Radio România Internațional

Tag: migrație

  • 20,130 miliarde de euro, suma totală alocată României în noua PAC

    20,130 miliarde de euro, suma totală alocată României în noua PAC

    Pachetul
    destinat Politicii Agricole Comune     a fost adoptat în noul Cadru financiar
    multianual pentru perioada 2021-2027 și este caracterizat printr-un context
    bugetar dificil    , legat, în primul rând, de deficitul bugetar lăsat de Brexit,
    Marea Britanie fiind un contribuabil important la bugetul Uniunii Europene,
    precum și de noile priorități ale comunității, cum ar fi migrația, securitatea
    și apărarea.


    Propunerea făcută de Comisie este, până la urmă, una
    de compromis, în care deficitul bugetar este acoperit, în egală măsură, prin
    reduceri, dar și prin propuneri de venituri suplimentare la bugetul comunitar.
    Comisia a propus o contribuție a Statelor Membre (SM) în raport de Produsul
    Intern Brut (PIB), de 1,14%    . Dacă SM vor dori să contribuie mai mult, atunci
    acest buget ar avea șanse să crească.


    Pe total, reducerea reprezintă 5%, iar efortul cel
    mai mare este pentru a păstra cea mai importantă componentă a PAC, și anume
    sprijinul veniturilor fermierilor, aceasta (n.r., reducerea) este de aproape
    4%.


    PAC a avut în timp o evoluție descendentă în
    ponderea bugetului european, pe când alte programe au început să crească, în
    special pentru partea de cercetare.


    Mihail Dumitru, director general-adjunct DG Agri, a
    spus: Pentru
    România, ca și pentru celelalte SM, există efecte ale acestei reduceri
    bugetare. România face parte dintre statele în care nivelul plăților la hectar
    încă este sub media europeană și, datorită propunerii de continuare a
    convergenței externe, adică de egalizare a acestor plăți, România nu pierde pe
    partea de plăți directe, pe partea de pilon I, ci mai există o pierdere care se
    compensează prin contribuție națională suplimentară pe partea de dezvoltare
    rurală.     În
    total, bugetul PAC alocat României în următoarea perioadă este de 20,130
    miliarde euro.



    În elaborarea acestui pachet s-a pornit de la mai
    multe aspecte importante, și anume: cererea, din toate părțile societății, din
    partea beneficiarilor, a SM, a administrației, de a simplifica și a moderniza
    această politică.


    Apoi, obiectivul Comisiei a fost reechilibrarea
    responsabilităților între ce se decide la Bruxelles și ce se decide în SM, de a
    crește gradul de subsidiaritate și de a da mai multă libertate SM în a decide
    elementele de detaliu ale PAC, precum și orientarea spre o mai bună targhetare
    a sprijinului, care să se bazeze pe rezultate.


  • Bugetul UE: Politica Agricolă Comună după 2020

    Bugetul UE: Politica Agricolă Comună după 2020

    Comisia Europeană propune pentru Politica Agricolă Comună fonduri de 365 miliarde de euro pentru perioada 2021- 2027. La un calcul simplu, vor fi cu peste 5 la sută mai puțini bani pentru agricultură în viitorul buget multianual al Uniunii față de actualul cadru financiar multianual, valabil până în 2020.

    De vină ar fi ieșirea din Uniunea Europeană a Marii Britanii, unul din marii contributori la bugetul comunitar, dar și dorința Bruxelles-ului de a finanța noi priorități, precum apărarea sau politicile privind migrația. Vor fi așadar bani mai puțini, dar Comisia promite în schimb modernizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune.

    In loc de reguli și conformare vom pune accentul pe performanță și rezultate. Principalul obiectiv va fi realizarea unei agriculturi inteligente și flexibile, capabilă să asigure securitatea alimentară., spune comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan. Și tot el promite mai multă flexibilitate în acordarea fondurilor. Statele membre vor fi responsabile pentru alegerea modului și a
    domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european. Cum va funcționa sistemul explică Phil Hogan: Fiecare stat membru își va stabili propriul plan strategic în domeniul agricol. În fiecare an va prezenta Bruxelles-ului un raport de activitate și dacă se constată că nu au fost făcute suficiente progrese, Comisia poate interveni, cerând, de exemplu, un alt plan de acțiune. Se poate ajunge însă și la suspendarea plăților. Totul depinde de progresele realizate!


    Ar urma să aibă loc totodată o plafonare a subvențiilor până la nivelul maximum de 100 de mii de euro pe fermă. În schimb, Bruxelles-ul propune sume majorate pentru fermele mici și mijlocii și le recomandă statelor membre să utilizeze pentru tinerii fermieri cel puțin 2 la sută din banii veniți din bugetul comunitar. Viitoarea politică agricolă comună pune totodată mai mult accent pe protecția mediului. Comisarul european, Phil Hogan, spune că 40 la sută din fonduri vor contribui la acțiuni de combatere a schimbărilor climatice, iar plățile către fermieri vor fi condiționate de cerințe mai stricte privind mediul.

    În plus, Comisia Europeană și-a propus ca din fondurile alocate programului de cercetare Orizont, 10 miliarde de euro să fie destinate inovării în domeniul alimentelor, agriculturii, dezvoltării rurale și bio-economiei. Propunerile au fost primite cu prudență de miniștrii europeni ai agriculturii. Suntem de acord cu ideea că este nevoie de o simplificare, dar politica agricolă comună trebuie să rămână o plasă de siguranță, crede titularul portofoliului de la Paris, Stéphane Travert.

