Radio România Internațional

Tag: Moldova

  • The Republic of Moldova and Europe

    The Republic of Moldova and Europe

    Next to war-torn Ukraine, another ex-Soviet state is, by comparison, a remarkable model of stability and the success story of the EU Eastern Partnership. True enough, there is room for better in the Republic of Moldova. Corruption and poverty are still widespread, the pro-Russian separatist region of Transdniestr has been out of the control of central authorities for two decades now, and the leftists in Moldova’s Parliament often seem to take their orders from Moscow. But under the guidance of a pro-Western three-party coalition in power since 2009, the Republic of Moldova has boldly played its EU accession card and is already enjoying the benefits of the consistency and courage with which it implemented the required reforms.



    After signing the EU free trade and association agreements in June, the Republic of Moldova received a new message of support from its Western partners. The EU foreign ministers convened on Monday for a meeting of the EU Action Group for Moldova. Chaired by Romania and France, the meeting was not held, as usual, in Brussels or Luxembourg, but in Chisinau, at the initiative of the Romanian Foreign Minister Titus Corlatean. Here is what he said:



    “The EU is quite careful, committed to and supportive of the Republic of Moldova’s European efforts, of the domestic reform process which ultimately target the modernization of the Moldovan society, its embracing the EU system of political, democratic and economic values, and a better life for each and every one of its citizens.”


    The host of the meeting, the Moldovan Foreign Minister Natalia Gherman, explained:


    “I discussed with my colleagues from the EU member states the specific means by which our country can be further supported in reaching the goals laid down in the Association Agreement, and, in particular, in Moldova’s gradual integration in the EU internal market.”



    Attending the meeting in Chisinau, the European Commissioner for Enlargement Stefan Fule criticized what he called “the illegitimate pressure from a big country to the east,” and summarized Brussels’ intentions as follows: to build an independent, prosperous and united Republic of Moldova, a strong partner for the European Union.

  • Republica Moldova şi Europa

    Republica Moldova şi Europa

    Lângă Ucraina sfâşiată de război, un alt stat ex-sovietic e, prin comparaţie, un remarcabil pol de stabilitate şi povestea de succes a Parteneriatului Estic lansat de Uniunea Europeană. E drept, nu totul funcţionează fără greş în Republica Moldova, majoritar românofonă. Sărăcia şi corupţia sunt, încă, larg răspândite, regiunea separatistă prorusă Transnistria e, de mai bine de două decenii, ieşită de sub controlul autorităţilor centrale, jumătatea de stânga – comunistă şi socialistă – a Parlamentului pare adesea telecomandată de la Moscova.



    Dar, guvernată, din 2009, de o coaliţie tripartită pro-occidentală, Republica Moldova a jucat ferm cartea integrării europene şi culege, deja, roadele consecvenţei şi curajului cu care a aplicat reformele menite s-o apropie de standardele comunitare. După încheierea, în iunie, a acordurilor de asociere şi liber schimb cu UE, Republica Moldova a primit un nou mesaj de sprijin de la partenerii occidentali. Miniştrii de externe din toate statele membre ale Uniunii s-au reunit, luni, pentru a noua oară, in cadrul Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova.



    Organizată sub preşedinţia României vecine şi a Franţei, reuniunea n-a avut loc, potrivit cutumelor, la Bruxelles sau la Luxemburg, ci, la iniţiativa şefului diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, la Chişinău. Titus Corlăţean: “Uniunea Europeană este extrem de atentă, este angajată şi susţinătoare pentru traseul european, pentru eforturile europene ale Republicii Moldova, pentru procesul intern de reforme care vizează, în ultimă instanţă, o modernizare a societăţii, o racordare la sistemul de valori politice, democratice, economice ale Uniunii Europene şi o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii acestei ţări.”



    Amfitrionul reuniunii, ministrul de Externe al Republicii Moldova, d-na Natalia Gherman, a explicat: “Am abordat cu colegii mei din statele membre ale Uniunii Europene modalităţile concrete prin care ţara noastră poate fi susţinută şi mai mult în realizarea obiectivelor Acordului de Asociere şi în mod special a integrării graduale în piaţa internă a Uniunii.”



    Prezent el însuşi la Chişinău, comisarul european pentru Extindere, Stefan Füle, a acuzat, într-o străvezie aluzie la Rusia, ceea ce a numit “presiunile nelegitime din partea ţării mari din est” şi a rezumat intenţiile Bruxellesului: “să construim o Moldovă independentă, prosperă şi unită, un partener puternic al Uniunii Europene.”


  • Sărbătorile Basarabiei

    Sărbătorile Basarabiei

    În perioada interbelică, de maximă dezvoltare a societăţii româneşti, se sărbătorea Luna Basarabiei, cu manifestări dedicate provinciei istorice de la Est de Prut care revenise în statul românilor. În zilele noastre, luna de sărbători cu gândul la istoria Basarabiei ar fi cu siguranţă luna august. Desigur, nu avem în vedere pactul de neagresiune semnat de germani şi sovietici, la 23 august 1939, ci mai ales evenimentele care au marcat redeşteptarea naţională a românilor moldoveni de dincolo de Prut.



    În preambulul Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova, din 27 august 1991, este amintită mişcarea democratică de eliberare naţională” care şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională” exprimate prin Marile Adunări Naţionale din 27 august 1989 şi mai ales cea din 27 august 1991 şi prin decretarea, la 31 august 1989, a limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin. După luarea Basarabiei din graniţele României, în 1940, printr-un ultimatum, autorităţile sovietice au declanşat un teribil proces de deznaţionalizare, inclusiv prin botezarea limbii române vorbite de populaţia mojoritară drept limbă moldovenească” şi trecerea ei pe un alfabet chirilic, nepotrivit şi străin.



