Radio România Internațional

Tag: Natura 2000

  • Legea europeană pentru refacerea naturii

    Legea europeană pentru refacerea naturii

    Conservarea și, mai ales,
    refacerea ecosistemelor din Uniune reprezintă o prioritate pentru instituțiile
    europene, în condiiițle în care efectele schimbărilor climatice sunt tot mai
    vizibile. Negociatorii Parlamentului și Consiliului European au ajuns recent la
    un acord politic provizoriu cu privire la Legea europeană pentru refacerea
    naturii. Colegislatorii au convenit asupra unui obiectiv european
    de refacere a cel puțin 30% din suprafețele terestre și 30% din zonele maritime
    până în anul 2030.


    În continuare, statele membre trebuie să restabilească
    60 % dintre ecosisteme până în 2040 și 90% până în anul 2050. În conformitate cu poziția Parlamentului, statele
    membre ar trebui să acorde prioritate zonelor din situri Natura 2000 până în
    2030. Natura 2000 este o reţea de arii protejate şi a fost înfiinţată în scopul
    protejării şi conservării speciilor şi habitatelor de pe teritoriul Uniunii
    Europene.


    După negocierea legii
    privind refacerea naturii, europarlamentarul Pascal Canfin, din Grupul Renew,
    președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a
    Parlamentului European, a declarat :

    Tocmai am încheiat negocierea, avem o
    înțelegere pe legea refacerii naturii. Este prima lege din Europa care, nu
    numai că va proteja natura, ci și o va reface pentru că noi știm că pierdem, în
    fiecare an, o mulțime de specii și habitate în Europa. Trebuie să contracarăm
    acest lucru, trebuie să refacem natura, ceea ce desigur este bine pentru natură,
    dar și pentru noi. Deoarece suntem dependenți de natură, noi avem nevoie de
    natură pentru a prospera, ceea ce nu se îmtâmplă acum. Cu această lege
    lucrurile vor fi mai bune.


    Comisia
    Europeană a salutat acordul provizoriu la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul. Odată
    adoptată și aplicată în statele membre ale UE, legea va reprezenta o
    contribuție cheie la atingerea neutralității climatice până în 2050 și la creșterea
    rezistenței Europei la efectele schimbărilor climatice. Statele membre vor elabora planuri naționale, cu nevoi și măsuri de
    restaurare adaptate contextului local și un calendar pentru implementarea
    acestora. Statele membre vor dezvolta aceste planuri implicând comunitățile
    locale și societatea civilă.


    Parlamentul European și Consiliul vor
    trebui să adopte noul regulament. Odată realizat acest lucru, acesta va intra
    în vigoare la 20 de zile de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii
    Europene. Statele membre vor trebui apoi să prezinte Comisiei primul plan de
    refacere a naturii în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a legii.


  • A new Forestry Code under debate

    A new Forestry Code under debate

    A new Forestry Code has been launched for public consultation in Romania, and the Minister of Environment, Water and Forests, Mircea Fechet, has voiced hope that, once submitted to the Romanian Parliament, this autumn, the bill will generate a very good quality normative act , which will not only save Romania from infringements related to forests, but also combat other things, such as the theft of wood.



    Together with this bill, the Criminal Code will also be amended, stipulating punishments of up to five years in prison for false declarations regarding the transport of wood material. Among the most important provisions of the new Forestry Code is the fact that clear cutting will be prohibited in almost half of the country’s forest area, after, until now, they were prohibited only in National Parks.




    The ban will also be extended in Natural Parks, but also in all Natura 2000 sites.

    Mircea Fechet: Today, clear cutting is prohibited in approximately 5% of Romania’s forested area, and under the new Forestry Code bill that we are discussing now, this prohibition will apply to an area that will be close to 50% of the entire forested area in Romania. A second novelty that I would like to present to you refers to the fact that the new Forestry Code will allow the State to take over the afforestation of lands that were, in the past, deforested and later abandoned by the owners.



    The new Forestry Code also establishes the legal framework for the digital fight against illegal forest cutting and the perpetrators behind it. At the same time, the forest owner is granted the right to alternative security solutions, given that forest security is mandatory by law. Also, the communities critically dependent on the forest will be established and prioritised in access to forest resources, and between 5 and 20% of the revenues of the state-owned and private forestry companies from the sale of wood will end up in the form of investments in the construction of forest roads and wood stores.The National Forestry Council will be established, with the role of an ethical and technical filter in the forestry field, all forest owners in Romania will be included in the National Forestry Register, and a National Catalog of Ecosystems with high conservation value will be drawn up.



    Also, a new concept will be implemented, that of aging islands. These are mechanism by means of which forest areas of at least 0.1 ha, with a great role in maintaining biodiversity, will be protected from cutting. Despite all these advantages, there are, however, voices that claim that the bill risks leading to the liberalisation of cuttings, a fact that would legalise, in the coming years, the exploitation of a volume of wood of over 100 million cubic meters. (MI)

  • Evaluarea implementării politicilor de mediu în UE

    Evaluarea implementării politicilor de mediu în UE

    Evaluarea
    implementării politicilor de mediu (EIR) reprezintă un instrument de raportare
    periodică în cadrul UE. Pe baza a 27 de rapoarte individuale de țară care arată
    stadiul actual al implementării legislației UE în domeniul mediului se
    analizează astfel cât de bine protejează guvernele UE calitatea aerului pe care
    îl respiră cetățenii, apa pe care o beau și natura de care se bucură. În plus,
    revizuirea stabilește acțiuni prioritare de îmbunătățire în fiecare stat
    membru.


    Concluziile
    evaluării ne arată că biodiversitatea în UE continuă să scadă. În plus, unele
    dintre habitatele evaluate ca fiind în starea cea mai proastă din UE sunt pășunile
    seminaturale şi mlaștinile. Pădurile sunt supuse unei presiuni uriașe și
    majoritatea statelor membre trebuie încă să accelereze eforturile pentru a-și
    finaliza rețelele Natura 2000.


