şi de ce a ales România ne spune el:



    Mă numesc Michal Wasiucionek, sunt polonez de origine şi de câţiva ani
    locuiesc în Bucureşti. Sunt istoric de meserie şi vin din Varşovia, acolo am
    terminat studiile. Am studiat un an de zile cu bursă Erasmus la Universitatea
    din Bucureşti, după care am hotărât să fac doctoratul în Florenţa, pe tema
    istoriei României şi a relaţiilor cu Imperiul Otoman. Am fost nevoit să aleg
    unde vreau să stau, unde vreau să mă mut şi trebuia să mă decid ori să rămân la
    Florenţa, ori să mă duc la Bucureşti. Pentru mine alegerea a fost destul de
    firească, am vrut să vin aici. De doi ani lucrez la un proiect de cercetare la
    Colegiul Noua Europă. De fapt, istoria României m-a interesat încă de când am
    terminat liceul la Varşovia. În Polonia, după bacalaureat avem vacanţa cea mai
    lungă din viaţa noastră, practic, pentru că înainte să începem anul academic
    sunt cinci luni de vacanţă. Eu şi câţiva colegi de liceu am hotărât să mergem
    în România aşa ca nişte liceeni săraci, cu ocazia, pentru o lună. Era anul
    2006. Mi-a plăcut foarte mult şi m-am hotărât să mă înscriu la un curs de limba
    română. A început să mă intereseze istoria României, dar, să fiu sincer, când
    am venit în România cu bursă, ideea mea pentru masterat era să scriu despre
    Mihai Viteazul, care din perspectiva polonezilor, din ce puteam să găsesc în
    Polonia, este o personalitate total necunoscută. În general, asta e problema cu
    istoria României, că nu este prea bine cunoscută. Când am ajuns am hotărât că
    nu are niciun rost să scriu despre Mihai Viteazul, pentru că s-a scris atât de
    mult şi e mai bine să găsesc altă temă. Aşa am ajuns la relaţiile
    româno-otomane, care sunt tratate un pic diferit de către istoricii români faţă
    de cum simţeam că ar trebui să fie tratate, eu având un anumit avantaj, cum mi
    se părea. Uitându-mă la istoria României din afară, deci fără bagaj emoţional,
    fără să fiu angajat, eram de părere că este mai interesant să nu ne întrebăm de
    ce otomanii nu au cucerit aceste teritorii, sau dacă le-au cucerit, ci să ne
    uităm la Ţările Române ca parte din Imperiul Otoman şi din lumea în care trăiau
    atunci, din atmosfera, din moda, îmbrăcămintea şi cultura vremii. În limba
    română sunt foarte multe cuvint    e de origine turcă şi am găsit acest aspect mult
    mai interesant de studiat decât să privesc doar la chestiuni politice.


    Acum Michal se
    gândeşte să rămână în România pe termen mai lung, pentru că şi-a făcut
    prieteni, s-a integrat aici şi se simte foarte bine la Bucureşti. Ce îi place
    aici şi ce ar schimba, cum s-a schimbat viaţa lui de zi cu zi şi dacă i-a fost
    uşor sau dificil să se integreze ne spune chiar el:


    N-a fost atât de greu, pentru
    că n-aş zice că între Polonia şi România sunt diferenţe atât de mari în ce
    priveşte modul de a trăi. O diferenţă este faptul că în România, de exemplu,
    există relaţii mult mai strânse de prietenie şi este mai uşor să te întâlneşti
    cu prietenii şi să faci ceva împreună, iar acest lucru îmi place mult mai mult
    în România decât în Polonia. Unul din lucrurile cele mai frumoase ale României
    este că e atât de diversă, că sunt zone atât de diferite, încât orice om poate
    să găsească ceva pe placul lui. În Polonia, imaginea despre România s-a
    schimbat foarte mult, acum este privită ca o ţară interesantă, ca un loc bun
    pentru vacanţă, şi mulţi polonezi s-au mutat în Bucureşti, fie pentru muncă,
    fie pentru că pur şi simplu le place aici. Chiar dacă sunt un românofil, există
    destul de multe probleme. Mare parte din ele sunt legate de politică. Politica
    românească mi se pare că suferă în general din cauza capcanei aşteptărilor
    foarte scăzute, de la clasa politică nimeni nu aşteaptă practic nimic. Pur şi
    simplu, foarte mulţi oameni s-au obişnuit cu nivelul acesta de clasă politică
    de acest nivel intelectual sau de integritate. Aceste lucruri se schimbă, se
    vede, de câţiva ani, cu proteste, dar aceasta e o mişcare în special urbană,
    care nu ajunge la multe judeţe, la multe comune mai mici. Asta e o primă
    problemă, iar altă problemă ar fi că nu se transformă într-o alternativă
    continuă.



    În finalul
    întâlnirii noastre, l-am rugat pe Michal Wasiucionek să transmită un mesaj
    românilor:


    E important să preţuiască ce au. Impresia
    mea în străinătate a fost că se întâmplă foarte des ca identitatea şi cetăţenia
    românească să fie percepute ca un dezavantaj. Nu mi se pare că e adevărat şi
    cred că românii trebuie să aprecieze că sunt români.



  • Turism rural în România

    Turism rural în România

    Turismul rural a
    cunoscut o dezvoltare impresionantă în România, în ultimii ani. Veţi pătrunde
    într-o lume cu peisaje fascinante, cu locuri în care s-au păstrat tradiţiile,
    în care meşteşugarii pot fi vizitaţi de către turişti la ei acasă şi în care
    pensiunile se întrec în produse gastronomice
    preparate după reţete vechi de sute de ani. Am vorbit despre toate
    acestea cu invitata noastră, Maria Stoian, fondator al Asociaţiei Naţionale de
    Turism Rural, Ecologic şi Cultural, care spune că turistul ajuns în lumea
    satului românesc poate cunoaşte România adevărată. Aşa poate să vadă care
    sunt rădăcinile românilor şi să-i cunoască pe adevăraţii români. Ar putea să
    cunoască gastronomia românească, diferită foarte mult de la regiune la alta. Ar
    putea vedea sursa de inspiraţie a arhitecturii populare, o varietate de
    obiceiuri şi de tradiţii folclorice. În Mărginimea Sibiului sunt nişte sate
    extraordinar de frumoase şi de închegate, cu o gastronomie extraordinară. În
    nordul Olteniei sunt mănăstiri deosebite şi posibilităţi de turism activ pe
    Cheile Sohodolului, pe Valea Olteţului. Din nordul Olteniei, ne îndreptăm spre
    Clisura Dunării. Puţini ştiu că se poate face şi turism nautic şi există acolo
    pensiuni-bungalouri amenajate chiar pe Dunăre. Este o zonă cu mare potenţial.
    Bran Moeciu rămâne leagănul turismului rural românesc. De asemenea, Carpaţii de
    curbură, Vrancea-Buzău, unde, ca punct de atracţie, avem Drumul Vinului -
    Drumul Cramelor.


    Iar 2018 se
    anunţă cu semne foarte bune, continuă Maria Stoian, fondator al Asociaţiei
    Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural. Românii se îndreaptă
    tot mai mult spre destinaţiile interne, inclusiv spre turismul rural şi, de
    asemenea, din străinătate. În afară de ţările clasice care ne oferă turişti
    precum Franţa, Germania, Italia, Israel, şi ţările nordice au început să
    manifeste acum un interes deosebit pentru turismul rural din România. Alt
    segment ar fi românii din diaspora, care nu numai că-şi vizitează familia, dar
    vor şi să viziteze diferite zone din România şi să le arate şi copiilor. Îmi amintesc de o familie din Franţa care a
    fost atrasă de turismul nostru rural, dar a avut foarte multe rezerve şi întrebări. Într-un final, în anul următor au
    recomandat ei tuturor prietenilor, altor membri ai familiei să vină în
    pensiunile româneşti.


    Satele
    şi comunele româneşti se promovează şi prin numeroase evenimente. Acestea au ca
    scop prezentarea, promovarea şi păstrarea tradiţiilor gastronomice, culturale
    şi folclorice ale fiecărei localităţi. Accesul la multe dintre aceste
    evenimente este gratuit. În 2018 avem un calendar foarte bogat. La
    Balvanyos, în Covasna, are loc festivalul Pomana Porcului, unde sunt echipe
    care participă din multe judeţe ale României şi din Slovacia, Ungaria şi alte
    ţări din apropiere. Atractiv este şi Festivalul Plăcintelor din Oituz, o
    localitate cu semnificaţie istorică, Festivalul Răciturilor, la Tismana, în
    Gorj, la Bran se va organiza festivalul Răvăşitul Oilor. La Fundata, cea mai
    înaltă comună din România, în judeţul Braşov, se organizează sărbătoarea
    păstorilor – Nedeea Munţilor. Sunt multe evenimente. Vă aşteptăm cu drag în
    satele româneşti care nu sunt numai păstrătoare de tradiţii, ci şi destinaţii din
    care nu lipseşte confortul! Tradiţia nu înseamnă lipsa confortului. Îi veţi
    putea întâlni pe românii adevăraţi la ei acasă.