    Până în 1989, românii din Moldova Sovietică erau obligaţi să se considere moldoveni, un popor diferit de cel român, şi cu o limbă diferită de cea română, scrisă în alt alfabet. Politica de deschidere lansată de Mihail Gorbaciov a permis şi românilor să spună lucrurilor pe nume iar anul 1989 a fost un an al adevărurilor. Primul pas în reafirmarea identităţii naţionale a fost legiferarea denumirii limbii oficiale şi majoritare, limba română, şi reintroducerea alfabetului latin. În 1989, când comunismul nu fusese, încă, alungat din România şi din majoritatea ţărilor est-europene, parlamentul Republicii Moldova, încă sovietice, a decis că se vorbeşte româneşte şi se scrie cu litere latine.



    Cu 4 zile înainte, o primă mare adunare a moldovenilor din stânga Prutului ceruse imperativ numirea de limbă română şi alfabetul latin. La adunarea din 27 august 1989 au participat aproximativ 750 de mii de oameni ceea ce reprezenta o şesime din populaţia ţării. Ziua de 31 august, când au fost votate aceste deziderate, a devenit Ziua limbii române în Republica Moldova iar în 2013, ca semn de profund respect faţă de lupta românilor pentru dreptul la limba lor, în România ziua de 31 august a fost declarată Ziua limbii române.



    Întorcându-ne la 27 august, în 1991, la exact doi ani de la Adunarea Populară de la Chişinău care cerea dreptul la limba română şi la alfabetul latin, Republica Moldova îşi proclama independenţa de o Uniune Sovietică muribundă. În acea lună de vară a anului 1991, comuniştii înrăiţi au iniţiat o stranie lovitură de stat împotriva reformelor lui Gorbaciov. Evenimentelor de la Moscova, republicile unionale, cele 15, le-au răspuns cu accelerarea procesului de dezintegrare a imperiului sovietic, prin proclamarea succesivă a independenţei, ca într-un joc de domino.



    Românii moldoveni s-au reunit din nou într-o zi de 27 august, în număr covârşitor, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău şi au cerut proclamarea independenţei. În aceea seară, parlamentul a reuşit să depăşească opoziţia teribilă a comuniştilor şi a votat proclamarea independenţei Republicii Moldova. Entuziasmului acelor vremuri şi profundelor sentimente naţionale le-au urmat, la un moment dat, vremuri cenuşii de negare comunistă, cu reactivarea vechii propagande sovietice privind originea moldovenilor şi a limbii lor dar, în ultimii ani, Republica Moldova a revenit în grupul ţărilor pro-europene, limba şi-a căpătat denumirea firescă iar istoria este amintită cu voce răspicată.



    În Declaraţia de independenţă de acum 23 de ani, se menţionează, fără echivoc, că istoricul demers al acelei zile ţine seama de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume, de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă”.

  • Ziua Independenţei Republicii Moldova

    Ziua Independenţei Republicii Moldova

    Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a transmis omologului său de la Chişinău, Nicolae Timofti, că Bucureştiul îi va fi întotdeauna alături Republicii Moldova. “Aspiraţiile sale europene şi prosperitatea cetăţenilor săi, de care ne leagă o îndelungată istorie şi, mai ales o profundă prietenie, vor fi întotdeauna proiectul meu de suflet” — scrie actualul şef al statului roman, care, poate mai explicit şi mai apăsat decât predecesorii săi în funcţie, exprimă, de fapt, o permanenţă a politicii româneşti post-comuniste. Indiferent de coloratura lor ideologică, toţi preşedinţii, premierii, miniştrii de Externe de la Bucureşti au făcut o prioritate din susţinerea Republicii Moldova.



    Când, pe 27 august 1991, Parlamentul de la Chişinău se conforma dorinţei unanime a sutelor de mii de oameni adunaţi în centrul oraşului şi proclama independenţa faţă de Uniunea Sovietică, România a fost primul stat din lume care, în aceeaşi zi, recunoştea statalitatea noului său vecin. Se încheia, atunci, jumătate de secol ocupaţie sovietică, jalonată de tragedii şi suferinţe. Actuala Republică Moldova e constituită pe o parte a teritoriilor româneşti rărsăritene anexate, în vara lui 1940, în urma unui ultimatum, de Moscova lui Stalin.



    Sute de mii de etnici români s-au refugiat atunci, din calea ocupanţilor, în România micşorată. Alte zeci de mii – familii întregi, considerate incompatibile cu ideologia sovietică – au fost deportaţi în Siberia. Arestări abuzive, procese sumare, cu sentinţa dinainte cunoscută, execuţii sumare — nimic n-a lipsit din arsenalul represiunii staliniste împotriva autohtonilor. În locul refugiaţilor şi deportaţilor, regimul a adus colonişti recrutaţi de pe tot cuprinsul imperiului roşu.



    Rănită, traumatizată, cu elitele decapitate, comunitatea românească a rămas, totuşi, în picioare, iar falimentul URSS a găsit-o pregatită pentru ruptura de Moscova. Proclamarea independenţei n-a fost, însă, decât primul pas al unei lungi traversări a deşertului. În 1992, regiunea secesionsită pro-rusă Transnistria (est) a ieşit, de facto, de sub controlul Chişinăului, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea separatiştilor. În primul deceniu al anilor 2000, la Chişinău puterea a fost discreţionar exercitată de impenitentul partid comunist pro-moscovit, condus de fostul general de miliţie Vladimir Voronin.



    Abia din 2009, odată cu instalarea actualei administraţii tripartite pro-occidentale, Republica Moldova şi-a putut asuma şi promova vocaţia europeană. Legat acum de UE prin acorduri de asociere şi liber schimb, Chişinăul e considerat de responsabilii de la Bruxelles provestea de succes a Parteneriatului Estic. Curajul şi consecvenţa cu care atât politicienii, cât şi segmentele dinamice ale societăţii şi-au asumat reforme dureroase îndreptăţesc Republica Moldova să spere că independenţa proclamată acum 23 de ani va deveni efectivă şi va fi dublată de prosperitatea şi de statul de drept pe care doar integrarea europeană i le poate oferi.