    Virginijus Sinkevičius, comisarul
    european pentru mediu, a declarat:

    Astăzi, Comisia a adoptat cel de-al treilea ciclu al revizuirii implementării politicilor
    de mediu. Ultima dată când acest tip de
    revizuire a fost prezentat era în aprilie­ 2019 așa că, practic, chiar înainte
    de Pactul Verde european. De atunci, desigur, multe s-au schimbat, am ales o
    nouă cale de creștere a economiei noastre în curs de dezvoltare. Independența
    noastră față de combustibilii fosili a crescut, această nouă cale se referă la
    salvarea naturii, construirea unui mediu mai bun pentru cetățenii noștri,
    sănătatea lor și generațiile viitoare. Dar nu este suficient să alegem calea,
    trebuie să o şi parcurgem. Implementarea a ceea ce s-a hotărât la Bruxelles
    este la fel de importantă ca și decizia în sine și, probabil, în prezent,
    implementarea este cuvântul cheie. Punerea în aplicare a politicii de mediu a
    UE și a legii sunt esențiale pentru un mediu sănătos care este necesar pentru
    dezvoltare a unei societăți sănătoase și viabile, care să mențină condiții de
    concurență echitabile pentru operatorii economici și o economie înfloritoare pe
    termen lung.

    Prin urmare, este esențial să se depășească limita dintre ceea ce
    se decide la nivelul uniunii și ceea ce este implementat efectiv pe teren. Într-un
    moment în care Europa se străduiește să fie primul continent neutru din punct
    de vedere climatic, cea mai slabă verigă are un impact asupra performanței UE
    în ansamblu. Astfel această analiză oferă o imagine de ansamblu asupra
    performanței fiecărui stat membru în implementarea obiectivelor de politică convenite
    existente și a obligațiilor esențiale stabilite în legislația de mediu a UE,
    stabileşte o diagnozăa ceea ce
    funcționează și a ceea ce mai rămâne de făcut.


    Toate statele
    membre au de aplicat legislaţia de mediu şi pentru a putea garanta siguranţa
    alimentară pe termen lung. Iar comisarul Sinkevičius a precizat că acţiunea
    este mai puţin costisitoare decât inacţiunea, costurile neconforme ridicându-se
    la în jur de 55 de miliarde de euro pe an. Douăsprezece dintre statele membre
    se află în prezent în procedură de infringement pe teme ecologice.


  • Experiențe autentice în județul Timiș

    Experiențe autentice în județul Timiș

    Patrimoniul cultural local al zonei Otelec, din județul
    Timiș, ca popas perfect între plimbările cu bicicleta pe malurile Begăi, este
    valorificat începând din septembrie, odată cu deschiderea temporară a punctului
    de trecere a frontierei cu Serbia, când mulți turiști au fost așteptați să
    călătorească pe pista de biciclete dintre România și țara vecină. Prin această
    comună, la fel ca prin multe altele, s-au perindat o serie de etnii care au
    marcat existența localității și au conturat imaginea diversa a județului Timiș.
    Este vorba atât de germani, cât și de maghiari, o comunitate foarte bine
    reprezentată în continuare. Astfel, comuna are o serie de oferte care, din
    punct de vedere turistic, sunt extraordinar de atrăgătoare, iar Asociația
    pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș își dorește să le
    pună în lumină, spune Delia Barbu, directoare executivă.

    Aș
    începe, în primul rând, cu școala veche. Aceasta reprezintă astăzi o clădire
    realizată, de altfel, din pământ, după o anumită tehnică specifică locului.
    Membrii comunității au renovat-o și au reconfigurat o sală veche de clasă
    realizând mici expoziții în interior, iar școala reprezintă în sine și un
    obiectiv turistic prin prisma arhitecturii de pământ specifică Banatului. În
    acest sens, colaborăm foarte bine cu Terapia, Asociația TERRApia și Regio
    Earth, asociații prin intermediul cărora dorim să introducem acest obiectiv
    turistic pe un traseu al caselor de pământ din județul Timiș. Este un traseu pe
    care să-l promovăm și la nivel internațional.


    Școala veche este și un centru cultural în care pot fi
    organizate activități, este o clădire vie, completează Delia Barbu, directoare
    executivă la Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul
    Timiș. Tot în zonă, există o rezervație Natura 2000. Pune în lumină importanța promovării și protejării vânturelului de seară, o
    pasăre care cuibărește în această zonă a Banatului. Un alt obiectiv turistic pe
    care îl puteți întâlni în zonă și care reprezintă, de fapt, promotorul acestei
    promovări este pista de biciclete care leagă Timișoara de Republica Serbia.
    Este cea mai mare pistă de biciclete din România și care, iată, acum se
    deschide și ne oferă nouă prilejul de a pune încă o dată în lumină această
    localitate aflată la capătul țării, aproape de granița cu Republica Serbia. Mai
    sunt și alte lucruri de vizitat în comună, pentru că și din punct de vedere al
    serviciilor, industria ospitalității, puteți găsi o parte extraordinar de
    interesante, de exotice chiar. Există o locație cu piscina foarte bine
    aranjată. Există între membrii comunității maghiare, o familie care duce mai
    departe tradițiile culinare și care poate fi vizitată prin anunț în prealabil
    pentru grupuri de cicloturiști sau de alte grupuri care ajung acolo.


    Acest produs turistic privind comuna Otelec, aflată la
    capătul țării, este un motiv în plus de a promova cicloturismul, pe de o parte,
    pe această pistă de biciclete, dar și ca formă de călătorie în proximitatea
    orașului Timișoara. Delia Barbu. Prin acordul de parteneriat
    pe care asociația noastră l-a semnat alături de Consiliul Județean Timiș și
    Administrația Bazinală de Apă Banat, ne propunem promovarea acestor destinații
    aflate de-a lungul râului Bega, pentru că, din Timișoara, plecând spre graniță,
    mai sunt o serie de puncte, dacă vreți, de atracție. unde turiștii se pot opri,
    unde cicloturiștii pot face un popas. În acest sens, chiar în săptămânile care
    urmează, Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș va lansa o
    hartă a acestor destinații create de industria ospitalității. Sunt popasuri în
    care cicloturiștii pot desfășura diferite activități și vom reveni cu amănunte
    legate acest nou produs.


    Iată, așadar, o
    destinație turistică în continuă dezvoltare, în care turismul cultural și cel
    activ se împletesc armonios.