    Una dintre regiunile cu un turism rural foarte dezvoltat este Maramureşul.
    Veţi găsi multe pensiuni indiferent de zonele în care doriţi să vă îndreptaţi.
    Mai mult decât atât, Dan Carpov, reprezentantul biroului de informare turistică
    al judeţului Maramureş, spune că turismul rural în Maramureş, în anul 2018, are
    o nouă caracteristică. Suntem la 100 de ani la unirea provinciilor
    româneşti şi, prin urmare, anul acesta, circuitele turistice vor avea incluse
    case memoriale ale celor care ne-au reprezentat. Maramureşul este mare, este un
    judeţ care are patru ţări: Ţara Lăpuşului,
    cu tradiţiile care sunt influenţate de zonele din apropiere, Maramureşul
    voievodal, unde tradiţiile sunt cel mai bine păstrate, care sunt respectate şi
    în Chioar şi Codru. Peste tot veţi vedea păstrate tradiţiile, veţi vedea portul
    popular indiferent de zonă. Noi avem un centru de informare turistică, iar în
    localităţile mai mici există un număr de peste 40 de astfel de centre.


    Am
    aflat de la Dan Carpov că turiştii pleacă încântaţi din Maramureş la încheierea
    sejurului. Sunt fascinaţi de peisaje, de obiectele meşteşugăreşti, de tradiţii
    şi sunt încântaţi de gastronomia românească. Evaluările turiştilor
    sunt foarte bune, am rămas în top, ceea ce ne obligă să ne împrospătăm oferta
    continuu şi să ne păstrăm la nivelul aşteptărilor lor. Mocăniţa de pe Valea
    Vaserului conduce în topul obiectivelor. De asemenea, fiind unicul judeţ cu opt
    obiective UNESCO grupate, şi acestea sunt căutate. Am făcut un circuit în care
    le-am inclus. Şi turismul montan este în creştere. Este foarte apreciat faptul
    că avem un traseu de cicloturism de vreo 80 de km, unde nu se vor întâlni cu
    maşini.



    În România, pensiunile sunt clasificate în funcţie de
    gradul de confort, primind de la una la patru margarete. Multe dintre acestea
    gătesc cu produse din gospodăria proprie şi organizează excursii în împrejurimi
    pentru turişti. De asemenea, tot în cadrul pensiunilor veţi găsi hărţi şi
    materiale de promovare ale obiectivelor turistice din apropiere.

  • Pasul Tihuţa

    Pasul Tihuţa

    Ne îndreptăm
    astăzi spre nordul României, spre o zonă montană foarte apreciată de către
    turişti. Izvoare minerale, păduri întinse, pensiuni agroturistice în care
    puteţi experimenta viaţa simplă de la ţară, dar şi unităţi moderne de cazare,
    izvoare minerale, pe toate acestea le găsiţi pe Valea Bârgăului. Însă nu ne vom
    opri pe această vale, ci vom merge mai departe către Pasul Tihuţa. Este o
    trecătoare prin munţi, la circa 1200 de metri altitudine, care face legătură
    între Transilvania şi Moldova. Peisajul este deosebit, însă locul îi atrage şi
    pe pasionaţii legendei lui Dracula. Scriitorul Bram Stoker şi-a imaginat
    călătoria personajului său, Jonathan Harker, chiar prin aceste locuri. Şi, tot
    aici, se află şi un hotel, care poartă numele contelui vampir, în faţa căruia
    se află şi statuia scriitorului Bram Stoker. Aceasta a fost amplasată acum 12
    ani, în prezenţa ambasadorului Irlandei de la Bucureşti, la acea vreme.


    Claudia Andron,
    preşedinta Asociaţiei de promovare a turismului Turist în Bistriţa
    Năsăud. Avem povestea adevărată a contelui Dracula. În romanul lui Bram
    Stoker, întâmplările au loc în Bistriţa Năsăud, în Pasul Tihuţa. Noi am creat
    paşapoarte pe care le oferim celor care trec poarta Transilvaniei. În Bistriţa
    Năsăud se face trecerea dinspre Moldova înspre Transilvania, dar şi între
    Maramureş şi Transilvania. Cei care trec poarta şi intră în Bistriţa Năsăud
    primesc un paşaport în care au avertismente de călătorie şi recomandări pentru
    un sejur în ţinutul contelui Dracula. În Bistriţa Năsăud găsiţi tot ce se poate
    în materie de turism.


    Este
    o destinaţie foarte căutată mai ales în preajma Halloween-ului. Şi tot atunci
    se organizează şi Festivalul Usturoiului. Menit să pună în valoare Ţinutul
    Contelui Dracula prin exploatarea miturilor, tradiţiilor, obiceiurilor şi
    poveştilor locale despre zâne, vrăjitoare şi strigoi, evenimentul are la bază
    un concept inovator. Tema centrală este usturoiul, binecunoscut în folclor
    pentru puterile sale miraculoase, antidot pentru boli şi în lupta contra
    forţelor malefice. Însă, tot aici, sunt organizate şi târguri de produse
    meşteşugăreşti şi tradiţionale. Veţi avea, astfel, ocazia să vedeţi creaţii
    realizate cu suflet şi imaginaţie sau să degustaţi produse gastronomice
    delicioase.


    Florina Mureşan
    se ocupă de promovarea turistică în cadrul primăriei Tiha Bârgăului, şi spune
    că întreaga zonă este superbă. Îi îndrumă pe turişti să stea cât mai mult
    pentru a vizita toate locurile, dar şi pentru a practica sporturi de iarnă. Sunt două pârtii de schi, una mai micuţă şi una mai mare. Prima este
    destinată începătorilor. Există un centru de închiriere echipament chiar acolo,
    inclusiv pentru snowboard. Chiar lângă pârtie se află şi mănăstirea de măicuţe
    Piatra Fântânele. Avem pliante care nu sunt numai în limba română, ci şi în
    limba engleză, avem hărţi care-i pot ajuta pe turişti. Le oferim şi pe CD. Sunt
    foarte multe pensiuni care găzduiesc turişti.
    Cine vine în zona noastră e mereu surprins de peisajul mirific. Şi noi,
    care locuim aici şi ne-am obişnuit cu el, tot îl vedem ca fiind splendid. Este
    o zonă care merită vizitată, sunt locuri care vă vor încânta. Când veţi ajunge
    în zona noastră, vă veţi îndrăgosti de ea.



    În speranţa că v-am convins să vizitaţi acest tărâm al
    legendelor şi al tradiţiilor, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă
    destinaţie. Până atunci, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Mâncăruri din Maramureş

    Mâncăruri din Maramureş


    Având influenţe ale bucătăriei maghiare şi austriece, regiunea istorică a Maramureşului se remarcă printr-o mulţime de supe şi ciorbe, adunate sub termenul de zămuri, precum şi prin multe alte preparate, cum ar fi tocănitele, papricaş, balmoşul şi gomboţi, acele găluşti cu prune pe care le întâlnim în Ungaria şi în Serbia, dar şi în Transilvania de unde au trecut munţii pentru a-i delecta şi pe românii din exteriorul arcului carpatic. În Maramureş se găteşte cu multă untură de porc, la fel ca şi în Transilvania. Brânza şi smântâna sunt folosite la multe preparate. Se fac sarmale în foi de varză, stropite cu smântână, bulz, clătite cu brânză de vaci şi smântână, care se pun la cuptor. Un preparat specific este găina, umplută cu ficat şi cu legume, unsă cu untură de porc şi pusă pe jar.



    Un alt fel de mâncare specific Ţării Maramureşului, uşor de preparat şi, în acelaşi timp, gustos şi săţios, este mămăliga cu brânză şi jumări. Se mai face şi mămăligă în straturi sau, după cum se mai spune, în pături. Într-un ceaun se face o mămăligă obişnuită, după care se unge cu unt un alt vas care se încinge până când untul se topeşte integral. Se pune un prim strat de mămăligă, gros de vreo două degete, iar deasupra un strat de caş peste care se pune un strat subţire de mămăligă. În continuare se pun straturi de mămăligă şi din diferite brânzeturi. Astfel, se pune telemea, apoi mămăligă, un strat de urdă, din nou mămăligă, în continuare brânză de burduf şi iarăşi mămăligă, iar la sfârşit caşcaval amestecat cu smântână. Vasul se dă la cuptor la foc mic, iar mămăliga în pături se serveşte cu un pahar de horincă, adică o ţuică de prune dublu distilată.



