Tag: Mihai Eminescu

  • 14.01.2021 (mise à jour)

    14.01.2021 (mise à jour)

    Coronavirus en Roumanie – Plus de 3500 nouveaux cas d’infection au coronavirus ont été rapportés jeudi en Roumanie, et 66 décès causés casés par le virus ces 24 dernières heures. Cela porte le total des cas de maladie à plus de 684.000 personnes, alors que le bilan des victimes a atteint les 17.035. 1101 patients sont en soins intensifs en ce moment. A noter aussi que 90% des Roumains malades de Covid-19 ont guéri.

    Vaccination anticovid – En Roumanie, quelque 155 mille personnes ont reçu jusqu’ici leur première dose du vaccin contre le coronavirus. Il s’agit de personnels des secteurs sanitaire et social. La deuxième étape de la campagne d’immunisation qui vise les personnes âgées, les malades chroniques et les travailleurs des secteurs jugés essentiels pour le fonctionnement de l’Etat commence ce vendredi. Au total, il s’agit d’environ 5 millions de personnes. De l’avis du premier ministre Florin Cîțu, le rythme de l’immunisation devrait accélérer à compter de la deuxième étape, puisque le but en est de faire vacciner plus de 10 millions de personnes avant le mois de septembre

    Ecoles – Les écoles roumaines devraient rouvrir leurs portes le 8 février, à savoir au début du second semestre de cette année scolaire. Cela, si l’évolution de la pandémie reste la même dans les semaines à venir, a précisé ce jeudi le président roumain, Klaus Iohannis, à l’issue d’une réunion avec le premier ministre, le ministre de l’Education, le ministre de la santé, le chef du Département pour les situations d’urgence et avec le directeur du Centre national de suivi et de contrôle des maladies transmissibles. Avant le début du second semestre, il y aura une ré-évaluation de la situation épidémiologique et la décision finale sera prise le 2 février, a encore expliqué le président. Pour ce qui est des universités, la décision appartient à chaque institution. Pour rappel, sur toile de fond de la pandémie de coronavirus, toutes écoles roumaines ont fermé leurs portes en mars 2020 et les cours ont été dispensé en ligne jusqu’au mois de juin. A la rentrée, les cours ont repris en présentiel, mais les écoles ont été à nouveau fermées fin octobre en raison de la hausse accélérée des cas de contamination. Actuellement les cours se déroulent exclusivement en ligne partout en Roumanie.

    Budget – La situation des bonus accordés dans le secteur public figurait jeudi sur la table du gouvernement roumain qui est en train d’élaborer le projet du budget 2021. Selon le premier ministre Florin Cîtu, la question qui se pose est de savoir lesquelles de ces primes sont justifiées. Le gouvernement envisage aussi de modifier la loi de la salarisation, afin d’éliminer les inégalités dans le système public, a annoncé le chef du gouvernement. Selon M Cîtu la Loi des retraites sera modifiée cette année afin d’appliquer le principe de la contribution. Rappelons-le, le gouvernement a majoré ce mercredi le Salaire minimum d’environ 3%.

    Syndicats – La fédération « Solidaritatea Sanitara » / « La Solidarité Sanitaire » a manifesté jeudi devant le siège du gouvernement de Bucarest et des préfectures de plusieurs départements. Les revendications visent les mesures de protection des salariés du secteur de la santé dans le contexte de la pandémie. Les syndicalistes demandent également au gouvernement d’augmenter les salaires de base pour toutes les catégories de travailleurs dans le domaine à partir du 1er janvier de cette année, au niveau de la loi des salaires pour l’année 2022. De même, les syndicalistes demandent que la réduction des salaires de base prévue par le décret d’urgence émis par le gouvernement à la fin de l’année dernière soit annulée et que tous les salariés de la Santé bénéficient des bonus et d’un supplément de salaire pour toute la durée de la pandémie.

    Corruption -
    La Police roumaine est à la recherche de l’ex député européen PDL, Marian
    Zlotea, qui a été condamné mercredi à huit ans et demi de prison ferme pour
    corruption et trafic d’influence. Selon la Justice, il avait obligé les
    salariés de l’Autorité nationale
    sanitaire-vétérinaire qu’il dirigeait de verser mensuellement de
    l’argent dans les comptes du Parti démocrate libéral, formation politique qui
    n’existe plus. Mercredi, le jour même de la publication du verdict, M Zlotea a
    écrit sur Facebook qu’il avait quitté la Roumanie et demandé le statut de
    réfugié politique dans un autres pays, d’où il présentera son cas à la Cour
    européenne des Droits de l’Homme.




    Culture -
    La Fête de la culture nationale est marquée chaque année, le 15 janvier, en
    Roumanie et en République de Moldova voisine. Depuis 2010, les deux pays
    célèbrent ensemble la de naissance du poète national roumain Mihai Eminescu (1850-1889),
    le dernier grand représentant du romantisme européen. Cette année, les missions
    diplomatiques et consulaires, ainsi que les instituts culturels roumains à
    l’étranger organisent plusieurs évènements spéciaux consacrés à cette fête dans
    des conditions imposées par la pandémie.






    Exercice -
    Quatre aéronefs roumains F-6 appartenant à la Base aérienne 86 de Borcea
    (sud-est), aux côté d’avions des Forces aériennes américaines déployées en
    Europe, ont participé jeudi à l’exercice militaire international Prime Accord. Celui
    comportait des missions d’escorte et de patrouille aérienne de combat. Selon le
    ministère roumain de la Défense, l’objectif de cette action était de renforcer
    les mesures de rassurance de l’OTAN en Europe du sud-est, ainsi que de vérifier
    la capacité d’intégration des systèmes de commande et de contrôle de la
    Roumanie et de l’Alliance.




    Météo – Dans les 24
    prochaines heures les températures seront à la baisse en Roumanie et il fera
    assez froid dans la plupart des régions, notamment dans le nord. Le ciel sera
    plutôt couvert sur l’ouest, le centre et le nord. Le vent sera plus fort en
    montagne. Les maxima iront de -6 à 4 degrés.

  • Giornata Cultura Romena a Venezia, il poeta Viorel Boldiș recita Eminescu

    Giornata Cultura Romena a Venezia, il poeta Viorel Boldiș recita Eminescu

    Eminescu è parte di noi, dello spirito nazionale romeno e della nostra educazione. Così il direttore dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, prof.dr. Grigore Arbore Popescu, anticipando a Radio Romania Internazionale la Giornata della Cultura Nazionale, celebrata ogni anno il 15 gennaio, data di nascita del grande poeta, drammaturgo, narratore e pubblicista Mihai Eminescu (1850-1889). La prestigiosa istituzione culturale dedica a questa fondamentale ricorrenza un incontro virtuale con il noto poeta romeno Viorel Boldiș, che reciterà Luceafărul/ Astro, il capolavoro di Eminescu, al quale ha dato una nuova traduzione italiana. Da 25 anni in Italia, dove è stato insignito di premi e riconoscimenti, Viorel Boldiș continua a scrivere e ad impegnarsi in vari progetti culturali.



    Nel corso della serata poetica del 15 gennaio, che avrà inizio dalle ore 17:00 sulla pagina Facebook dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, interverranno il direttore dell’Istituto, Grigore Arbore Popescu, e il noto romenista Bruno Mazzoni, già preside della Facoltà di Lingue e Letterature Straniere dell’Università di Pisa, lui stesso traduttore di alcuni dei grandissimi nomi della letteratura romena contemporanea come Ana Blandiana e Mircea Cărtărescu. D’altronde, come ha spiegato a Radio Romania Internazionale il direttore Grigore Arbore Popescu, gli aspetti tecnici della nuova traduzione di indiscutibile pregio, sono stati discussi con il prof. Bruno Mazzoni. Infatti, è difficile ridare in un altro idioma lo spirito talmente complesso di Mihai Eminescu, che propone ritmi interni della frase poetica difficilmente raggiungibili e traducibili in altre lingue. Guardiamo verso Mihai Eminescu che, nei momenti più difficili della nostra esistenza, ci offre un sostegno, conclude il direttore dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia.