  • Comisia solicită o mai bună aplicare a normelor de mediu ale UE

    Comisia solicită o mai bună aplicare a normelor de mediu ale UE

    – Biodiversitatea: este în continuă scădere. Pajiștile seminaturale, turbăriile și mlaștinile sunt foarte degradate. Pădurile sunt supuse unei presiuni uriașe, iar majoritatea statelor membre trebuie să accelereze eforturile de finalizare a rețelelor de arii protejate Natura 2000;

    – Apa: îmbunătăţirea calităţii apelor este în continuare lentă, iar unele state au întârzieri în adoptarea planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice. De asemenea, statele membre trebuie să își adopte cât mai repede planurile de gestionare a riscului de inundații. Sunt câteva ţări în care normele de aplicare referitoare la apa potabilă continuă să îngrijoreze ;

    – Economia circulară: sunt încă diferențe considerabile între statele membre din punctul de vedere al reciclării. Sunt necesare mai multe eforturi în reciclarea plasticului, textilelor şi materialelor de construcţii. Prevenirea generării de deșeuri rămâne o provocare importantă, iar în unele țări trebuie rezolvată problema depozitelor de deșeuri care nu respectă standardele.

    – Poluarea aerului: este în continuare o preocupare majoră. Statele membre trebuie să fie mai atente în supravegherea calității aerului; este nevoie de măsuri stricte, în special trecerea la forme de transport nepoluante şi introducerea unor tehnici agricole cu emisii scăzute, inclusiv pentru gestionarea efectivelor de animale, a gunoiului de grajd și a îngrășămintelor.

    – La capitolul climă, legislaţia Uniunii este în general bine aplicată, dar trebuie intensificată adaptarea la impactul tot mai mare al schimbărilor climatice.

    Soluţii ? Există. Să-l ascultăm pe Comisarul european Virginijus Sinkevičius, responsabil pentru mediu, oceane și pescuit:

    Provocările sunt uriaşe. Dar putem încă să inversăm tendinţele negative. Doi factori principali vor face o mare diferenţă.

    Primul, finanţarea obiectivelor de mediu. Evaluarea Comisiei estimează că este încă nevoie de investiţii de 110 miliarde de euro pe an pentru sprijinirea tranziţiei verzi în Uniunea Europeană.

    Al doilea factor – guvernanţa de mediu. Majoritatea statelor membre trebuie să îmbunătăţească accesul publicului la instanţe, pentru a contesta decizii, acțiuni sau omisiuni, în special în domeniile de planificare legate de apă, natură sau calitatea aerului.

    Comisia colaborează cu statele membre pentru a le permite să aplice mai bine politicile și normele de mediu. Atunci când normele convenite nu sunt aplicate corespunzător, Comisia poate introduce acțiuni în justiție.

    Informații privind încălcările legislației de mediu sunt disponibile pe o hartă interactivă și pe un tablou de bord, publicate pe site-ul Comisiei Europene.


  • Biserica fortificată din Alma Vii

    Biserica fortificată din Alma Vii

    Dealurile sunt acoperite
    de păduri de foioase, în timp ce câmpurile îngrijite de la baza văii sunt cultivate
    sau sunt pajiști cosite. Pentru ca peisajul bucolic să fie desăvârșit, pe malurile
    pârâului care străbate regiunea sunt aliniate sălcii și arini. Zona din jurul
    satului Alma Vii este extrem de valoroasă și bogată în biodiversitate. Se
    estimează că aici pot fi găsite aproximativ 100 de specii de păsări, 70 de
    specii de fluturi, dar și zeci de specii de mamifere, amfibieni, reptile și
    sute de plante. De altfel, zona a fost inclusă recent în rețeaua europeană
    Natura 2000.


    Satul Alma Vii este
    atestat în anul 1298 și se remarcă prin biserica de pe deal. A fost construită
    în secolul al XIV-lea, urmând ca două secole mai târziu să fie fortificată prin
    construcția zidului de apărare și a turnurilor. Astfel, avea să scape asediilor
    și să nu fie cucerită niciodată. Sașii care locuiau aici au îmbogățit-o cu
    turnuri de apărare, spații de tragere și guri pentru aruncarea smoalei, astfel
    încât a devenit și mai capabilă să reziste invaziilor vremii. Primul nivel al
    turnului clopotniței putea fi locuit și avea vatră. Ca să ajungeți la biserică,
    veți parcurge un drum de țară. La capătul acestuia, în vârful unei coline ușor
    de parcurs, se ridică acest monument, mărturie a existenței sașilor în zonă,
    dar și a multiculturalității transilvănene.


    De la Mihaela Turk,
    manager de proiect la Fundația Mihai Eminescu Trust, aflăm că cetatea are patru
    turnuri restaurate printr-un proiect finanțat cu fonduri din partea Norvegiei,
    a statului Lichtenstein și a Islandei.

    Am finalizat proiectul în 2016, iar în
    aceste turnuri restaurate am amenajat o expoziție care interpretează cultura
    tradițională locală multietnică, specifică Transilvaniei. Noi dorim s-o punem
    în valoare pentru a atrage turiști în această zonă și pentru a contribui la
    dezvoltarea durabilă. Fiecare turn are o tematică. Avem Turnul cu Ceas sau
    Turnul Porții, Turnul Slăninii, Turnul Gheții și Turnul Grânelor.

    Am încercat
    să redăm vechea funcție a turnurilor prin obiectele expuse. Turnurile oferă și
    spații ce pot fi folosite pentru evenimente: conferințe cu maxim 40-50 de
    participanți. De asemenea, pe anumite etaje pot fi amenajate cu expoziții
    temporare.


    În
    Turnul Grânelor se află o cameră cu descoperirile arheologilor. Mihaela Turk,
    manager de proiect la Fundația Mihai Eminescu Trust.

    În cadrul proiectului
    am avut o cercetare amănunțită, împreună cu partenerul norvegian. Este expus și
    unul dintre scheletele descoperite la săpăturile arheologice. Se pare că în
    partea mai nouă a bisericii fusese un cimitir. În toate aceste turnuri am
    încercat să oferim posibilitatea vizitatorului să atingă obiectele, să nu fie
    numai un muzeu clasic în care te uiți.