    Negocierile se anunță așadar complicate. Își vor exprima poziția statele membr, Parlamentul European, iar cuvântul decisiv îl vor avea șefii de stat și de guvern. Comisia și-a propus ca finalizarea
    negocierilor să aibă loc înaintea alegerilor parlamentare europene din mai anul viitor.


  • Jurnal Românesc – 06.06.2018

    Jurnal Românesc – 06.06.2018

    Cetăţenii români care
    intenţionează să călătorească în Canada fără viză vor putea solicita acordarea
    autorizaţiei electronice de călătorie numai în baza unui paşaport simplu
    electronic, cu date biometrice. Măsura a intrat în vigoare pe 6 iunie, precizează MAE de la Bucureşti.
    Autorizaţiile obţinute începând cu data de 1 decembrie 2017, în baza unor
    paşapoarte simple temporare sau paşapoarte simple nebiometrice, vor fi anulate
    de către autorităţile canadiene, care urmează să îi notifice individual pe cetăţenii
    români aflaţi în această situaţie, prin intermediul adresei de e-mail furnizate la momentul
    solicitării autorizaţiei. Totuşi, permisele de studii sau de muncă obţinute
    începând cu data de 1 decembrie 2017, în baza paşaportului simplu temporar sau
    simplu nebiometric, rămân valabile.




    Românii din Diaspora nu sunt
    interesaţi doar de câştigul material, ci şi ca România să le ofere servicii de
    calitate pentru a se întoarce acasă, a afirmat, miercuri, în cadrul unui forum
    de specialitate, Natalia Intotero, ministrul pentru Românii de Pretutindeni. În
    ultimii ani, datorită eforturilor tuturor administraţiilor locale, coroborate
    cu Guvernul, foarte multe localităţi au beneficiat prin intermediul fondurilor
    europene şi al fondurilor guvernamentale de reabilitări a infrastructurii şi mă
    refer aici la drumuri, apă, canalizare, şcoli, spitale. Este foarte important
    ca românii noştri plecaţi peste hotare să fie informaţi cu privire la
    progresele din fiecare localitate. Astfel, ne-am propus prin noul Cod
    administrativ ca fiecare localitate din România să poată crea o relaţie directă
    prin intermediul propriilor site-uri’,     a declarat ministrul Intotero. Ea a mai
    spus că România se confruntă cu lipsa forţei de muncă, dar la nivelul
    Guvernului se lucrează la identificarea politicilor menite să-i încurajeze pe
    românii plecaţi peste hotare să se întoarcă acasă.




    Migraţia este una dintre cele mai grave
    probleme cu care se confruntă România în acest moment, alături de lipsa
    infrastructurii. Cu toate acestea, ca în orice problemă, există o oportunitate:
    întoarcerea românilor ar putea aduce un bagaj civic care să schimbe
    mentalităţi, s-a spus în cadrul prezentării proiectului RePatriot, iniţiat de fundaţia Romanian
    Business Leaders (RBL).Problema nu este doar că o parte din români au plecat, ci că pleacă tot
    timpul oameni, iar ritmul de întorcere este foarte redus, statisticile şi
    prognozele aratând destul de prost. Criza forţei de muncă este mai
    gravă decât cea economică, care dispare în câţiva ani, în schimb depopularea
    României este foarte gravă, oamenii iau greu hotărârea de a se mai întoarce,
    a declarat Marius Bostan, iniţiator RePatriot. Acest program încurajează întoarcerea românilor în ţară,
    în vederea practicării antreprenoriatului. RePatriot
    oferă consultanţă în legătură cu capitalul necesar afacerii, oportunităţile din
    România, posibilităţile de accesare a fondurilor rambursabile sau
    nerambursabile, dar şi experienţa partenerilor fundaţiei Romanian Business Leaders
    din România. 3,4
    milioane de români ar fi plecat din ţară în ultimii 10 ani. În această
    perioadă, ei au trimis acasă 55 de miliarde de euro.

  • Cadrul Financiar Multianual, în dezbaterea PE

    Cadrul Financiar Multianual, în dezbaterea PE

    Bugetul Uniunii Europene pentru următorul exercițiu bugetar – 2021 – 2027 – a intrat în atenția euro-parlamentarilor, unul dintre primele capitole fiind cel referitor la politica de coeziune.

    Comisia a început să prezinte, pe capitole, noul proiect de buget, întocmit după ce a ținut cont de o serie de recomandări și cereri ale euro-parlamentarilor. Aceștia solicitaseră stabilirea unor noi priorități, între care apărarea, securizarea frontierelor și controlul migrației, dar și mărirea investițiilor pentru cercetare și inovație sau suplimentarea fondurilor pentru programul Erasmus plus.

    Noul proiect al Cadrului Financiar Multianual îi este trimis, totodată, și Consiliului European, care va trebui să îl aprobe în unanimitate, lucru asupra căruia a atras atenția, de altfel, și reprezentanta președinției bulgare a Consiliului European, Monika Panayotova. Ea a atras, totodată, atenția că programele finanțate prin Cadrul Financiar Multianual vor schița viitorul Uniunii Europene: Discuția va părea să fie despre bani, însă va fi, de fapt, despre priorități comune. Dincolo de numere, dezbaterea va fi despre politicile pe care le alegem, ce ne așteptăm să facă Uniunea Europeană în următorii 7 ani. Este deja clar că va trebui să găsim echilibrul între noile priorități și politicile tradiționale. Opțiunile cu privire la politici vor determina structura, dimensiunea și resursele următorului cadru financiar. Președinția bulgară este decisă să dea un început dinamic examinării și discutării propunerilor. Așteptările sunt mari pentru acest cadru multi-annual. Este vorba despre viitorul Europei. Provocările sunt pe măsură. Și să nu uităm că trebuie să avem unanimitate în Consiliu.


