Tag: Mihai Eminescu

  • Giornata Cultura Nazionale: Eminescu, Vieru e Calinescu, triade simbolica a Venezia

    Giornata Cultura Nazionale: Eminescu, Vieru e Calinescu, triade simbolica a Venezia

    Sarà “Una triade simbolica: Eminescu, Vieru e Calinescu” ad aprire la rosa di eventi del 2020 allIstituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia. Una serata letteraria dedicata alla Giornata della Cultura Nazionale, che la Romania celebra il 15 gennaio, la data di nascita del poeta, drammaturgo, narratore e pubblicista Mihai Eminescu (1850-1889).



    Verranno evocate tre delle figure più importanti della letteratura romena: i poeti Mihai Eminescu e Grigore Vieru, accanto alla personalità dello storico e critico letterario, poeta e narratore George Calinescu, il cui romanzo “Lenigma di Otilia” è uscito lo scorso anno in Italia. Il direttore dellIstituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, prof. Grigore Arbore Popescu, presenterà lopera di Eminescu nel contesto delle creazioni più significative della letteratura europea della seconda metà dellOttocento. Tutto accompagnato dalla lettura di alcune delle più note poesie di Eminescu.



    LIstituto precisa che il poeta e critico Enzo Santese evocherà, a sua volta, il poeta Grigore Vieru (1935-2009), la cui opera è stata estremamente popolare tra la popolazione di origine romena e di lingua materna romena dellex repubblica sovietica della Moldova, a maggioranza romenofona.



    Per questa Giornata, vanno ricordati tutti i contributi degli scrittori grandi o meno importanti che hanno stimolato la cultura romena, vissuti laddove cerano due-tre romeni o, in ugual misura, centinaia di migliaia o milioni di connazionali. La cultura romena va considerata nella sua unità di spirito in qualsiasi angolo del mondo, ha detto a Radio Romania Internazionale il direttore dellIstituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, Grigore Arbore.



    Nel corso della stessa serata del 15 gennaio, sarà presentata sinteticamente anche lopera polivalente dellaccademico George Calinescu (1899-1965), critico letterario e storico della letteratura, poeta e narratore di prestigio, con gli interventi del professore emerito Bruno Mazzoni, noto romenista e traduttore, già preside della Facoltà di Lingue e Letterature Straniere dellUniversità di Pisa, e Alessio Colarizi Graziani, che, insieme a Laura Vincze, ha tradotto il romanzo “Lenigma di Otilia” di George Calinescu, uscito lo scorso anno in Italia.



    In un collegamento con Radio Romania Internazionale, il prof. Bruno Mazzoni ha fatto riferimento al modo in cui viene recepita la cultura romena nella Penisola nei nostri giorni.




  • Bepflanzungskampagne: Jassy erhält weitere 100 Linden

    Bepflanzungskampagne: Jassy erhält weitere 100 Linden

    Die Linden sind ein historischer Anhaltspunkt in der Stadt Iaşi (Jassy). Im Copou-Park, dem ältesten Park in der Stadt, wächst ein Lindenbaum, der zum historischen Denkmal erklärt wurde. Es handelt sich um den sogenannten Lindenbaum von Eminescu“, eine 540 Jahre alte Linde. Der Lindenbaum wird zweifellos mit dem Nationaldichter Rumäniens, Mihai Eminescu, in Verbindung gebracht. Der Dichter und Journalist soll während seines Lebensabschnittes in Jassy oft und gerne auf einer Bank unter dem imposanten Baum verweilt haben. Die Linde ist einer der wichtigsten Denkmalbäume in Rumänien und ein Wahrzeichen der Stadt Iaşi.



    Trotz der zahlreichen Behandlungen, denen der von Krankheiten befallene und von extremen Witterungsverhältnissen heimgesuchte Baum im Copou-Park ausgesetzt wurde, überlebte die Linde dank eines seltenen biologischen Vorgangs. Demnach wuchsen zusätzliche Wurzeln im Inneren des verfaulten Baumstamms und drangen in die Erde. So konnte die Linde weiter bestehen. Au‎ßer der Linde von Eminescu gibt es im Copou-Park sowie in der Stadt allgemein weitere Hunderte Lindenbäume. Die meisten stammen aus der zweiten Hälfte des 19. Jahrhunderts. Daher ist es nicht erstaunlich, dass die Linde zum Symbol der Stadt wurde.



    Kaum verwunderlich ist auch, dass in der Stadt mehrere zivilgesellschaftliche Initiativen zur Pflanzung mehrerer Lindenbäume ergriffen wurden. Denn die Stadt sollte den Stadteinwohnern zurückgegeben werden, hei‎ßt es. Eine derartige Initiative förderte das Athenäum in Iaşi. Die Institution startete zusammen mit der gemeinnützigen Organisation Mihai Eminescu“ in Wien die Kampagne Adoptier eine Linde!“. Mehr Einzelheiten zum Projekt erzählte uns Andrei Apreotesei, der Leiter des Athenäums in Iaşi:



    Unserem Vorhaben stehen mehrere Ursachen zu Grunde. Die Verschmutzung ist eine selbstverständliche Folge in einer sich stark entwickelnden Stadt. Doch ebenso selbstverständlich sollte auch die Bekämpfung der Umweltverschmutzung sein. Eine Ma‎ßnahme, die wir uns überlegten, war die Anpflanzung von 100 Linden. Wieso Linden? Die Stadt Iaşi wird fast immer im Zusammenhang mit den hiesigen Lindenbäumen erwähnt. Die Linde ist eines der wichtigsten Stadtsymbole. Wieso gerade 100 Linden? Dieses Jahr feiert das Athenäum in Iaşi 100 Jahre seit seiner Gründung. Wir wollten unser Jubiläum auch durch diese Kampagne feiern. Es ist ein Projekt, das wir zusammen mit dem Wiener Verein »Mihai Eminescu« entwickeln, eine wundervolle Initiative für die Stadt.“




    Wir unterhielten uns zum Thema auch mit Laura Hant, der Vorsitzenden des Wiener Vereins Mihai Eminescu“.



    Wir dachten, wir können zusammen etwas für die Stadt tun. Und so sind wir auf den Gedanken gekommen, 100 Linden zu pflanzen. Selbstverständlich ist es kein Zufall, dass wir gerade 100 Linden in der Stadt Iaşi pflanzen. Denn Iaşi ist die Stadt der Linden. Und heuer werden 100 Jahre seit der Gründung des Athenäums in Iaşi gefeiert. Wir dachten auch, es wäre schön, auch die Ortsgemeinschaft mitwirken zu lassen. Daher starteten wir im nächsten Schritt eine Spendenaktion. Unser Verein trägt die volle Verantwortung für die Fundraising-Kampagne. Wir waren erstaunt, festzustellen, dass die Stadteinwohner gerne mitmachten. Sie brachten sich stark ein. Wir brachten einen schönen Betrag zusammen. Das Geld reicht für einen Teil der Linden, die angepflanzt werden sollen. Für den Rest trägt die Stadt Iaşi Sorge.“




    Iaşi ist eine stark umweltverschmutzte Stadt. Die Innenstadt ist sehr voll, die Luft ist schmutzig, belastet von Staub und Abgasen. Eine erwachsene Linde kann in einem Jahr 28–67 Kilo Kohlendioxid aufnehmen und 20–50 Kilo Sauerstoff erzeugen. Au‎ßerdem sind die Bäume wichtige Staubhindernisse. Sie halten den Staub auf, der dann von den Niederschlägen gewaschen wird und letztendlich in die Erde gelangt. Darüber hinaus erzeugen die Linden phytonzide Stoffe, also komplexe organische Stoffe, die den Tuberkulosebazillus vernichten und sich heilend auf verschiedene Lungenkrankheiten auswirken.



    Der Leiter des Athenäums in Iaşi, Andrei Apreotesei, erzählte uns mit gro‎ßer Begeisterung über das vielseitige Vorhaben:



    Die Initiative zur Adoption eines Lindenbaums bezieht sich nicht allein auf die Bepflanzung. Es geht vielmehr um die Pflege dieser gro‎ßartigen Bäume, bis sie gro‎ß gewachsen sind. Danach ändert sich die Rolle — sie beginnen für uns zu sorgen. Aus diesem Grund wollten wir auch die Stadteinwohner, die Zivilgesellschaft unbedingt am Projekt beteiligen. Wir wollten von ihnen wissen, wo sie es für angebracht halten, die Bäume anzupflanzen, und befragten sie diesbezüglich. Wir gingen zu den zuständigen Behörden und holten uns alle notwendigen Genehmigungen. Am Projekt beteiligten sich mehrere Kulturinstitutionen. Wir wünschen uns alle, die Stadt schöner zu gestalten.“




    Die Stadt Iaşi will eine Stadt der Menschen sein, und nicht eine Stadt, in der die Betonbauten vorherrschen. Aus diesem Grund richtete Laura Hant, die Vorsitzende des Wiener Vereins Mihai Eminescu“, einen Appell an uns alle:



    Egal wo wir leben, ob im In- oder Ausland, sollten wir Menschen unser Land lieben. Dafür sollten wir uns alle aktiv einbringen, denn jeder einzelne von uns kann die gewünschte Änderung anregen!“




    Die angepflanzten Linden werden den Wert der historischen Gebäude in der Umgebung vermehren. Au‎ßerdem könnte die Aktion als Beispiel von guten Praktiken betrachtet und folglich auf das ganze Land erweitert werden.