  • 20.08.2014 (mise à jour)

    20.08.2014 (mise à jour)

    Ukraine — La situation en Ukraine préoccupe l’OTAN et la Roumanie en tant qu’allié, a affirmé ce mercredi le ministre roumain de la Défense Mircea Duşa, lors d’un entretien avec Dean Thompson, chargé d’affaires à la mission diplomatique des Etats–Unis à Bucarest. Le responsable roumain a également réaffirmé, à l’occasion, l’engagement de Bucarest pour le développement et de renforcement du Partenariat stratégique roumano–américain. Selon le ministre roumain de la Défense, la base militaire de Mihail Kogalniceanu (dans le sud-est de la Ro) joue un rôle essentiel dans l’acheminement des équipements américains qui rentrent d’Afghanistan. M. Dusa a également informé son interlocuteur sur l’état des travaux d’installation des éléments du bouclier antimissile américain à Deveselu, commune du sud de la Roumanie, bouclier qui devrait devenir opérationnel à partir de 2015.




    Transnistrie — « La Transnistrie finira par appartenir à la Russie », a affirmé le représentant spécial du président russe Vladimir Poutine en Crimée, Oleg Belaventsev, en faisant référence à la région séparatiste pro-russe située dans l’est de la République de Moldova, pays à population roumanophone majoritaire. S’exprimant à l’occasion d’un forum international des jeunes qui se déroule ces jours-ci à Sébastopol, le représentant du Kremlin a fait part de sa conviction que ce n’était qu’une question de temps avant que la Transnistrie ne rejoigne la Russie. A noter que, bien qu’officiellement elle affirme respecter l’intégrité territoriale de la République de Moldova, la Russie soutient financièrement et militairement le régime séparatiste de Tiraspol.




    Diaspora — La réunion des 200 représentants des communautés roumaines de l’étranger se poursuit ce mercredi à Eforie Nord, sur la côte roumaine de la mer Noire, sous le titre « La diaspora estivale » ; un événement organisé par le ministère roumain des Affaires étrangères. L’occasion pour les participants d’évoquer les difficultés auxquelles ils sont confrontés et d’examiner les moyens par lesquels les autorités de Bucarest pourraient leur venir en aide. Au cours de l’événement, le premier ministre roumain Victor Ponta a souligné le fait que la diaspora devait promouvoir ce qu’il a appelé «le beau visage de la Roumanie » au lieu d’insister sur ses ennuis. A leur tour, les participants à la réunion ont demandé aux hommes politiques de Bucarest de ne plus semer la discorde au sein de la diaspora roumaine.




    Chômage — En Roumanie, le taux de chômage a été de 5,09% en juillet, en progression de 0,22% par rapport à juin. L’Agence nationale pour l’Emploi et le Chômage a précisé que le nombre total des chômeurs enregistrés est arrivé à près de 461.000. Les départements comptant le plus de personnes sans emploi sont Vaslui, Teleorman, Mehedinţi et Galaţi. Point de vue niveau de formation, les personnes qui n’ont pas fait d’études, celles qui ont un niveau élémentaire, collège et professionnel sont les plus nombreuses parmi les chômeurs enregistrés auprès de l’Agence. La plupart ont entre 40 et 49 ans.



    Tennis — La joueuse roumaine de tennis Simona Halep, numéro 2 mondial, a été éliminée dans le second tour du tournoi de New Haven, aux Etats-Unis. La Slovaque Magdalena Rybarikova, numéro 68 dans la hiérarchie WTA, a obtenu une victoire surprenante — 2 – 6, 6 – 4, 6 – 3 dans le match contre Simona Halep. Dans la même compétition, le double formé par la Roumaine Monica Niculescu et la Française Caroline Garcia s’est qualifié dans les quarts de finale.




    Football – Le club champion de Roumanie, Steaua Bucarest, a vaincu mardi soir sur son propre terrain les Bulgares de Ludogoretz Razgrad, dans le match aller du barrage de la Ligue des champions. En cas de victoire dans le match retour de Sofia, la semaine prochaine, l’équipe roumaine jouera dans les groupes de la Ligue des champions. Si elle ne s’y qualifie pas, Steaua Bucarest sera inscrite dans les groupes de la Ligue Europa. Dans le cadre de cette dernière compétition, la Roumanie est représentée par Petrolul Ploiesti qui affrontera, jeudi, à domicile les Croates de Dinamo Zagreb et par Astra Giurgiu qui affrontera l’Olympique Lyonnais.

  • Jurnal românesc – 20.08.2014

    Jurnal românesc – 20.08.2014

    Vizita pe care premierul Victor Ponta o va efectua în Republica Moldova pe 27 august transmite un semnal clar de susţinere a acestei ţări şi a destinaţiei sale europene, a declarat ministrul român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean. Potrivit lui Corlăţean, această vizită va marca un moment istoric, întrucât, odată cu lansarea gazoductului Iaşi-Ungheni, va fi prima dată când Chişinăul va importa gaze şi din vest, nu numai din est. Ministrul român de Externe a anunţat, de asemenea, organizarea la Chişinău a reuniunii grupului de prieteni europeni ai Republicii Moldova, desfăşurată, de obicei, la Bruxelles, dar şi prezenţa la Bucureşti, în perioada 27-29 august, a miniştrilor de externe ai Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei, la Zilele Diplomaţiei Româneşti.



    La Eforie Nord, continuă reuniunea celor 200 de reprezentanţi ai comunităţilor româneşti de peste graniţe. Aceştia dezbat problemele cu care se confruntă românii din străinătate şi analizează modul în care-i pot ajuta autorităţile de la Bucureşti. Premierul Victor Ponta a apreciat că diaspora trebuie să promoveze ceea ce a numit faţa frumoasă a României şi nu să evoce problemele ei. La rândul lor, participanţii la reuniune au cerut politicienilor de la Bucureşti să nu mai lucreze la dezbinarea diasporei.