  • Die Woche 13.01.-17.01.2020 im Überblick

    Die Woche 13.01.-17.01.2020 im Überblick

    Entscheidungen der liberalen Regierung in Bukarest



    Die liberale Regierung in Bukarest hat eine Entscheidung getroffen, die die politischen Umstände eines Jahres, in dem Kommunal- und Parlamentswahlen in Rumänien anstehen, völlig verändern könnte. Die Entscheidung vom Donnerstag, die Vertrauensfrage betreffend die Wahl der Bürgermeister in zwei Runden zu stellen, wurde von Premierminister Ludovic Orban mit der Notwendigkeit begründet, die Bürgermeister stärker zu legitimieren, damit sie in der Lage sind, Entwicklungspläne in den von ihnen vertretenen Gemeinden umzusetzen.


    Merkwürdig ist, dass die Bürgermeisterwahlen in nur einem Wahlgang etwas war, das die Liberalen schon 2011 wollten, während die Sozialdemokraten dagegen waren und nun nicht mehr zu dem Zwei-Runden-Wahlsystem zurückkehren wollen. Also hat die Sozialdemokratische Partei, die jetzt in der Opposition ist, angekündigt, dass sie auf die Unterstützung der Demokratischen Union der ethnischen Ungarn in Rumänien zählt, um einen Misstrauensantrag einzureichen. Paradoxerweise könnte der Sturz der liberalen Regierung gerade der Nationalliberalen Partei zugute kommen, die im Frühjahr vorgezogene Parlamentswahlen organisieren möchte. Für die Liberalen würden solche vorgezogenen Wahlen, die mit zwei Runden für die Bürgermeisterwahlen untermauert werden, einen klaren politischen Vorteil bringen, der zu den Siegen bei den Wahlen zum Europäischen Parlament und den Präsidentschaftswahlen hinzukommt. Andererseits würden Kommunalwahlen in nur einem Wahlgang und die Organisierung von Parlamentswahlen im Herbst der Sozialdemokratischen Partei genügend Zeit geben, sich nach den Misserfolgen des letzten Jahres zu erholen und mehr Vertreter in verschiedenen Führungsstrukturen zu halten.


    Die Sozialdemokratische Partei hat betont, dass es Urteile des Verfassungsgerichts und Empfehlungen der Venedig-Kommission gibt, wonach die Wahlgesetze sechs Monate vor den Wahlen nicht geändert werden dürfen. Außerdem hat der Überwachungsausschuss der Parlamentarischen Versammlung des Europarates auf Antrag der Sozialdemokratischen Partei das Verfahren zur Untersuchung Rumäniens hinsichtlich der Einhaltung der demokratischen Normen in Bezug auf ein Vertrauensvotum für die Änderung der Rechtsvorschriften über die Kommunalwahlen durch die Regierung Orban gebilligt. Die Partei der Volksbewegung hat erklärt, dass die Stellung der Vertrauensfrage für die Wahl der Bürgermeister in zwei Runden ein mutiges Unterfangen ist, das sie im Parlament unterstützen wird, und auch die Union zur Rettung Rumäniens hat die Entscheidung von Ludovic Orban begrüßt. Die Allianz der Liberalen und Demokraten unterstützt die Bürgermeisterwahlen in zwei Runden, hat aber darauf aufmerksam gemacht, dass die Regierung durch die Stellung der Vertrauensfrage dafür tatsächlich auf vorgezogene Wahlen drängt, was die Stabilität Rumäniens beeinträchtigen würde.



    Die Koordinaten der rumänischen Außenpolitik



    Der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis ist am Donnerstag mit den in Bukarest akkreditierten Botschaftern zu Gesprächen zusammengekommen. Dabei versicherte Iohannis den Botschaftern, er werde auch im Jahr 2020 seine Bemühungen fortsetzen, damit Rumänien ein Träger der Stabilität und ein Förderer der Demokratie in der Region bleibt. Was die Beziehungen zu Chișinău angeht, so wird Rumänien die uneingeschränkte Zusammenarbeit mit seinem Nachbarn wieder aufnehmen, sobald die Regierung konkrete Maßnahmen zur Konsolidierung des europäischen Kurses des Landes ergreift. Rumänien werde nur die Projekte beibehalten, die die moldauischen Bürger direkt unterstützen und die Auswirkungen auf lokaler Ebene haben, fügte Iohannis hinzu. Bei Gesprächen mit den ausländischen Botschaftern stellte Präsident Iohannis die wichtigsten außenpolitischen Leitlinien für das Jahr 2020 vor; der Schwerpunkt liege auf der Konsolidierung und dem Ausbau der strategischen Partnerschaft mit den USA sowie auf der Stärkung der Rolle Rumäniens in der Europäischen Union und der NATO, so der Staatspräsident.



    Caracal-Fall vor Gericht



    Mehr als ein halbes Jahr nach der Eröffnung des Caracal-Falls wurde Gheorghe Dinca, der sich in Untersuchungshaft befindet, in einer achtfachen Anklage angeklagt: Menschenhandel, Kinderhandel, Vergewaltigung (2 Verbrechen), Mord ersten Grades und Leichenschändung. Die Staatsanwaltschaft wirft Gheorghe Dinca vor, zwei Teenager-Mädchen – Luiza Melencu, 18 Jahre alt und Alexandra Macesanu, 15 Jahre alt – entführt, vergewaltigt, ermordet und verbrannt zu haben.


    Die Beweise zeigen, dass Luiza am Tag ihrer Entführung sowohl von Gheorghe Dinca, als auch von seinem Nachbarn Stefan Risipiteanu vergewaltigt wurde. Letzterer wurde vor einigen Tagen von der Polizei festgenommen. Luiza wurde angeblich drei Tage später getötet, weil sie sich weigerte, Dinca zu gehorchen. Laut Staatsanwaltschaft hat Dinca nach der Ermordung ihren Körper in seinem Garten in einem Metallfass verbrannt und dann die Knochenfragmente und die Asche in einen Wald in der Nähe von Caracal entsorgt. Alexandra Macesanu teilte drei Monate später ein ähnliches Schicksal. Von Dinca entführt und als Geisel gehalten, schaffte sie es, dreimal den Notdienst zu rufen.



    Trotz der Informationen konnte der Sonder-Telekommunikationsdienst (STS) sie nicht lokalisieren, so dass die Polizei 19 Stunden brauchte, um sie zu finden. Die Verzögerung war auch darauf zurückzuführen, dass sich der Staatsanwalt auf gesetzliche Bestimmungen berief, die ein sofortiges Eingreifen der Polizei verhinderten. Dinca hat während der Anhörung zugegeben, dass er Alexandra Macesanu ermordet hat, gleich nachdem ihm klar wurde, dass sie die Polizei gerufen hatte, und die Leiche dann verbrannt hat. Gegen Ende der Untersuchung, Anfang dieses Jahres, änderte der Angeklagte seine Aussage, indem er leugnete, Luiza Melencu getötet zu haben und behauptete, sie sei von anderen Personen aus seinem Haus entführt worden, nachdem er und ein Bekannter sie vergewaltigt hatten. Die Familien der Mädchen glauben, dass sie Opfer von Menschenhandel geworden sind und haben sich geweigert, ihre Sterbeurkunden zu empfangen.


    In diesem Fall gibt es noch eine Reihe von unbeantworteten Fragen: Warum wurde eines Mädchen, obwohl es drei Mal die Polizei anrief, um Hinweise auf ihren Aufenthaltsort zu geben, nicht rechtzeitig gefunden? Warum wurde in ihrem Fall kein internationaler Durchsuchungsbefehl ausgestellt? Warum wurde die Untersuchung anfangs fehlerhaft durchgeführt? Es gibt jedoch eine andere Version des Falles, nach der Dinca nicht allein gehandelt hat. Deswegen werden Untersuchungen wegen Mittäterschaft zum Mord, Mittäterschaft zum Menschenhandel und zum Kinderhandel durchgeführt.



    Der Tag der rumänischen Kultur



    Der Geburtstag Mihai Eminescus, des rumänischen Nationaldichters, jährt sich diesmal zum 170. Mal. Es ist ein Jubiläum der sowohl in Rumänien als auch im Ausland gefeiert wird.