  • Noms roumains sur la voûte céleste

    Noms roumains sur la voûte céleste

    Des noms roumains sont présents dans notre système solaire aussi. 13 d’entre eux nomment des formations topographiques situées sur les planètes Mercure, Vénus, Mars et sur la Lune, le satellite naturel de la Terre. Il s’agit de 11 cratères, d’une chaîne de montagne et d’une vallée. 27 astéroïdes et 3 comètes sont baptisés de noms roumains, tandis que l’appellation de 7 autres astéroïdes renvoient à la toponymie roumaine.



    En 1961, on nommait « Montes Carpatus » une chaîne de montagnes de la Lune du nom des montagnes terrestres, les Carpates.C’est vrai que seulement deux tiers des Carpates se trouvent en Roumanie, mais leur étymologie renvoie au terme désignant la tribu antique des Géto-Daces, ancêtres des Daces. C’est en 1970 que l’on a donné pour la première fois à un corps céleste le nom d’un Roumain. C’était en l’honneur du mathématicien et astronome Spiru C. Haret (1852-1912), ministre libéral de l’éducation. L’astronome Magda Stavinschi, ancienne directrice de l’Institut astronomique de l’Académie roumaine, nous a parlé des circonstances dans lesquelles on a attribué des noms roumains aux astres:



    « La nomenclature établie par l’Union astronomique internationale tente de rendre hommage aux plus grandes personnalités du monde. La Roumanie n’est pas présente depuis très longtemps sur cette carte du ciel. Le premier nom consacré à y figurer a été celui de Spiru Haret. Un cratère situé sur la face visible de la Lune a reçu son nom, au moment de la cartographie. Pour la plupart des Roumains, Spiru Haret est le ministre qui a mis au point la plus importante réforme éducationnelle en Roumanie, au début du XXe siècle. Il faut savoir, toutefois, que Spiru Haret a été aussi le premier à avoir passé un doctorat en astronomie, plus précisément en mécanique céleste. Les résultats des recherches pour sa thèse de doctorat, soutenue à Sorbonne, ont été appréciés par la communauté scientifique du monde entier. »



    Découvert en 1936 par le Belge Eugène-Joseph Delporte, l’astéroïde 2331 allait être baptisé du nom du professeur astronome roumain Constantin Pârvulescu. Cet astéroïde, de forme quasi sphérique, mesure 11 km de diamètre et a une superficie de 24 km. Sa révolution autour du Soleil se fait en 3,78 ans terrestres et sa position la plus proche de la Terre a été à 140.000.000 km. Magda Stavinschi :



    « Un autre nom, plus intéressant de mon point de vue, revient au premier astéroïde baptisé roumain. Il s’agit de Constantin Parvulescu. Pour l’anecdote, à cause d’une coïncidence de noms, car c’était aussi le nom d’un célèbre dissident anticommuniste, il nous était défendu de prononcer le nom de cet astéroïde. Ce sont les Belges qui avaient baptisé l’astéroïde du nom de Constantin Parvulescu, qui était un important astrophysicien et qui avait travaillé pendant un certain temps à Bruxelles. Mais alors, chez nous, à cause de son nom, ce monsieur était un parfait inconnu ».



    Les noms des Roumaines ne manquent, eux non, plus à l’appel de l’espace. Des cratères présents sur la surface de la planète Vénus ont repris des noms de certaines Roumaines célèbres, mais aussi des prénoms plus communs, parfois rigolos, tels Veta, Irinuca, Natalia, Zina, Esterica. Magda Stavinschi:



    « C’était au temps où je dirigeais l’Institut astronomique de l’Académie roumaine, et c’est à ce moment-là que certains éléments de relief de la planète Vénus ont été baptisés. L’on nous avait demandé de formuler des propositions. Elena Vacarescu, l’une des propositions que l’on avait faites, a été rapidement adoptée, parce qu’elle était bien connue des Français et au plan mondial. Puis, l’on a proposé Ella Marcus, célèbre astrophysicienne roumaine, Ana Aslan, les noms de pianistes célèbres et ainsi de suite. »



    Magda Stavinschi avoue que les découvertes récentes de nouveaux corps célestes mettent la pression sur l’inventaire des noms disponibles, la demande augmentant constamment.



    « Aujourd’hui, il y a beaucoup d’astéroïdes récemment découverts et l’heure est à la chasse aux noms. Jusqu’il y a quelques années, la coutume voulait que l’on ne baptise les corps célestes que du nom de personnalités passées dans l’au-delà. A présent, les noms nous font défaut. Pourtant, nous autres, astrophysiciens roumains, nous essayons de poursuivre la tradition de faire connaître les grands noms qui ont marqué la culture ou la science roumaine, en baptisant les corps célestes de leurs noms: Brancusi, Enesco, Eminescu, ou encore du nom des astronomes, tel Gheorghe Demetrescu, ou celui du professeur Ban, de Cluj. Il est probable que l’on retrouve de plus en plus de noms roumains sur la voûte étoilée, mais je souhaite surtout que les noms des Roumains ayant marqué de leur empreinte la civilisation roumaine et universelle demeurent.»



    Le nom du poète national Mihai Eminescu ne pouvait pas manquer de cette liste. L’astéroïde 9495 et un cratère situé sur la surface de la planète Mercure ont eu l’honneur de le porter bien loin de la Terre. Magda Stavinschi :



    « Les astéroïdes, ces petits corps célestes que l’on appelle aussi micro-planètes, font des va-et-vient entre les orbites des planètes Mars et Jupiter. A l’heure actuelle, on compte par milliers les astéroïdes découverts. Alors, soyez sans crainte: faites quelque chose de bon sur notre planète et votre nom sera immortalisé dans les étoiles. Ça vaut la peine, n’est-ce pas ? ».



    Ce ciel, disons roumain, demeurera un patrimoine chéri des astronomes, professionnels et amateurs confondus.


    (Trad. Mariana Tudose/Ionut Jugureanu)

  • Jurnal românesc – 22.02.2019

    Jurnal românesc – 22.02.2019

    Preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat că nu promulgă Legea Bugetului de Stat pentru anul 2019 şi o atacă la
    Curtea Constituţională a României. Este bugetul rușinii naționale (…)
    nerealist, supraevaluat și întârziat, a spus Klaus Iohannis, care a
    criticat Partidul Social Democrat pe care l-a acuzat că este incapabil să
    guverneze. Există aspecte de neconstituționalitate în acest buget, nu se
    respectă obligații asumate față de UE si se încalcă drepturi fundamentale, a
    mai spus preşedintele. Klaus Iohannis a susţinut că sunt probleme mari în
    spitale, că Educația este subfinanțată şi a apreciat că România este bulversată
    după Ordonanţa de Urgenţă 114 din 2018, care instituie unele măsuri
    fiscal-bugetare, printre care aşa numita taxă pe lăcomie. Iohannis
    a acuzat PSD că, deşi nu are bani de investiții, a majorat sumele destinate
    partidelor politice şi că a făcut din administrația locală o victimă
    sigură prin reducerea cu 1 miliard de lei a bugetelor acestora. În
    replică, şeful Senatului şi liderul ALDE România, Călin Popescu Tăriceanu, a
    declarat că gestul preşedintelui de a ataca bugetul de stat la Curtea
    Constituțională este total inoportun și nejustificat, şi se
    constituie într-un nou mod prin care șicanează guvernul și încearcă să-i
    blocheze activitatea.




    Ministrul pentru Românii de
    Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a participat la Sydney, în Australia, la
    evenimentul 130 de ani de nemurire cu ocazia căruia a fost
    sărbătorită opera și personalitatea poetului Mihai Eminescu. La manifestare,
    care a adus laolaltă români și australieni, artiști, scriitori, iubitori ai
    poeziei românești și ai limbii române, au participat şi ambasadorul României în
    Australia și Noua Zeelandă, Nineta Bărbulescu, şi Consulul General al României
    la Sydney, Iulian Nițu. Ministrul român a salutat inițiativa, a subliniat
    utilitatea a cât mai multor parteneriate menite să promoveze România și
    valorile sale peste hotare şi i-a încurajat pe românii din Sydney să depună
    proiecte destinate susținerii identității culturale, lingvistice și spirituale
    românești. În continuarea inițiativelor ministerului de a acorda recunoaștere
    românilor care fac cinste ţării peste hotare, Elena Intotero i-a oferit o
    distincție simbolică scriitorului George Roca, a cărui activitate literară și
    publicistică se bucură de recunoaștere atât în România, cât și în Australia și
    Statele Unite ale Americii. Totodată, ministrul le-a oferit distincții pentru
    promovarea culturii românești scriitorului și cântărețului australian Daniel
    Reynaud și actorului Tug Dumbly, care au interpretat poezii de Mihai Eminescu.
    Vizita oficialului român va continua în Noua Zeelandă la Auckland și
    Wellington.