    De exemplu, în Turnul Grânelor, pe o
    ladă în care se depozitau grânele am pus fotografii și un strat de grâu. Dai
    grâul la o parte și vezi fotografii cu munci la câmp. În Pivnița Sasului avem
    un butoi vechi, recondiționat, în care am pus fotografii luminate. Se poate
    învârti o manivelă și se pot vedea mai multe fotografii. Avem și o Cameră a
    Poveștilor cu înregistrări ale unei povești care e spusă pe rând în săsește,
    maghiară și romani. Avem tablouri care reprezintă fiecare minoritate. Există un
    senzor care aprinde tabloul corespunzător limbii în care e spusă povestea. În
    Turnul Minorităților avem și muzică specifică celor trei minorități.


    În prezent, la biserica
    fortificată din Alma Vii nu se mai țin slujbe, însă comunitatea satului se
    strânge aici pentru evenimentele importante.

  • Donaudelta erneut mit Europäischem Diplom für Schutzgebiete ausgezeichnet

    Donaudelta erneut mit Europäischem Diplom für Schutzgebiete ausgezeichnet

    Seit dem Jahr 2000 wurde das Biosphärenreservat Donaudelta bereits dreimal mit dem begehrten Europäischen Diplom für Schutzgebiete ausgezeichnet, weil es mit seinen Feuchtgebieten mit einer vielfältigen Flora und Fauna einen gro‎ßen biologischen, landschaftlichen und kulturellen Wert für Europa hat, erklärte der Gouverneur des Reservats, Ion Munteanu:



    Zunächst einmal wurden wir für das ausgezeichnet, was in dem Gebiet als Naturerbe existiert. Ich spreche von Flora und Fauna, Lebensräumen und Ökosystemen. Au‎ßerdem sind diese optimal erhalten und wir erfüllen alle von der EU geforderten Kriterien. Ich möchte hinzufügen, dass wir nicht nur alle Kriterien erfüllen, sondern auch zahlreiche Naturschutzprojekte umgesetzt haben, wie die Projekte zur Wiederbelebung der Natur in Gebieten, die unter den Eingriffen des Menschen gelitten haben. 16.000 Hektar Flächen, die früher Bauernhöfe oder Fischereibetriebe waren, wurden nach und nach der Natur zurückgegeben. Der Vergleich mit dem, was früher war, hat die europäischen Experten überzeugt. Unsere Kollegen sind sehr gut ausgebildet, sie haben sowohl im Land als auch im Ausland studiert. Unsere Aufseher wissen genau, was vor Ort geschieht, und kennen die Situation eines jeden Gebietes.“




    Als der Europäische Rat die Auszeichnung zum dritten Mal verlieh, formulierte er auch eine Reihe von Empfehlungen. Eine davon sieht vor, in den Reservatsverwaltungsplan, der derzeit überarbeitet wird, Bestimmungen, die dem Klimawandel Rechnung tragen, aufzunehmen. Eine weitere Empfehlung ermuntert, für die langfristige Erhaltung endemischer Arten zu sorgen. Empfohlen wurde auch, ein Basisbudget für die Verwaltung des Reservats aufzustellen und die Zahl der Mitarbeiter aufzustocken, um sicherzustellen, dass die Arbeiten im vollen Umfang umgesetzt werden. Bevor der Europäische Rat entscheidet, welchem Gebiet das Diplom verliehen wird, werden die technischen Dokumentationen der Wettbewerber ausgewertet und Experten führen Inspektionen vor Ort durch. Mit dem Diplom werden Bemühungen der Mitgliedsstaaten für den Schutz bestimmter Gebiete gewürdigt. Gleichzeitig werden diese Staaten ermutigt, sich weiterhin für den Schutz dieser Gebiete einzusetzen. Wir haben den Gouverneur des Donaudeltas gefragt, welche die Hauptprobleme des Reservats sind:



    Dieses Jahr war aufgrund der Coronavirus-Pandemie ein völlig atypisches, weil die Menschen keinen Auslandsurlaub buchten, sondern ins Donaudelta reisten. Die Zahl der Touristen ist sprunghaft angestiegen. Die Zahl der Urlauber, die ihre Ferien an den rumänischen Stränden verbrachten, hat sich verdreifacht. Ich spreche von den Stränden im Landkreis Constanţa, in den Ortschaften Vadu und Corbu. Auch unsere Strände im Delta waren voller als sonst, aber sie sind schwer erreichbar, sodass die Menschen mehr in Gebiete reisten, die sie leichter erreichen konnten. Die Nachfrage für Bootsfahrten im Delta war gro‎ß. So manches Boot überschritt die Höchstgeschwindigkeit und wir mussten eingreifen. Wir haben ständig Kontrollen durchgeführt. Wir haben Ma‎ßnahmen ergriffen, um bestimmte Gebiete vor intensivem Tourismus zu schützen, es waren hauptsächlich Präventionsma‎ßnahmen. Wir haben versucht, den Menschen zu vermitteln, wie Tourismus in Schutzgebieten betrieben werden sollte. Ein weiteres gro‎ßes Problem haben wir mit der Überfischung, die hier seit vielen Jahren verzeichnet wird, und die Wilderei, die in Wirklichkeit eine andere Art der Überfischung ist. Andere melden die gefangenen Fischmengen nicht an, und diese landen dann auf den Schwarzmärkten.“




    Das Donaudelta hat international einen dreifachen Status: Es ist ein MAB-Biosphärenreservat der UNESCO, als Teil des Programms Mensch und Biosphäre“, es ist ein internationales Feuchtgebiet für Wasservögel, als Teil der Ramsar-Konvention, und es ist auch ein UNESCO-Weltnatur- und Kulturerbe. Es ist Bestandteil des europäischen ökologischen Netzwerks Natura 2000“ und umfasst drei Schutzgebiete. Au‎ßerdem gibt es 20 streng geschützte Gebiete für wissenschaftliche Zwecke. Sie beherbergen 4.000 Pelikanpaare — die grö‎ßte Pelikankolonie Europas –, 320 brütende Paare des Pelecanus Crispus, einer vom Aussterben bedrohten Art, 70 Kolonien mit einer Vielzahl anderer Vögel, nämlich 36 gemischte und 34 monospezifische sowie 22 Kolonien von Gro‎ßkormoranen. Während der Migrationsperiode beherbergt das Delta über 20.000 gro‎ße Wasservogelarten. Das Gebiet ist überaus schön, mit einer enormen Artenvielfalt und reich an Ressourcen, was es in Europa und auf der ganzen Welt einzigartig macht.