    Der Nationale Kulturtag und der 170. Jahrestag des rumänischen Nationaldichters Mihai Eminescu (1850-1889) werden zum zehnten Mal in Folge in zahlreichen Städten Rumäniens und im Ausland begangen. Am 15. Januar 2020 haben fast alle rumänischen Kultureinrichtungen Programme angekündigt, die diesem doppelten Jubiläum gewidmet sind, nachdem die Abgeordnetenkammer in Bukarest im Jahr 2010 ein Gesetz verabschiedet hat, das den nationalen Kulturtag zum Jahrestag des emblematischen rumänischen Dichters einführt. Mihai Eminescu hat der Nachwelt ein beeindruckendes literarisches Werk hinterlassen, das aus Gedichten, Essays, Prosa, Theaterstücken und Übersetzungen besteht. Sein poetisches Werk, der Spätromantik, wurde von den großen philosophischen Systemen seiner Zeit beeinflusst. Als Dichter, Schriftsteller, Dramatiker, Essayist und Journalist gilt Eminescu unter den Literaturkritikern als die wichtigste poetische Stimme der rumänischen Literatur.


  • Ce ne învaţă şcoala despre Mihai Eminescu

    Ce ne învaţă şcoala despre Mihai Eminescu

    De cele mai multe
    ori, etichetele de scriitor canonic sau de poet naţional, însoţite de
    comentarii literare care au prea puţin în comun cu limbajul şi sensibilitatea
    contemporană, îi îndepărtează pe elevi de opera clasicilor. Am invitat la Club
    Cultura două profesoare de literatură română, Dorica Boltaşu Nicolae şi
    Dumitriţa Stoica, ca să aflăm cum este receptată de tineri opera poetului
    naţional Mihai Eminescu, de la naşterea căruia se împlinesc 170 de ani, şi cum
    ar trebui predată literatura sa, pentru a le stârni curiozitatea celor mai
    tineri cititori.

    Dumitriţa
    Stoica mizează pe o abordare prietenoasă, care să evite clişeele şi etichetele.
    O selecţie atentă a informaţiei şi un discurs accesibil, adaptat la background-ul cultural al tinerilor, sunt esenţiale în opinia Dumitriţei
    Stoica:

    Tinerii trebuie să
    fie conştienţi, de asemenea, că cele mai multe texte eminesciene au generat biblioteci întregi. Că
    pluralitatea interpretării este esenţială, că se poate crea un dialog cultural
    în care putem să intrăm şi noi, cititorii lui. În plus, am observat că cei mai
    mulţi dintre elevi sunt atraşi- în mod firesc- de miezul existenţial al
    operelor. Aşa că se poate merge în direcţia asta fără a face abstracţie de
    limbajul artistic, o modalitate de a-i aborda opera şi de a o face accesibilă
    este pornind de la temele sale principale.

    Şi evident că tinerii sunt
    interesaţi de teme ca dragostea, evadarea în imaginar, binele şi răul, şamd. De
    exemplu, am avut o surpriză plăcută la o clasă de-a XI-a, unde am studiat
    poezia Glossă. Mie, din opera lui Eminescu, îmi plac în mod special textele
    care temperează sentimentul acela tragic al existenţei prin atitudinea omului
    spectator. Iar poezia Glossă este un text reprezentativ pentru această
    atitudine. Atît de mult i-a intrigat pe elevi textul la nivelul filosofiei lui,
    încât a generat o dezbatere în clasă. După cum ştiţi, Glossă exprimă o filosofie
    a vieţii care presupune detaşarea, retragerea din luptă, or tinerii proactivi,
    aşa cum s-au declarat, au fost intrigaţi. Pe de altă parte, au fost câţiva din
    clasă care au descifrat în poezie o formă de terapie. Şi, într-adevăr, poezia
    poate funcţiona pentru mulţi dintre ei aşa.

    Dorica Boltaşu Nicolae a constatat că mulţi dintre elevii ei
    aşteaptă cu nerăbdare orele dedicate operei eminesciene. Că sunt interesaţi de
    biografia lui Mihai Eminescu şi vor să afle amănunte despre prieteniile celebre
    cu scriitorul Ion Creangă şi criticul Titu Maiorescu, despre iubirea poetului pentru
    poeta Veronica Micle.

    Dorica Boltaşu Nicolae: Mi-a rămas în minte o sintagmă care circulă în mediul cultural, o
    sintagmă a lui Radu Cosaşu, că fiinţa noastră e caragialo-eminesciană. Şi, cu
    toate că nu-mi plac clişeele, aşa că evit să-l prezint pe Eminescu lipindu-i
    eticheta de poet naţional, le spun că Mihai Eminescu şi I.L.Caragiale rămân doi
    mari scriitori ai culturii române, pentru că fiecare dintre ei surprinde o
    parte importantă din fiinţa, cultura, năzuinţele noastre, din ceea ce gândim şi
    visăm. Le spun şi că Mihai Eminescu a fost ultimul mare romantic european,
    pentru a-l pune în context.

    De fapt, încep cu romantismul, cu o prezentare amplă
    a romantismului pentru a-i ajuta să înţeleagă unde se plasează Eminescu într-un
    context mai larg. Şi încerc să fac diverse analogii, când ajungem la poeziile
    în care este descrisă natura, le atrag atenţia asupra asemănării cu imaginile deja
    familiare lor din realitatea virtuală. Dacă ne-am uita la un film realizat cu mijloacele
    tehnice de astăzi şi dacă citim începutul poemului Călin (file din poveste), cuvintele
    sau imaginile nu evocă neapărat o natură recognoscibilă, dar undeva, în noi,
    există acele imagini şi poezia lui Eminescu le scoate la suprafaţă. Am observat
    că pe tineri îi interesează în mod special poezia filosofică şi cosmică. Când
    le vorbesc despreLa Steaua sau Scrisoarea I, realizează cât de mult a putut să
    exprime Mihai Eminescu din lucruri pe care ştiinţa încă nu le probase atunci.
    Dacă am clase foarte bune, le spun că una dintre performanţele lui Eminescu a
    fost să deconstruiască, în anumite poezii ca Mitologicale, propriul univers
    romantic pe care l-a construit. Dar la genul acesta de explicaţii ajung destul
    de rar.

  • Retrospectiva săptămânii 12.01. – 18.01.2020

    Retrospectiva săptămânii 12.01. – 18.01.2020

    Decizii ale executivului liberal de la
    Bucureşti


    Guvernul liberal
    de la Bucureşti a luat decizia de a-şi asuma răspunderea asupra proiectului de
    lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Premierul Ludovic
    Orban a explicat că este un demers menit să îmbunătăţească mecanismele democratice.
    Pe de altă parte, creşte, astfel, legitimitatea aleşilor locali de a pune în
    practică programele de dezvoltare. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că
    sprijină demersul guvernului. În schimb, măsura a fost imediat contestată de principalul
    partid al opoziţiei, PSD, iar preşedintele interimar al social-democraţilor,
    Marcel Ciolacu, a anunţat, la scurt timp, că se bazează pe susţinerea UDMR,
    pentru a depune o moţiune de cenzură. Ciolacu a precizat, însă, că acest lucru nu va
    conduce la alegeri anticipate. USR a salutat decizia guvernului, amintind că
    revenirea la alegerea primarilor în două tururi reprezintă un obiectiv major
    din acordul încheiat cu acesta.

    De asemenea, ALDE susţine în continuare
    alegerea primarilor în două tururi, dar consideră că prin asumarea răspunderii
    Guvernului pe această temă se urmăreşte forţarea alegerilor anticipate. Atât
    liberalii, cât şi preşedintele Iohannis s-au pronunţat pentru organizarea de
    anticipate cât mai curând posibil. Şi Alianţa USR-PLUS susţine
    ideea, apreciind că orice amânare ţine România blocată, cu un parlament
    controlat în continuare de PSD – partid scos de la guvernare în octombrie, anul
    trecut, prin moţiune de cenzură. Social-democraţii au solicitat activarea
    procedurii de investigare a României din punct de vedere al respectării
    normelor democratice în cazul asumării răspunderii Guvernului pe modificarea
    legislaţiei alegerilor locale cu patru luni înainte de scrutin, iar Comisia de
    monitorizare a statelor membre a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a
    aprobat solicitarea.



    Coordonatele politicii externe a
    României


    Cei trei
    piloni pe care se bazează politică externă a României sunt apartenenţa la NATO,
    apartenenţa la Uniunea Europeană şi parteneriatul strategic cu Statele Unite, a
    subliniat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu şefii
    misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. De asemenea, rămân prioritare
    pentru România aderarea la Spaţiul Schengen – care va contribui semnificativ la
    consolidarea securităţii, pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din
    Uniune – şi aderarea la Zona Euro, atunci când toate condiţiile vor fi
    îndeplinite, a mai spus Klaus Iohannis. Pe de altă parte, preşedintele a
    făcut referire la recenta situaţie din Orientul Mijlociu şi a subliniat că
    efectele negative ale acestei crize au impact asupra securităţii europene şi
    globale. În ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova (ex-sovietică,
    majoritar românofonă), şeful statului a precizat că Bucureştiul va relua cooperarea
    deplină cu Chişinăul când va constata că la nivel guvernamental se va acţiona
    pentru continuarea parcursului european şi a reformelor în justiţie,
    administraţie şi în combaterea corupţiei.