    Sinodul Bisericii Ortodoxe
    Române s-a reunit, la Bucureşti sub conducerea Patriarhului Daniel, pentru a
    discuta despre situaţia bisericească din Ucraina după recunoaşterea
    autocefaliei Bisericii Ucrainene de către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.
    BOR cere ca membrii celor 127 de parohii ortodoxe româneşti din Ucraina,
    concentrate în regiunea Bucovinei de Nord, să fie consultaţi şi să aibă
    libertatea de a se organiza într-un vicariat ortodox român după modelul
    vicariatului ortodox ucrainean din România. Ierarhii ortodocşi români cer şi garanţii
    scrise din partea autorităţilor bisericeşti şi statale ucrainene că identitatea
    etnică a românilor din Ucraina va fi respectată.

  • Romanian Culture Day 2019

    Romanian Culture Day 2019

    The event hosted by the Romanian Athenaeum in Bucharest brought together cultural figures and politicians, all of whom discussed the role of arts and culture beyond the national dimension.



    The President of the Romanian Academy Ioan-Aurel Pop underlined that Romanian culture is first and foremost a culture that forms part of the big European culture: “The idea of a national culture can only be discussed in a universal context. In our case a European context, on which this culture has always had a pulse of and within those movements it has always been part of constantly, at least starting with the Renaissance. Secondly, the national culture also has an essential historical dimension without which it cannot function, without which it loses its status and becomes dissipated within other cultures or simply dies with the people that created it.”



    In his address, the President of the Romanian Academy Ioan-Aurel Pop also mentioned the great Romanian cultural institutions without which it would have been impossible to make culture known to the public: “Since the Romantic era, European movements have become increasingly numerous, increasingly intense, and some of them, increasingly eccentric, but all of them, and sometimes without a chronological delay, have had a counterpart in Romanian culture. The synchronisation of Romanian civilisation with western civilisation […] has been mostly achieved through culture. European cultural production was accompanied by the creation of cultural institutions that were more in tune with modernisation, from libraries and museums to high schools and universities, from the Transylvanian Association for the Literature and Culture of the Romanian People to the Romanian Academy. However, the good running of these institutions was achieved through the great monument represented by our language. This language has played the role of a catalyst, a coagulator, as is also the case today.”



    The Romanian President Klaus Iohannis went up on the stage of the Athenaeum to talk about cultural values, recalling great Romanian figures whose cultural output was acknowledged at European level: “When we speak about Romanian culture we have to speak about its essential role in our country’s evolution to modernity. This process has led to the affirmation of the great figures of Romanian literature, music and fine arts on the world stage. The works of George Enescu, Constantin Brancusi, Eugen Ionesco, Emil Cioran and Tristan Tzara have demonstrated the compatibility between tradition and modernity and are proof of the encounter between our culture and the European spirit and international artistic values. It is commendable that the new generations of creators in literature, film, the visual arts and the performing arts have the capacity to continue to take advantage of this dialogue between the national and the universal, with exceptional results.”



    The national dimension of the Romanian culture is naturally manifested, like in any other example in history, mainly through the language, which has often represented the most powerful instrument of national aspirations in the past as well as today.



    Klaus Iohannis: “2019, the year of the Romania-France cultural season, of the Enescu Festival and the Europalia Festival, great international cultural projects held under the high patronage of the president’s office, are a unique opportunity to reaffirm Romania as a space of artistic achievement. We celebrate the arts and culture on the anniversary of Mihai Eminescu’s birthday also because the Romanian language has represented, beginning with the Enlightenment, the argument and foundation of our aspirations of national unity and social progress. Before being the manifestation of a political vision and the result of people’s commitment, national unity was achieved through the Romanian language.”



    The literary critic Eugen Simion, the President of the Philology and Literature Department of the Romanian Academy has given a talk entitled “Culture — an estate of the realm?”



    Eugen Simion: “I think this is the true power of culture: a weapon that gives a people the strength to survive throughout history. A silent weapon, manifested along historical generations, to ensure the future of the identity of a nation, in a history full of unknowns. A culture is however a power that is marginalised, always put to the test and sometimes challenged in its identity and its symbols, and also a phenomenon that battles with the laws of the market economy. Will Romanian culture, which has been through so much, resist, survive? As long as the Romanian language exists, and as long as we have poets like Eminescu, Arghezi, Blaga and Nichita Stanescu, historians like Nicolae Iorga and literary critics and historians like Eugen Lovinescu and George Calinescu, the Romanian culture will continue to be a silent, secret power, our finest and most efficient form of diplomacy. It will remain our best form of defence in history.”



    The foyer of the Romanian Athenaeum also hosted a photo-documentary exhibition initiated by the Romanian Academy Library in partnership with the National Museum of Romanian Literature. Visitors were able to admire one of the most valuable manuscripts by Eminescu from the collection of the Romanian Academy Library, the so-called manuscript no. 2261, which contains the “Legend of the Morning Star”, as well as a facsimile edition of “The Manuscripts of Mihai Eminescu” in 38 volumes. The project was carried out under the coordination of Eugen Simion.

  • Luţeafirlu

    Luţeafirlu

    Luţeafirlu


    Ca tu pirmit aşi s-făţea

    Ş-di căndu i eta aflată

    Dit soie di amiră , băna

    Nă feată steau-mşeată .

    Maş ună la părinţ eara

    Pirifană ş-ambară ;

    Icoană tu băseriţ ea

    Ş-lună tu steali-afoară .

    Su-aumbra grendzălor di plochi

    S-aşuţă di iu sta-mbroastă ,

    Că tă firidă iu tu cohi

    Luţeafirlu adastă .

    Mutrea naparti cum tu amări

    nţapă ş-yiliceaşti

    Pi trimburatili cărări

    Pampori lăi urseaşti.

    Ază-l mutri, măni năpoi

    L’ia foc a l’ei hicati

    El ţi-u mutri ahănti gioi

    Lo vrearea ali feati.

    Cum ea pi coati s-adrupra

    Fră mtea-ă l’i chirea tu yisi,

    Ti dorlu a lui şi inima

    Şi suflitu-l’i si aprimsi.

    Ş-ţi soi apireaşti el

    Căndu amurdzaşti afoară

    Stră lailu mur di la castel

    Iu ea va s-iasă troară .

    Ş-pi dinăpoi pi ceapa a l’ei

    Agiumsi tuş ăn casă

    Di gl’eţ anţasi,di scăntel’i

    Nă piră s-faţi plasă .

    Ş-cănd tu crivati s-teasi ndreptu

    Fitica ti durn’iari,

    Ãl’i mută mân’ili tu cheptu

    I-ncl’idi ocl’i di n’irari.

    Şi dit yilie `nă lun’ină

    Pi trup cadi virsată ,

    Pi ocl’i mări ş-ncl’şi ţi mină

    Pi faţa a l’ei turnată .

    Ea ul mutrea ş-ca arădea

    El tu yilie trimbura,

    Că ţe ahă nda tu yis nidzea

    Un suflit dol’i di s-adra.

    Ş-canda zbura cu el tu somn

    Ş-ca suschira ş-greu ăl’i yinea:


    Lăi, vrute,pisti noapti domn, Că ţe nu yini ? Yinu aoa !

    Luţeafir imir s-dipunai S-archiuşuri pi ună arază ,

    Tu casă ş-minti s-apireai

    Şi bana-n’i lun’ineadză !

    El asculta anvirinat

    Ş-ascapiră di vreari

    Şi s-aruca ca sfuldzirat

    S-ahundusea tu amari.

    Şi apa iu-şi fu plăscănit

    Vărliga s-arcuteaşti,

    Dit ahăndos niarăzvuit

    Pirifan gioni creaşti.

    Anarga treaţi ca tu pragu

    Pi mardzina ali geami

    Ş-tu mănă ţăni un ciumagu

    ts i-împlinu-i di călami.

    Părea un tinir vuivudă

    Cu per di malâmă moali

    Un vinit veştu si-anudă

    Pi anumirili goali.

    Aumbra faţ-l’ei tu yilii

    I albă ca nă ţeară –

    Un mortu muşat cu ocl’ii yii

    tsi ascapiră nafoară .

    Dit hau-a mea, vin’i multu greu, Ta-s avdu-acl’imarea

    Şi ţerlu easti tati a meu

    Şi dada a mea i-amarea.

    Tu a tău udici ta s-potu s-yin,

    S-ti vedu tu crivati,

    Dipuş i aoa cu-a meu sirin

    Şi bană -n’i loai dit api.