    Negocierile desfăşurate marţi la biroul din Tiraspol al Misiunii OSCE în Republica Moldova privind activitatea celor opt şcoli cu predare în limba română din regiunea transnistreană au fost constructive, existând garanţii că acestea vor activa în regim normal şi că nu vor apărea impedimente pentru începerea noului an de studii, au dat asigurări autorităţile de la Chişinău. Gheorghe Bălan, şeful Biroului de reintegrare în cadrul guvernului Republicii Moldova, a precizat că au fost discutate mai multe aspecte ţinând de buna funcţionare a şcolilor cu predare în limba română din regiunea separatistă, inclusiv probleme de ordin financiar. Şcolile cu predare în limba română din Transnistria riscau să nu mai poată funcţiona din cauza restanţelor la chiria clădirilor în care funcţionează. Pe fondul presiunilor exercitate de rusofili asupra profesorilor şi elevilor români, Înaltul Comisar pentru minorităţi naţionale al organizatiei, Astrid Thors, a subliniat că dreptul copiilor de a fi educaţi în limba maternă trebuie să fie pe deplin respectat, iar ei nu trebuie să devină victime ale disputelor politice.



    Secretarul de stat pentru afaceri strategice în MAE, Bogdan Aurescu, a vizitat marţi, la invitaţia părţii canadiene, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, personalul militar canadian şi aeronavele militare canadiene CF-18 dislocate în România. Extinderea cooperării militare bilaterale, precum şi derularea exerciţiilor comune de instruire şi antrenament au contribuit semnificativ la creşterea experienţei forţelor aeriene ale celor două state, precum şi a interoperabilităţii dintre acestea”, precizează un comunicat dat publicităţii la Bucureşti. Potrivit documentului, Bogdan Aurescu a reiterat importanţa strategică a frontierei estice a NATO şi a României şi a exprimat susţinerea Bucureştiului pentru un pachet concret de măsuri care să fie adoptat cu prilejul reuniunii la vârf a NATO din septembrie 2014, menit să consolideze apărarea colectivă şi securitatea Aliaţilor.

  • Efectele embargoului Rusiei asupra fructelor şi legumelor

    Efectele embargoului Rusiei asupra fructelor şi legumelor

    Prin recenta interzicere a importurilor de fructe şi legume provenind din Uniunea Europeană, ca răspuns la sancţiunile care le-au fost impuse pentru susţinerea separatiştilor pro-ruşi din Ucraina, autorităţile de la Moscova au adus serioase deservicii concetăţenilor lor. Sunt obligate, acum, să găsească soluţii pentru a compensa un deficit de 35% din consumul intern. Cât despre europeni, aceştia se repliază, căutând modalităţi de diminuare a pierderilor suferite de agricultori.



    Sectorul piersicilor şi al nectarinelor este, în mod deosebit, afectat, în condiţiile în care Uniunea produce, anual, 2,5 milioane de tone de piersici şi 1,2 milioane de tone de nectarine. Franţa, Italia, Spania şi Grecia sunt cei mai mari producători la nivel european. Pentru ele, dar şi pentru alte ţări producătoare, Bruxelles-ul a anunţat măsuri excepţionale de reducere a ofertei şi favorizare a cererii. Este vorba, între altele, de mărirea de la 5 la 10% a volumului de fructe care pot fi retrase de pe pieţe şi distribuite gratuit în spitale sau închisori, de pildă.



    Este un prim semnal” — a subliniat comisarul european pentru Agricultură, românul Dacian Cioloş, care a precizat că nu va ezita, dacă va fi necesar, să facă acelaşi lucru pentru sprijinirea şi altor sectoare dependente de exporturile către Rusia. România nu este afectată direct de blocajul impus de Moscova.



    Potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi, ar putea apărea, însă, efecte indirecte. “Noi nu exportam legume-fructe către piaţa din Rusia, deci nu asta ar fi problema. Singurul risc ar fi ca producţia din alte state ale Uniunii să vină în România şi atunci să se creeze o concurenţă pentru producţia internă.”



    Fermierii români constată, deja, o scădere a preţurilor pe piaţa autohtonă, în special la roşii şi castraveţi. Ei susţin că se află în imposibilitatea de a-şi mai valorifica producţia acestui an din cauza invaziei de produse destinate iniţial pieţei ruseşti.


    Cristi Rusu, directorul Asociaţiei Hortifruct: “Sunt afectate culturile de tomate şi castraveţi, prin blocaje de piaţă. Cantităţi cuantificate la câteva sute de mii de tone şi aproximativ 500 de milioane de euro, ce trebuiau să ia calea Federaţiei Ruse, în momentul de faţă sunt orientate către ţările comunităţii europene, inclusiv către România, fapt pentru care sunt scăderi de preţuri la legume între 50 şi 70%.”



    În Republica Moldova vecină, stoparea importurilor de fructe şi legume, atât proaspete, cât şi conservate, îşi face mai puternic simţite urmările. Sancţionat sever de Moscova pentru decizia sa de apropiere de Uniunea Europeană, fostul stat ex-sovietic, majoritar românofon, cel mai sărac din Europa, ar putea înregistra, în acest an, pierderi de aproximativ 70 de milioane de dolari, în ciuda ajutorului oferit de România sau a dublării cotelor pentru piaţa comunitară.

  • Eveniment teatral de excepție

    La București și Chișinău, se prefigurează un eveniment cultural de excepție: doua teatre naționale, I.L Caragiale din București și Mihai Eminescu din Chișinău își vor deschide, anul acesta, stagiunile în deplasare, la frații și surorile de dincolo și de dincoace de Prut. Cunoscutul actor, regizor și director al Naționalului din Rep Moldova, Petru Hadârcă este, acum, în prim-planul ediției, la Reporter RRI.



  • Jurnal românesc – 30.07.2014

    Jurnal românesc – 30.07.2014

    Pentru românii care trăiesc astăzi departe de ţară, această zi deosebită trebuie să reprezinte un moment de reculegere şi de simbolică întoarcere acasă — afirmă, într-un mesaj difuzat, luni, de ziua Imnului Naţional, ministrul de Externe, Titus Corlăţean. El apreciază că acordurile Imnului reverberează în mod special pentru compatrioţii noştri aflaţi departe de casă, iar pentru diplomaţia românească acesta este un moment cu profundă încărcătură emoţională, dedicat coeziunii şi unităţii comunităţilor româneşti din străinătate, pentru conservarea şi consolidarea identităţii naţionale a tuturor românilor, oriunde s-ar afla.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, i-a asigurat pe tinerii participanţi la proiectul “Tabără de cultură şi civilizaţie românească” că autorităţile de la Bucureşti nu i-au uitat şi că sunt în permanentă legătură cu consulatele şi ambasadele din ţările în care există comunităţi istorice româneşti. “Aici sau acolo sunteţi, de fapt, acasă” – le-a spus ministrul celor 27 de elevi, studenţi şi profesori din nordul Croaţiei – comunitatea românilor băieşi – şi din Ucraina — regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia, veniţi la Bucureşti.