    Cazul Caracal a ajuns în instanţă


    După şase
    luni de la deschiderea dosarului Caracal, după numele localităţii unde s-au petrecut nenorocirile, Gheorghe Dincă, în arest, a fost trimis în
    judecată, în această săptămână, pentru opt infracţiuni: trafic de persoane,
    trafic de minori, viol, omor calificat şi profanare de cadavre. Procurorii îl
    acuză pe fostul mecanic auto sexagenar de răpirea, violarea, uciderea şi
    incinerarea a două adolescente – Luiza Melencu, în vârstă de 18 ani, şi Alexandra
    Măceşeanu, de 15. Potrivit probelor administrate, în ziua în care a fost răpită, în luna
    aprilie, Luiza a fost violată simultan de Gheorghe Dincă, dar şi de un vecin al
    acestuia, Ştefan Risipiţeanu, reţinut, de asemenea, de poliţie. Ea ar fi fost
    ucisă trei zile mai târziu, pentru că ar fi refuzat să se supună tratamentului
    degradant. După ce a ucis-o, Gheorghe Dincă ar fi ars corpul Luizei într-un
    butoi metalic, iar fragmentele osoase şi cenuşa le-ar fi aruncat în marginea
    unei păduri de lângă Caracal.

    O soartă relativ similară ar fi avut, circa trei
    luni mai târziu, Alexandra. Răpită şi sechestrată, ea a reuşit să sune de trei
    ori la Serviciul unic de Urgență 112, dar a fost localizată prea târziu de serviciul
    secret de Telecomunicații Speciale (STS). Descinderea poliţiei a avut loc la 19
    ore de la ultimul apel, fiind întârziată şi de procurorul de caz din acel
    moment, care a invocat prevederi legale. Cazul a provocat revoltă în rândul
    societăţii româneşti şi a condus la mai multe demisii.



    Ziua Culturii Române


    Ziua
    Culturii Române şi împlinirea a 170 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu (1850-1889) au fost marcate,
    în această săptămână, pentru a zecea oară, atât în marile oraşe din România,
    cât şi în rândul comunităţilor româneşti de pretutindeni.Români din ţară şi din străinătate au participat la
    manifestările dedicate marelui poet, a cărui operă a devenit reper şi pilon al
    culturii româneşti, dar şi parte importantă a culturii universale. Toate instituţiile de cultură din România, dar şi reprezentanțele Institutului Cultural
    Român din străinătate au marcat evenimentul prin numeroase manifestări
    culturale, incluzând concerte, expoziții, spectacole de teatru, evenimente
    literare, recitaluri de poezie, proiecții de film și conferințe.

  • La semaine du 13 au 18 janvier 2020

    La semaine du 13 au 18 janvier 2020

    Décisions du gouvernement libéral de Bucarest

    Le gouvernement de Bucarest a décidé d’engager responsabilité sur la loi des élections municipales à deux tours de scrutin, a fait savoir jeudi le premier ministre libéral, Ludovic Orban. De l’avis des libéraux, cela conférerait aux élus locaux plus de légitimité et de représentativité. C’est une démarche censée améliorer les mécanismes démocratiques, ont-ils expliqué.

    Le président du pays, Klaus Iohannis, appuie totalement la démarche de l’Exécutif, estimant que c’est un choix correct, démocratique et normal.

    Par contre, cette idée a suscité de vives critiques de la part du principal parti de l’opposition, le PSD. Son président par intérim, Marcel Ciolacu, a déclaré que son parti et l’Union démocrate des Magyars de Roumanie allaient déposer une motion de censure contre l’Exécutif, tout en précisant que cela n’entraînerait pas d’élections anticipées.

    En ce qui la concerne, l’Union Sauvez la Roumanie, (d’orientation libérale) a salué la décision du gouvernement roumain et rappelé que le retour aux municipales à deux tours de scrutin représentait un objectif de l’accord conclu avec celui-ci. Pour sa part, l’Alliance des démocrates et des libéraux (ALDE), d’opposition, préfère les élections municipales à deux tours de scrutin, et attire l’attention sur le fait que l’engagement de la responsabilité sur ce sujet vise à forcer la tenue d’élections anticipées.

    Quant aux élections anticipées, tant le président Iohanis, que les Libéraux qui assument la gouvernance, sont favorables à l’organisation d’un scrutin anticipé aussi vite que possible. S’y ajoute l’Alliance USR-PLUS, selon laquelle tout report maintiendrait la Roumanie en blocage, avec un parlement contrôlé par le PSD, parti forcé à quitter le pouvoir en octobre dernier par motion de censure.

    En attendant, les sociaux-démocrates ont demandé l’activation de la procédure qui constatera si la Roumanie a respecté – oui ou non – les normes démocratiques au moment où le gouvernement a modifié la légalisation électorale 4 mois avant le scrutin et en engageant sa responsabilité. La demande a été approuvée par la Commission de suivi des Etats membres de l’Assemblée parlementaire du Conseil de l’Europe.

    Les coordonnées de la politique étrangère de la Roumanie

    L’appartenance à l’OTAN, l’appartenance à l’UE et le partenariat stratégique avec les Etats-Unis – voici les 3 piliers sur lesquels se fonde la politique étrangère de la Roumanie. Ils ont été présentés jeudi par le président Klaus Iohannis lors de la réunion annuelle avec les chefs des missions diplomatiques accrédités à Bucarest. Autres priorités: l’adhésion à la zone euro et à l’espace Schengen. Cette dernière « contribuera d’une manière significative à la consolidation de la sécurité sur l’ensemble de l’espace de libre circulation européenne. En même temps, l’adhésion à la zone euro se réalisera lorsque la Roumanie remplira toutes les conditions nécessaires, a précisé le chef de l’Etat. En même temps, l’adhésion à la zone euro se réalisera lorsque la Roumanie remplira toutes les conditions nécessaires. Pour ce qui est de la relation avec Chisinau, la Roumanie envisage de reprendre la pleine coopération avec la République de Moldova si le gouvernement moldave entreprend des actions effectives visant à poursuivre le parcours européen du pays, à réformer la justice et l’administration ainsi qu’à combattre la corruption.

    Le cas des meurtres de Caracal arrive devant les juges

    Plus de six mois après l’ouverture de l’enquête dans l’affaire de Caracal, du nom d’une petite ville du sud de la Roumanie, Gheorghe Dincă, en détention provisoire, a été mis en examen pour huit chefs d’accusation : trafic de personnes, trafic d’enfants, deux infractions de viol, deux d’homicides volontaires et deux de profanation de cadavres. Plus précisément, les procureurs accusent l’ex-mécanicien sexagénaire d’avoir enlevé, violé, tué et incinéré deux adolescentes – Luiza Melencu, âgée de 18 ans, et Alexandra Măceşeanu, de 15 ans. Cette dernière, kidnappée et séquestrée au mois de juillet dernier, a réussi à appeler trois fois le service unique d’urgences 112. Malgré les indices fournis, le Service secret de télécommunications spéciales n’a pas réussi à déterminer sa position précise. La police a eu besoin de 19 heures pour se rendre au domicile du suspect, la descente des forces de l’ordre étant retardée aussi par le procureur assigné qui avait invoqué des dispositions légales. Depuis son apparition dans la presse, l’été dernier, l’affaire de Caracal a monopolisé l’attention de l’opinion publique roumaine. L’histoire a choqué, mais a aussi soulevé tout un tas de questions sur la manière dont l’enquête a été menée. Plusieurs responsables ont démissionné suite aux nombreuses irrégularités constatées.

    La Journée de la Culture Roumaine

    La Journée de la Culture nationale et le 170e anniversaire du poète national roumain Mihai Eminescu (1850-1889) ont été marqués, ce 15 janvier, pour la dixième année de suite dans de grandes villes de Roumanie et de l’étranger. Quasiment toutes les institutions culturelles roumaines ont organisé des programmes dédiés à cette double fête, suite à l’adoption par la Chambre des députés de Bucarest, en 2010, d’une loi ayant institué la Journée de la Culture nationale à la date anniversaire du poète emblématique des Roumains. Poète, écrivain, dramaturge, essayiste et journaliste, Eminescu est considéré par les critiques littéraires comme la voix poétique la plus importante de la littérature roumaine.