    În perioada toamnei, la Baia Mare este organizat Festivalul castanelor deoarece în Maramureş există castani comestibili din care se face obţine piure, consumat ca desert, cu frişcă. Pentru a obţine acest desert, avem nevoie de un kilogram de castane comestibile care, după ce au fost crestate cu un cuţit, se pun la fiert timp de jumătate de oră, după care îndepărtăm coaja, iar miezul îl pasăm sau îl punem în mixer. Adăugăm trei lunguri de zahăr, puţin unt şi câteva picături de esenţă de rom şi omogenizăm pentru a obţine piureul de castane. Se serveşte cu frişcă deasupra căreia se pune ciocolată rasă.


  • Mâncăruri din Maramureş

    Mâncăruri din Maramureş


    Având influenţe ale bucătăriei maghiare şi austriece, regiunea istorică a Maramureşului se remarcă printr-o mulţime de supe şi ciorbe, adunate sub termenul de zămuri, precum şi prin multe alte preparate, cum ar fi tocănitele, papricaş, balmoşul şi gomboţi, acele găluşti cu prune pe care le întâlnim în Ungaria şi în Serbia, dar şi în Transilvania de unde au trecut munţii pentru a-i delecta şi pe românii din exteriorul arcului carpatic. În Maramureş se găteşte cu multă untură de porc, la fel ca şi în Transilvania. Brânza şi smântâna sunt folosite la multe preparate. Se fac sarmale în foi de varză, stropite cu smântână, bulz, clătite cu brânză de vaci şi smântână, care se pun la cuptor. Un preparat specific este găina, umplută cu ficat şi cu legume, unsă cu untură de porc şi pusă pe jar.



    Un alt fel de mâncare specific Ţării Maramureşului, uşor de preparat şi, în acelaşi timp, gustos şi săţios, este mămăliga cu brânză şi jumări. Se mai face şi mămăligă în straturi sau, după cum se mai spune, în pături. Într-un ceaun se face o mămăligă obişnuită, după care se unge cu unt un alt vas care se încinge până când untul se topeşte integral. Se pune un prim strat de mămăligă, gros de vreo două degete, iar deasupra un strat de caş peste care se pune un strat subţire de mămăligă. În continuare se pun straturi de mămăligă şi din diferite brânzeturi. Astfel, se pune telemea, apoi mămăligă, un strat de urdă, din nou mămăligă, în continuare brânză de burduf şi iarăşi mămăligă, iar la sfârşit caşcaval amestecat cu smântână. Vasul se dă la cuptor la foc mic, iar mămăliga în pături se serveşte cu un pahar de horincă, adică o ţuică de prune dublu distilată.



    În perioada toamnei, la Baia Mare este organizat Festivalul castanelor deoarece în Maramureş există castani comestibili din care se face obţine piure, consumat ca desert, cu frişcă. Pentru a obţine acest desert, avem nevoie de un kilogram de castane comestibile care, după ce au fost crestate cu un cuţit, se pun la fiert timp de jumătate de oră, după care îndepărtăm coaja, iar miezul îl pasăm sau îl punem în mixer. Adăugăm trei lunguri de zahăr, puţin unt şi câteva picături de esenţă de rom şi omogenizăm pentru a obţine piureul de castane. Se serveşte cu frişcă deasupra căreia se pune ciocolată rasă.


  • La schi în România

    La schi în România


    În România există 44 de staţiuni unde se poate schia, iar cele mai multe pârtii, 23 la număr, se află în judeţul Harghita. Topul este completat de judeţele Prahova, Braşov, Hunedoara şi Maramureş, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Turism. Vom vorbi despre condiţiile practicării sporturilor de iarnă în România, despre condiţiile de cazare în staţiunile montane, despre preţuri, dar şi despre activităţi apre-ski.



    Ne oprim mai întâi la 30 de km de Sibiu, fostă capitală culturală europeană în 2007. Staţiunea Păltiniş este cea mai veche dintre staţiunile montane româneşti, întemeiată în anul 1894. Mai mult decât atât, ajungem în staţiunea montană climaterică aflată la cea mai mare altitudine, 1442 de metri. În această staţiune, în anul 2010, s-a deschis Arena Platoş, complex de sport şi sănătate destinat în primul rând familiilor, după cum am aflat de la Ioana Dragomir, administrator al complexului montan Arena Platoş, Păltiniş, Sibiu. “Dacă turistul este începător, îl răsfăţăm cu şcoală de schi, cu peste 20 de instructori calificaţi. Totodată, spunem despre Arena Platoş Păltiniş că este un resort pentru familii şi începători. Avem pârtii de nivel mediu şi pentru începători. Pârtia şcolii de schi are o bandă rulantă. Mai avem şi o pârtie cu o bandă rulantă mult mai lungă, cea mai lungă din România, cu care ne lăudăm. Facem tot ce putem, ca să-i ajutăm pe cei care vor să se iniţieze în tainele schiului să guste puţin din atracţia aceasta. Avem şi un centru pentru închiriat echipamente pentru toate categoriile de turişti, de la cei mai mici la cei mari. Acolo există şi vestiare. Avem şi sănii şi o pârtie de sănii pentru cei care nu sunt schiori. Am deschis şi o grădiniţă pentru schiori, destinată copiilor între trei şi şase ani.”



    Pentru prima dată, anul acesta, la Arena Platoş s-a oferit mâncare în regim de street food pe pârtie. Au fost trei rulote, iar în momentul acesta mai sunt două. Mâncarea e bună. Calitate austriacă la preţuri româneşti, pentru ca toţi cei care vor să beneficieze de servicii bune şi să practice schiul, să aibă ce alege, spune Ioana Dragomir. Iată şi câteva preţuri orientative. “Oferim pachete de cinci zile de schi în extrasezon, adică în perioada în care nu este vacanţă. Avem pachete de 18 ore de schi, cu 350 de lei (75 euro) de persoană. În perioadele de vacanţă, pe care le numim perioade de vârf de sezon, aceleaşi 18 ore de persoană, costă 450 de lei (95 euro). Există activităţi apre-schi. Avem seri de karaoke şi petreceri organizate după evenimente. În fiecare week-end, la Arena Platoş, există cel puţin unul, două evenimente, fie marca noastră, fie organizate de alţi iubitori ai sporturilor de iarnă. Ne mândrim cu unul care este unic în România, organizat în data de 3 februarie, Record de ture în 12 ore. Instalaţiile vor fi funcţionale de la 21.30 până la ora 9.30, a doua zi. Astfel, schiorii care vor să doboare recorduri sunt aşteptaţi la concurs. Ne mândrim şi cu evenimentele dinspre final de sezon, din martie. Unul este Slide and Freeze. Construim la baza pârtiei un bazin de apă, iar cei care pot să treacă peste bazinul de apă pe schiuri sau pe placă se iau la întrecere. Se construiesc şi ambarcaţiuni foarte comice, care, dacă reuşesc să plutească, primesc premii. Luna martie, fiind dedicată femeilor, am organizat şi Bikini Race, o competiţie pentru domnişoarele sportive care vor pleca la un camping de surf în Tenerife, anul acesta.”



    Ne îndreptăm acum către cea mai nouă pârtie de schi din România. Aceasta s-a deschis în data de 26 ianuarie, anul acesta. Pârtia Oprea, din Valea Mare. Aceasta are o lungime de 600 de metri. Nu este mare, spune Róbert Grüman, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, însă e dotată cu ski lift de 70 de locuri, cu nocturnă şi restaurant. “Fiind localizaţi între judeţele Harghita şi Braşov, judeţe de renume printre schiori şi foarte vizitate de către turişti, poate că suntem în umbră din acest punct de vedere. Şi în judeţul Covasna există pârtii de schi funcţionale. La Şugaş Băi există două pârtii de schi, lângă municipiul Sfântu Gheorghe, în oraşul Covasna şi în localitatea Valea Mare. Acestea funcţionează două, trei luni pe an. În Covasna, pârtia de schi Lorincz Zsigmond are o lungime de 1.400 de metri, iar aici vin turişti şi din ţară, dar şi din străinătate. Conform statisticilor, 90% la sută dintre turiştii din judeţul Covasna sunt din România şi doare 10% sunt din străinătate. Majoritatea sunt din Ungaria, însă vin şi din celelalte state membre ale Uniunii Europene.



    Covasna este o zonă a României care merită vizitată în orice perioadă a anului. Frumuseţea peisajului şi multiculturalitatea surprind întotdeauna. Iar dacă nu reuşiţi să ajungeţi la schi în Covasna, există câteva obiective pe care le puteţi vizita pe tot parcursul anului. “Anul trecut, la iniţiativa Consiliului Judeţean Covasna, anul 2017 a fost declarat Anul Turismului în judeţul nostru. Am şi creat un brand turistic al judeţului , construit pe baza faptului că la noi există peste 160 de conace. Suntem un ţinut al conacelor, iar foarte multe dintre acestea au fost reintroduse în circuitul turistic. Am invitat şi peste 200 de bloggeri şi jurnalişti din Bucureşti, pentru a vedea oferta noastră turistică. Aceasta, pe lângă conace, este faimoasă şi pentru mofete, ape minerale, dar şi meşteşugari. Avem şi evenimente mari, la care vin zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate: Zilele Oraşului Sfântu Gheorghe sau Festivalul Kürtőskalácsului. Aşteptăm toţi ascultătorii dumneavoastră şi toţi turiştii din străinătate să vină măcar o dată în judeţul Covasna. Dacă vin aici şi fac cunoştinţă cu ospitalitatea noastră, cu siguranţă vor reveni.