    Etnicii români din nordul Bucovinei au avertizat ca vor bloca din nou şoselele din jurul Cernăuţiului şi că vor rămâne in stradă până vor primi garanţii scrise ca nu vor fi trimişi să lupte contra secesioniştilor pro-rusi din estul Ucrainei. Declanşate săptămâna trecută, protestele survin după ce sute de tineri români din regiune au primit ordine de încorporare, care vizează nu doar bărbaţi, ci şi fete care au studii medicale. La Bucuresti, ministerul de Externe a anunţat că urmăreşte îndeaproape situaţia, despre care a spus ca generează îngrijorarea opiniei publice din România. Aşteptarea părţii române, precizeaza ministerul, este ca procedurile de încorporare să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice.



    Comisia Europeană a anunţat pachetul anual de sprijin pentru Republica Moldova, în valoare de 101 milioane de euro. Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, banii vor fi folosiţi pentru a ajuta instituţiile publice, cetăţenii şi mediul de afaceri să profite de beneficiile şi oportunităţile pe care le oferă recent semnatele Acorduri de asociere şi liber schimb dintre Chişinău şi Uniunea Europeană. Banii vor fi alocaţi pentru sprijinirea reformei în domeniul finanţelor publice şi, respective, pentru agricultură şi dezvoltare rurală.



    Ministerul de Externe de la Bucureşti informează cetăţenii români care se află sau care intenţionează să călătorească în vestul Africii cu privire la riscul de infestare cu febră virală hemoragică (produsă de virusul Ebola). Cele mai multe cazuri, confirmate prin analize de laborator, au fost înregistrate în Guineea-Conakry, Liberia şi Sierra Leone. Ministerul avertizează că nu există nici vaccin, nici tratament eficient împotriva virusului Ebola, iar majoritatea cazurilor de infestare se soldează cu decese. De aceea, li se recomandă cetăţenilor români să evite, pe cât posibil, călătoriile în zonele afectate de epidemie, iar celor aflaţi deja pe teritoriul statelor afectate să urmărească mesajele emise de autorităţile locale şi să respecte regulile de conduită şi de igienă recomandate.



    Tot ministerul de Externe informează cetăţenii români care doresc să călătorească în Portugalia că piloţii companiei aeriene portugheze TAP au anunţat declanşarea unei greve pentru data de 9 august 2014. Ministerul recomandă cetăţenilor români care au programate zboruri la acea dată să contacteze reprezentanţii companiilor de turism sau companiile aeriene pentru reprogramarea călătoriei sau pentru identificarea unei alternative de deplasare.

  • Republica Moldova şi Ucraina, în atenţia Europei

    Republica Moldova şi Ucraina, în atenţia Europei

    La sfârşitul lunii trecute, Republica Moldova, Georgia şi Ucraina mai făceau un pas pe traseul integrării lor europene, semnând, la Bruxelles, acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE, respectiv partea economică a documentului bilateral în cazul Kievului.


    Acordurile au fost definite drept istorice de către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, care a avertizat, însă, că succesul lor depinde de continuarea de către cele trei state ex-sovietice a reformelor care să le apropie de modul de viaţă european din punct de vedere politic, economic şi cultural.



    Susţinătoare fără rezerve a demersurilor europene ale statelor amintite, România a devenit, între timp, primul stat membru al UE care a finalizat procedura de ratificare a acordurilor de asociere amintite. Extinderea UE către regiunea Europei de Sud-Est trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pe agenda Uniunii, inclusiv după stabilirea noii configuraţii instituţionale la nivel UE, în procesul de constituire a viitoarei Comisii, precum şi în definirea agendei de priorităţi a Uniunii pentru următorii ani”, a apreciat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Dubrovnik, la conferinţa “Croaţia forum”, ministrul român de externe Titus Corlăţean.



    Cu atât mai mult este necesară promovarea extinderii către sud-estul Europei, consideră Corlăţean, în contextul tendinţelor eurofobe şi eurosceptice. Centrată pe procesul de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest, conferinţa a reunit înalţi oficiali europeni, miniştri de externe din statele membre UE şi din ţările vizate de politica de extindere, alături de invitaţi din China, Japonia, SUA şi Noua Zeelandă.


    “Extinderea a avut şi va continua să aibă un rol major în afirmarea relevanţei UE ca actor global”, a afirmat şeful diplomaţiei de la Bucureşti în alocuţiunea sa, scoţând în evidenţă beneficiile incontestabile aduse de către extindere statelor membre, Uniunii în ansamblul său, cât şi noilor state care aderă.



    România reprezintă un exemplu de succes al politicii de extindere, inclusiv în contextul performanţelor economice înregistrate în ultimii ani, a subliniat ministrul român, amintind că indicatorii macroeconomici ai Bucureştiului ilustrează o creştere economică sustenabilă şi îndeplinirea criteriilor europene de disciplină financiară.



    Ratificarea de către România a acordului de asociere dintre Ucraina şi UE a fost apreciată, pe de altă parte, şi de către liderul de la Kiev. Într-o convorbire telefonică, preşedintele Petro Poroşenko i-a mulţumit şefului statului român pentru susţinerea acordată ţării sale, iar Traian Băsescu a precizat că România, dar şi minorităţile române din Ucraina, susţin integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi eforturile preşedintelui Petro Poroşenko, privind reglementarea conflictului din Estul Ucrainei.