  • “Pe urmele lui Eminescu pe Terra”, proiect dedicat celor 170 de ani de la nașterea lui Eminescu

    “Pe urmele lui Eminescu pe Terra”, proiect dedicat celor 170 de ani de la nașterea lui Eminescu

    Pe
    urmele lui Eminescu pe Terra, un proiect rezultat în urma celor 20 de ani
    de călătorii pe urmele românimii și dedicat celor 170 de la nașterea poetului.

    Interviu cu conf.univ.dr. Vasile Șoimaru, cel care în cadrul
    amplului său proiect Românii din jurul României, va publica anul
    acesta și acest volum dedicat lui Mihai Eminescu.


  • 15.01.2020 (mise à jour)

    15.01.2020 (mise à jour)

    Défense – La situation en Irak et au Moyen-Orient n’a pas porté atteinte jusqu’à présent aux intérêts de la Roumanie et des citoyens roumains, a fait savoir mercredi le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu. Et lui d’ajouter que la Roumanie coordonne constamment ses actions avec ses partenaires européens et euro atlantiques. Bogdan Aurescu a également annoncé l’intention de Bucarest de reloquer son ambassade de Bagdad et de nommer à sa tête un nouvel ambassadeur en Irak. La crise au Moyen-Orient a confirmé que le bouclier antimissile de Deveselu s’intégrait parfaitement aux structures otaniennes et fonctionnait comme il fallait, a encore précisé le chef de la diplomatie roumaine. Celui-ci a été auditionné mercredi aux côtés du ministre de la Défense, Nicolae Ciuca dans le cadre d’une réunion commune des Commissions sénatoriales de défense, ordre public et sécurité nationale et respectivement de Politique étrangère. Pour sa part, le ministre de la Défense a invité au calme, en affirmant qu’aucun risque ne menaçait actuellement le territoire roumain. Et Nicolae Ciuca d’ajouter que la Roumanie a reloqué ses 14 militaires membres de la mission de l’OTAN d’instruction des forces irakiennes. Le responsable de la Défense a également précisé que le premier des sept systèmes Patriotes deviendra opérationnel avant la fin de l’année et intégrera le service de défense aérienne de l’espace roumain.

    Culture – La Roumanie et la République de Moldova ont marqué mercredi la fête de la culture nationale qui coïncide avec l’anniversaire du grand poète Mihai Eminescu. Cette année c’est pour la première fois que le public de tous les coins du pays a participé à des événements culturels simultanés. Le 15 janvier est devenu fête de la culture nationale suite à une loi adoptée par la Chambre des Députés en 2010.


    JO – Ramona Ionel a remporté la première médaille pour la Roumanie à l’édition d’hiver des JO de la Jeunesse, déroulés à Lausanne. La Roumaine a décroché le bronze à l’épreuve de patinage vitesse par équipes mixtes. C’est la troisième médaille de l’histoire des participations de la Roumanie à ces JO, après les deux remportées en 2016, lors de l’édition de Lillehammer, en Norvège. Notre pays est représenté à cette troisième édition des Jeux Olympiques d’hiver de la jeunesse par 35 sportifs inscrits dans les compétitions de biathlon, bobsleigh, hockey sur glace, patinage de vitesse, luge, saut à ski, ski alpin, combiné nordique, ski de fond et snowboard.

    Météo – En Roumanie, le ciel demeure couvert et la météo devient morose, surtout dans l’est, le sud et le sud-est où le brouillard persiste. Les températures minimales iront de -16 à 2 degrés et celles maximales de -4 à 1 degré là où le brouillard ne se dissipe pas et de -4 à 11 degrés dans le reste du territoire.

  • Nachrichten 15.01.2020

    Nachrichten 15.01.2020

    Die Interessen der rumänischen Bürger sind von der Situation im Irak und im Nahen Osten bisher nicht berührt worden, erklärte der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu. Er sagte auch, dass es eine gute Koordination zwischen Rumänien und seinen EU- und NATO-Verbündeten gebe, und betonte, dass das Ministerium die Situation der Rumänen in der Region überwache. Die rumänischen Verteidigungs- und Außenminister Nicolae Ciuca und Bogdan Aurescu haben in einer gemeinsamen Sitzung der parlamentarischen Ausschüsse für Verteidigung, öffentliche Ordnung und nationale Sicherheit und Außenpolitik über die Lage im Nahen Osten gesprochen. In der vergangenen Woche erklärte Nicolae Ciuca, dass die Lage im Nahen Osten von den spezialisierten Strukturen beobachtet und bewertet werde, um gegebenenfalls auf die Umsetzung der erforderlichen Maßnahmen vorbereitet zu sein.



    Der russische Premierminister Dmitri Medwedew hat am Mittwoch den Rücktritt seines Kabinetts angekündigt, damit Präsident Wladimir Putin die von ihm gewünschten Verfassungsänderungen vornehmen kann. Medwedew machte die Überraschungsankündigung im Staatsfernsehen kurz nach der jährlichen Rede des Staatsoberhauptes über den Staat. Der Kremlführer hat ein Referendum zur Überarbeitung der Verfassung vorgeschlagen, um die Befugnisse des Parlaments zu stärken. Putin erklärte, er wolle der Staatsduma die Ernennung des Premierministers, des stellvertretenden Premierministers und der Mitglieder der Exekutive zuerkennen und betonte, dass der Präsident verpflichtet sein werde, die vom Gesetzgeber ernannten Personen zu ernennen. Putin betonte jedoch, dass er ein starkes Präsidentensystem aufrechterhalten wolle und gab bekannt, dass Medwedew stellvertretender Vorsitzender des russischen Sicherheitsrates unter der Leitung des Staatsoberhauptes sein werde.



    In Rumänien, der Republik Moldau und in der Diaspora finden Veranstaltungen zum nationalen Kulturtag Rumäniens und zur Geburt des großen rumänischen Dichters Mihai Eminescu statt. Zum ersten Mal können Menschen aus verschiedenen Teilen des Landes gleichzeitig an kulturellen Veranstaltungen teilnehmen. Der 15. Januar, der Geburtstag von Mihai Eminescu, wurde durch ein 2010 von der Abgeordnetenkammer verabschiedetes Gesetz zum nationalen Kulturtag.



    Am Donnerstag übernehmen die rumänischen Seestreitkräfte offiziell das Kommando der Ständigen NATO-Gruppe für Minenabwehrmaßnahmen, in der sich Militärschiffe aus Bulgarien, Deutschland, Italien, Spanien und der Türkei zusammengeschlossen haben. Valentin Catalin Vlad wird von Januar bis Juni der Kommandant der Gruppe sein, und das Kommandoschiff ist ‘Vizeadmiral Constantin Balescu’. Neben der 64 ständigen Besatzung werden 14 rumänische und drei ausländische Mitarbeiter an Bord des Schiffes sein. Der Stabschef wird ein spanischer Offizier sein. Die Gruppe wird im Schwarzen Meer und im Mittelmeer operieren, um die schnelle Reaktionsfähigkeit auf NATO-Ebene sicherzustellen.



    Eine Resolution mit dem Standpunkt des Europäischen Parlaments zur Finanzierung des Europäischen Klimapakts ist am Mittwoch verabschiedet worden. Die Europaabgeordneten unterstützen die Zusage der Kommission, die EU zu einer gesünderen, nachhaltigeren, gerechten und wohlhabenden Gesellschaft ohne Treibhausgasemissionen zu machen, und fordern den notwendigen Übergang zu einer neutraleren Gesellschaft bis 2050. Die Europaabgeordneten meinen, dass der von der Europäischen Kommission vorgeschlagene Pakt im Mittelpunkt der europäischen Strategie für ein neues nachhaltiges Wachstum stehen sollte, die Grenzen des Planeten zu respektieren und wirtschaftliche Möglichkeiten zu schaffen, um Investitionen anzuregen und qualitativ hochwertige Arbeitsplätze zu schaffen. Andererseits weist das Europaparlament darauf hin, dass erhebliche öffentliche und private Investitionen mobilisiert werden müssen, damit die Union die Ziele des Grünen Pakts erreicht. Der EU-Gesetzgeber hat bereits gesagt, dass die Union die Emissionen bis 2030 um 55% senken muss, um die Klimaneutralität bis 2050 zu erreichen, und dass dringend eine Einigung über den langfristigen Haushalt für 2021-2027 erforderlich ist, um dies zu unterstützen somit die Umsetzung von Politiken in diesem Bereich.