    Unul din domeniile care vor suferi modificări, față de actualul Cadru Financiar Multianual, este cel privitor la politica de coeziune, unde Comisia propune atât o reducere pe ansamblu de 4%, cât și o redistribuire a fondurilor. Unele țări vor beneficia de creșteri – cele mai mari, de 8%, revenind Bulgariei, Greciei și României – în timp ce altele vor primi mai puțini bani, principiul urmărit de Comisie fiind cel al solidarității și al consolidării economiilor mai puțin performante, astfel încât discrepanțele, la nivel continental, să fie reduse.

    Bugetul pentru 2021 – 2027 va fi afectat și de faptul că unul dintre principalii contributori – Marea Britanie – va părăsi Uniunea Europeană. Comisarul European responsabil pentru buget și resurse umane, Gunther Oettinger, observa, în Parlamentul European, că Brexitul va avea consecințe majore, astfel încât nu este posibil ca, în același timp, toate programele să beneficieze de aceeași finanțare ca și până acum, iar în plus să fie adăugate priorități și suplimentările cerute pentru unele programe.

    Comisia Europeană propune o contribuție la buget de 1,14% din PIB


  • Jurnal românesc – 24.05.2018

    Jurnal românesc – 24.05.2018

    Economia României pierde
    anual câte aproximativ 2 miliarde de euro din cauză că 140.000 de locuitori
    dispar din statistici, fie din cauza migraţiei în străinătate sau din cauza
    sporului natural negativ, noteaza Ziarul Financiar online. Potrivit publicatiei,
    in ultimele două decenii, 2,5 – 3 milioane de români au plecat la muncă în
    străinătate, iar numărul celor care se întorc înapoi în ţară este în continuare
    redus. Dacă ar lucra în România pe salariul mediu de 1.000 de euro brut, cei 3
    milioane de români din străinătate ar aduce în consum 36 de miliarde de euro pe
    an, adică aproape jumătate din masa salarială totală din economie – de 67 de
    miliarde de euro în 2017, mai scrie Ziarul Financiar.




    La Nurnberg a fost
    inaugurat, recent, Centrul Cultural Româno-German de Ajutor şi Integrare, primul
    de acest gen din Germania. Potrivit
    agenţiei de presă Aşii Români din Germania, centrul oferă un sprijin
    consistent comunităţii române din această ţară în multe zone de activitate,
    precum cultură, bibliotecă, consiliere, presă, activităţi pentru copii,
    job-uri, ajutor de orice natură, studierea limbii germane. Printre invitaţii la
    ceremonie s-au aflat Dorin Popa – consul în cadrul Consulatului General al
    României la Munchen, Sandra Pralong – Consilier de Stat în cadrul
    Departamentului pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor, Emanuel Cioacă
    – Preşedintele Federaţiei Românilor de Pretutindeni.




    Pașapoartele vor avea valabilitate mai mare, scrie Puterea online.
    Parlamentul a adoptat modificarea legislativă prin care a fost extinsă
    valabilitatea paşapoartelor electronice la 10 ani, comparativ cu cinci ani cât
    era până acum. Astfel, pașapoartele electronice simple vor fi valabile 10 ani
    pentu persoanele majore, 5 ani pentru tinerii cu vârste între 12 și 18 ani și 3
    ani pentru minorii sub 12 ani. Până
    acum, pașapoartele electronice simple pentru persoanele peste 18 ani aveau
    valabilitate doar 5 ani. Modificarea legislativă intră în vigoare după ce va fi
    promulgată de președintele țării.


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni, un grup de români care
    deţin funcţii publice în ţările de reşedinţă, context în care a subliniat că
    activitatea desfăşurată de aceştia reprezintă un exemplu de dedicare în slujba
    servirii intereselor comunităţilor. Pe agenda discuţiilor s-au aflat atât
    problemele cu care se confruntă românii din ţările de reşedinţă, precum şi
    modalităţile prin care pot fi sprijinite comunităţile româneşti din afara
    ţării. Printre temele abordate s-au numărat chestiuni legate de predarea limbii
    române în Diaspora şi în ţările din vecinătate, problemele referitoare la dubla
    cetăţenie şi la nevoia unei mai mari implicări civice şi politice a românilor
    în ţările de reşedinţă. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a
    reiterat importanţa contribuţiei românilor din afara graniţelor la dezvoltarea
    României şi şi-a exprimat interesul pentru extinderea legăturilor între românii
    din ţară şi cei din afara graniţelor pe domenii de activitate. La întâlnire au
    participat 15 români din zece ţări din Europa şi continentul American – Canada,
    Costa Rica, Finlanda, Franţa, Italia, Olanda, Spania, SUA, Suedia şi Ucraina.

  • Agenda europeană privind migraţia

    Agenda europeană privind migraţia

    Odată cu încălzirea vremii, autorităţile europene se tem că vor începe să sosească tot mai mulţi migranţi, chiar dacă nu există pericolul de a ne confrunta cu fluxuri asemănătoare cu cele din 2015. Cu toate acestea, se recomandă vigilenţă şi pregătire, pentru a putea face faţă oricărei situaţii.

    De la începutul anului, cei mai mulţi migranţi au sosit în Europa pe ruta vest-mediteraneană, respectiv din ţările africane. Un raport al Comisiei Europene arată că au venit cu 22 la sută mai mulţi migranţi decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare parte debarcând în Spania. Deşi numărul sosirilor din Turcia este încă mic, şi acesta a crescut semnificativ începând cu luna martie. Situația s-a stabilizat, în general, de-a lungul rutei Balcanilor de Vest, însă, în ultimele luni au fost raportate intensificări ale trecerii persoanelor prin Albania, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina. Chiar dacă numărul lor este departe de a crea panică, autorităţile de la Bruxelles le cer ţărilor membre să se implice în securizarea graniţelor externe ale Uniunii.

    Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos: Situaţia migraţiei în Uniunea Europeană este relativ stabilă, în prezent, dar evoluţiile recentene ne determină să rămânem vililenţi şi să continuăm eforturile pentru a ne coordona acţiunile. În ultimii ani s-au realizat progrese importante atât în cadrul Uniunii Europene, cât și cu țările partenere. Cu toate acestea, situația este încă fragilă, iar munca noastră este departe de a se fi încheiat. De aceea, fac apel la statele membre să trimită urgent polițiști și echipamente pentru operațiunile poliției de frontieră și gărzii de coastă, la nivel european, și să își mențină totodată angajamentul de a ajunge la un acord cu privire la reforma sistemului de azil, până în luna iunie. Nu avem nicio clipă de pierdut.


    Pe lângă obligaţia de a-şi proteja frontierele, cu scopul de a preveni intrarea pe teritoriul european a migranţilor clandestini, europenii trebuie să le asigure condiţii decente de trai migranţilor care se află deja în taberele europene, să le analizeze situaţia celor care solicită azil şi să-i expulzeze pe cei care nu îndeplinesc condiţiile pentru a rămâne în Uniune. Pentru aceasta, este nevoie de bani şi de personal. De aceea, în viitorul buget european pe termen lung, sunt majorate, în mod semnificativ, fondurile pentru gestionarea frontierelor externe, incluzând resurse suplimentare pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. Acestea vor ajunge să aibă un corp permanent de 10 mii de polițiști, fiecare ţară fiind obligată să participe. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a spori returnările migranților care nu au drept de ședere în Europa, mai ales că numai 36 la sută din deciziile de returnare luate anul trecut au fost puse în aplicare până acum.


  • Relaţiile UE – Africa

    Relaţiile UE – Africa

    Oraşul italian Florenţa a găzduit o conferinţă
    internaţională privind viitorul Uniunii Europene    . La eveniment au participat, între alţii, preşedintele Comisiei Europene,
    Jean Claude Juncker, şefa diplomaţiei comunitare, Federica Mogherini, comisarul
    european pentru Politică Regională, Corina Creţu, şi preşedintele Parlamentului
    European, Antonio Tajani. Conferinţa a fost organizată de Institutul
    Universitar European din Florenţa, având ca parteneri cotidianele Le Monde
    şi Financial Times.

    Cele două mari subiecte abordate au fost
    Instituţiile guvernamentale şi guvernanţa democratică şi,
    respectiv, Migraţii şi cetăţenie. Pe cea din urmă temă, şefa diplomaţiei
    europene a declarat că Uniunea are un fel de Plan Marshall pentru Africa, în
    condiţiile în care acest continent reprezintă principala sursă de îngrijorare
    pentru spaţiul comunitar. Ea a amintit că, în fiecare an, Europa, ca întreg,
    investeşte multe resurse, de la cauze umanitare până la încurajarea unor domenii
    precum economie, securitate şi piaţa digitală. Federica Mogherini: Planul Marshall este, deja, aplicat. Cred că
    (cetăţenii, n.red) europeni ar trebui sa fie mai conştienţi de investiţiile
    uriaşe pe care noi le facem în Africa. Aşa cum sunt cetăţenii africani, pentru
    că ei recunosc că europenii le sunt, de departe, principalul partener şi
    prieten. Chiar dacă, uneori, avem probleme cu unele ţări care au fost colonii,
    europenii şi africanii lucrează împreună, umăr la umăr, în diferite domenii. Pentru
    că dacă vrei să gestionezi migraţia şi să încerci să previi ameninţările legate
    de securitate – terorismul, în special -, Africa este locul în care trebuie să
    investeşti politic, diplomatic şi economic. Este vorba de centura Sahelului şi
    de Cornul Africii    . Acestea sunt locurile în care majoritatea provocărilor pot
    fi rezolvate sau se pot deteriora în ceva periculos pentru noi. Şi cred că
    europenii înteleg că nu este vorba de acte caritabile, ci de propriul interes.
    În februarie, comunitatea internaţională s-a angajat, în
    cadrul unei conferinţe care a avut loc la Bruxelles, să ofere o donaţie totală
    de peste 410 milioane de euro pentru forţa militară a grupului G5 din Sahel,
    regiune din partea central-nordică a Africii. În total, Uniunea a promis peste
    170 de milioane de euro, din bugetul comun al blocului militar şi din
    contribuţiile individuale ale statelor membre. Banii sunt meniţi să sprijine
    lupta împotriva terorismului şi să aducă
    stabilitate în această regiune.


  • Starea Uniunii 2018

    Starea Uniunii 2018

    Uniunea Europeană are nevoie de mai multă solidaritate dar și de echitate, consideră președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Într-un discurs ținut cu prilejul conferinței anuale dedicate Stării Națiunii, Jean-Claude Juncker a amintit despre perioade recente complicate – cea a crizei economice, când statele din Nord nu au fost suficient de solidare cu cele din sud, dar și criza migranților, care a dat naștere unor resentimente folosite de populiști și naționaliști pentru a obține câștiguri politice. În pledoaria sa pentru solidaritate, Jean Claude Juncker a vorbit inclusiv despre necesitatea unei politici externe și de securitate comune, chiar dacă aceasta ar implica, la un moment dat, luarea deciziilor prin majoritate calificată, nu prin unanimitate ca în prezent.