    Yinu,steauă maş niheamă Lasă–ţ căşoara a tauă ,

    Io hiu Luţeafirlu di-ndzeană

    S-ti fac ănveastă nauă .

    Tuş tu pălati di mirgeani

    S-bănăm eta chirută ,

    Ş-dun’eaua tută dit ocheani

    Cu vreari va ascultă .

    Căt hii muşat, cum maş tu yis Un anghil am vidzută ,

    Ama pi torlu a tău dişcl’is

    Nu-as calcu eta tută .

    Ai stran’ili şi zboară xeani,

    Ş-fără di bană ascapiri,

    Că io hiu yie;ş-mortu tini

    Ş-mi astal’i a tali piri.





    Tricu nă dzuă ş-alti trei

    Ş-ca pi scutidi yini,

    Luţeafirlu pisupra a l’ei

    Cu arazili’i sirini.

    Ea s-minduea la el tu somn,

    Tu minti să -şi lu aducă

    Şi dor di-a chimat’lor domn

    Tu inimă u-anciupă :

    Lut eafir imir, s-dipunai S-archiuşiri pi ună arază ,

    Tu casă ş-minti s-apireai

    Şi bana-n’i lun’ineadză !

    Cum el dit ţer u aduchi,

    Di pidimo s-alumtă ,

    Ş-deavrigra ţerlu ahurhi

    Tu loclu iu si-astupă .

    Tu air piri sălă ghiti,

    Duneaua u-acă ţară

    Ş-dit pădzăli discurfusiti

    Da cap, un gioni afoară .

    Pi laia perci ca di yită

    Căruna ardi s-pari,

    Ş-azbuira pi minduită

    Ş-ban’i făţea tu soari.

    Dit lailu savan dizvilit

    Ies marmoree braţă

    Yini anvirnat ş-ca minduit

    Şi galbin i tu faţă;

    Ma ocl’i mări, a lor n’iati

    Ahănda el i-aprindi,

    Dauă lăngori dip agiunati

    Şi mplini di scutidi.



    Dit haoa mea vin’i multu greu S-ti avd ş-aestă aradă ,

    Şi soarli i tati a meu

    Şi noaptea n’i-easti dadă .

    Yinu la steauă , dip niheamă

    Lasă-ţ căşoara a tauă ,

    Io hiu luţeafirlu di-ndzeană

    S-ti fac ănveastă nauă .

    Tu per ţi malămă lu-ai,

    S-ţ-acaţcă run’i di steali,

    Tu a meali ţeruri s-dai

    Pirifană ca eali.

    Căt hii muşat, cum maş tu yis Nă strigă am vidzută

    Ama pi torlu a tău dişcl’is

    Nu-as calcu eta tută .

    Ãn’i plãscãnesc di a tău dor

    Tu cheptu, a meali coardi

    N’i angreacă ocl’i mări ş-mi mor

    Mutrita ta mi ardi.

    Ma,cum vrei io s-dipun la tini ?

    Nu vrei ta s-badz tu minti,

    Că moartea nu-easti ti mini,

    Ş-că tini u-ai dininti?

    Nu caftu zboară uidisiti, Nu ştiu cum s-ahurhescu-

    A tali suntu achicăsiti

    Maş mini nu-aduchescu;

    Ama ma s-vrei c rună

    ţi s-umplă vrearea ghini

    Pi loc tini dipună

    Ta s-mori isa cu mini.

    Ãn’i cafţă tora s-mor aoa Ta s-dai ună băşeari,

    Ma voi să ştii ti totna

    Că -ş -vrearea-n’i easti mari;

    E, va s-hiu dit amărtie faptu,

    Va s-l’iau altă aradă ;

    Di etili tuti hiu ligatu,

    Ma voi ta s-mi dizleagă .

    Ş-fudzi… Canda didip chiru.

    Ti vrearea a unei feati,

    S-freadzi dit loclu ţi-l avu,

    Cu dzălili nicati.

    Tu idyea oară Cătălin,

    Spărhiac criscut ân casă ,

    ţi bagă tu putiri yin

    A oamin’ilor la masă .

    Ficior ţi ţăni dinăpoi

    Fustăn’i di amiroan’i,

    Un doci aflat şi ici di soi,

    Ama cu ocl’i di lamn’i.

    Şi faţăli aroşi li adară

    Ti caplu a lui, ş-au hari,

    La Cătlina, bagă oară

    Ş-u veagl’i cu n’irari.

    “ Ma ţi işi muşată semn

    Ş-anami, s-u ardă pira;

    E, Cătălin, tora s-videm

    Cara s-ţ-agiută mira”.

    Ş-u strindzi ayon’ea pi sum sin

    Aşe tu uşi diunăoară Em ţi vrei, o, lăi, Cătălin ? Nu-ai lucru tor’ di oară .

    Ţi voi ? Voi s-nu hii cihtisită

    Ş-daima pi minduiari

    S-arădz, s-mi-alaşi tu bitisită

    Să –ţ l’iau maş nă băşari.

    Hăbari lai, nu-am ţi cher, Nu mi cărtea, duti naparti-

    Că di luţeafirlu dit ţer

    Mi l’ia un dor di moarti.

    Ti-nveţ cara tini s-nu ştii Cum s-feţi tută vrearea,

    Nu ancaci-mi ti amărtii,

    Aravdă , stăi preayalea.

    Cum vinitorlu acaţă tu păduri

    Pul’il’i cu laţlu

    Aşe pi braţlu a meu s-archiuşiri,

    S-mi strindză ş-tini cu braţlu;

    Cu ocl’i ăncărfusiţ tu oară

    Tu ocl’i a mei s-armăn’i…

    Că ndu va ti-analţdi sumsoară

    S-ti pindză dit călcăn’i ;

    Cându faţa mea u aplec nghios,

    A ta s-mutrească dzeana,

    Şi s-nă mutrim cama vă rtos

    Ş-cu vreari tută bana;

    Ş-ca s-ti pitrundă siyur

    Agapea i-nvit aşi,

    Cându va ti baş ş-mi andoapir,

    Tini nă poi s-mi başi.

    Ea lu mutrea pi cilimean

    Nirată ş-aspăreată

    Ş-cu nămuzi ş-angătan

    Taha nu-l va ş-ul caftă.

    Ş-mizi ă l’i dză si:-di cu n’ic

    Ti şteam ghini pi tini,

    Tut bă ndurai, ti ţiva dip,

    Ti uiduseşti cu mini…

    Ma un luţeafir ţi apiri,

    Dit isihia şcretă ,

    Da fără mardzin’i dzări

    Tu amarea agărşetă .

    Ti aţea ocliu pi ascumta

    Ămplinu-i di plăndzeari,

    Aşi cu treambur treaţi ş-apa

    Cu năs tu urdinari;

    Yilici di ahăntă vreari

    A meu caimo s-ul chiară ,

    Ma tut stră -dzen’i ansari

    S-nu-l agiungu văroară .

    Cu arazi gl’eţş -ânvirnat tricu

    Dit lumea ţi-l disparti…

    Tu inimă va-l ţân ş-tu eta iu

    Chiru ahânt naparti.

    Ti aţea dzălili ăn’i si-par

    Ca şcreti ş-pondi arini,

    Ma nopţă’li nã hari şi-ar

    ţi nu-aduchescu di-iu yini.

    Hii nă fitică ţi-s-adar… Ai s-n’i-u frăndzem dit hoară

    Nu va ştibâ torlu ambar

    Şi numa va nă chiară .

    Ş-va şidem fronin’i ca sămţ

    S-pãstriţ, ca doi trandafili

    Va-ţ fugă dorlu ti pă rinţ,

    Şi yislu ti luţeafiri.

    Părn’i Luţeafirlu.S-tindea

    A lui arichi tu ţer,

    Căl’iuri di n’il’i di an’i videa

    Cum tu aţea minută cher.

    Dighios un ţer canda i-aflat,

    Ş-pisupră alt ţer cu steali-

    Părea un sfuldzir nicurmat

    Ţi turbă pritu eali.

    Şi dit a haosului pădz,

    Ş-avrigra di el işea,

    Videa tu protili arădz,

    Lun’in’i cum scăpira ;

    Ş-izvurănda lu-anvărligã

    Născănti-amări duruti…

    Măduã elu, ţi zbuira ,

    Ş-chiruti suntu, tuti…

    Iu agiumsi loclu s-bitisi,

    D-iu ocli ta s-da hãbari

    Ş-chirolu glar s-ampulisi,

    Tu air s-lia amintari.

    Nu-i ţiva, ma, canda easti

    Nă seati ţi l-u sudzi,

    Ţiva ahăndos ţi-undzeaşti

    Cu agărşerli surdi.

    Di ahapsea etăl’ei ăn’i si lăii, Tate, dă -n’i altă aradă

    Şi alăvdat ti daima s-hii

    Ş-dun’eaua tută s-veadă.