    Der Präsident des Iran Hassan Rouhani hat am Mittwoch zu einer grundlegenden Änderung der Art und Weise, wie sein Land regiert wird, aufgerufen und implizit zugegeben, dass die Tragödie der letzten Woche, als ein ukrainisches Flugzeug von iranischen Raketen getroffen wurde, eine Krise des Vertrauens in die Behörden ausgelöst hat. Rouhani hat auch von der Notwendigkeit einer nationalen Versöhnung gesprochen, nachdem die Verantwortlichen die Schuld an der Tragödie nicht auf sich nehmen konnten. Seiner Meinung nach sollten die für den 21. Februar geplanten Parlamentswahlen der erste Schritt sein. Wir erinnern daran, dass die ukrainische Boeing 737 kurz nach dem Start vom Flughafen Teheran abstürzte und alle 176 Menschen an Bord, vor allem iranische und kanadische Staatsbürger, tötete. Nach zwei Tagen offiziellen Leugnens gab die iranische Armee ihre Schuld zu und sagte, das Flugzeug sei versehentlich von einer Rakete abgeschossen worden.



    Vier rumänische Tennisspielerinnen, Irina Bara, Laura Paar, Patricia Tig und Elena-Gabriela Ruse spielen in Melbourne in der ersten Runde der Hauptfeldqualifikation für die Australian Open, dem ersten Grand-Slam-Turnier des Jahres, das vom 20. Januar bis zum 2. Februar stattfindet. Drei weitere rumänische Spielerinnen, Simona Halep, Sorana Cirstea und Irina Begu spielen direkt im Hauptfeld. Halep, die die Australierin Ajla Tomljanovici besiegte, spielt im nächsten Spiel gegen die Weißrussin Arina Sabalenka.

  • Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naţionale şi împlinirea a 170 de ani de la naşterea poetului
    naţional Mihai Eminescu (1850-1889) sunt marcate pentru a zecea oară, atât în
    marile oraşe din România, cât şi în străinătate. Aproape că nu există
    instituţie de cultură în România care să nu aibă program special pe 15 ianuarie,
    după ce Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, în 2010, un proiect de
    lege prin care ziua de naştere a celui mai mare poet român a devenit Zi a
    Culturii Naţionale.


    Mihai Eminescu a lăsat posterităţii o creaţie literară
    impresionantă, mergând de la poezie la traduceri din limbi străine, de la piese
    de teatru la încercări beletristice. Aparţinând unui romantism literar relativ
    târziu, opera sa poetică a fost influenţată de marile sisteme de gândire ale
    romantismului, dar şi de marile sisteme filosofice ale epocii în care a trăit. Poet,
    prozator, dramaturg, jurnalist, Eminescu este considerat de critica literară
    drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Români din ţară şi
    din străinătate participă la manifestările dedicate marelui poet, a cărui operă
    a devenit reper şi pilon al culturii româneşti, dar şi parte importantă a
    culturii universale.


    Actorul Dorel Vişan a vorbit despre modul în care este
    perceput poetul naţional în prezent: Nu-l
    percepem bine, pentru că Eminescu a fost perceput foarte diferit de generaţiile
    care au urmat după el, a fost idolatrizat, a fost tabu, a fost perfecţiunea
    platoniană, a fost coborât de pe soclu, urcat iar, iar după ’89 l-am uitat şi
    chiar l-am renegat. Şi nu tinerii sunt de vină, ci şcoala românească, care nu
    îl predă bine pe Eminescu. Noi nu îl predăm pe Eminescu decât ca poet romantic,
    dar evenimentul scriptural Eminescu are formă, cum zic eu, formă şi conţinut
    sinfonic.


    Ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunţat că, în acest an,
    pentru prima oară, publicul din toată ţara se bucură de evenimente culturale ce
    au loc în acelaşi timp.


    Bogdan Gheorghiu: În acest an am iniţiat o acţiune unitară: va fi aprinsă Flacăra
    Culturii, în mod simbolic, pentru că vor avea loc acţiuni simultan, în aproape
    toate oraşele ţării. Aceste acţiuni vin în urma unui apel făcut de noi către
    autorităţile locale, către instituţii de cultură, consilii judeţene, primării,
    cu toţii s-au alăturat acestei iniţiative a noastre. A fost un gest foarte bine
    primit.


    La Iaşi, unde marele poet a locuit în două perioade ale
    vieţii sale, are loc un eveniment omagial, la care şi-au dat întânire iubitori
    ai poeziei sale, scriitori din ţară, dar şi din Republica Moldova (majoritar
    românofonă) şi Ucraina.


    Ziua Culturii Naționale este marcată şi de
    reprezentanțele Institutului Cultural Român din străinătate, prin numeroase
    manifestări culturale, incluzând concerte, expoziții, spectacole de teatru,
    evenimente literare, recitaluri de poezie, proiecții de film și conferințe.

  • La Journée de la Culture nationale

    La Journée de la Culture nationale

    La Journée de la Culture nationale et
    le 170-e anniversaire du poète national roumain Mihai Eminescu (1850-1889) sont
    marqués pour la dixième année de suite dans de grandes villes de Roumanie et de
    l’étranger. En ce 15 janvier 2020, quasiment toutes les institutions
    culturelles roumaines annoncent des programmes dédiés à cette double fête,
    suite à l’adoption par la Chambre des députés de Bucarest, en 2010, d’une loi ayant
    institué la Journée de la Culture nationale à la date anniversaire du poète
    emblématique des Roumains. Mihai Eminescu a laissé à la postérité une
    impressionnante création littéraire, composée de poèmes, essais, prose, pièces
    de théâtre, traductions. Son œuvre poétique, d’un romantisme tardif, a subi l’influence
    des grands systèmes philosophiques de son époque. Poète, écrivain, dramaturge, essayiste
    et journaliste, Eminescu est considéré par les critiques littéraires comme la
    voix poétique la plus importante de la littérature roumaine.

    Où qu’ils soient,
    les Roumains prennent part aux manifestations dédiées à cet immense poète, dont
    l’œuvre est un repère et un pilier de la culture roumaine ainsi qu’une
    composante importante de la culture universelle. L’acteur Dorel Vişan a évoqué
    la perception dont bénéficie, à présent, le poète national roumain: « Il n’est pas bien perçu, Eminescu a
    été perçu différemment par les générations ultérieures. Il a été idolâtré ou,
    au contraire, interdit, il a été vu comme la perfection platonicienne ou bien
    descendu de son piédestal, sur lequel il a été ensuite reposé, et après ’89
    nous l’avons oublié et même répudié. Et les coupables ne sont pas les jeunes,
    mais l’enseignement roumain qui n’enseigne pas Eminescu comme il devrait le faire.
    Nous enseignons Eminescu en parlant de lui uniquement en tant que poète
    romantique, sans prendre en compte la forme et le contenu symphoniques de son œuvre. »



    Le ministre roumain de la culture,
    Bogdan Gheorghiu, a annoncé que des célébrations auront lieu simultanément en Roumanie:
    « Cette année, nous avons prévu une
    action unitaire: une Flamme de la culture sera allumée symboliquement et
    simultanément dans la quasi-totalité des villes de notre pays. C’est le
    résultat d’un appel lancé aux pouvoirs locaux et aux institutions culturelles,
    qui se sont joints à notre initiative. Ce geste a été très bien reçu. »




    A Iaşi
    (ville dans l’est de la Roumanie), où le grand poète Mihai Eminescu a habité à
    deux époques de sa vie, des admirateurs de sa poésie et des écrivains de
    Roumanie, de République de Moldova et d’Ukraine participent à un événement lui
    rendant hommage. La Journée de la Culture nationale est aussi marquée par les
    antennes de l’étranger de l’Institut culturel roumain, à travers des concerts,
    expositions, spectacles de théâtre, événements littéraires, récitals de poésie,
    projections de film et conférences. (Trad. : Ileana Ţăroi)

  • Giornata Cultura Nazionale, una rosa di eventi in Romania e all’estero

    Giornata Cultura Nazionale, una rosa di eventi in Romania e all’estero

    Spettacoli, recital di poesia, concerti, mostre o presentazioni di libri: in tante le iniziative che l’Istituto Culturale Romeno organizza anche quest’anno nel Paese e all’estero, in occasione della Giornata della Cultura Nazionale, celebrata il 15 gennaio, il giorno di nascita del sommo poeta Mihai Eminescu, di cui si festeggia il 170/o anniversario.