  • Noul raport al Comisiei privind starea naturii în Uniunea Europeană

    Noul raport al Comisiei privind starea naturii în Uniunea Europeană

    Bazată pe un raport detaliat al Agenției Europene de Mediu, evaluarea Comisiei a fost transmisă către Consiliu, Parlamentul European şi Comitetul Economic şi Social. Executivul european avertizează că degradarea habitatelor și a speciilor protejate continuă, fiind cauzate în principal de agricultura intensivă, urbanizare, activitățile forestiere și modificările habitatelor de apă dulce. Habitatele sunt afectate, de asemenea, de poluare, schimbările climatice şi activitățile de vânătoare și pescuit nesustenabile. Dacă nu este remediat, acest declin va duce în mod inevitabil la eroziunea continuă a biodiversității noastre și a serviciilor vitale pe care aceasta le oferă.

    Raportul subliniază nevoia rapidă de măsuri. Este esenţială aplicarea deplină a obiectivelor și țintelor propuse în Noua Strategie a Uniunii Europene privind Biodiversitatea şi De la fermă la consumator.

    Evaluarea Comisiei arată că, deși există specii și habitate protejate care reușesc să se mențină, majoritatea au o stare inadecvată sau necorespunzătoare la nivelul Uniunii, unele chiar cu tendințe continue de deteriorare.

    Se înregistrează în continuare un declin al speciilor de păsări care sunt în strânsă legătură cu agricultura; cel mai mare procent de specii în stare de conservare precară se înregistrează însă în rândul peștilor de apă dulce, în principal din cauza modificărilor corpurilor de apă și debitului apei, precum și a instalațiilor hidroelectrice. Doar 15% din habitatele Uniunii Europene sunt în stare bună. Refacerea turbăriilor și a altor zone umede poate aduce beneficii naturii şi poate contribui la combaterea schimbărilor climatice, creând totodată locuri de muncă în zonele rurale și periferice.

    Există şi măsuri de conservare care dau rezultate – de exemplu specii precum râsul iberic, renul de pădure și vidra, care se refac.

    Inițiativele din cadrul programului LIFE al Uniunii Europene, programele de agromediu din cadrul politicii agricole comune și rețeaua europeană Natura 2000 continuă să aibă o influență pozitivă, însă trebuie extinse în mod considerabil.

    Directorul executiv al Agenției Europene de Mediu, Hans Bruyninckx, a declarat că pentru protejarea sănătății și a rezilienței naturii Europei, precum și a bunăstării oamenilor, este nevoie să schimbăm fundamental modul în care producem și consumăm alimentele, în care folosim pădurile și în care ne construim orașele.

    Aceste eforturi trebuie să fie însoțite de o mai bună respectare a politicilor de conservare, de o abordare axată pe restaurarea naturii, precum și de acțiuni climatice din ce în ce mai ambițioase, în special în sectoarele transporturilor și energiei – a mai spus directorul executiv al Agenției Europene de Mediu.


  • Proiect finanţat de Agenţia Europeană Spaţială la Institutul GeoEcomar din Constanţa

    Proiect finanţat de Agenţia Europeană Spaţială la Institutul GeoEcomar din Constanţa

    Institutul GeoEcomar din Constanţa este
    parte a unui proiect internaţional, care îşi propune să arate efectul
    schimbărilor climatice şi al activităţilor umane asupra ecosistemelor acvatice.


    Este vorba de proiectul CCI Lakes, care
    este finanţat de Agenţia Europeană Spaţială, prin Programul CLIMATE CHANGE
    INITIATIVE.


    Acesta constă într-o evaluare a stării
    actuale a mediului în 250 de lacuri
    mari, din întreaga lume.


    Pe lângă probelele recoltate din teren,
    vor fi folosite date satelitare ce acoperă o perioadă de 40 de ani, din anii
    1980 până în prezent, fiind astfel una din cele mai cuprinzătoare baze de date
    de acest fel. În acest proiect, GeoEcoMar are în
    atenţie lacurile din Delta Dunării.


    Cercetător Ştiinţific Dr. Albert
    Scrieciu: Vom folosi date satelitare
    ce acoperă 40 de ani. Putem spune astfel, că beneficiem de una dintre cele mai
    cuprinzătoare baze de date de acest fel. Echipele noastre sunt implicate în
    toate pachetele de lucru, de la măsurători în teren, prelevare şi analizare de
    probe de sediment şi apă, mergând mai departe, până la prelucrarea şi
    analizarea datelor satelitare. Echipa din cadrul GeoEcoMar testează în cadrul
    lacurilor din Delta Dunării, trei variabile esenţiale – temperatura apei,
    extinderea luciului de apă şi culoarea apei. Analiza acestor elemente va arăta
    efectul schimbărilor climatice şi al activităţilor uman asupra ecosistemelor
    acvatice din Delta Dunării.




    Până în
    acest moment, măsurătorile din teren au indicat o încălzire a apei din lacuri,
    care se produce din ce în ce mai devreme primăvara, dar şi o creştere a mediei
    temperaturii apei din aceste lacuri în timpul verii.


    Tot pentru a
    contribui la protejarea biosistemelor acvatice, GeoEcoMare este implicat
    într-un alt proiect european, alături de Administraţia Rezervaţiei Biosfera
    Delta Dunării, Institutele de cercetare marină din Constanţa şi Tulcea şi
    Universitatea Dunărea de Jos Galaţi.


    Acesta
    constă în revizuirea Planului de Management şi a regulamentului ARBDD, arie
    naturală protejată, sit Natura 2000, pentru creşterea gradului de protecţie şi
    conservare a biodiversităţii.


    Valoarea
    proiectului este de 43 de milioane de lei, finanţare obţinută prin Programul
    Operaţional Infrastructură Mare 2014 -2020.