    Caftă Dumidzale, iţi doară ,

    Ma dă -n’i nă altă soarti,

    Că -izvur hii ţi da nafoară

    Bană deadun cu moarti;

    Lia-ni bana fără moarti

    Ş-pira ţi ocliu u-ari

    Ş-tu loclu aiştei soarti

    Voi satea mea di vreari.

    Dit haos Dumidzale, mi adrai

    Ş-tu haos voi tu aistă sati…

    Ş-dit arihati mi amintai

    Ni-u seati di arihati.

    Hyperion, ţi dit a ta himă Dai cap cu altă dun’eauă,

    Nu caftă ciudii ta-s-yină

    Cu trup ş-numă di neauă;

    Vahi om vrei s-hii

    S-undzeş ti cu a lor fară ?

    Ma s-ardă oamin’il’i di yii

    S-amintă oamin’i iară.

    El’i maş andregu tu vimtu

    Yisi ş-chiruti zboară,

    Căndu undi află un murmintu

    Spură di undi adară.

    El’i maş steali au di tihi

    Ş-aputrusiri di soarti,

    Noi nu avem chiro, ni adyi

    Ş-nu aduchim di moarti.

    Di aclo, di iu ş-easti scrisa

    Bă neadză ază, ţi moari

    Ş-un soari ma s-lu măcă chisa,

    Va da nă poi alt soari.

    Canda ti totna s-aflară

    Ş-tu soni moartea ăl’i paşti

    Tuţ ti moarti s-amintară

    Şi mor ta-s caftă soarti.

    Tini, Hyperion, chireari?

    Iuţido ţi-ascăptată …

    Caftă -n’i prota zburari-

    Vrei minti ănviţată?

    Vrei s-ahurhească boaţea-ţea

    Ţi după a l’ei căntari,

    S-alumtă munţă l’i cu pădurea

    Şi nisiili tu amari?

    Vahi tu fapti va-n’i aspun’i

    Puteari fără zn’ie ?

    L’ia loclu tut, cumăţ s-lu adun’i,

    S-lu faţ amirărie.

    Pamporli tuti ţ’-dau avut,

    Ascherea s-fudză alargu

    Pisti amări ş-pi loclu tut

    Ama, ti moarti s-nu-avdu.

    Ş-ti cai vrei tora s-mori?

    Mutrea, l’iaţ calea di aţia

    Cătă pimintu, prit niori

    Ta-s vedz cum i luyuria.

    Tu loclu ţi tu ţer lu avea

    Hyperion s-alasă,

    Ş-dip ca aeri el ahurhea

    Lun’ina să ş-u vearsă.

    Him canda tu amurdzătă

    Ş-antunică nafoară;

    Da cap luna ămbunată

    Ş-va mină apa iară.

    Va-ngreacă cu a l’ei scăntel’i

    Tuţ pon’il’i dit gărdin’i,

    Ş-sum cărună grea di til’i,

    Şidea doi tiniri singuri.

    Alasă -n’i caplu a meu, pi sin

    La, vrută, ta să s-bagă

    S-mi anvlescă araza di sirin

    Dit ocl’iu a tău di frangă.

    Cu gleţ ş-măyii lun’ina s-da,

    S-n’i alagă iţi minduită,

    Ta s-vearsă isihii eta

    Pi noaptea a meau friptă.

    Pisupra-meau, tini veagl’i

    Vindică arana, că hii gioni,

    Hii prota vreari ţi-n’i si deadi

    Şi yislu a meu dit soni.

    Hyperion videa di analt

    Ciudia tu a lor faţă,

    Mizi un braţu di guşi arcat

    Ş-ea lu acăţă tu braţă.

    Da n’iurizma di lilici

    Ca ploai cadi, dulţi

    Pi fră mti ş-tu a lor perci

    Arusă ş-cu cusiţi.

    Ea ămbitată di vreari

    Analt ă ocl’i. Veadi

    Luţeafirlu.Fă ră zori

    Lă ngorili ă l’i deadi.

    Luţeafir imir, s-dipunai

    S-archiuş iri pi ună arază

    Tu minti ş-tu pă duri s-dai

    Dă -N’i tihi, lun’ineadză!



    El trimbură ca alti ori

    Pi dzenuri ş-tu pă duri,

    Băga di cali isihi niori

    Ţi-l’i mină cătă mealuri;

    Ma nu-ari s-cadă cum că dea

    Tu amări di aco, di analtu;

    Ţ-i zori vedz om ti ţiva

    Ma-ăn’i hiu io, em altu

    Bănănda tu parei streşi

    Maş tihea vă-i soarti,

    Io hiu tu loclu iu mi apreşi

    Un gl’eţ fără di moarti.



    Ma înghios aveţ Audio (Armâneaşti Toma Enache) –>





    Şi Youtube: http:/www.youtube.comwatch?v=mwDsl_3AJmU



  • România 43

    România 43

    Viorel Badea, despre iniţiativa
    sa legislativă care propune ca unele licee din străinătate să poarte numele Mihai Eminescu, la fel cum
    anumite licee din România poartă numele unor cunoscuţi scriitori
    străini.


  • Tag der rumänischen Kultur 2019: Sprache und Literatur als Katalysator

    Tag der rumänischen Kultur 2019: Sprache und Literatur als Katalysator

    Auf der Veranstaltung im Rumänischen Athenäum in Bukarest kamen am diesjährigen 15. Januar Persönlichkeiten aus Kultur und Politik zusammen. Sie sprachen über die Rolle der Kultur über die nationale Dimension hinaus. Ioan-Aurel Pop, der Vorsitzende der Rumänischen Akademie, betonte, dass die rumänische Kultur ein Teil der gro‎ßen europäischen Kultur ist.



    Die nationale Kultur kann einzig in ihrem universellen Rahmen betrachtet werden. In unseren Fall — ein europäischer Rahmen, der immer existiert hat, auf dem die rumänische Kultur sich immer bezogen hat und in dessen Strömungen sie immer eingebettet war, wenigstens seit der Renaissance. Andererseits hat die nationale Kultur auch eine unabdingbare historische Dimension, ohne die sie nicht wirken kann, sie ihren Status verliert und sich in andere Kulturen auflöst oder ganz einfach gleichzeitig mit dem Volk untergeht, das sie erschaffen hat.“




    In derselben Eröffnungsrede bezog sich Ioan-Aurel Pop auf die gro‎ßen Kulturinstitutionen Rumäniens, die den Zugang des Publikums zu den gro‎ßen Kulturwerken möglich gemacht haben.



    Seit der Romantik werden die europäischen Strömungen immer zahlreicher, immer stärker und — einige von ihnen — auch immer exzentrischer. Alle haben, der Reihe nach, manchmal zeitgleich, ihr rumänisches Gegenstück gefunden. Die rumänische Zivilisation hat sich zu aller erst durch Kultur mit der westlichen Zivilisation synchronisiert. Das kulturelle Schaffen in Europa wurde von der Gründung moderner Kulturinstitutionen begleitet, beginnend mit Schulen und Universitäten über die Siebenbürgische Gesellschaft für Literatur und der Kultur des Rumänischen Volkes bis hin zur Rumänischen Akademie. Diese Sprache war ein Katalysator, so wie sie heute noch ist.“




    Der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis sprach auf der Bühne des rumänischen Athenäums über kulturelle Werte und erinnerte an die gro‎ßen Namen der rumänischen Kultur, die in die europäische eingegangen sind.



    Wenn wir über die rumänische Sprache reden, dann können wir nicht umhin, über ihre grundlegende Rolle in der Entwicklung des Landes in Richtung Modernität zu sprechen. Diese Entwicklung hat es ermöglicht, dass sich gro‎ße Persönlichkeiten der rumänischen Literatur, Musik oder bildenden Kunst in der universellen Kultur durchgesetzt haben. Die Werke von George Enescu, Constantin Brâncuşi, Eugen Ionesco, Emil Cioran oder Tristan Tzara haben bewiesen, dass Tradition und Modernität kompatibel sind, und belegen die Verknüpfung unserer Kultur mit der europäischen sowie mit den internationalen künstlerischen Werten. Wir sollten die jungen Generationen von Kulturschaffenden loben, welche die Fähigkeit haben, diesen Dialog zwischen dem Nationalen und dem Universellen weiter zu führen, und zwar mit herausragenden Ergebnissen.“




    Die nationale Dimension der Kultur komme vor allem in der Sprache zum Ausdruck, welche die nationalen Bestrebungen widerspiegelt habe, so Präsident Iohannis:



    2019, das Jahr der Kultursaison Rumänien-Frankreich, des Enescu-Festivals und des Europalia-Festivals — gro‎ße Projekte, die unter der Schirmherrschaft des Präsidentenamtes stehen –, stellt eine gro‎ße Opportunität dar, um Rumänien als einen Raum des künstlerischen Schaffens zu bestätigen. Wir feiern die Kultur am Geburtstag Mihai Eminescus auch, weil seit Beginn der Aufklärung die rumänische Sprache das Argument war, auf das sich unseren Bestrebungen nach nationaler Einheit und sozialem Fortschritt stützten. Bevor die politischen Visionen als Ergebnis des Volksbestrebens konkrete Gestalt annahmen, wurde die nationale Einheit durch Sprache und Bücher vollbracht.“