    Iată aşadar doar câteva dintre motivele pentru care o vacanţă la schi în România se poate transforma într-o experienţă plăcută. Dacă sunteţi schiori cu experienţă, cu siguranţă veţi găsi atractive pârtiile din judeţul Braşov şi din nordul României. În acest sens, agenţiile de turism vă pot construi sejururi personalizate.

  • Parada Brondoşilor

    Parada Brondoşilor

    În urmă cu 300 de ani,
    maramureşenii scriau o pagină de istorie care lipseşte astăzi din manuale, dar
    e prezentă în sufletul oamenilor şi în legendele locului. Toamna anului 1717 a
    lăsat în urmă pagube, răni adânci, morţi, zeci de biserici arse dar şi fapte de
    glorie despre care mai vorbesc astăzi toponimele şi bătrânii. Găsim aici
    Stâlpul tătarilor, Preluca (n.r. rarişte, poiană mică înconjurată de
    dealuri) Tătarilor, aproape fiecare sat are o vale, un loc, un monument care
    aminteşte despre acest an de foc. De asemenea, legendele ţesute în jurul
    ultimei invazii a tătarilor sunt extrem de numeroase şi în timp, din ele s-au
    născut obiceiuri care se păstrează an de an, cum e cazul brondoşilor din
    Cavnic, la aproximativ 30 de kilometri de Baia Mare.


    Ne spune despre ce este vorba
    Ioana Petruţ, managerul Casei de cultură din Cavnic: Acest obicei este
    păstrat tocmai din 1717, de aceea anul acesta împlinim 300 de ani de tradiţie,
    iar noi ne-am propus să sărbătorim cum se cuvine un astfel de moment printr-o
    paradă a acestor Brondoşi. Aceşti Brondoşi care sunt oameni de-ai locului,
    păstrează cu sfinţenie tradiţia, de a se îmbrăca în acele costume albe de
    moroşan, purtând opinci, iar pe cap îşi pun o mască din blană de oaie. Spatele
    şi pieptul fiind acoperite de acele hamuri, care au clopote şi talangi care fac
    un zgomot asurzitor. Acei Brondoşi colindă străzile şi casele oamenilor în cele
    trei zile de Crăciun.


    La Cavnic, în zona din
    apropierea Stâlpului Tătarilor, localnicii conduşi de Toader Crăciun, un sătean
    despre care se spune că ar fi fost căpitan al celebrului Pintea Viteazul,
    purtând măşti şi îmbrăcaţi cu clopote ar fi speriat caii şi ar fi alungat tătarii. De această bătălie este legat şi
    obiceiul brondoşilor, ne-a mai spus Ioana Petruţ , managerul Casei de cultură
    din Cavnic: Se spune că în trecut au alungat tătarii,
    care veniseră aici, la Cavnic, în 1717, iar în zilele noastre alungă spiritele
    rele. Aşa spun oamenii locului că i-au speriat (pe tătari) şi au fugit pentru
    că nu ştiau cine îi atacă şi de atunci acest obicei. Oamenii confecţionându-şi
    aceste costume, speriind acele hoarde de străini, au rămas până în zilelel
    noastre aceşti mascaţi şi colindă casele şi străzile.


    Brondoşii, tinerii mascaţi şi
    înarmaţi cu clopote alungă azi spiritele rele. În mentalul oamenilor de pe
    timpuri, lupta cu tătarii era oricum o luptă între bine şi rău, pentru că
    tătarii ardeau bisericile, ducând o luptă împotriva creştinilor.


    Trebuie menţionat că un costum
    autentic de Brondoş trebuie să aibă obligatoriu masca din blană de oaie şi
    hamul cu clopote confectionate sub îndrumarea bunicilor, deşi celelalte elemente
    pot fi găsite şi în alte costume: haine albe din costumul popular maramureşean,
    curea lată, corbaci (sfoară împletită) şi opinci.


    Mai mult decât atât, într-un
    cartier din Cavnic (Erştiol), tradiţia brondoşilor este păstrată chiar şi la
    începutul lunii ianuarie. Oamenii de aici sărbătoresc Crăciunul cel bătrân
    pentru simplul fapt că respectă întocmai obiceiurile ştiute de demult, când
    Naşterea Domnului era marcată în calendarul de rit vechi.


    Ne spune cine sunt Brondoşii
    Ioana Petruţ , managerul Casei de cultură din Cavnic: Vin toţi copiii de la
    şcoală şi majoritatea băieţilor au haine de Brondoşi, o să se alăture şi
    căvnicarii adulţi, anul trecut au fost în jur de o sută de Brondoşi, anul
    acesta fiind mai mare şi mai de anvergură parada, cu siguranţă în jur de două
    sute.


    Tradiţia spune că dacă brondoşii
    trec pragul casei tale atunci în noul an îţi va merge mai bine. Şi tot de bine
    ne urează şi Ioana Petruţ: Sărbători fericite şi să veniţi la Cavnic
    să ne vedeţi, cu siguranţă n-o să vă pară rău!



    Bătrânii locului spun că mai demult doar barbaţii
    adevăraţi aveau voie să fie brondoşi, însă acum tradiţia este dusă mai departe
    în special de tineri, iar copiii fac deliciul celor care-i întâlnesc. Cu toate
    acestea este un obicei interzis fetelor, despre care se spune că, dacă sunt
    prinse îmbrăcate de brondoş, sunt dezbrăcate, tăvălite în zăpadă şi lăsate fără
    clopote şi mască (cuşmă). Hainele de brondoş pot fi şi închiriate, iar cei
    care şi le doresc au de scos din buzunar între 500 şi 1000 de lei

  • Le courrier des auditeurs 29.12.2017

    Le courrier des auditeurs 29.12.2017

    Aujourd’hui je donne la parole à nos amis qui ont participé à notre jeu concours consacré à la belle contrée de Maramures, dans le nord de la Roumanie, mais qui n’ont pas gagné de prix cette fois – ci. Toutefois, leurs réponses ont été bien documentées, elles sont très intéressantes et méritent bien notre attention. Avant de passer en revue leurs contributions, je vous rappelle qui sont les gagnants du Service Français. Nous avons accordé 30 Mentions à nos participants. Parmi eux – notre ami Farid Boumechaal d’Algérie. Puis, 20 auditeurs de RRI ont été récompensés du IIIe Prix de notre concours, dont Amady Faye du Sénégal. 20 autres participants recevront le IIe Prix de notre jeu – concours sur la contrée de Maramures. Parmi eux, deux auditeurs du Service français: Christian Ghibaudo et Bernard Launay, de France. Enfin 9 participants ont été récompensés d’un Prix Spécial. Parmi eux, Jean Marc Olry, de France, qui le mérite bien, car il s’est documenté extrêmement bien pour chaque réponse à nos questions. Voilà ! Ce sont les heureux gagnants.

    Et maintenant voici les messages des autres participants du Service Français.

    Je dois vous dire que ce jeu a attiré un bon nombre d’auditeurs africains. Parmi eux, Mustapha Bahri de Tunisie qui écrit : « J’écoute les programmes de RRI et je les suis en ligne pour mieux connaître la Roumanie et les régions environnantes dans les domaines, car cette partie de l’Europe est peu couverte par les médias mondiaux. Ma participation à ce jeu est motivée certes par le même intérêt, en plus de ma passion innée pour le jeu, la recherche et le DXlng. Cette participation me permettrait peut-être de mieux me connaître à travers l’ouverture vers d’autres peuples, d’autres cultures, d’autres cieux… » Merci cher ami, pour ces mots. Restez à l’écoute de nos programmes est continuez à participer à nos jeux pour recevoir un jour un prix de RRI A très bientôt !

    Jamila Bekkai du Maroc, qui a déjà gagné un voyage en Roumanie il y a quelques années, a décidé de relever notre défi et de se documenter sur le Maramures. Elle explique sa participation de la manière suivante : « Pourquoi je participe à ce concours ? En fait j’ai pris l’habitude de participer à vos nombreux concours qui sont très intéressants et éducatifs. Ceux-ci me permettent de faire des recherches sur la Roumanie et c’est grâce à ma persévérance à vos concours que j’ai eu le grand honneur de faire partie des gagnants du concours organisé par votre humble radio en 2015. Cette visite fut en somme fort agréable, j’ai appris à connaître la Roumanie et la chaleureuse hospitalité de ses habitants, pays que j’aime profondément. Grâce à ce nouveau concours, je suis contente de découvrir une nouvelle facette de la Roumanie, la région du Maramures, appelé « le pays du bois », avec ses églises en bois, ses villages traditionnels, les portiques et les barrières en bois sculpté. Mais les plus impressionnantes ce sont les vielles églises en bois, élément incontournable du paysage de Maramures, une terre authentique et rurale. C’est avec joie que je rajoute à mes connaissances la découverte de cette belle contrée qui en somme est une belle et traditionnelle partie de la Roumanie. J’invite tous les auditeurs à écouter cette belle station RRI, qui nous offre chaque jour l’opportunité de découvrir les richesses culturelles et humaines de ce beau pays qui a une grande place dans mon cœur », conclut Jamile Bekkai du Maroc. Vous l’avez très bien dit : il suffit d’avoir un peu de curiosité et un peu plus de persévérance et n’importe qui peut gagner. A la prochaine.