    Jean-Claude Juncker: Apoi, există o altă problemă despre care aș vrea să vorbim: politica externă și de securitate comună. Întotdeauna trebuie să decidem în unanimitate, astfel încât vocea Europei în concertul națiunilor abia se aude. Unanimitatea înseamnă altceva decât un consens. Dacă trebuie să decideți în unanimitate, este suficient ca doar o țară să spună nu demersului colectiv. Vedem acest lucru la nivelul Națiunilor Unite, unde nu putem să ne punem de acord cu privire la Compactul Migrațional Global. O vedem, de asemenea, tot la nivelul ONU, când trebuie să decidem dacă, în oceanele și mările din jurul ei, China aplică sau nu o politică adecvată – iar asta se întâmplă pentru că există un stat membru care blochează deciziile. Prin urmare, propun ca de acum înainte să decidem asupra unei politici externe cu o majoritate calificată. Acest lucru este fezabil deoarece Tratatul de la Lisabona, care are meritele sale, conține o dispoziție care permite Consiliului European să decidă – în unanimitate – ca, de acum înainte, să ia hotărâri cu majoritate calificată în anumite domenii. Eu cred că politica externă s-ar putea face în acest fel, dar văd și un al doilea candidat, politica fiscal. Ceea ce este foarte important e că, pentru a putea juca un rol influent în arena international, va trebui să ne remodelăm mecanismele de luare a deciziilor pentru politica externă.


    Jean-Claude Juncker a vorbit și despre nevoia de coeziune în domeniul politicii de apărare. El a arătat că, în timp ce în Statele Unite există 30 de tipuri de armament, în Uniunea Europeană sunt 178; Washingtonul are, de exemplu, un tip de tanc față de 17 statele membre UE. O abordare comună a acestei probleme ar putea duce, potrivit președintelui Comisiei Europene, la economii anuale cuprinse între 25 și 100 de miliarde de euro. Acesta este motivul înființării unui
    fond European de apărare de 13 miliarde de euro.

  • Scenarii privind viitorul politicii de coeziune

    Scenarii privind viitorul politicii de coeziune

    Comisia Europeană a prezentat propunerea de buget pentru
    perioada 2020-2027. Pînă în prezent statele membre participau la bugetul comun
    cu 1% din PIB    , propunerea pentru exercițiul financiar viitor fiind de 1,11 %
    din PIB    . În timp ce pentru politica de coeziune și cea agricola, propunerea de
    buget prevede o scădere cu 5%, principalele provocări sunt reprezentate de
    migrație, apărare, securitate.


    În acest context in sesiunea plenară de la sfârșitul
    lunii mai, de la Strasbourg, Parlamentul European va vota o rezoluție în care iși va menține
    propunerea inițială de a cere 1,3% din PIB     pentru bugetul viitor. Cu detalii
    Marian Jean Marinescu, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul
    European: Urmează să vedem regulamentul Politicii de Coeziune, să
    vedem ce înseamnă, ca volum, sumele alocate pentru regiunile mai puțin
    dezvoltate, și sumele care vor fi alocate pentru regiunile în tranziție sau
    dezvoltate.



    Politica de coeziune aduce sume importante în Romania, și
    poate contribui atât la dezvoltarea infrastructurii cât și a economiei. Acum,
    depinde foarte mult de ce va decide Romania in ceea ce privește direcțiile de
    finanțare. Eu cred că trebuie să ne concentrăm foarte mult pe investiții în
    economie, în creștere economică durabilă și în crearea de locuri de muncă. Vă
    dau un exemplu, pentru regiunea Oltenia ar putea fi un sector foarte important înființarea
    de mici întreprinderi pentru procesarea produselor agroalimentare, ceea ce ar
    aduce mari avantaje din punct de vedere economic, din punct de vedere locuri de
    muncă și în același timp, ar crea o piață stabilă, sustenabilă, pentru
    producătorii agricoli care ar avea o piață unde să își vândă produsele pentru a
    fi procesate, plus ar diminua importul de alimente, care în acest moment este
    într-un procent foarte mare.


  • Migraţia este un fenomen global, care trebuie gestionat prin parteneriate multiple

    Migraţia este un fenomen global, care trebuie gestionat prin parteneriate multiple

    ​Uniunea Europeană insistă tot mai mult pentru o abordare complexă a modului în care sunt gestionate fluxurile internaționale de migrație. Cea mai bună soluție, crede Bruxelles-ul, o reprezintă parteneriatele în care să fie implicate, printre alții, statele și organizațiile internaționale.

    Uniunea Europeană consideră că are o responsabilitate la nivel global legată de gestionarea migrației, a afirmat în Parlamentul European șefa diplomației de la Bruxelles, Federica Mogherini. Ea a atras atenția că în ultima perioadă a avut loc o schimbare de optică în ceea ce privește migrația – aceasta este un fenomen care trebuie abordat prin intermediul parteneriatelor între actori multipli, de la organisme internaționale sau chiar și entități civile implicate în gestionarea. Vechea optică europeană consta, potrivit Federicăi Mogherini, din două abordări: fie migrația era considerată a fi o o problemă de securitate și o chestiune de control al frontierelor, fie era ignorată de majoritatea statelor membre care preferau să lase această chestiune în seama țărilor de frontieră. Federica Mogherini:

    Mișcările migratorii sunt fenomene masive, globale, care trebuie gestionate împreună, prin intermediul unor parteneriate care să implice țările de origine, țările de tranzit și cele de destinație – unele dintre aceste țări pot îndeplini, simultan, toate aceste trei condiții – precum și cu agențiile internaționale ale ONU. O să vă dau un exemplu despre cum această abordare prin parteneriate dă rezultate – pentru că aceasta este ideea în baza căreia lucrăm, în cadrul sistemului ONU pentru a construi o alianță globală în jurul acestui model. Să luăm situația dramatică din taberele de detenție din Libia. În decembrie 2017 am format un grup de lucru comun Uniunea Europeană – Uniunea Africană – ONU, cu Agenția ONU pentru refugiați și Organizația Internațională a Migrației și ne-am propus să golim acele tabere de detenție, o țintă intermediară fiind salvarea a 15 mii de persoane din acele tabere în două luni. Am reușit să salvăm și să convingem să accepte să se întoarcă la comunitățile lor, cu asistență care a implicat proiecte de reintegrare și lansare a unor activități economice , peste 16 mii de persoane în mai puțin de două luni, iar acum suntem pe punctul de a închide toate taberele de detenție din Libia. Un astfel de exemplu arată că nu e vorba doar de politici alese de dragul unor valori și a bunelor intenții, ci de politici care aduc rezultate. Nu zidurile ci cooperarea și parteneriatele aduc rezultate în politicile privind migrația.


    O categorie aparte de migranți sunt refugiații, iar în ceea ce îi privește poziția Bruxelles-ului este că aceștia trebuie tratați conform principiilor și reglementărilor internaționale, în primul rând cele privind drepturile omului, iar pentru fiecare individ în parte drepturile omului nu pot fi luate în discuție sau negociate.


  • Deschiderea negocierilor de aderare pentru Albania şi Macedonia

    Deschiderea negocierilor de aderare pentru Albania şi Macedonia

    Încă două țări intră în cursa pentru aderarea la Uniunea Europeană. Comisia Europeană susţine începerea negocierilor cu Macedonia şi Albania, în contextul progreselor realizate de cele două state în ultimii ani.

    Comisia Europeană a propus statelor membre ale Uniunii Europene deschiderea negocierilor de aderare a Albaniei şi Macedoniei la blocul comunitar. Anunţul a fost făcut de şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, care a precizat că aceste ţări au menţinut şi chiar accelerat ritmul reformelor actuale, atât în economie, cât şi în ceea ce priveşte statul de drept şi justiţia. Pentru a sprijini aceste eforturi, Comisia va aplica abordarea consolidată pentru capitolele de negociere privind sistemul judiciar şi drepturile fundamentale şi justiție, libertate şi securitate.

    Acesta ar mai fi un pas înainte în cadrul Strategiei privind Balcanii de Vest, iar Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru primirea de noi membri, de îndată ce aceştia au îndeplinit condițiile, inclusiv la nivel instituțional şi din punct de vedere financiar. Uniunea trebuie să fie mai puternică, mai solidă şi mai eficientă înainte de a putea fi mai mare, a spus Federica Mogherini: Am spus de multe ori: Balcanii de Vest sunt Europa şi vor fi parte din viitorul Uniunii Europene, o Uniune Europeană mai puternică, mai stabilă şi mai unită. Şi este o chestiune de interes şi responsbilitate comune cu ţările din regiune, în beneficiul tuturor cetăţenilor noştri. Aşadar, acesta este momentul în care recunoaştem că au fost făcute schimbări pozitive pentru a face progrese ireversibile spre aderare. În ultimii ani, partenerii din regiune au efectuat reforme transfrontaliere importante şi şi-au modernizat economiile. Din cele şase state din Balcanii de Vest, două – Muntenegru şi Serbia – au progresat în negocieri. Comisia propune Consiliului să decidă deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Lucrăm, de asemenea, la consolidarea unei opinii asupra solicitării de aderare a Bosniei şi Herţegovina, iar cu autorităţile din Kosovo, încercăm să facem în continuare progreze pe baza Acordului de stabilizare şi de asociere pe care-l avem.

    Pentru a ajuta ţările din regiune, Comisia Europeană a elaborat o strategie politico-economică, ce include finanţări precise, în şase domenii: securitate şi migraţie, reconciliere, stat de drept, transporturi şi energie, informatizare şi relaţii de bună vecinătate.

    Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest şi Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia şi în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia şi Herțegovina şi Kosovo sunt țări potențial candidate.


  • Politica de coeziune a UE dup​ă​ 2020

    Politica de coeziune a UE dup​ă​ 2020

    Miniştrii reuniţi în Consiliul Afaceri Generale au discutat despre contextul strategic şi priorităţile politicii de coeziune după anul 2020, în special despre investiţii, criteriile de alocare a fondurilor şi modalităţile de îmbunătăţire a eficienţei acestei politici.

    În acest context, comisarul european pentru politică regională Corina Crețu și-a exprimat convingerea că Europa are nevoie de o politică de coeziune pentru toate regiunile, apreciind însă că păstrarea status quo-ului nu reprezintă o opțiune. Înaltul oficial european a subliniat necesitatea de a asigura o mai mare flexibilitate pe viitor, un demers personalizat în funcție de nevoile regionale care să includă, de exemplu, o nouă metodă de alocare și noi indicatori, precum și o legătură mai strânsă între politica de coeziune și reformele structurale.

    Referindu-se la prioritățile de investiții, comisarul Crețu a declarat: Suntem conștienți de impactul tot mai mare pe care procesul de globalizare îl are asupra regiunilor, subliniind apoi necesitatea de a sprijini regiunile pentru ca acestea să realizeze tranziția industrială, să se angajeze pe calea inovării și să investească în propriile comunități prin intermediul specializării inteligente.