  • Protejarea pădurilor și combaterea tăierilor ilegale

    Protejarea pădurilor și combaterea tăierilor ilegale

    Comisia Europeană cere României măsuri mai ferme pentru stoparea tăierilor
    ilegale. Executivul de la Bruxelles consideră că inconsecvențele din legislația
    națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn
    recoltat ilegal. Totodată, Comisia a constatat că unele habitate forestiere
    protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate prin rețeaua Natura 2000.


    Circa 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiați ilegal în România în
    fiecare an, conform unei declarații a ministrului mediului de la București, iar
    o parte din lemn provine din pădurile virgine. Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță
    consideră că România trebuie să ia în considerare măsuri suplimentare pentru
    protejarea și extinderea spațiului forestier:


    DNA-ul pădurilor și Codul
    silvic au fost lucruri bune care s-au
    întâmplat vara aceasta, însă insuficiente. România mai trebuie să facă pași
    pentru a opri exploatările din zonele protejate și tăierile ilegale, dar și
    pentru a avea sisteme digitale de trasare și de monitorizare ca să nu mai fim
    rușinea Europei în ceea ce privește tăierile ilegale. Românii își iubesc pădurea, trebuie să o
    protejăm, trebuie să și plătim oamenii care sădesc copaci, trebuie să plătim
    agricultorii care lasă o parte din teren pentru pădure sau care contribuie la
    restabilirea sănătății pădurilor
    degradate.




    Protecția mediului înconjurător este o prioritate a mandatului Ursulei von
    der Leyen în fruntea Executivului comunitar,
    de aceea Uniunea Europeană pune la dispoziție mai multe resurse și
    pentru împăduririle din spațiul comunitar.
    Astfel, peste 3 miliarde de copaci vor fi plantați în următorul deceniu,
    spune Nicolae Ștefănuță:


    Pe partea de strategie forestieră,
    Uniunea Europeană face mai multe
    lucruri: plantăm masiv arbori și copaci în toată Uniunea, un total de 3
    miliarde până în 2030, se vor subvenționa, de asemenea, construirea de parcuri,
    de grădini urbane, de acoperișuri urbane. Deja există prin cadrul Programului
    Operațional Regional subvenționări de acest gen. Practic, plantare masivă în
    următorii zece ani este mesajul Uniunii Europene. Mai este unul, cel al
    penalizării tăierilor ilegale, inclusiv prin aportul instituțiilor europene,
    precum OLAF sau noul parchet general european, condus de Laura Codruta Kovesi. DNA-ul
    pădurilor din țară este o inițiativă
    foarte bună care sper să rămână în picioare, dar în același timp, Uniunea
    Europeană își dedică propriile instituții în combaterea tăierilor ilegale.



  • CE cere României să stopeze defrișările ilegale

    CE cere României să stopeze defrișările ilegale

    Comisia Europeană cere României să oprească tăierile ilegale de pădure. O lună de zile au la dispozitie autorităţile de la Bucureşti pentru a lua măsurile necesare și pentru a implementa corect regulile europene privind gestionarea arborilor tăiaţi.

    Executivul european a constatat că autorităţile române nu verifică operatorii economici şi nu-i sancţionează, multe habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate şi a Directivei privind păsările.

    În cinci ani de zile, conform Inventarului Forestier Naţional, ar fi fost tăiaţi ilegal 20 de milioane de mc de lemn anual, un prejudiciu de 4 miliarde de euro. Comisia Europeană a mai constatat că publicul nu este informat despre dimensiunea jafului din păduri. Numai din Maramureș, care este în topul județelor în care se taie ilegal păduri, în ultimii doi ani, au dispărut 110.000 de metri cubi de lemne, în timp ce cantitatea de lemn tăiată în mod ilegal în Bistriţa a fost de 30.000 de metri cubi, iar în Sibiu de 20.000 de metri cubi, în același interval.

    Daniel Buda, eurodeputat: Din păcate, România are de multă vreme această problemă cu tăierile ilegale de pădure. Am avut discuţii cu minstrul mediului despre paşii concreţi care trebuie să fie făcuţi, astfel încât să putem preveni aceste tăieri ilegale de lemn din pădure. Pentru că, până la urmă, vedeţi că discutăm foarte mult în context european de ceea ce înseamnă combaterea schimbărilor climatice şi nu putem să stăm pasivi la ceea ce înseamnă tăierea ilegală a pădurilor. Aici lucrurile sunt mult mai complexe, pentru că discutăm şi de o industrie care acceptă să plătească astfel de buşteni care sunt tăiaţi ilegal, de transportatorii care fac transporturi uneori chiar şi în afara ţării, deci sunt un complex de factori…Este şi un Regulament european privind circulaţia lemnului astfel încât să se poată verifica exact care este situaţia dar, din păcate, suntem la guvernare doar de trei luni de zile şi nu a fost timp pentru implementarea acestui Regulament sau să se asigure că ceea ce se spune în Regulament este implementat în teren.


    Autorităţile de la Bucureşti au anunțat deja că vor lua o serie de măsuri pentru stoparea tăierile ilegale de arbori din păduri. Una dintre primele măsuri pe care România vrea să le implementeze se va face prin SUMAL, adică Sistemul Informațional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos, careva permite monitorizarea transportului de mase lemnoase prin intermediul GPS.

    De asemenea, Guvernul lucrează la modificarea legii privind contravențiile silvice, pentru introducerea unor sancțiuni mult mai drastice. Nu în ultimul rând, se pregătește modificarea Codului Silvic, iar transportul materialelor lemnoase fără documente specifice va deveni infracțiune, indiferent de valoarea prejudiciului. Se mai are în vedere înființarea unei linii speciale telefonice de tip 112, pentru semnalarea cazurilor de defișări ilegale.


  • Măsuri pentru protejarea pădurilor

    Măsuri pentru protejarea pădurilor

    Tradus în 20 de limbi și difuzat în aproape 120 de ţări de pe tot mapamondul, documentarul “Sălbăticia Carpaţilor” (“Wild Carpathia”), realizat de Travel Channel, îi invita, în anii trecuţi, pe parcusul a cinci episoade, pe toţi iubitorii de natură prin pădurile superbe, dar prea puțin cunoscute, ale Munților Carpați.