    Un autre auditeur marocain, Mohamed Atimou, de son nom, a participé à notre jeu. Voici quelques fragments de sa motivation : « Ce qui m’a déterminé à participer c’est tout d’abord la nostalgie du passé, vis-à-vis de RRI. (…) C’est aussi le rôle pionnier, prépondérant et aussi grandissant, que joue la Roumanie au sein des pays francophones, sans oublier la gentillesse de RRI à l’égard des étrangers. (…) RRI est pour moi une université ouverte à distance. Enfin, pour moi RRI c’est 46 ans d’amitié et de respect réciproque », écrit encore Mohamed Atimou. Nous vous remercions de votre fidélité.

    C’est toujours en Afrique, mais depuis l’Algérie que nous suit Fatima Zahra Rahmani. Pour cette première participation à un jeu de RRI elle a écrit : « Radio Roumanie Internationale est devenue une amie fidèle que j’écoute presque chaque jour. Via les ondes courtes et le site web. Ce concours est une bonne occasion s’intéresser d’un peu plus près aux la ville de Maramureş et repères historiques et le tourisme… Le programme est varié et j’ai appris beaucoup de choses sur la Roumanie et sa culture et historique je participe aussi car les concours de RRI me permettent toujours de découvrir de nouveaux sujets, et ainsi d’accroître mes connaissances dans différents domaines. J’aime aussi cette radio qui se caractérise par sa crédibilité et son objectivité et ses merveilleux programmes et sa variété. RRI m’informe tous les jours sur le quotidien des Roumains. Elle est une fenêtre ouverte sur le monde. RRI, c’est aussi les agréables des émissions programmes touristiques, musique, histoire et culture. Merci beaucoup à toute l’équipe de radio RRI». Merci à vous chère amie. Nous espérons que vous allez nous écrire de plus de plus souvent, et pas uniquement pour des concours. A très bientôt !

    Compatriote de Fatima Zahra Rahmani, Nawel Benhadouga l’Algérie, a été à son tour attiré par notre jeu, notamment par le fait de « mieux connaître les traditions de la Roumanie. »

    Et maintenant, direction le Vieux Continent, pour citer d’autres participants au jeu – concours « Maramures – culture et traditions au cœur de l’Europe », des participants qui malheureusement, n’ont pas décroché de prix cette fois-ci, mais dont nous voulons faire entendre les messages.

    Frédéric Betton de France en est un. Il nous a écrit : « J’écoute votre radio sur le net et je consulte très souvent votre site. Etant marié à une Roumaine, j’ai choisi votre radio et votre site pour apprendre quelques mots de roumain et suivre l’actualité de ce joli pays. J’espère pouvoir visiter prochainement ce județ avec ma femme et ma fille. » Nous espérons bien que votre rêve devienne réalité, c’est vraiment une contrée superbe quelle que soit la saison.

    A son tour Paul Jamet de France nous a envoyé une participation très documentée, pleine de liens utiles, avec une belle motivation que j’aimerais vous lire dans ce qui suit : « Comme vous le savez, j’écoute RRI depuis le début des années 1990. La fréquence de mes écoutes s’est nettement intensifiée depuis ces 5 a 6 dernières années, c’est-à-dire depuis que j’ai cessé de travailler. Aujourd’hui, RRI fait partie de mon univers radiophonique et figure parmi les stations que j’écoute plusieurs fois par semaine, particulièrement le matin a 7 heures locales. Au-delà des informations, j’apprécie les émissions de découverte de la Roumanie sur le plan économique, sociétal, touristique et bien sûr culturel. Ces dernières années, j’ai participé à la plupart de vos concours et mes participations m’ont souvent permis de remporter des prix dont un inoubliable séjour dans le delta du Danube et des CD des œuvres de G. Enescu. Au-delà des excellents souvenirs rapportes de Roumanie lors de trois séjours : en septembre 1976, en mars 2003 et en juillet 2007 les écoutes régulières de RRI me permettent de découvrira beaucoup d’autres lieux et aspects de la vie en Roumanie. Je complète ces écoutes par des visites régulières sur le site de la station. J’écoute aussi RRI pour connaître la vision roumaine de l’Union européenne. Dans un an, la Roumanie sera à la veille d’assurer la Présidence tournante du Conseil de l’Union européenne (Janvier – Juin 2019). Une Présidence qui aura une très grande importance non seulement pour la Roumanie, pour l’Union européenne mais aussi, je le pense et je le souhaite, pour Radio Roumanie Internationale. Je suis sûr que RRI saura nous faire vivre cette préparation puis le déroulement de cette Présidence qui sera marquée, entre autres, par les élections européennes. Les affaires européennes, un domaine qui m’intéresse tout particulièrement. Nous en reparlerons forcement », conclut Paul Jamet de France. Cher ami vous avez tout à fait raison, cette présidence de l’UE est un sujet très important pour Bucarest, qui se prépare déjà en ce sens. Vous allez tout apprendre là-dessus en suivant nos programmes.

    A part les messages que je viens de citer, nous avons également reçu des participations en langue anglaise de Reba Khanam, Khadija Sultana, Sharif Ahamed, Aslam Hosain tous du Bangladesh. Mais comme leurs participations ne contenaient pas de motivation, ils n’ont pas pu participer au tirage aux sorts. Nous leur remercions quand même d’avoir pris le temps de nous écrire.

    Voilà chers amis, un Courrier des auditeurs consacré aux participants qui n’ont pas gagné de prix au concours Maramures – culture et traditions au cœur de l’Europe, mais qui nous ont accordé une partie non négligeable de leur temps pour se documenter afin de nous envoyer des réponses correctes, complètes, accompagnées de très belles pensées. Merci à toutes et à tous ! Merveilleuses fêtes de fin d’année et que la nouvelle année soit encore plus généreuse avec vous de tous les points de vue ! A bientôt !

  • Les gagnants du jeu-concours “Maramures – culture et traditions eu coeur de l’Europe”

    Les gagnants du jeu-concours “Maramures – culture et traditions eu coeur de l’Europe”

    Chers amis, RRI vous a invités à participer, jusqu’au 30 novembre 2017, le cachet de la poste faisant foi, à un nouveau concours doté de prix, « Maramureş – culture et traditions au cœur de l’Europe », consacré à l’un des départements les plus beaux et les plus visités de Roumanie, dans le nord du pays.

    Le concours ayant suscité votre intérêt, nous avons reçu 301 réponses correctes et complètes. Nous vous remercions et vous invitons à participer à d’autres jeux-concours aussi.

    Les prix et mentions du concours consistent en objets de promotion culturelle du Maramureş. Le concours a été organisé avec le Conseil départemental de Maramureş, la Mairie de Baia Mare, le Musée départemental d’art (Centre artistique de Baia Mare), la Filiale de Baia Mare de l’Union des artistes plasticiens, l’Evêché orthodoxe roumain du Maramureş et du Sătmar.

    Vous avez pu trouver les réponses correctes aux questions en suivant les émissions de RRI, notre site et nos profils Facebook, Google+, LinkedIn.

    Le concours s’est achevé le 30 novembre 2017, la date de la poste fait foi. Avant de connaître les noms des gagnants, nous vous rappelons les questions auxquelles vous avez été priés de répondre:

    – Dans quelle partie de la Roumanie est situé le département de Maramureş ? Réponse correcte : dans le nord.

    – Comment s’appelle un monument célèbre d’art funéraire, une des principales attractions de cette région ? Réponse correcte : Le cimetière joyeux de Săpânţa.

    – Combien d’églises en bois du Maramureş figurent sur la Liste du Patrimoine mondial de l’UNESCO ? Réponse correcte : 8.

    – Quel est le chef-lieu de ce département ? Réponse correcte : Baia Mare. Il est temps d’apprendre quels sont les gagnants.

    Nous avons accordé 30 Mentions à nos participants. Parmi eux – notre ami Farid Boumechaal d’Algérie. Il nous a écrit : « Je suis un auditeur fidèle de Radio Roumanie Internationale et j’entends toujours les programmes et les émissions sur la Roumanie et les lieux touristiques et les départements roumains les plus célèbres. Je veux savoir plus sur les traditions roumaines et les pays de l’Europe de l’Est ». Merci cher Farid Boumechaal d’écouter RRI. Nous espérons que notre cadeau vous fera plaisir.