    Il 15 gennaio, dalle ore 19.00, l’Accademia di Romania in Roma invita il pubblico al Teatro Flavio, allo spettacolo di poesia e musica Eminescu: Rimango quel che sempre fui, romantico, i cui protagonisti saranno il grande attore Ion Caramitru, direttore del Teatro Nazionale Ion Luca Caragiale di Bucarest e presidente dell’Unione dei Teatri di Romania, e il clarinettista Aurelian Octav Popa.

    Per lo stesso giorno, l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia ha scelto Una triade simbolica: Eminescu, Vieru e Calinescu per la serata letteraria festiva. Verranno evocate tre delle figure più importanti della letteratura romena: i poeti Mihai Eminescu e Grigore Vieru, accanto alla personalità dello storico e critico letterario, poeta e narratore George Calinescu, il cui romanzo L’enigma di Otilia è uscito lo scorso anno in Italia.

    Intanto, l’Istituto Culturale Romeno di Parigi invita il pubblico ad un gioco-concorso su Facebook: il post di una foto personale che raffiguri anche la statua di Mihai Eminescu, che si trova su Rue des Écoles a Parigi, o un video in cui i partecipanti leggono o recitano una poesia di Eminescu, come precica l’ICR di Bucarest in un comunicato. L’Istituto Culturale Romeno di Londra racconta le storie degli artisti romeni del programma Twelve Months, Twelve Creators e inaugura la mostra di pittura The Need for Belonging dell’artista Anca Ștefănescu.

    La rappresentanza dell’ICR a New York mette in campo Il pianoforte dei poemi, che avrà come protagoniste l’attrice Daniela Nane, la quale reciterà in romeno e inglese versi di Mihai Eminescu, George Coșbuc, Alexandru Macedonski o Ana Blandiana, accompagnata al pianoforte da Ioana Maria Lupașcu, in una mini-tournée a New York, Washington e Philadelphia.

    Da parte sua, il 17 gennaio, l’ICR di Tel Aviv invita il pubblico ad un incontro con Grandi attori romeni sul palcoscenico israeliano, per una conferenza e un recital di poesia. Un appuntamento con nomi di spicco – Sandra Sade, Tatiana Canelis Olier e Nicu Nitai – che avrà come ospite d’onore Lia Koenig, unanimemente considerata la grande signora del teatro israeliano, insignita dei prestigiosi Israel Prize ed Emet Prize, come precisa l’Istituto Culturale Romeno.

    Nella confinante Moldova, l’Istituto Culturale Romeno di Chișinău invita il pubblico ad un recital di musica e poesia e a presentazioni di libri, mentre il 14 gennaio la rappresentanza di Istanbul ospita la première del concerto tenuto dall’Ensemble Violoncellissimo, diretto dal maestro Marin Cazacu. La Giornata della Cultura Nazionale sarà celebrata anche dalle rappresentanze di Lisbona, Madrid, Budapest, Stoccolma, Varsavia o Vienna.

    In occasione di questa festa, il vicepresidente dell’Istituto Culturale Romeno, Dan Bela Krizbai, ha rivolto un saluto agli amici di Radio Romania Internazionale. Voglio salutare tutti gli ascoltatori e rivolgere i migliori auguri per la Festa della Cultura Nazionale, assicurando tutti che l’Istituto Culturale Romeno sta anche quest’anno in prima fila per promuovere la cultura romena nel mondo, tramite le attività e i progetti svolti dalle sue rappresentanze all’estero, ha detto il vicepresidente dell’ICR.

    Gli appuntamenti con la cultura romena all’estero si sono moltiplicati negli ultimi mesi anche grazie alla presenza della Romania come Paese ospite del Festival Internazionale d’Arte Europalia, con oltre 250 eventi organizzati nel Belgio, ma anche in Francia, Germania o Gran Bretagna dal 2 ottobre 2019 al 2 febbraio 2020, per promuovere le arti visive e dello spettacolo, la musica, il cinema o la letteratura. Anche il direttore artistico di Europalia Romania, Horia Barna, ha voluto trasmettere un messaggio per la Giornata della Cultura Nazionale.

    E’ una nuova occasione di spiegare innanzitutto a noi stessi, agli stranieri che vivono in Romania, al corpo diplomatico, agli istituti di cultura di altri Paesi – ma in primo lugo ai romeni – che dobbiamo tirare fuori la nostra intera dote culturale e artistica, farla presente e conosciuta. Tramite gli eventi organizzati per questa occasione, dobbiamo dimostrare di essere connessi e sincronizzati con la cultura universale, ha detto Horia Barna a Radio Romania Internazionale.

  • Jurnal românesc – 14.01.2020

    Jurnal românesc – 14.01.2020

    Ambasada
    României în Spania anunţă că o echipă a Secției Consulare se va deplasa în
    insulele Tenerife şi Gran Canaria, în perioada 9-14 februarie, pentru a furniza
    servicii consulare și a oferi asistență de specialitate cetățenilor români
    aflați în zonă. Vor fi efectuate următoarele servicii consulare: acte
    notariale, preluare dosare prima carte de identitate pentru minorii care au
    împlinit vârsta de 14 ani, înscrieri acte stare civilă, titluri de călătorie şi
    paşapoarte electronice. Cei interesați trebuie să solicite programare până la
    31 ianuarie, la adresa de e-mail madrid.itinerant@mae.ro. Mesajul electronic
    trebuie să conţină numele și prenumele, serviciul consular solicitat, un număr
    de telefon la care solicitantul poate fi contactat și în care dintre cele două
    insule depune cererea. Consulatul itinerant va funcţiona după următorul
    program: între 9 şi 11 februarie, în Aula 7 a Escuela de Seguridad y
    Convivencia din Tenerife şi în intervalul 12-14 februarie, la Consulatul Onorific
    al României în Insulele Canare din Grand Canaria.




    15 ianuarie,
    Ziua Culturii Naţionale, care anul acesta marchează şi împlinirea a 170 de ani
    de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, este sărbătorită printr-o
    serie de evenimente organizate de reprezentanţele Institutului Cultural Român.
    ICR Paris îi invită pe cei interesaţi să posteze, pe pagina Facebook a
    Institutului, o fotografie personală în care să se afle statuia lui Mihai
    Eminescu, situată pe Rue des Écoles din Paris, sau o înregistrare video în care
    participantul citește sau recită o poezie de Mihai Eminescu. Postările cu cele
    mai multe like-uri vor fi premiate cu cărți în limba română.

    ICR Londra
    organizează o discuţie cu artiștii români din programul Twelve Months,
    Twelve Creators și expoziția de pictură The Need for
    Belonging? a artistei Anca Ștefănescu. ICR Chișinău pune în scenă
    tradiționalul recital muzical-poetic la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea
    Clasicilor Literaturii Române, expoziția de grafică de carte În nemărginirea
    vremii și a lumii… și spectacolul de poezie și muzică Al meu nume
    o să-l poarte….

    ICR Lisabona organizează un maraton de lectură, care
    porneşte de la volumul bilingv Antologia Poeziei Româneşti
    Contemporane și un dialog cu publicul moderat de traducătorul Corneliu
    Popa și de scriitorul portughez Manuel Fonseca. ICR Madrid organizează un
    seminar academic cu participarea unor profesori spanioli și români, traducători
    și experți în literatura română, expoziția de panouri fotografice Satul
    tradițional românesc/Oameni și meșteșuguri, a fotografului Sorin Onișor,
    proiecţia filmului documentar România neîmblânzită de Tom Barton-
    Humphreys şi un concurs de cultură română la care participă studenții de la
    Universitatea Complutense din Madrid.