    Corina Creţu: Sigur că trebuie să ne modernizăm politicile, trebuie să ne adaptăm, dar este foarte clar că politica de coeziune trebuie să continue să susţină întreprinderile mici şi mijlocii, inovaţia, incluziunea socială, dar şi atenuarea schimbărilor climatice, energia sustenabilă şi transportul, sănătatea şi infrastructura digitală. Şi trebuie, de asemenea, să ajute regiunile să facă faţă impactului tot mai mare al globalizării, al noilor tehnologii. Trebuie să ajutăm şi cetăţenii regiunilor să gestioneze impactul pe termen lung al migraţiei. Subliniez, de asemenea, că doar produsul intern brut pe cap de locuitor nu mai este un indicator suficient pentru a decide alocările, dar acum analizăm şi alţi indicatori care să reflecte situaţia specifică fiecărei regiuni, calitatea vieţii şi provocările cu care se confruntă cetăţenii.


    Între concluziile adoptate de Consiliu se numără norme mai simple de aplicare a politicii de coeziune la nivelul Uniunii şi la nivel naţional; împărțirea responsabilităților între instituțiile europene și statele membre, în conformitate cu principiul subsidiarității și al proporționalității; pregătirea din timp pentru noile programe pentru a asigura punerea în aplicare mai rapidă; transferul de responsabilități mai sporite pentru punerea în aplicare operațională a politicii de coeziune către țările Uniunii Europene.

    Această reuniune a fost ultima pe teme de coeziune, înainte de prezentarea de către Comisia Europeană a propunerii pentru viitorul buget comunitar, ce va avea loc în data de 2 mai.

    ​


  • Atelier de bune practici „Valoarea adăugată a abordării LEADER prin evaluare”

    Atelier de bune practici „Valoarea adăugată a abordării LEADER prin evaluare”

    În perioada 17-18 mai 2018, în Finlanda, la Helsinki, se va
    desfășura atelierul de bune practici cu tema Valoarea adăugată a
    abordării LEADER prin evaluare    , organizat de Biroul European de
    Evaluare pentru Dezvoltare Rurală (Evaluation Helpdesk)    .


    Evaluarea
    valorii adăugate are în vedere beneficiile obținute prin aplicarea abordării
    LEADER – comparativ cu rezultatele obținute prin neaplicarea acesteia.


    Atelierul de
    lucru referitor la bunele practici privind valoarea adăugată a LEADER se
    adresează Autorităților de Management, evaluatorilor, GAL-urilor sau
    asocierilor de GAL-uri, Rețelelor Naționale Rurale, Agențiilor de Plată și
    altor persoane implicate în evaluarea LEADER.


    Valeriu
    Căpraru    , președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, ne-
    a prezentat punctul de vedere privind evaluarea abordării LEADER: În perioada
    menționată de dumneavoastră, vom fi la Helsinki, unde alături de colegii noștri
    din Europa, mai ales cei din ELARD (n.r., European LEADER Association for Rural
    Development), din organizația-mamă a tuturor GAL-urilor din Europa, vom dezbate
    despre valoarea adăugată adusă de LEADER, valoare adăugată care, la noi, în
    România, reiese prin faptul că absolut toate strategiile, cele 239 de strategii,
    care pot fi numite așa, PNDR-uri mai mici, promovează inovarea și abordarea de
    jos în sus pentru toate procesele și activitățile. La o analiză atentă a
    conducerii federației, suntem foarte mândri de tinerii care au beneficiat de
    proiecte, în comparație cu Planul Național, unde punctajul era mult mai mare,
    mă refer aici la domeniul apicol, mă refer la locurile de muncă nou-create prin
    proiectele pe care le-am dezvoltat și, la scară mică, la infrastructura locală
    atât de necesară. Este aportul nostru la diminuarea migrației populației tinere
    din satele românești, bucățele mici, așa, dar foarte valoroase. Faptul că toate
    proiectele noastre au avut obligația de a se constitui în II-uri, PFA-uri înseamnă
    noi locuri de muncă, înseamnă o fiscalizare a produselor agricole, ceea ce,
    până acum, în România, nu beneficiau de așa ceva. E mai multă plusvaloare adusă
    în satul românesc, prin tot ceea ce facem noi prin LEADER, plus creare de noi
    locuri de muncă, și dezvoltare a întreprinderilor mici din cadrul satului
    românesc.



    Obiectivele atelierului de bune practici pe acest subiect
    vizează: contribuția la elaborarea comună a înțelegerii în ceea ce privește
    valoarea adăugată a LEADER, crearea unui cadru adecvat pentru schimbul de
    experiență între statele membre și analiza potențialelor provocări privind
    valoarea adăugată a abordării LEADER, elaborarea recomandărilor practice
    referitoare la posibile metode de evaluare.


    Atelierul de
    lucru referitor la bunele practici privind valoarea adăugată a LEADER se
    adresează Autorităților de Management, evaluatorilor, GAL-urilor sau
    asocierilor de GAL-uri, Rețelelor Naționale Rurale, Agențiilor de Plată și
    altor persoane implicate în evaluarea LEADER.


    Termenul-limită pentru înscrierea la eveniment este 19 aprilie
    2018. Înscrierea se realizează răspunzând unui set de 17 întrebări.


  • Urmările rezultatelor alegerilor din Ungaria

    Urmările rezultatelor alegerilor din Ungaria

    Victoria zdrobitoare a naţionalist-conservatorilor lui Victor Orban şi scorul neaşteptat de bun al unui partid de extremă dreapta la alegerile de duminică, din Ungaria, au determinat autorităţile de la Bruxelles să avertizeze în legătură cu apărarea valorilor Uniunii Europene.

    După o campanie electorală cu puternice accente anti-migraţie şi împotriva unor decizii ale Uniunii Europene, Victor Orban are în mână cel de-al patrulea mandat de premier şi libertatea de a-şi continua proiectul de concentrare a puterii şi de continuare a bătăliilor cu Bruxelles-ul.