    20 auditeurs de RRI ont été récompensés du IIIe Prix de notre concours, dont Amady Faye du Sénégal.

    Dans sa lettre, notre ami affirme s’être bien documenté sur la contrée de Maramures : « Les récits de voyage des aventuriers racontent que c’est l’un des plus beaux départements de Roumanie, avec de pittoresques paysages à couper le souffle. Les images que j’ai vues sur Internet confirment que cette partie Nord de la Roumanie est un paradis terrestre. Fort de ce constat, le Maramures vaut effectivement la peine d’être visité et c’est pourquoi, je participe à ce jeu qui lui est consacré. Pourquoi j’écoute les émissions de RRI et vous suis en ligne ? Réponse: La radio amie m’offre des émissions alléchantes et de haute facture sur la Roumanie, ce beau pays au cœur de l’Europe. C’est toujours avec une immense joie que j’écoute les belles rubriques de Radio Roumanie Internationale. Je ne m’ennuie jamais en écoutant ces formidables émissions qui me parviennent en direct de Bucarest ! »
    Merci cher ami pour ces mots et pour votre participation constante à tous les jeux de RRI. Félicitations une fois de plus !

    20 autres participants recevront le IIe Prix de notre jeu – concours sur la contrée de Maramures. Parmi eux, deux auditeurs du Service français : Christian Ghibaudo et Bernard Launay, de France. Félicitations à tous les deux !

    Dans une lettre de réponse bien fournie Christian Ghibaudo écrit : « Ce qui m’a déterminé à participer, c’est surtout qu’en principe je participe à tous les concours organisés par RRI. Ces jeux-concours sont toujours intéressants, ce n’est pas très difficile de trouver les réponses, car en écoutant régulièrement RRI on a facilement de quoi répondre. Alors, j’écoute RRI sur les ondes courtes ou plus souvent en ligne, car en fait c’est très facile de vous écouter, les ondes courtes passent très bien chez moi que cela soit à midi ou en fin d’après-midi. Après avec Internet, c’est bien sûr plus facile avec une très bonne écoute. De plus c’est très facile de naviguer sur votre site. De plus en plus, il y a des chroniques et des émissions qui sont en ligne pendant plusieurs semaines. C’est très utile, quand on n’a pas toujours le temps d’écouter l’émission en entier. C’est un bon moyen de ne pas manquer ses chroniques préférées. De plus avec les réseaux sociaux (Facebook en particulier) on a régulièrement une mise à jour. Ainsi c’est un bon moyen de ne pas manquer certains rendez-vous avec RRI.Et puis le thème de ce concours, a un aspect particulier pour moi. En effet, en 2001 j’avais été le gagnant d’un concours organisé par RRI, avec pour premier prix un voyage au Maramures. Eh bien, je me souviens encore très bien de ce voyage, qui a été pour moi le premier en Roumanie. C’était quelque chose pour moi, car au début du millénaire la Roumanie n’avait pas toujours « bonne presse » en France, et donc j’étais très content de faire ce voyage découverte. Je me souviens très bien de ce voyage, et surtout quand je fus accueilli à l’aéroport par Ileana et Andrei. Après pendant presque une semaine, j’ai pu découvrir cette très belle région, bien loin de l’agitation de Bucarest ! ».
    Merci cher ami pour cette explication si vaste et pour votre fidélité à RRI.

    A son tour, Bernard Launay de France motive sa participation de la manière suivante : «J’apprécie beaucoup de participer à vos concours car cela me permet d’effectuer quelques recherches complémentaires pour mieux connaître votre pays. De plus cela fait très plaisir de recevoir quelque objets ou cartes de votre part… je les collectionne précieusement. Enfin, cela montre le dynamisme de votre station et je veux absolument vous soutenir. Je me fais une joie chaque semaine de vous retrouver au rendez-vous de chaque émission, je voyage, j’apprends, je me cultive, je découvre. Dans la période actuelle il me semble très important de resserrer les liens entre nos pays et cela passe par la connaissance. Je fais dès que j’en ai la possibilité, la promotion de la Roumanie … j’aimerais que mes compatriotes fassent aussi la connaissance avec votre pays et décident d’y séjourner. En quelque sorte, j’essaie d’être votre ambassadeur. Ne stoppez surtout pas vos émissions ! » nous exhorte notre ami Bernard Launay et nous l’en remercions.

    Nous avons décerné le Premier Prix à 10 auditeurs de RRI, dont Oscar Castillo Cabrera, du Pérou, qui affirme : «Ce qui me pousse à participer aux jeux-concours organisés par RRI c’est l’opportunité de découvrir la culture et la civilisation d’un pays latin, entouré de voisins slaves. J’écoute les programmes de RRI pour me tenir au courant de l’actualité roumaine ».

    Voici ce qu’a écrit un autre gagnant du premier prix, Miodrag Ristici, de Serbie: « Chers journalistes, je suis avec attention les bulletins d’information que vous transmettez chaque jour sur l’actualité roumaine et internationale. Il est intéressant d’entendre, depuis un pays très proche géographiquement, quels sont les principaux événements du jour ou de la semaine. Par ailleurs, je trouve utile de savoir quels sont les points d’attraction et les offres touristiques d’un pays aussi beau que le vôtre. C’est grâce à vos émissions que j’ai appris les opportunités en matière de cure dans les différentes villes d’eau de Roumanie. Je suis, bien sûr, fort intéressé par votre musique, par les performances de l’industrie automobile, par la riche offre touristique roumaine et par les concours dotés de prix ».

    Enfin 9 participants seront récompensés d’un Prix Spécial. Parmi eux, Jean Marc Olry, de France, qui le mérite bien, car il s’est documenté extrêmement bien pour chaque réponse à nos questions.

    A la fin de sa participation Jean Marc Olry affirme : « Plusieurs éléments sont venus se cristalliser et m’ont poussé à me « prêter au jeu »… D’abord vos émissions qui parlent souvent du Maramureş (Radio Tour, A la Découverte de la Roumanie, Terre Verte …) ; le numéro 77 de la Revue Regard ; le disque du Dumitru Fărcaş qui recèle quelques « trésors folkloriques » agréables à l’oreille venus de cette région. Et puis il y a eu le film « Wild Carpathia » que mes hôtes de Târgu Jiu avaient mis à ma disposition… Une partie importante était consacrée au Maramureş avec, en outre, le témoignage du Prince Charles. La beauté des images, les traditions évoquées, les fleurs, les abeilles, le miel… Comment ne pas participer au jeu, avant, un jour, d’y aller ! Vos émissions sont intéressantes, variées et parfois très courageuses par les thèmes abordés; l’équipe est agréable et proche malgré les 2000 km qui nous séparent. Vos points de vue, quelques fois différents des nôtres, permettent d’ouvrir notre esprit et d’appréhender les choses en les regardant de l’Est. Parfois on me demande pourquoi j’ai envie d’apprendre le roumain … alors je réponds que j’ai des amis à Bucarest ».

    Voilà chers amis pour les gagnants de notre jeu – concours consacré à la belle contrée de Maramures. Un grand merci à toutes celles et à tous ceux qui ont répondu aux questions et nous ont fait part de leurs motivations pour participer à ce jeu-concours.

    Les prix et les mentions seront expédiés par la poste, les mois prochains. Veuillez accuser réception, par courrier ou par e-mail, tant du colis que de son contenu. Merci encore une fois pour avoir tenté vos chances et envoyé vos réponses. Nous vous attendons nombreux aux prochains jeux-concours de RRI! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

  • Noël au Maramures

    Noël au Maramures

    Bonnes fêtes à toutes et à tous! Aujourd’hui, on vous accompagnera dans le nord de la Roumanie, à la découverte d’une région pittoresque et vibrante: le Maramures, véritable berceau des traditions roumaines surtout en cette période de l’année. Connu pour ses églises et ses portails en bois, le Maramures rattache son nom à une véritable civilisation du bois qui a pris naissance au milieu des forêts séculaires qui couvrent cette contrée. Voilà pourquoi elle figure parmi les destinations de vacances privilégiées de Roumanie, surtout en hiver, quand le décor neigeux amplifie son charme. Si vous voulez un jour partir à la découverte d’une région qui allie nature sauvage, traditions et hospitalité, le Maramures est le bon choix. Et si en plus, vous le faites à Noël, vous tomberez définitivement sous son charme.