    Die Rede des Literaturkritikers Eugen Simion, Vorsitzender der Abteilung für Philologie und Literatur der Rumänischen Akademie, lautete Kultur — die wievielte Macht im Staat?“



    Dies scheint mir die wirkliche Macht der Kultur zu sein: Sie ist eine Waffe, die dem Volk die Kraft gibt, in der Geschichte zu überleben. Sie ist eine stille Waffe, die in langen Perioden der Geschichte erscheint, um die Zukunft der Identität einer Nation zu gewährleisten, in einer Geschichte voller Unbekannten. Die Kultur ist eine an den Rand gedrängte Macht, die ständig auf die Probe gestellt wird, manchmal sogar in ihrer Identität und in ihren Symbolen angefochten wird. Letztendlich ist es eine Erscheinungsform, die sich im Kampf mit den Gesetzen der Marktwirtschaft befindet. Wird sie durchhalten, wird sie überleben, wird die rumänische Kultur, die so Vieles durchgemacht hat, siegen? So lange die rumänische Sprache besteht und Dichter wie Eminescu, Arghezi, Blaga und, mit Verlaub, Nichita Stănescu, Historiker wie Nicolae Iorga, Kritiker wie Eugen Lovinescu und George Călinescu noch gelesen werden, wird die rumänische Kultur weiterhin eine stille, gro‎ße, geheime Macht bleiben. Sie wird — und das sage ich aus voller Überzeugung — unsere feinste und wirksamste diplomatische Waffe sein. Sie wird die beste Verteidigung in der Geschichte bleiben.“




    Im Foyer des Rumänischen Athenäums hat die Bibliothek der Rumänischen Akademie auch eine dokumentarische Foto-Ausstellung organisiert. Das Publikum hat eines der wertvollsten Manuskripte Eminescus aus der Sammlung der Bibliothek sehen können, das Manuskript Nr. 2261 mit der Legende des Abendsterns. Ferner wurde auch die Faksimile-Edition der Eminescu-Manuskripte in 38 Bänden ausgestellt. Das Ausstellungsprojekt wurde vom Akademiemitglied Eugen Simion betreut.

  • Ziua Culturii Române 2019

    Ziua Culturii Române 2019

    Ca în fiecare an, Ziua
    Culturii Române prilejuită de ziua naşterii poetului Mihai Eminescu, pe care
    critica îl consideră cel mai important creator din istoria literaturii noastre,
    a fost celebrată pe mai multe scene din România. Manifestarea găzduită de
    Ateneul Român din Bucureşti a adus laolaltă personalităţi din domeniul culturii
    şi personalităţi politice, care au pus în discuţie rolul culturii dincolo de
    dimensiunea naţională. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a
    subliniat faptul că, în primul rând, cultura română este o cultură inclusă în
    marea cultură europeană: Cultura naţională nu se poate imagina decât
    în cadrul său universal. În cazul nostru, un cadru european, raport european cu
    care această cultură a pulsat mereu, la care s-a raportat şi în ale cărui
    curente s-a încadrat constant, cel puţin de la Renaştere încoace. În al doilea
    rând, cultura naţională are şi o dimensiune istorică esenţială, fără de care ea
    nu poate funcţiona, fără de care îşi pierde statutul şi se disipează în alte
    culturi sau moare pur şi simplu odată cu poporul care a creat-o.


    În acelaşi cuvând de
    deschidere, Ioan-Aurel Pop a făcut referire la marile instituţii de cultură din
    România, fără de care misiunea transmiterii operelor culturale către public nu
    ar fi fost posibilă: De la Romantism încoace, curentele europene
    devin tot mai numeroase, mai intense şi, unele dintre ele, tot mai excentrice,
    dar şi-au găsit toate, pe rând, fără decalaje cronologice uneori, pandantele în
    cultura românească. Sincronizarea civilizaţiei româneşti cu civilizaţia
    occidentală, dincolo de marea chestiune a formelor fără fond, teoretizată atât
    de frumos de Titu Maiorescu, s-a realizat mai întâi prin cultură. Creaţia
    culturală de nivel european a fost însoţită de înfiinţarea unor instituţii de
    cultură potrivite modernizării, de la biblioteci şi muzee, până la licee şi
    universităţi, de la Asociaţia Transilvană pentru Literatura şi Cultura
    Poporului Român, până la Academia Română. Însă funcţionarea bună a acestor
    instituţii s-a realizat prin marele monument care este limba noastră. Această
    limbă a jucat un rol de catalizator, de element coagulant, aşa cum se întâmplă
    şi astăzi.



    Preşedintele României, Klaus
    Iohannis, a urcat pe scena Ateneului Român pentru a vorbi despre valori
    culturale, amintind totodată de mari nume româneşti a căror creaţie culturală
    s-a remarcat la nivel european: Atunci când vorbim despre cultura română, nu
    putem să nu ne referim la rolul său esenţial în evoluţia spre modernitate a
    ţării noastre. Acest proces a condus la afirmarea marilor valori ale
    literaturii, muzicii şi artelor plastice româneşti pe firmamentul culturii
    universale. Operele lui George Enescu, Constantin Brâncuşi, Eugen Ionesco, Emil
    Cioran sau Tristan Tzara au demonstrat compatibilitatea dintre tradiţie şi
    modernitate şi stau mărturie îngemănării culturii noastre cu spiritul european
    şi cu valorile artistice internaţionale. Este lăudabil că noile generaţii de
    creatori din literatură, film, arte plastice sau artele spectacolului au
    capacitatea de a fructifica în continuare acest dialog dintre naţional şi
    universal, cu rezultate excepţionale.



    Bineînţeles, dimensiunea
    naţională a culturii române se manifestă, ca în orice alt exemplu din istorie,
    cu precădere prin limbă, care nu de puţine ori a reprezentat cel mai puternic instrument
    al aspiraţiilor naţionale de ieri şi de astăzi. Klaus Iohannis: 2019, anul Sezonului Cultural România-Franţa, al Festivalului Enescu şi
    al Festivalului Europalia, mari proiecte culturale internaţionale cărora le-am
    acordat Înaltul Patronaj, constituie o oportunitate fără egal pentru
    reafirmarea României drept un spaţiu al consacrării artistice. Celebrăm cultura
    de ziua naşterii lui Mihai Eminescu şi pentru faptul că limba română a constituit,
    începând cu veacul luminilor, argumentul şi temelia aspiraţiilor noastre la
    unitate naţională şi la proges social. Înainte de fi concretizarea unei viziuni
    politice şi de a se materializa ca rezultat al angajamentului popular, unitatea
    naţională s-a înfăptuit prin limba română, pentru carte şi limbă.



    Criticul literar Eugen
    Simion, preşedintele Secţiei de
    filologie şi literatură din cadrul Academiei Române, a susţinut o prelegere
    intitulată Cultura, a câta putere în stat? Aceasta mi se pare a
    fi adevărata putere a culturii: o armă care dă unui popor forţa de a
    supravieţui în istorie. O armă tăcută, manifestată pe mari serii istorice,
    pentru a asigua viitorul identităţii unei naţiuni, într-o istorie plină de
    necunoscute. O cultură este o putere totuşi marginalizată, pusă mereu la
    încercare, contestată uneori în identitatea ei şi în simbolurile ei. În fine,
    un fenomen în luptă cu legile economiei de piaţă. Va rezista, va supravieţui,
    va învinge cultura română, care a trecut prin atâtea? Câtă vreme va exista
    limba română şi se vor ivi sau vor fi citiţi poeţi ca Eminescu, Arghezi, Blaga
    şi, cu voia dumneavoastră, Nichita Stănescu, câtă vreme vor exista şi vor fi
    citiţi istorici ca Nicolae Iorga, critici şi istorici literari ca Eugen
    Lovinescu şi George Călinescu, cultura română va fi în continuare o mare putere
    tăcută, secretă, va fi – o spun cu toată convingerea – diplomaţia noastră cea
    mai fină şi cea mai penetrantă. Va rămâne forţa noastră de apărare cea mai bună
    în istorie.




    Foaierul Ateneului Român a
    găzduit şi o expoziţie foto-documentară realizată de Biblioteca Academiei
    Române, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române. Publicul a
    putut vedea expus într-un spaţiu inedit unul dintre cele mai preţioase
    manuscrise eminesciene din colecţiile Bibliotecii Academiei Române, Manuscrisul
    2261, conţinând Legenda Luceafărului, dar şi ediţia facsimilată Manuscrisele
    Mihai Eminescu, în 38 de volume. Proiectul
    a fost realizat sub coordonarea academicianului Eugen Simion.