  • UE: il capo della diplomazia romena a Croatia Forum

    UE: il capo della diplomazia romena a Croatia Forum

    A fine giugno, la Moldova (a maggioranza romenofona), la Georgia e l’Ucraina compivano un altro passo sulla strada dell’integrazione europea, firmando a Bruxelles gli Accordi di associazione e libero scambio con l’Unione. Un momento definito come storico dal presidente della Commissione Europea, Josè Manuel Barroso, il quale ha ammonito, però, che il loro successo dipende dalla continuazione delle riforme nei tre stati ex sovietici, per avvicinarsi agli standard politici, economici e culturali europei.



    Sostenitrice senza riserbi degli iter europei di questi Paesi, la Romania è diventata il primo stato dell’UE ad aver ratificato gli accordi. “L’allargamento dell’UE verso il sud-est europeo deve continuare a rappresentare una priorità sull’agenda comunitaria, anche dopo l’insediamento della nuova configurazione istituzionale dell’Unione, nella costituzione della futura Commissione, nonchè nel definire l’agenda di priorità dell’Unione per i prossimi anni”, ha dichiarato il capo della diplomazia romena, intervenendo nel fine settimana al Croazia Forum svoltosi a a Ragusa.



    La promozione dell’allargamento al sud-est europeo è necessaria ora più che mai, alla luce delle tendenze eurofobe ed euroscettiche, ha aggiunto il ministro. Incentrata sul processo di integrazione europea degli stati dei Balcani Occidentali, la conferenza ha riunito alte cariche europee, ministri degli Esteri degli stati comunitari e dei Paesi interessati alla politica di allargamento, accanto a ospiti di Cina, Giappone, USA e Nuova Zelanda.



    “L’allargamento ha svolto e continuerà a svolgere un ruolo notevole nell’affermazione della rilevanza dell’UE come attore globale”, ha dichiarato il capo della diplomazia di Bucarest, mettendo in risalto i benefici incontestabili portati dall’allargamento agli stati membri, all’Unione nel suo insieme, nonchè alle new entry.



    La Romania rappresenta un esempio di successo della politica di allargamento, anche alla luce delle performance economiche registrate negli ultimi anni, ha sottolineato il ministro romeno, ricordando che gli indici macroeconomici di Bucarest illustrano una crescita sostenibile e l’adempimento dei criteri europei di disciplina finanziaria.



    Intanto, il presidente ucraino Petro Poroshenko ha espresso apprezzamenti per la ratifica dell’Accordo di associazione del suo Paese all’UE da parte della Romania. In una conversazione telefonica con il collega romeno Traian Basescu, Poroshenko ha ringraziato per il sostegno al suo Paese. Da parte sua, Traian Basescu ha precisato che la Romania e la minoranza romena in Ucraina sostengono l’integrità territoriale di questo stato, nonchè gli sforzi del presidente Petro Poroshenko per la soluzione del conflitto nell’est del Paese.

  • Cine este Republica Moldova?

    Cine este Republica Moldova?

    Republica Moldova a făcut un pas uriaş pe drumul său european şi, cu acte în regulă, pregăteşte integrarea în organizaţia comunitară a bătrânului continent. Desigur, vorbim de asociere şi nu, încă, de aderare, dar este fără îndoială un mare progres al tinerei republici fost sovietice, un succes esenţial pentru care trebuie felicitaţi decidenţii de la Chişinău şi cetăţenii moldoveni. Mai ales că această opţiune vine în condiţii extrem de dure, cu evoluţii rapide şi violente. Când Ucraina vecină, cu care Republica Moldova are cea mai lungă frontieră, a decis şi ea că va merge pe calea europeană, Rusia i-a luat, pur şi simplu, o parte din teritoriu, peninsula Crimeea, şi secesiunea armată şi sângeroasă a cuprins Estul de lângă Rusia. Republica Moldova însăşi s-a confruntat cu acest gen de sancţiune ce se iscă atunci când ţara vrea să evolueze independent.



    În 1990, când moldovenii îşi afirmau identitatea naţională, cerându-şi dreptul la limbă, alfabet, cultură şi istorie, în Estul de dincolo de Nistru a fost lansată o secesiune susţinută de-a dreptul cu tancul de Armata Roşie. Şi în prezent, Transnistria este un conflict îngheţat, adică un spaţiu care evoluează după propriile reguli, susţinut de Moscova, o parte a Republicii Moldova scoasă cu forţa de sub juridiscţia centrală. Reacţiunea cripto-comunistă, sovietic nostalgică şi pro-rusă se reactivează de câte ori Republica Moldova îşi cere dreptul la decizii proprii şi a promis că şi în cazul demersului european va acţiona pentru a schimba această orientare cu una pro-rusă, estică. Istoric, prezenţa acestui spaţiu românesc în sfera de interes insistent al Rusiei este un şir de abuzuri şi rapturi, cu foarfeca pe hartă.



    Prima dată, în 1812, Rusia, ajunsă până la Nistrul Moldovei, impune Turciei un act prin care aceasta îi cedează un teritoriu care nu îi aparţinea. Era jumătate din principatul Moldovei, partea dintre Nistru şi Prut, de la Marea Neagră până în codrii nordici ai Orheiului, cunoscută sub numele de Basarabia. Acest nume a fost preluat şi de gubernia rusească impusă în acest spaţiu. În 1918, la prăbuşirea imperiilor europene, inclusiv a celui ţarist, Basarabia şi basarabenii au ales să se alipească la regatul României, chiar înainte ca ardelenii şi bucovinenii să aibă ocazia să o facă.



    În 1940, Stalin reuşeşte să răzbune această opţiune democratică a basarabenilor şi rupe din nou Basarabia din spaţiul său firesc, cel al naţiei române. Atunci, machiavelicul specialist sovietic în probleme naţionale, sângerosul dictator Stalin, a dat României un ultimatum pe care l-a grăbit cu ocuparea rapidă a Basarabiei. Cu acelaşi creion nervos cu care a luat Basarabia de la România, a amputat acest spaţiu, hăcuind teritorii, vieţi şi destine.