    Dan Carpov travaille au Bureau de tourisme du Conseil départemental de Maramures: « Je vous assure que nous, on préserve intactes les traditions de Noël. Il est vrai que toute la Roumanie se plaît à faire la fête en cette période de l’année, et personnellement, j’encourage tous ceux qui souhaitent passer Noël chez eux, entourés par leurs proches. Il existe une grande diversité d’offres conçues justement à l’intention des familles. Le pays de Maramures affiche des prix très compétitifs et a à cœur de partager avec vous les traditions ancestrales qui font sa fierté depuis toujours. Concrètement, pour 215 à 320 euros, vous aurez un séjour à Noël tout compris. Pour le Réveillon du Nouvel an, vous devriez débourser un peu plus, soit entre 320 et 430 euros, vu que le séjour comprend aussi le repas festif et la fête proprement dite dans la nuit du 31 décembre au premier janvier. »

    Dan Carpov du Bureau de Tourisme du Conseil départemental de Maramures fait l’éloge des traditions et de la gastronomie: « Je voudrais vous parler d’un événement très important qui se déroule depuis neuf années déjà au Musée du village de Baia Mare. Il s’appelle Noël au Pays de Maramures et il se propose d’offrir aux visiteurs une vue d’ensemble concentrée sur les traditions spécifiques à cette contrée, en cette période de fête. Quatre « pays » y sont représentés: celui du Lăpuş, celui du Chioar, du Codru et le Maramures historique. Nous avons mis en place une application nommée « Visit Maramures » que vous pourriez télécharger aussi bien sur des plate-formes IOS que sur celles Android. Vous y trouverez toute une base de données avec des idées d’hébergement, de restauration, avec les meilleurs trajets touristiques pour faire du VTT ou des randonnées, accompagnée d’une carte riche en points d’intérêt, parmi lesquels les 8 églises en bois inscrites au patrimoine de l’UNESCO. Mais des églises, il y en a d’autres, toujours en bois. Et puis, nous avons aussi des couvents comme par exemple celui de Barsana. Une fois au Maramures, tâchez de vous rendre dans la localité de Peri où se trouve la construction en bois la plus haute d’Europe. Sinon, la région se prête également aux sports d’hiver. Elle est dotée d’au moins trois pistes de ski qui respectent les normes internationales ».
    Cela fait une année déjà que le Bureau de Tourisme de la région a lancé un concept censé attirer plus de vacanciers dans les parages : 12 raisons pour lesquelles le Maramures vaut le coup. Dan Carpov explique : « On s’est proposé d’organiser un événement par mois quelque part dans la contrée. Bien que le Maramures s’ouvre aux touristes plutôt à l’occasion des grandes fêtes religieuses, il peut devenir aussi une destination privilégiée pour le cyclotourisme, le tourisme d’aventure, les sports aériens, les randonnées ou encore les vols en montgolfière. Ceux-ci ont tout un festival qui leur est consacré, déjà arrivé à sa deuxième édition. Les montgolfières décollent de la ville de Baia Mare et survolent par la suite toute la contrée. Et puis il y a pas mal d’événements organisés à l’aide des ONG ou des bénévoles enthousiastes. Je ne saurais finir sans rappeler le nom de Peter Hurley, un Irlandais épris du Maramures et qui y a fait venir de nombreux étrangers ».
    Les conditions d’hébergement sont excellentes et les prix sont à la portée de tous. Que vous soyez à la recherche de l’aventure, de la détente ou de la culture, le Maramures vous attend et vous fera tomber sous son charme. (trad. Ioana Stancescu)

  • The Winners of the RRI Contest “Maramures – culture and traditions at the heart of Europe”

    The Winners of the RRI Contest “Maramures – culture and traditions at the heart of Europe”

    Dear friends, RRI invited you to participate in a new prize winning contest, entitled “Maramures – culture and traditions at the heart of Europe”, devoted to the northern county of Maramures, one of the most beautiful and most visited regions in Romania.



    The contest proved quite popular with our listeners, receiving 301 correct and complete answers. Thank you for participating, and we invite you back in the upcoming editions. The winners will receive prizes consisting in objects that promote the culture of Maramures. The contest is organized jointly with Maramures County Council, the Baia Mare Town Hall, the County Museum of Arts “Baia Mare Artistic Centre”, the Baia Mare Branch of the Visual Artists’ Union and the Romanian Orthodox Diocese of Maramures and Satmar.



    The answers to the contest questions were available in the RRI’s broadcasts, on our website www.rri.ro and our Facebook, Twitter, Google+ and LinkedIn profiles. The contest ended on November 30, 2017, mailing date. Before telling you who the winners are, lets take a look at the questions once again:


    Which part of Romania is Maramures located in? Correct answer: in the North


    What is the name of the famous funerary art monument, one of the area’s main attractions? Correct answer: the Merry Cemetery in Sapanta


    How many wooden churches in Maramures are on the UNESCO heritage list? Correct answer: 8


    What is the name of the county’s capital? Correct answer: Baia Mare.


    The English section received 123 answers, of which 89 were correct answers.



    And now lets see who the winners are:


    The 30 honorable mentions went the following listeners or Internet users: Zhi Yanqiao, of China, Emad Ali Abdel Wahed, of Iraq, Vitali Efimenko of Belarus, who wrote to the Ukrainian Section, Farid Boumechaal of Algeria, Marco Botatti, Maria Riello, Massimo De Muro and Simona Baj, all four from Italy, Anton Bostanjiev, Alexei Saropiatov and Nikolai Larin, all three from Russia, Marek Pis of Polonia who wrote to the Russian Section, David Iurescia of Argentina, Aylton José Cordeiro Gama, Alberto Hindeburgo Fetter and Henrique José Dantas Felinto, all 3three from Brazil, José Luis Corcuera of Spain, Freddy Armijo Ramírez, of Chile, Marco Hommel, of Austria, Hemsagar Naik, of India, Kanwar Sandhu, of Canada, David Harrington, from the UK, Michael Cunningham from Australia, Jonathan Murphy of Ireland, Henk Poortvliet of the Netherlands, Arthur Lucas Santos Gomes of Brazil, Jaroslaw Jedrzejczak of Poland, Stefan Stanev of Bulgaria, Tim Arne of Estonia and Jean-Francois Le Fillarte of Germany, the last six having written to the English Section.



    The 20 3rd prizes went to Xue Fei and Li Ming, both from China, Georg Pleschberger from Austria, Rachid Dahmani, from Algeria, Munif Ben Mahfouz, from Tunisia, Natalia Zabolotna, from Ukraine, Amady Faye, from Senegal, Antonella Monti and Dino Antonio Rossetto, both from Italy, Nikolai Prigodici (Belarus), Anatoli Klepov, of Russia, Fabio Calpa Caicedo of Columbia, Art R. Wormald of Canada, who wrote to the Spanish Section, Heimer Sia of the Philippines, Chris Smolinski of the US, Hans Verner Lollicke of Denmark, Gita Chakrabarty of India, Shariful Islam Sharif and Naz Parvin, both of Bangladesh, Art R. Wormald of Canada, and Ali Shahzad Chadhar of Pakistan.



    The 20 2nd prizes went our fellow Romanian Ramona Bărbulescu, from Spania, Chu Changrong and Liu Fajian, both from China, Fritz Andorf, of germany, Abdel Razzak Qasmi, of Algeria, Volodimir Bondar, of Ukraine, Christian Ghibaudo and Bernard Launay, both from France, Ernesto Gandini and Stefano Citterio, both from Italy, Serghei Koleşov, of Ukraine, who wrote to the Russion Section, Serghei Bezenkov, of Russia, Juan Pablo Caja, of Spain, Fabio Junior da Silva of Brazil, Brian Kendall of the UK, Kraig Krist of the US, Radhakrishna Pillai and Deepak Kumar of India and Adrian Micaleff of Malta.



    The 10 1st prizes went to Ivan Klein, of the US, Miodrag Ristici, of Serbia, Bernd Seiser, of Germany, Mohamed El-Sayed Abdel Rahim, of Egypt, Volodimir Gudzenko, of Russia, who wrote to the Ukrainian Section, Giorgio Rapisarda, of Italy, Ivan Lebedev, of Russia, Oscar Castillo Cabrera, of Peru, Jaydeep Chakrabarty and Naved Raiyan, both of India.



    The 9 special prizes went to Fan Hongjie, of China, Idriss Bououdina, of Marocco, Jean Marc Olry, of France, Giovanni Alotto, of Italy, Nicolai Loghinov, of Russia, Adriel Amaya Armas, of Cuba, Alan Gale of the UK, Christer Brunstrom of Sweden, and Ashik Eqbal Tokon of Bangladesh.



    Here is what some of the winning contestants wrote as their motivation for taking part in our contest:


    ALAN GALE, Lancashire, UK: “With such a fantastic list of places who wouldnt want to visit there, and I must admit that since my other big hobby is photography, I would certainly be in my element in such photogenic places, especially in the case of the Mocanita Steam Train, as I really love heritage railways. Since it may be some time before I can actually get there, the next best thing would be to win a prize in your contest. I really enjoy the programmes on RRI, and love to hear about places such as this, and I believe that radio is a great way that a country can promote its national treasures such as these, and also educate the worlds listeners about just what Romania has to offer.”