    În prima sa conferinţă de presă de după alegeri, Orban a spus că cetăţenii ungari au decis că doar ei pot hotărî cu cine să convieţuiască, cu referire la respingerea migranţilor. Totodată, el a afirmat că Ungaria doreşte o Europă a naţiunilor şi nu o formulă de genul Statele Unite ale Europei.

    Alături de alţi lideri europeni, şi preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, l-a felicitat pe liderul ungar pentru victoria sa, iar ieri, Juncker a şi vorbit la telefon cu Orban. Nu au fost date publicităţii detalii despre conţinutul conversaţiei, însă purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, a revenit asupra problemelor existente între Budapesta şi Bruxelles: În ceea ce priveşte campania electorală, reiau ce am spus luni, după alegeri, şi anume că toate ţările membre, fără nicio excepţie, au datoria de a apăra democraţia şi valorile Uniunii Europene. În legătură cu diferendele pe care le avem cu Ungaria, procedurile decalnşate înainte de alegeri şi aflate în curs îşi vor urma cursul. Aşa cum facem cu toate statele membre, ne angajăm într-un dialog deschis, constructiv, pozitiv, care să-i permită Comisiei să găsească soluţii la chestiunile care ne preocupă. În aczul Ungariei, acestea sunt de mult cunoscute: legea învăţământului universitar, legea prinvind activitatea organizaţiilor neguvernamentale, refuzul de primi migranţi şi condiţiile de acordare a azilulului. Aşadar, dialogul va fi continuat cu Budapesta, aşa cum o facem de obicei cu orice altă capitală, unde există astfel de probleme.


    Numai că Orban se ţine de planul său. Una dintre primele legi aprobate de noul Parlament ar putea fi cea care oferă guvernului posibilitatea de a interzice ONG-urile care susţin migraţia, a declarat un purtător de cuvânt al Fidesz, partidul condus de Viktor Orban. Proiectul de lege conţine şi prevederea privind înregistrarea obligatorie a ONG-urilor care susţin imigraţia ilegală, plata unei taxe de 25% pentru donaţiile externe primite de astfel de organizaţii şi emiterea de ordine de restricţie pentru activiştii lor, prin care le este interzis să ajungă Ungaria, chiar dacă sunt cetăţeni europeni. Proiectul de lege defineşte imigraţia ca fiind o problemă de securitate naţională pentru Ungaria. Toate aceste prevederi contravin legislaţiei europene, care este obligatorie pentru ţările membre, iar, în cazul în care ele vor fi aprobate, Ungaria riscă sancţiuni severe, aşa cu s-a întâmplat şi în cazul Poloniei.


  • Relaţiile UE – Turcia

    Relaţiile UE – Turcia

    Şefii instituţiilor europene şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-au întâlnit, zilele trecute, la Varna, în Bulgaria, într-o tentativă de revitalizare a unui dialog devenit tot mai dificil între Ankara şi Bruxelles.

    Acordul dintre Uniunea Europeană şi Turcia privind migraţia, candidatura Ankarei la blocul comunitar, dar şi degradarea statului de drept în Turcia după puciul eşuat din iulie 2016 au fost principalele subiecte abordate în cadrul întâlnirii foarte dificile, după cum a catalogat-o gazda – premierul bulgar Boiko Borisov, a cărui ţară asigură preşedinţia în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene.

    Aşadar, una dintre priorităţile Uniunii Europene a fost să se asigure că Turcia va continua să aplice acordul vizând oprirea migraţiei, încheiat în martie 2016, în schimbul unui ajutor financiar, şi care a permis reducerea considerabilă a fluxului migrator. Însă, Ankara reclamă atât întârzierile în livrarea pachetului de 3 miliarde de euro, căruia trebui să i se adauge încă 3, cât şi lipsa progreselor în ce priveşte liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii turci care călătoresc în Uniune.

    La finalul discuţiilor, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a afirmat că Uniunea Europeană şi Turcia rămân parteneri foarte apropiaţi:

    Vreau să exprim aprecierea noastră pentru munca impresionantă depusă de Turcia şi să mulţumesc sincer Turciei şi poporului turc pentru găzduirea oferită, în aceşti ultimi ani, pentru mai bine de 3 milioane de refugiaţi sirieni. Uniunea Europeană a acordat un sprijin financiar substanţial pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale acestora, iar în această seară, am reafirmat angajamentul ferm al Uniunii de a continua să ofere ajutor.

    Pe de altă parte, chiar dacă Turcia a dat, în ultimele luni, mai multe semnale binevoitoare către unele state europene, printre care Germania – de pildă, prin eliberarea unor jurnalişti arestaţi -, situaţia drepturilor omului rămâne o preocupare a Uniunii Europene. Donald Tusk: În ce priveşte candidatura sa la Uniunea Europeană, Turcia s-a angajat să respecte cele mai ridicate standarde democratice. Înţelegem necesitatea Turciei de a-şi asigura efectiv securitatea după tentativa de lovitură de stat şi după atentatele teroriste cu care s-a confruntat. Însă, suntem îngrijoraţi că unele metode folosite în Turcia subminează drepturile fundamentale şi domnia legii. Încurajăm Turcia să se conformeze recomandărilor formulate de Consiliul Europei, din care face parte de mai multă vreme decât multe dintre statele membre ale Uniunii Europene.


    La rândul său, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a dat asigurări că integrarea Turciei în Uniunea Europeană în calitate de membru respectabil, egal şi deplin rămâne un obiectiv strategic pentru Ankara, adăugând că dubla măsură la adresa sa nu va fi tolerată