    În 1991, fosta Republică Sovietică îşi proclamă independenţa, primind din Est o insurecţie secesionistă. De aproape un sfert de secol, Republica Moldova luptă pentru fiecare pas pe care îl face în consolidarea independenţei, pentru modernizare şi dezvoltare, pentru integrarea în sistemul democraţiilor occidentale.



    Toate aceste sacrificii şi eforturi sunt recunoscute prin semnarea Asocierii la Uniunea Europeană, iar de aici încolo, ştim foarte bine, aderarea deplină şi funcţională va fi pregătită printr-un efort comun, european.

  • Retrospectiva săptămânii 29.06 – 5.07.2014

    Retrospectiva săptămânii 29.06 – 5.07.2014

    Romania ratifică acordul de asociere semnat de Rep. Moldova cu UE




    România demonstrează, din nou, că face tot ce depinde de ea ca să netezească traseul european al Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). Parlamentul României este primul for legislativ din ţările comunitare care a finalizat procesul de ratificare a acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană semnate, săptămâna trecută, la Bruxelles, de Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Cele doua camere al Parlamentului de la Bucureşti, reunite separat, au votat, cu majorităţi covârşitoare, documentele. Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a salutat rapida ratificare a acordurilor, apreciind că ea dovedeşte angajamentul solid şi constant al Bucureştiului pentru parcursul european al celor trei state partenere, precum şi faţă de aspiraţiile lor legitime de integrare europeană deplină. El s-a referit şi la beneficiile pe care Rep.Moldova le va avea în plan economic, în condiţiile în care fosta republică sovietică este cea mai pauperă din Europa. Titus Corlăţean: ”Se estimează, pe baza evaluărilor Comisiei Europene, că, în următorii ani, PIB-ul Republicii Moldova va avea o creştere medie anuală de 5,4%. Este o creştere importantă, într-o ţară al cărei nivel economic îl cunoaştem, este încă modest. Se va oferi platforma unei creşteri substanţiale a exporturilor moldoveneşti pe piaţa UE, o creştere de aproximativ 16%, şi vor fi consecinţe în planul puterii de cumpărare în Republica Moldova”. Despre consensul Putere-Opoziţie — rar, în genere, în politica românească – pe tema ratificării a vorbit liderul PDL (opoziţia de centru-dreapta), Vasile Blaga: ”De fiecare dată clasa politică românească, indiferent de ceea ce ne desparte, a fost de aceeaşi parte a baricadei când a fost vorba despre interesele României, despre interesele fraţilor noştri de peste Prut”. Acordul de asociere a fost ratificat si de Parlamentul de Chişinău, în ciuda opoziţiei comuniştilor filoruşi.





    Ziua naţională a SUA, la Bucureşti



    Pentru România, parteneriatul strategic cu SUA a fost, este şi va fi foarte important, a declarat premierul Victor Ponta, invitat la recepţia oferită, cu ocazia Zilei naţionale a SUA, de reprezentanţa diplomatică americană la Bucureşti. Premierul Ponta a mai spus ca administraţia americană trimite societăţii româneşti mesaje apreciate privind importanţa statului de drept si a combaterii corupţiei. Despre lupta împotriva corupţiei, altminteri, un subiect omniprezent în discursul oficialilor americani care au vizitat, recent, România, a vorbit şi însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite la Bucureşti, Duane Butcher. România a înregistrat progrese extraordinare în lupta anticorupţie, în asigurarea existenţei unor instituţii independente şi pentru crearea unei societăţi în care toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, a afirmat diplomatul american.




    Electrica, la bursă



    Acţiunile Electrica – companie care se ocupă cu distribuţia energiei electrice în România — sunt tranzacţionate, de vineri, la bursele de la Bucureşti şi Londra. Pentru cele 51% din acţiunile listate, Statul român, care, astfel, rămâne cu 49% din acţiuni, a obţinut circa 450 de milioane de euro, bani care vor rămâne în conturile companiei, ca bază financiară pentru viitoarele investiţii. Este pentru prima oară când o companie de stat este privatizată prin intermediul pieţei de capital. Pe modelul Electrica, Guvernul de la Bucureşti a anunţat, prin ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, că ia în calcul privatizarea altor mari companii, cum sunt Complexul Energetic Oltenia sau Hidroelectrica. În schimb, o altă mare companie de stat, CFR Marfă, a confirmat că 2.500 de angajaţi, consideraţi personal excedentar, vor fi disponibilizaţi. Procesul de restructurare, susţine conducerea CFR Marfă, este o măsură obligatorie pentru creşterea competitivităţii companiei.




    Parlamentul dă undă verde reducerii CAS



    Proiectul Guvernului României de reducere a contribuţiei la asigurările sociale (CAS) cu 5% pentru angajator a fost adoptat, cu unanimitate, de Camera Deputaţilor, ca for decizional. Potrivit Guvernului, reducerea CAS, care ar urma să intre în vigoare la 1 octombrie, va stimula mediul de afaceri şi va favoriza crearea de noi locuri de muncă. Creditorii externi ai României — FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială — şi marile confederaţii sindicale din ţară nu sunt de acord cu aplicarea acestei măsuri.




    Halep, în semifinale la Wimbledon



    Cea mai bună jucătoare romană de tenis, Simona Halep, numarul trei mondial, a ajuns până în semifinalele turneului de la Wimbledon, al treilea de Mare Şlem al anului. În penultimul act, ea a fost învinsă, cu 7-6, 6-2, de Eugenie Bouchard (Canada), pe fondul unei accidentări intervenite în timpul partidei. În cazul în care ar fi pătruns în finala de la Wimbledon, Halep urca pe locul doi în ierarhia mondială. La precedentul turneu de Mare Şlem, Roland Garros, Halep a reuşit să ajungă până în finală, pe care a pierdut-o în faţa rusoaicei Maria Şarapova.

  • Republica Moldova, România, Europa

    Pe 27 august 1991, exact în ziua în care, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova, Republica Moldova îşi proclama independenţa faţă de Uniunea Sovietică, România era prima ţară din lume care recunoştea statalitatea noului său vecin. Un sfert de secol mai târziu, în virtutea aceleiaşi comuniuni de limbă, istorie, cultură şi destin, Bucureştiul este prima dintre capitalele celor 28 de state membre ale Uniunii Europene ce ratifică acordul de asociere a Chişinăului cu spaţiul comunitar.