    ICR New York organizează turneul
    Pianul cu poeme la New York, pe 15 ianuarie, Washington, pe 17
    ianuarie, și Philadelphia, pe 19 ianuarie, în cadrul căruia actrița Daniela
    Nane, acompaniată la pian de Ioana Maria Lupașcu, va recita versurile lui Mihai
    Eminescu în limbile română și engleză. Accademia di Romania din Roma pune în
    scenă spectacolul de poezie și muzică Eminescu: Eu rămân ce-am fost,
    romantic, la care participă actorul Ion Caramitru și clarinetistul
    Aurelian Octav Popa,

    ICR Budapesta, expoziția de fotografie Lumea lui
    Purcărete, prezentarea filmului Undeva la Palilula, în regia
    lui Silviu Purcărete, și un workshop moderat de doctorul în filozofie Hajnal
    Király, iar ICR Stockholm, un recital al violonistul de origine română Mihai-Anton
    Cucu, membru al Orchestrei de cameră regală din Stockholm şi al Academiei
    regale din Uppsala. ICR Varșovia trimite cărți poștale bilingve cu fragmente
    din poezia lui Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Nichita Stănescu, Nina
    Cassian şi Marin Sorescu.

    ICR Tel Aviv organizează conferinţa Mari actori
    români ai scenei israeliene, pe 17 ianuarie, şi un recital de poezie din
    clasicii literaturii române. ICR Viena pune în scenă un concert al pianistei
    Adela Liculescu și violonistului Kirill Maximov, pe 18 ianuarie, cu piese de
    Ludwig van Beethoven și balada a lui Ciprian Porumbescu. Nu în ultimul rând,
    Institutul Român de Cultură si Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează o
    scurtă evocare a operelor lui Mihai Eminescu, Grigore Vieru și George Călinescu
    la care participă profesorii Bruno Mazzoni, Alessio Colarizi Graziani și Enzo
    Santese.












    Cvintetul Florin
    Niculescu va susţine trei concerte East to West, în perioada 15-17
    ianuarie, în cadrul Festivalului Internațional de Artă Europalia, la care
    România este ţară invitată de onoare. Spectacolele vor avea loc în Belgia pe 15
    ianuarie, la Gent, pe 16 ianuarie la Leopoldsburg și pe 17 ianuarie la Sankt
    Vith. Proiectul artistic East to West promovează diversitatea
    culturală și dialogul multicultural. Muzica a fost culeasă de Florin Niculescu,
    iar în repertoriu se află cântece cunoscute, între care Mociriță cu
    trifoi, Cânta cucu-n Bucovina, Coborâi din deal în
    vale sau Ciocârlia. A 27 a ediţie a Festivalului Europalia se
    desfăşoară până în februarie, iar participarea ţării noastre a fost coordonată
    de Institutul Cultural Român.

  • Eminescu: Rimango quel che sempre fui, romantico per Giornata Cultura Nazionale a Roma

    Eminescu: Rimango quel che sempre fui, romantico per Giornata Cultura Nazionale a Roma

    “Rimango quel che sempre fui, romantico”: un verso famoso del sommo poeta romeno, Mihai Eminescu, ispira anche lo spettacolo di poesia e musica che lAccademia di Romania in Roma dedica alla Giornata della Cultura Nazionale nel 2020. Indetta per legge nel 2010, questa festa viene celebrata in Romania ogni anno il 15 gennaio, la data di nascita del poeta, drammaturgo, narratore e pubblicista Mihai Eminescu (1850-1889). I protagonisti dellevento che sarà ospitato il 15 gennaio, dalle ore 19.00, dal Teatro Flavio di Roma, saranno il famoso attore Ion Caramitru, direttore del Teatro Nazionale “Ion Luca Caragiale” di Bucarest e presidente dellUnione dei Teatri di Romania, e il clarinettista Aurelian Octav Popa.



    Il recital prende lo spunto dai manoscritti di poesia, prosa e filosofia di Mihai Eminescu, e propone un inedito dialogo tra la parola e la musica classica e contemporanea, spiega Ion Caramitru, citato dallAccademia di Romania in Roma. Lo spettacolo ha già riscosso successo in Europa, ma anche negli Stati Uniti e in Canada. “Una finestra aperta verso la poesia”: così definisce il maestro Aurelian Octav Popa lo stile del suo contributo musicale a questo spettacolo ideato da Ion Caramitru.



    In occasione di questa festa, dobbiamo sempre ricordare la figura emblematica del poeta Mihai Eminescu, soprattutto per le giovani generazioni e le comunità romene che vivono allestero, per far ritorno ai valori della cultura nazionale, ha spiegato a Radio Romania Internazionale la vicedirettrice responsabile per i programmi di promozione culturale dellAccademia di Romania, prof.ssa associata dr. Oana Boşca-Mălin. Se per gli italiani, quando si tratta della lettura della “Divina Commedia” di Dante, la voce rappresentativa che torna spontaneamente in mente è quella di Vittorio Gassman, per i romeni, colui che dà voce alle poesie di Eminescu è ed è stato per molte generazioni ormai Ion Caramitru, ha aggiunto la vicedirettrice dellAccademia di Romania.


  • Gala tinerilor scriitori şi Cartea de poezie a anului 2019, de Ziua Culturii Naţionale

    Gala tinerilor scriitori şi Cartea de poezie a anului 2019, de Ziua Culturii Naţionale

    Gala tinerilor scriitori/Cartea de poezie a anului 2019 este unul dintre evenimentele organizate cu ocazia celei de-a zecea ediţii a Zilei Culturii Naţionale, care ne aminteşte, anul acesta, că se împlinesc 170 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu. Cartea de Poezie a anului 2019 se acordă volumului “Soldat. Umbre ale trecutului pe câmpul de luptă” & “Jurnal scris în a treia parte a zilei” de Angela Marcovici (Marinescu), carte apărută la editura frACTalia din București. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2019 sunt nominalizate cărți semnate de Jesica Baciu, Timotei Drob, Anastasia Gavrilovici, Artiom Oleacu, Vlad Sibechi și Krista Szöcs. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2019 sunt nominalizate cărți semnate de Diana Bădica, Iulian Bocai, Valentin Covaciu, Valentina Șcerbani și Cristina Vremeș.



    Cea de-a X-a ediție a Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2019 se desfăşoară la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, principal organizator al evenimentului, alături de Asociaţia EURO CULTURART, cu sprijinul APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Andreea Răsuceanu, critic literar şi scriitoare, face parte din juriul Galei şi ne-a vorbit despre importanţa evenimentului şi despre cărţile nominalizate: “Anul acesta nu ne-a fost uşor să facem selecţia. Este complicat când nu sunt suficiente titluri, dar şi atunci când sunt foarte multe titluri bune şi este foarte greu de ales. Aş spune că 2019 a fost mai degrabă a fost un an al poeziei şi al poeziei tinere, prin urmare avem cel mai mare număr de nominalizări la premiul pentru poezie, şase titluri ale unor tineri autori, până în 35 de ani.


    Dar nici la capitolul proză nu stăm rău, sunt cinci titluri nominalizate. În schimb, nu avem nici un tânăr critic până în 35 de ani, aşa cum menţionează regulamentul Galei. Eu cred că astfel de evenimente sunt vitale, de aceea am şi acceptat să particip, să fiu parte din juriu. Pentru mine este al patrulea an de când jurizez, am fost la rândul meu premiată, am luat premiul pentru tânărul critic al anului 2013 cu volumul Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară. Pot spune că mă bucur să fac parte din acest juriul pentru că pot depune mărturie din interior că lucrurile se întâmplă exact aşa cum ar trebui să se întâmple în orice juriul literar, se votează, se punctează, se adună punctele şi nu este loc negocieri care să presupună criterii extraliterare.”



    Scriitoarea şi criticul Andreea Răsuceanu ne oferă câteva sugestii de lectură, declarându-se o admiratoare a prozei eminesciene. “Ar trebui să-l citim, oricum, mai puţin prin intermediul şabloanelor şi comentariilor literare care par neschimbate de zeci de ani în manualele şcolare. Cred că Mihai Eminescu trebuie citit cu foarte multă libertate şi cu lipsa oricăror prejudecăţi. Eu, personal, revin mereu la proza lui, care-mi place foarte mult şi descopăr câte prejudecăţi aveam când l-am citit pentru prima dată, în gimnaziu şi liceu. Aşa cred că ar trebui citit, cu o privire proaspătă şi eliberându-ne de tot ce s-a spus până acum despre el. Din fericire, am întâlnit – când am fost invitată la diverse întâlniri cu liceeni – şi profesori foarte deschişi la minte, care ştiu să-i facă pe copii să se apropie de literatura lui Eminescu şi altfel, evitând clişeele şi vorbindu-le despre Eminescu nu doar ca despre poetul naţional.”