  • Ziua Culturii Naționale sărbătorită la Cernăuți

    Ziua Culturii Naționale sărbătorită la Cernăuți

    La Cernăuți s-au desfășurat manifestări dedicate Zilei Culturii Naționale și împlinirii a 169 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, marți, 15 ianuarie 2019.


  • Dichter Liviu Ioan Stoiciu mit Nationalem Lyrikpreis geehrt

    Dichter Liviu Ioan Stoiciu mit Nationalem Lyrikpreis geehrt

    Eine neue Auflage des Nationalen Preises für Dichtung hat am 15. Januar, am Tag der Nationalen Kultur und am Geburtstag des Dichters Mihai Eminescu, in Botoşani stattgefunden. In der ostrumänischen Stadt Botoşani hat der Dichter seine Kindheit verbracht. Am 15. Januar wurden, wie jedes Jahr, die Preise Opus Primum“ bzw. Opera Omnia“ verliehen. Mit dem ersten werden junge Dichter für das beste Debüt ausgezeichnet, der zweite richtet sich an bereits bekannte Dichter Rumäniens.



    Das Gedenkhaus Ipoteşti in der Geburtsstadt des Dichters widmet auch andere Veranstaltungen dem Tag der Nationalen Kultur, sagt die Kulturmanagerin des Kulturforums Mihai Eminescu“, Ala Sainenco:



    Wir fangen mit einer Konferenz des Professors Dr. Bogdan Creţu an — »Eminescu heute. Nationaldichter und das grenzüberschreitende Paradigma«; auf dem Programm stehen zudem Gespräche zwischen bekannten Kulturmenschen Rumäniens wie Ioan Es. Pop, Cosmin Perţa und Dan Sociu sowie die Ausstellung »Engel in Ipoteşti« des Malers Liviu Şoptelea und ein klassisches Konzert.“




    Um den begehrten Preis Opus Primum“ sind dieses Jahr 19 Gedichtbände angetreten, sagt unsere Gesprächspartnerin. Die Gewinnerin des 21. Nationalen Lyrikpreises ist die junge Dichterin Mina Decu für ihren Debütband Desprindere“ (zu deutsch Loslösung“):



    Die Gedichtbände, die um den gro‎ßen Preis für das beste Lyrikdebüt antreten, sind unter anderen in den Verlagen TracusArte, Vinea sowie im Verlagshaus Max Blecher und im Verlag Junimea erschienen. Erstmals wurde der Preis im Jahr 1998 aus Initiative der Dichterin Ileana Mălăncioiu verliehen und mit Ausnahme der Auflagen 2007, 2008 und 2009, als der Preis vom Kulturministerium verliehen wurde, wurde die Organisierung vom Gedenkhaus Ipoteşti in der Heimatstadt des Dichters unterstützt.




    In den 20 Jahren, in denen der Preis Opus Primum“ verliehen wurde, ging er an mittlerweile berühmte Namen der rumänischen Literatur: T.O. Bobe, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Duna, Claudiu Komartin, Rita Chirian, Florin Partene, Svetlana Cârstean. Ala Sainenco kommt zu Wort mit Einzelheiten über den diesjährigen Preis Opera Omnia“, der an bereits etablierte Dichter verliehen wird. Der diesjährige Gewinner ist der Lyriker Liviu Ioan Stoiciu:



    Der Gedichtpreis »Mihai Eminescu — Opera Omnia« wird jedes Jahr vom Rathaus und dem Lokalrat Botoşani verliehen und vom Kulturverband Hyperion veranstaltet. Dieses Jahr wurden sieben Dichter nominiert: Constantin Abăluţă, Nichita Danilov, Ovidiu Ghenaru, Ioan Moldovan, Ioan Es. Pop, Liviu Ioan Stoiciu und Matei Vişniec.“




    Mit den Preisverleihungen setzt sich das Gedenkhaus Ipoteşti zum Ziel, auch junge Dichter zu fördern und ihnen zum Durchbruch zu verhelfen.

  • Rumänien feiert Tag der nationalen Kultur

    Rumänien feiert Tag der nationalen Kultur

    Laut einem 2010 von der Abgeordnetenkammer verabschiedeten Gesetz wurde der 15. Januar (der Geburtstag des grö‎ßten rumänischen Dichters Mihai Eminescu) zum Tag der nationalen Kultur ernnant. Mihai Eminescu, der am 15. Januar 1850 geboren wurde, hinterlie‎ß ein beeindruckendes literarisches Erbe, das Lyrik, Übersetzungen aus fremdsprachiger Literatur, Theaterstücke und Fiktion umfasst. Eminescus Lyrik, Teil der spätromantischen Bewegung, wurde von den für die Romantik spezifischen Denksystemen und auch von den philosophischen Strömungen seiner Zeit beeinflusst. Laut der World Records Academy gilt das Gedicht Luceafarul (“Der Abendstern”) von Mihai Eminescu als das längste Liebesgedicht weltweit. Mit der Absicht, das berühmte Gedicht in der Gegenwart zu verankern, präsentiert es World Records Academy wie folgt: “Das Gedicht kann (für die heutige YouTube-Generation ) einfach als Mischung zwischen Gone with the Wind (ein romantisches Drama), Star Trek (es enthält Science-Fiction-Unterhaltung) und einer Liebesgeschichte beschrieben werden (denn das Gedicht ist romantisch und endet in einem Drama) — das alles gilt als der Beweis, dass “Der Abendstern” als Gedicht der Romantik und gleichzeitig als modernes Gedicht des dritten Jahrtausends eigenstuft werden kann.”



    Um die junge Generation auf dem Laufenden zu halten, um seinen Wert aufrechtzuerhalten, wurde Eminescus Werk seit kurzem zu einer App für Mobiltelefone nach einem von der Rumänischen Akademie durchgeführten und im rumänischen Athänaeum präsentierten Projekt . Mihai Eminescus Arbeit wird in einem für Smartphones kompatiblen Format kostenlos im App Store und in den Google Play Stores erhältlich sein. Die Anwendung “Mihai Eminescu – das komplette Werk” für Smartphones ist die zweite Neuauflage von Eminescus Werk nach der gedruckten Ausgabe der rumänischen Akademie in den letzten 100 Jahren. Neben einer Reihe von Veranstaltungen, die am 15. Januar zum Geburtstag des rumänischen Nationaldichters im In- und Ausland stattfanden, werden auch zahlreiche Events zur Feier der rumänischen Kultur veranstaltet.



    Das Nationaltheater Ion L. Caragiale in Bukarest hat drei kostenlose Führungen durch die Institution geplant. Tausende Kilometer entfernt, in Madrid, wurde ein neuer Lehrstuhl für rumänische Sprache eingerichtet. Spanien ist somit neben Italien und Deutschland das Land, in dem die Zahl dieser Abteilungen in Universitäten zunimmt. An den Universitäten im Ausland, die vom rumänischen Staat finanziert werden, fördern die Lehrstühle durch Rumänisch Sprach-, Literatur-, Kultur- und Zivilisationsvorlesungen in den Gastländern das rumänische Kulturerbe. Das Interesse der Universitäten im Ausland an der Einführung der rumänischsprachigen Unterrichte hat allerdings nach dem EU-Beitritt des Landes deutlich zugenommen.


  • Rumänien feiert Tag der nationalen Kultur

    Rumänien feiert Tag der nationalen Kultur

    Laut einem 2010 von der Abgeordnetenkammer verabschiedeten Gesetz wurde der 15. Januar (der Geburtstag des grö‎ßten rumänischen Dichters Mihai Eminescu) zum Tag der nationalen Kultur ernnant. Mihai Eminescu, der am 15. Januar 1850 geboren wurde, hinterlie‎ß ein beeindruckendes literarisches Erbe, das Lyrik, Übersetzungen aus fremdsprachiger Literatur, Theaterstücke und Fiktion umfasst. Eminescus Lyrik, Teil der spätromantischen Bewegung, wurde von den für die Romantik spezifischen Denksystemen und auch von den philosophischen Strömungen seiner Zeit beeinflusst. Laut der World Records Academy gilt das Gedicht Luceafarul (“Der Abendstern”) von Mihai Eminescu als das längste Liebesgedicht weltweit. Mit der Absicht, das berühmte Gedicht in der Gegenwart zu verankern, präsentiert es World Records Academy wie folgt: “Das Gedicht kann (für die heutige YouTube-Generation ) einfach als Mischung zwischen Gone with the Wind (ein romantisches Drama), Star Trek (es enthält Science-Fiction-Unterhaltung) und einer Liebesgeschichte beschrieben werden (denn das Gedicht ist romantisch und endet in einem Drama) — das alles gilt als der Beweis, dass “Der Abendstern” als Gedicht der Romantik und gleichzeitig als modernes Gedicht des dritten Jahrtausends eigenstuft werden kann.”