    Camera Deputaţilor a adoptat documentul în cvasiunanimitate. De stânga sau de dreapta, la putere sau în opoziţie, politicienii români califică drept istorică revenirea pe orbita Europei civilizate a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de sovietici în 1940, în urma unui ultimatum.



    Ministrul de Externe, social-democratul Titus Corlăţean: “Acest acord include în mod firesc o componentă politică de asociere, reprezintă un pas înainte faţă de acordul anterior de cooperare între Republica Moldova şi UE, dar conţine în egală măsură un fundament solid pentru o viitoare integrare a Republicii Moldova în UE.”



    Născut în fosta Uniune Sovietică şi ales, ca reprezentant al dreptei populare, în Parlamentul de la Bucureşti de cetăţenii români din Republica Moldova, deputatul Eugen Tomac subliniază că apropierea Chişinăului de Bruxelles e şi rezultatul sprijinului consecvent al României: “Faptul că ratificăm Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE reprezintă extrem de mult pentru românii de dincolo de Prut. Semnarea acordului de asociere la UE a Republicii Moldova înseamnă o ruptură definitivă de influenţa Rusiei şi un prim proces de regăsire a naţiunii române sub acelaşi steag al UE.”



    Simultan cu Legislativul de la Bucureşti, în Parlamentul Republicii Moldova deputaţii votau, la rându-le, ratificarea acordului. Boicotat de opoziţia pro-moscovită, comunistă şi socialistă – care ameninţă că, dacă va reveni la putere după alegerile din toamnă, va întoarce ţara către Rusia – votul a fost, în schimb, salutat de mii de oameni adunaţi în faţa clădirii.



    În numele majorităţii pro-occidentale, preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a sancţionat îndărătnicia comuniştilor: “Opoziţia nu are niciun motiv obiectiv să voteze împotriva ratificării. Nu există nicio explicaţie serioasă pentru a vota împotriva modernizării ţării tale şi împotriva intereselor moldovenilor. Campania electorală nu trebuie să întunece mintea nimănui. Interesele electorale trebuie să coincidă cu aşteptările oamenilor, nu să fie împotriva lor.”



    Promotor neobosit al căii europene, premierul Iurie Leancă susţine şi el că asocierea la Uniune e, pentru Chişinău, cel mai important punct de cotitură după proclamarea independenţei.

  • Jurnal românesc – 1.07.2014

    Jurnal românesc – 1.07.2014

    Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu l-a primit luni, la sediul MAE, pe profesorul canadian de origine română, Aurel Braun, de la catedra de relaţii internaţionale şi ştiinţe politice a Universităţii din Toronto. Cu acest prilej, a fost realizat un schimb de vederi asupra evoluţiilor din vecinătatea imediată a României, cu accent asupra situaţiei de securitate din regiune şi implicaţiilor acesteia asupra României şi statelor partenere din regiunea Mării Negre. Bogdan Aurescu a subliniat importanţa deosebită pe care România o acordă eliminării, într-un orizont de timp cât mai apropiat, a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în Canada. Profesorul Braun este autorul unui număr important de volume în domeniul studiilor de securitate, comunismului şi tranziţiilor din Europa Centrală şi de Est.



    Bogdan Aurescu a avut, tot luni, o întrevedere cu co-preşedintele Grupului de prieteni pentru România din Congresul SUA, Loretta Sanchez, căreia i-a solicitat să susţină adoptarea, cu celeritate, a legislaţiei care să facă posibilă includerea României în programul Visa Waiver. Potrivit unui comunicat al MAE, Bogdan Aurescu a prezentat progresele înregistrate de România în îndeplinirea criteriilor prevăzute de legislaţia SUA şi a reiterat aşteptările autorităţilor de la Bucureşti şi ale cetăţenilor români privind materializarea, cât mai curând posibil, a perspectivei călătoriilor fără vize în SUA. Secretarul de stat a subliniat, de asemenea, importanţa desemnării unui nou ambasador al SUA la Bucureşti, cât mai curând posibil.



    Românii din Spania formează cel mai numeros colectiv de străini, deşi numărul lor a scăzut cu peste 5% în decursul ultimului an, pe fondul reducerii generale a numărului străinilor rezidenţi în ţara iberică, potrivit datelor Institutului Spaniol de Statistică. Numărul românilor din Spania se ridica, la 1 ianuarie 2014, la 730.340 persoane. La nivelul întregii ţări, numărul străinilor a scăzut cu 7,82%, în ultimul an. După români, cei mai numeroşi străini stabiliţi în Spania sunt marocanii, englezii şi ecuadorienii. La 1 ianuarie 2014, Spania avea o populaţie totală de 46.507.760 locuitori.



    Institutul Cultural Român din Bruxelles salută semnarea acordului de asociere UE-Republica Moldova, pe 27 iunie. Într-un comunicat, se precizează că ICR a iniţiat, în 2010, o strategie pentru sprijinirea vocaţiei europene a Rep Moldova şi a integrării sale în spaţiul cultural al UE. În preajma fiecărei Zile Naţionale a României, au fost organizate concerte de mare anvergură cu artişti de pe ambele maluri ale Prutului. Muzicieni din Chişinău au urcat pe scenele unor prestigioase festivaluri din Bruxelles, Bruges şi Strasbourg. Scriitori din Rep Moldova au participat la târguri de carte si festivaluri literare în Belgia, alţii au fost incluşi în numerele speciale dedicate literaturii române de reviste literare neerlandofone. Istorici şi politologi au explorat istoria mai veche sau recentă a acestui spaţiu. Cu sprijinul ICR Bruxelles, ambasada Rep Moldova în Belgia a devenit membru asociat al reţelei EUNIC a institutelor culturale naţionale din ţări UE la Bruxelles, iar poetul Vasile Gârneţ va reprezenta, în premieră, în septembrie, lirica basarabeană, în cadrul proiectului Transpoesie.