    România deţine zeci de mii de hectare de pădure virgină şi cvasivirgină, habitat pentru animale sălbatice precum urşii, lupii şi râşii. Şi poate partea cea mai inedită a filmului “Sălbăticia Carpaţilor” o constituia interviul cu Prințul Charles al Marii Britanii, un iubitor declarat al acestei părţi de Românie neşlefuită de civilizaţie. Moştenitorul Coroanei britanice a lansat, în timp, nu o dată, apeluri la păstrarea intactă a pădurilor româneşti, precum şi la oprirea defrişărilor ilegale masive care au mutilat zone împădurite uriaşe. Atât că, dacă semnalul de alarmă a venit, de multe ori, de peste hotare, soluţia nu este decât la români! Or, unele zone par a fi, din păcate, lăsate de izbelişte de autorităţile de la Bucureşti. Este motivul pentru care Comisia Europeană i-a dat României 30 de zile la dispoziţie pentru a pune capăt exploatărilor forestiere ilegale, în caz contrar, putând să instituie sancţiuni suplimentare.



    Într-o conferinţă de presă, ministrul demis liberal al Mediului, Costel Alexe, a amintit că Executivul european a transmis avertizări încă din 2016: “De atunci România era întrebată de ce nu face nimic ca pădurea să rămână pădure şi nu o comoară luată cu asalt de hoţi. Mai bine de trei ani au trecut de atunci, trei ani în care Comisia şi-a arătat răbdarea cu toţi cei care au condus acest sector şi această ţară. Comisia Europeană a aşteptat trei ani de zile ca tăierile ilegale în România să înceteze. Ştiţi ce cred eu? Că Europei şi Comisiei Europene i-a păsat mai mult de pădurile României decât guvernelor anterioare.”



    Anul trecut, trei ONG-uri de mediu au depus plângere la Comisia Europeană faţă de distrugerea a zeci de mii de hectare de păduri seculare şi primare. ONG-urile susţin că autorităţile din România aprobă tăieri în ariile protejate Natura 2000 fără a analiza impactul asupra acestor zone.



    Cătălina Rădulescu, avocat al ONG-ului Agent Green: “Nu sunt numai cazuri de încălcări izolate, ci întreaga legislaţie şi întreaga practică din România încalcă legislaţia comunitară. Pădurile sunt administrate prin amenajamente silvice adoptate pe o perioadă de 10 ani. Trebuie să fie adoptate numai după ce a fost realizată evaluare strategică de mediu şi o evaluare adecvată, care bineînţeles ar trebui să aibă ca obiect, în primul rând, biodiversitatea din ariile protejate şi ar trebui să fie aprobate prin ordin de ministru înainte de aplicarea lor.”



    Unele zone protejate unde s-au făcut defrişări ilegale arată ca adevărate câmpuri de luptă la propriu. Potrivit Federaţiei sindicale forestiere Silva, şase pădurari au fost ucişi în ultimii ani, din care doi numai anul trecut, în timp ce 650 au fost bătuţi, atacaţi cu topoare şi cutiţe sau împuşcaţi atunci când îi surprindeau în acţiune pe tăietorii ilegali de lemn.




  • Pădurile virgine şi cvasivirgine din România

    Pădurile virgine şi cvasivirgine din România

    Carpaţii României adăpostesc cele mai întinse păduri seculare din Europa. În
    trecut, erau mult mai întinse decât în prezent. De exemplu, pădurile Moldovei erau, pe vremea lui Dimitrie Cantemir (1717),
    populate de turme de cerbi, de căprioare, de zimbri şi bivoli sălbatici, fără ţipenie de om. Din păcate, exploatările şi defrişările iraţionale, pentru
    lemn, păşuni şi ogoare au distrus o mare parte a acestor paduri, în diferite
    etape istorice. De la aproximativ 2 milioane de ha, câte erau în jurul anului 1900, s-a
    ajuns la 2 sute de mii de hectare, în ultimii ani. Chiar dacă suprafaţa acestora s-a redus, România a rămas cea mai bogată țară a Europei în ceea
    ce privește pădurile seculare. Arbori uriaşi, care ajung la peste 50-60 de
    metri înălţime încă mai domină peisajul
    acestor codri, iar carnivorele mari, precum lupii, râşii şi urşii, populează
    încă acest areal sălbatic. Pentru a fi mai bine protejate, pădurile de la
    Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea
    Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii
    Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara,
    au fost incluse în Patrimoniului Mondial UNESCO.


    Despre
    importanţa acestor păduri, ne vorbeşte Gheorghe Mihăilescu, director general
    Romsilva: Pădurile virgine din România, precum și cele
    cvasivirgine, sunt importante pentru exemplul lor asupra modului în care
    pădurile se dezvoltă, cresc natural, schimbă generațiile natural. Viața lor se
    desfășoară fără nici un fel de intervenție a omului. Sunt un model de viață
    fără nici un fel de intervenție. Sunt unele dintre cele mai diverse păduri. Nu întotdeauna
    o pădure naturală și închisă 100% are o diversitate maximă. Diversitatea pădurii
    o dă și diversitatea de generații. De exemplu, într-o pădure naturală
    100%, poți să găsești doar o generație de 180 de ani. Dar, ca să ai o
    diversitate trebuie să găsești și exemplare de 10 ani, de 20 de ani, de 30 de
    ani. Este ca și cum noi am numi, la un moment dat, o pădure care are o
    structură grădinărită, adică are toate categoriile de vârstă. Nu întotdeauna
    pădurile naturale sunt cele mai diverse.

    Pădurile cele mai diverse și zonele
    cele mai diverse sunt îmbinate cu păduri naturale 100%, cu păduri cultivate, cu
    păduri îngrijite, cu intersecții cu pășuni, cu zone modificate puțin sau foarte
    puţin, cu poieni, cu pajişti. Acestea sunt mai frumoase şi mai diverse decât
    pădurile strict naturale 100%, pentru că au tendinţa, aceste păduri
    naturale, să devină seculare 100%. Si atunci, dominaţia
    exemplarelor de 180 de ani, 200 de ani, 300 de ani, nu încurajează întotdeauna
    tânăra generaţie. Noi le folosim ca
    modele şi nu mai avem foarte multe. In Europa sunt foarte puţine ţări care mai
    au astfel de păduri. Noi totuși avem, în acest moment, 28 de mii de
    hectare identificate și cartate care îndeplinesc aceste condiții, să fie
    declarate păduri virgine și cvasivirgine.