    Um die junge Generation auf dem Laufenden zu halten, um seinen Wert aufrechtzuerhalten, wurde Eminescus Werk seit kurzem zu einer App für Mobiltelefone nach einem von der Rumänischen Akademie durchgeführten und im rumänischen Athänaeum präsentierten Projekt . Mihai Eminescus Arbeit wird in einem für Smartphones kompatiblen Format kostenlos im App Store und in den Google Play Stores erhältlich sein. Die Anwendung “Mihai Eminescu – das komplette Werk” für Smartphones ist die zweite Neuauflage von Eminescus Werk nach der gedruckten Ausgabe der rumänischen Akademie in den letzten 100 Jahren. Neben einer Reihe von Veranstaltungen, die am 15. Januar zum Geburtstag des rumänischen Nationaldichters im In- und Ausland stattfanden, werden auch zahlreiche Events zur Feier der rumänischen Kultur veranstaltet.



    Das Nationaltheater Ion L. Caragiale in Bukarest hat drei kostenlose Führungen durch die Institution geplant. Tausende Kilometer entfernt, in Madrid, wurde ein neuer Lehrstuhl für rumänische Sprache eingerichtet. Spanien ist somit neben Italien und Deutschland das Land, in dem die Zahl dieser Abteilungen in Universitäten zunimmt. An den Universitäten im Ausland, die vom rumänischen Staat finanziert werden, fördern die Lehrstühle durch Rumänisch Sprach-, Literatur-, Kultur- und Zivilisationsvorlesungen in den Gastländern das rumänische Kulturerbe. Das Interesse der Universitäten im Ausland an der Einführung der rumänischsprachigen Unterrichte hat allerdings nach dem EU-Beitritt des Landes deutlich zugenommen.


  • La Journée de la Culture nationale 2019

    La Journée de la Culture nationale 2019

    Une loi adoptée
    en 2010 par le parlement roumain a institué le 15 janvier comme Journée de la
    Culture nationale. Le 15 janvier marque la naissance du plus grand poète
    roumain, Mihai Eminescu (1850 – 1889), qui nous a laissé une œuvre littéraire
    impressionnante, rassemblant vers, pièces de théâtre, récits, romans, essais et
    traductions de littératures étrangères. Sa création poétique, d’un romantisme
    relativement tardif, a été influencée par les grands systèmes de pensée du
    courant romantique et des courants philosophiques de don époque.

    Sans vouloir
    minimiser l’héritage d’Eminescu, mais plutôt pour le mettre en phase avec le
    temps présent, la World Records Academy fait savoir que son poème « Luceafărul/Hypérion
    ou L’Angélus » est le plus long poème d’amour. « Pour la génération YouTube d’aujourd’hui, on peut dire que ce poème est
    un mélange d’ « Autant en emporte le vent » pour son côté romantique, de « Star Treck » (pour son côté divertissement SF) et de
    « Love Story » (pour sa fin
    dramatique), ce qui en fait un poème romantique, mais aussi moderne,
    appartenant au troisième millénaire », explique la World Records
    Academy. Signe du souhait d’attirer l’attention
    du public jeune pour que sa valeur continue à vivre, l’œuvre de Mihai Eminescu
    est devenue disponible, en ce 15 janvier 2019, sur une application mobile.
    C’est un projet de l’Académie roumaine, lancé lors d’une session solennelle à
    l’Athénée roumain de Bucarest. L’appli sera disponible gratuitement dans App
    Store et Google Play. C’est le deuxième grand lancement de l’œuvre complète du
    poète, après la série imprimée le siècle passé par l’Académie roumaine.

    En
    Roumanie, mais aussi dans les grandes capitales européennes, ce 15 janvier est
    marquée la Journée de la Culture roumaine. En voici juste deux exemples :
    le Théâtre national « Ion Luca Caragiale » de Bucarest offre des
    tours guidés de son édifice pour le public. A des milliers de kilomètres
    distance, un nouveau lectorat de langue et de civilisation roumaines a été
    ouvert dans la capitale espagnole, Madrid. Le nombre de ces structures est
    croissant dans des pays comme l’Espagne, l’Italie ou l’Allemagne. Accueillis
    par les universités étrangères et soutenus par l’Etat roumain, ces lectorats ont
    un rôle de présentation de la langue et du patrimoine culturel roumain dans les
    pays hôtes. Depuis l’entrée de la Roumanie dans l’Union européenne, l’intérêt
    des milieux académiques pour l’étude du roumain est en constante hausse. (Trad.: Ileana Ţăroi)

  • January 15, 2019

    January 15, 2019

    EUROPEAN AGENDA – PM Viorica Dancila is today presenting the priorities of the Romanian Presidency of the Council of the European Union, in a plenary session of the Romanian Parliament. Of the files to be managed by Romania, Brexit is a very important one, and the Romanian PM has repeatedly said that Bucharest is interested in protecting the rights of the Romanian citizens working in Great Britain after the UK leaves the community bloc. The future budget of the EU is another delicate file, and PM Viorica Dăncilă is intent on taking huge steps forward towards building this budget, the more so as in the future, too, it will have to finance importance common European policies, such as the agricultural and cohesion ones. According to a press release issued by the Romanian Government, the PM and the members of her cabinet on Monday attended an official dinner in Strasbourg, offered by the President of the European Parliament, Antonio Tajani. Also on Monday, the minister delegate for European Affairs, George Ciamba, had a meeting in Strasbourg with the Vice-President of the European Parliament, Sylvie Guillaume. The minister delegate has reiterated Romanias commitment to work closely with the EP, during its 6-month tenure, in an effort to get positive and concrete results for the European citizens.



    SCHENGEN ACCESSION – “If Romania wants to be part of the Schengen area, it should meet some criteria, but Slovenia considers that all states should meet the same criteria. I really want Romania to be part of this area, the President of Slovenia, Borut Pahor, has today said in a meeting with the President of Romania, Klaus Iohannis. President Iohannis has said Romanias Schengen accession is impossible without consensus. He has underlined that his country should make some progress to convince some states that it is ready to join the free movement area. Romanias Schengen accession was scheduled for March 2011, but it has been repeated postponed, on grounds related to the field of justice.



    NATO MILITARY COMMITTEE – The Chief of Staff of the Romanian Army, general Nicolae Ciucă, is attending today and tomorrow the 180th NATO Military Committee in Chiefs of Defense Session, held in Brussels. The agenda of the meeting includes military issues of topical interest regarding NATOs present and future strategic challenges, NATOs military strategy, the Resolute Support Mission (RSM) in Afghanistan, seeking reconciliation and peace for Afghanistan, and involving assistance, conciliation and the training of Afghan national defence and security forces, and of Afghan institutions, as well as the regional security situation. Talks will also include issues related to the development of capabilities funded by common funds, the NATO – Georgia partnership, as well as the security situation in the Western Balkans and the Kosovo Force mission.




    NATIONAL CULTURE DAY – The National Culture Day is celebrated today, on the birthday of the national poet of the Romanians, Mihai Eminescu, for the ninth year in a row. A host of events are organised on this occasion both in Romania and in the European capital cities. A festive session is held at the Romanian Athenaeum in Bucharest. On this occasion, the Romanian Academy launches the app “Mihai Eminescu, complete works, which is available free of charge on smart-phones. The National Culture Day is also celebrated in the neighbouring Republic of Moldova, a former Soviet state with a predominantly Romanian speaking population as well as in the Romanian communities abroad.



    MARCH – Thousands of Poles marched in the streets of Warsaw on Monday evening, protesting against hatred and violence, after the death of mayor of Gdańsk, Paweł Adamowicz, who was stabbed on Sunday evening. Similar events were held in several cities and towns across Poland. The authorities in Warsaw have decreed three days of mourning in memory of the mayor of Gdańsk. Paweł Adamowicz, 53, died on Monday in hospital, after having been stabbed by a former convict, during a charity concert. The attacker, arrested on the spot by policemen is a former convict released from prison in late 2018.



    TENNIS– No.1 WTA Romanian Simona Halep
    has defeated Kaia Kanepi of Estonia in three sets,
    6-7, 6-4, 6-2, today in Melbourne, in the first round of the Australian Open, the first Grand Slam
    tournament of the year. Also today, Mihaela Buzărnescu, 25th seed, has
    been defeated by the US player Venus Williams in three sets, 6-7, 7-6, 6-2. Another Romanian,
    Ana Bogdan has lost to Poland’s Iga Swiatek, also in three sets,
    3-6, 6-3, 4-6. In the men’s competition, Romanian
    tennis player Marius Copil has qualified for the second round of the Australian
    Open, after having defeated Spaniard Marcel Granollers in three sets,6-3, 6-4, 6-4. He will meet in the second round Belgian David
    Goffin.


    CURRENCY – The Romanian national
    currency, the leu, has today reached a record low as against the European
    single currency, the Euro. According to the exchange rate set by the National Bank
    of Romania, 1 Euro stands at 4.6822. The
    leu has also lost ground against the USD, 1 dollar being traded for 4.0973 lei.