    ASHIK EQBAL TOKON, Bangladesh: “Radio Romania International is a gateway to discover Romania and the Romanians. It’s also a hub of cultural exchange between Romania and the world. RRI is a unique guide to explore the hidden beauties and the powerful culture as well as the historic places that lies into the heart of Europe. From my childhood Radio Bucharest, the Radio Romania International is one and only light house to take the adventure of discovering Romania. Listening RRI still my habitual manner and I hang on RRI’s web and surfing yet onto its electromagnetic wave. RRI is also my teacher, who bound to learn more through quiz contest and its informative features. Radio Romania International is my friend who always stayed beside me to enhance my knowledge on Romania and its historic beauty. Long live Romania. . . Long live RRI” . . .



    CHRISTER BRUNSTROM, Sweden: Even the name of the county – Maramures – has a good ring to it. I have frequently heard you mention that Prince Charles is a frequent visitor to Maramures and that he owns property there. I understand that he takes a strong interest in the preservation of traditional architecture and he has frequently spoken out when there have been plans to replace valuable old buildings with new and modern ones. I agree with him that we need to preserve our historical heritage for future generations to enjoy and it seems that Maramures has a lot that needs to remain intact. I have been an RRI listener since 1962 and I enjoy all activities that promote listener participation in your programming (mail bag shows, contests, special events). All these activities demonstrate that you care about the short-wave listeners who stay with you year after year. The contest also provide a lot of useful information about your country.”



    We would like to thank everyone who answered the questions and provided their motivation for participation. The prizes and special mentions will be sent to you over the next few months. Please send us a letter or e-mail confirming reception and content of the prizes. Thank you once again for participating in the RRIs contest, and we invite you to participate in our next contests as well.

  • The Winners of the RRI Contest “Maramures – culture and traditions at the h

    Dear friends, RRI invited you to participate in a new prize winning contest, entitled “Maramures – culture and traditions at the heart of Europe”, devoted to the northern county of Maramures, one of the most beautiful and most visited regions in Romania.



    The contest proved quite popular with our listeners, receiving 301 correct and complete answers. Thank you for participating, and we invite you back in the upcoming editions. The winners will receive prizes consisting in objects that promote the culture of Maramures. The contest is organized jointly with Maramures County Council, the Baia Mare Town Hall, the County Museum of Arts “Baia Mare Artistic Centre”, the Baia Mare Branch of the Visual Artists’ Union and the Romanian Orthodox Diocese of Maramures and Satmar.



    The answers to the contest questions were available in the RRI’s broadcasts, on our website www.rri.ro and our Facebook, Twitter, Google+ and LinkedIn profiles. The contest ended on November 30, 2017, mailing date. Before telling you who the winners are, lets take a look at the questions once again:


    Which part of Romania is Maramures located in? Correct answer: in the North What is the name of the famous funerary art monument, one of the area’s main attractions? Correct answer: the Merry Cemetery in Sapanta How many wooden churches in Maramures are on the UNESCO heritage list? Correct answer: 8 What is the name of the county’s capital? Correct answer: Baia Mare.


    The English section received 123 answers, of which 89 were correct answers.



    And now lets see who the winners are:


    The 30 honorable mentions went the following listeners or Internet users: Li Xue, of China, Emad Ali Abdel Wahed, of Iraq, Vitali Efimenko of Belarus, who wrote to the Ukrainian Section, Farid Boumechaal of Algeria, Marco Botatti, Maria Riello, Massimo De Muro and Simona Baj, all four from Italy, Anton Bostanjiev, Alexei Saropiatov and Nikolai Larin, all three from Russia, Marek Pis of Polonia who wrote to the Russian Section, David Iurescia of Argentina, Aylton José Cordeiro Gama, Alberto Hindeburgo Fetter and Henrique José Dantas Felinto, all 3three from Brazil, José Luis Corcuera of Spain, Freddy Armijo Ramírez, of Chile, Marco Hommel, of Austria, Hemsagar Naik, of India, Kanwar Sandhu, of Canada, David Harrington, from the UK, Michael Cunningham from Australia, Jonathan Murphy of Ireland, Henk Poortvliet of the Netherlands, Arthur Lucas Santos Gomes of Brazil, Jaroslaw Jedrzejczak of Poland, Stefan Stanev of Bulgaria, Tim Arne of Estonia and Jean-Francois Le Fillarte of Germany, the last six having written to the English Section.



    The 20 3rd prizes went to Xue Fei and Li Ming, both from China, Georg Pleschberger from Austria, Rachid Dahmani, from Algeria, Munif Ben Mahfouz, from Tunisia, Natalia Zabolotna, from Ukraine, Amady Faye, from Senegal, Antonella Monti and Dino Antonio Rossetto, both from Italy, Nikolai Prigodici (Belarus), Anatoli Klepov, of Russia, Fabio Calpa Caicedo of Columbia, Art R. Wormald of Canada, who wrote to the Spanish Section, Heimer Sia of the Philippines, Chris Smolinski of the US, Hans Verner Lollicke of Denmark, Gita Chakrabarty of India, Shariful Islam Sharif and Naz Parvin, both of Bangladesh, Art R. Wormland of Canada, and Ali Shahzad Chadhar of Pakistan.



    The 20 2nd prizes went our fellow Romanian Ramona Bărbulescu, from Spania, Chu Changrong and Liu Fajian, both from China, Fritz Andorf, of germany, Abdel Razzak Qasmi, of Algeria, Volodimir Bondar, of Ukraine, Christian Ghibaudo and Bernard Launay, both from France, Ernesto Gandini and Stefano Citterio, both from Italy, Serghei Koleşov, of Ukraine, who wrote to the Russion Section, Serghei Bezenkov, of Russia, Juan Pablo Caja, of Spain, Fabio Junior da Silva of Brazil, Brian Kendall of the UK, Kraig Krist of the US, Radhakrishna Pillai and Deepak Kumar of India and Adrian Micaleff of Malta.



    The 10 1st prizes went to Ivan Klein, of the US, Miodrag Ristici, of Serbia, Bernd Seiser, of Germany, Mohamed El-Sayed Abdel Rahim, of Egypt, Volodimir Gudzenko, of Russia, who wrote to the Ukrainian Section, Giorgio Rapisarda, of Italy, Ivan Lebedev, of Russia, Oscar Castillo Cabrera, of Peru, Jaydeep Chakrabarty and Naved Raiyan, both of India.



    The 9 special prizes went to Fan Hongjie, of China, Idriss Bououdina, of Marocco, Jean Marc Olry, of France, Giovanni Alotto, of Italy, Nicolai Loghinov, of Russia, Adriel Amaya Armas, of Cuba, Alan Gale of the UK, Christer Brunstrom of Sweden, and Ashik Eqbal Tokon of Bangladesh.



    Here is what some of the winning contestants wrote as their motivation for taking part in our contest:


    ALAN GALE, Lancashire, UK: “With such a fantastic list of places who wouldnt want to visit there, and I must admit that since my other big hobby is photography, I would certainly be in my element in such photogenic places, especially in the case of the Mocanita Steam Train, as I really love heritage railways. Since it may be some time before I can actually get there, the next best thing would be to win a prize in your contest. I really enjoy the programmes on RRI, and love to hear about places such as this, and I believe that radio is a great way that a country can promote its national treasures such as these, and also educate the worlds listeners about just what Romania has to offer.”



    ASHIK EQBAL TOKON, Bangladesh: “Radio Romania International is a gateway to discover Romania and the Romanians. It’s also a hub of cultural exchange between Romania and the world. RRI is a unique guide to explore the hidden beauties and the powerful culture as well as the historic places that lies into the heart of Europe. From my childhood Radio Bucharest, the Radio Romania International is one and only light house to take the adventure of discovering Romania. Listening RRI still my habitual manner and I hang on RRI’s web and surfing yet onto its electromagnetic wave. RRI is also my teacher, who bound to learn more through quiz contest and its informative features. Radio Romania International is my friend who always stayed beside me to enhance my knowledge on Romania and its historic beauty. Long live Romania. . . Long live RRI” . . .



    CHRISTER BRUNSTROM, Sweden: Even the name of the county – Maramures – has a good ring to it. I have frequently heard you mention that Prince Charles is a frequent visitor to Maramures and that he owns property there. I understand that he takes a strong interest in the preservation of traditional architecture and he has frequently spoken out when there have been plans to replace valuable old buildings with new and modern ones. I agree with him that we need to preserve our historical heritage for future generations to enjoy and it seems that Maramures has a lot that needs to remain intact. I have been an RRI listener since 1962 and I enjoy all activities that promote listener participation in your programming (mail bag shows, contests, special events). All these activities demonstrate that you care about the short-wave listeners who stay with you year after year. The contest also provide a lot of useful information about your country.”



    We would like to thank everyone who answered the questions and provided their motivation for participation. The prizes and special mentions will be sent to you over the next few months. Please send us a letter or e-mail confirming reception and content of the prizes. Thank you once again for participating in the RRIs contest, and we invite you to participate in our next contests as well.