    În 2016 a fost creat un
    Catalog al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, ceea ce înseamnă că aceste păduri sunt supune
    unor protecţii stricte, nefiind permise nici un fel de lucrări sau activităţi
    umane care să le afecteze. Până acum au fost identificate şi trecute în Catalog
    aproape 7000 de hectare de păduri virgine şi 22 100 de păduri cvasivirgine, iar
    procesul continuă. Cu toate acestea, unele organizaţii de mediu acuză
    autorităţile de distrugerea pădurilor seculare şi cer intervenţia Comisiei
    Europene. Ecologiştii susţin că Romsilva organizează lucrări silvice în
    interiorul siturilor ariilor protejate Natura 2000, fără o analiză adecvată a
    impactului tăierilor în aceste zone unice.

    Gheorghe Mihăilescu, directorul
    Romsilva, răspunde acestor acuzaţii: Pădurile sunt
    protejate. Pădurile
    acestea nu au probleme sub nici o formă, cel puțin pădurile din administrarea Romsilva sunt neatinse. Organizațiile de mediu
    au depus câteva sesizări la CE. Intr-adevăr, ei compară o situație
    din 2004, acel studiu Pin Matra, cu ceea ce am făcut noi acum. Ori, este
    incorect să compari un lucru concret cu un lucru teoretic… Toate aceste păduri sunt supravegheate și sunt supuse unui control
    strict. Sunt anumite
    elemente de eroare, avem în patrimoniul natural UNESCO băgate drumuri
    naționale, zone modificate, dar aceste lucruri au fost făcute din eroare,
    pentru că cei care s-au ocupat de acest studiu nu au mers pe teren efectiv.

    Noi
    facem acum demersuri să corectăm aceste erori. Sunt ONG-uri care nu acceptă
    asemenea corecții de erori. Dar să știți că sunt foarte multe ONG-uri care chiar
    vin alături de noi și ne ajută. Avem şi noi erorile noastre, pe alocuri.
    Avem o anumită credibilitate ştirbită, dar luptăm să o recuperăm. Se
    vorbeşte, astăzi, în Europa, că România nu-și protejează pădurile, dar ea are
    cele mai valoroase păduri de fag, are cea mai frumoasă floră, cea mai mare
    biodiversitate. Noi nu le-am protejat?? Dvs știți că sunt țări în Europa care
    numesc parcuri naționale și naturale o gradină cu câțiva copăcei?.



    România are 6,5 milioane hectare de pădure, din care Romsilva,
    companie de stat, administrează 3,14 milioane de hectare, ceea ce reprezintă
    48% din totalul fondului forestier al ţării. Romsilva administrează şi
    22 de parcuri naţionale şi naturale, care au o suprafaţă cumulată de
    peste 850.000 hectare. Din acest total, 245.000 hectare reprezintă zone cu
    protecţie strictă şi integrală, unde activităţile umane sunt restrictionate.

    În
    această toamnă, Romsilva a început acţiunea de zonare, cu semne distinctive, a
    celor 22 de parcuri naturale şi naţionale, după cum ne spune
    Gheorghe Mihăilescu: Noi am cerut o zonare a lor,
    materializarea hotarelor pe teren, pentru a şti ce facem şi unde facem anumite lucrări. Pentru că
    altfel nu ştiam dacă sunt într-o zonă de protecţie integrală sau în zona de
    dezvoltare durabilă sau în zona de conservare. Până acum nu ştiai unde eşti.
    Deci, am dispus ca oamenii noştri să facă o delimitare, pe teren, folosind GPS-ul
    şi elemente concrete de delimitare, să
    stabilim care e hotarul între aceste zone, pentru ca oamenii în teren fără
    limite clare riscă să greşească.


    Pentru zona cu protecție strictă
    (ZPS) – se va aplica un pătrat galben, înconjurat de o bandă roșie;
    pentru zona de protecție integrală (ZPI) – un pătrat albastru,
    înconjurat de o bandă albă, iar pentru rezervațiile naturale/monument
    al naturii – un pătrat galben, înconjurat de o bandă albă. De
    asemenea, limitele
    parcurilor naționale și ale parcurilor naturale vor fi marcate printr-un pătrat
    roșu înconjurat de o bandă albă.

  • „Entdecke Rumänien wieder“: Umweltschützer schließen sich zusammen

    „Entdecke Rumänien wieder“: Umweltschützer schließen sich zusammen

    Rumänien verfügt über ein reiches und wertvolles Naturerbe mit unterschiedlichen biogeografischen Bedingungen, mit einzigartigen Ökosystemen und seltenen Arten. Es verfügt über 30 Natur- und Nationalparks, zwei Geo-Parks, Hunderte von Naturschutzgebieten und Monumenten, 19 Ramsar-Gebiete, das Biosphärenreservat Donaudelta und viele Schutzgebiete, die zum Natura 2000“-Netzwerk gehören. Ende letzten Jahres hat die Natura 2000“-Koalition das Projekt Entdecke Rumänien wieder“ ins Leben gerufen, das eine neue Vision für eine nachhaltige Entwicklung für Rumänien vorstellt, deren Schwerpunkt auf der Erhaltung der Natur in den Schutzgebieten liegt. Umweltschützer schlagen eine bessere Bewirtschaftung dieser Schutzgebiete vor, die zur Erhaltung der Artenvielfalt beitragen und gleichzeitig eine nachhaltige Entwicklung der Städte und Dörfer sicherstellen würde. Liviu Cioineag, der Executive Manager der Natura 2000 Coalition Foundation, kennt die Einzelheiten dazu:



    Obwohl ungefähr 25% des rumänischen Bodens gesetzlich geschützt sind, gilt dieser Status in vielen Fällen nur auf dem Papier. Das Management ist schlecht und es muss dringend verbessert werden, wenn wir uns der Natur auch in den nächsten 30 Jahre erfreuen wollen. Deshalb hat die Natura-2000-Koalition zwei Jahre lang an einer Strategie gearbeitet, die uns zeigt, wie die Natur in 10 oder 20 Jahren aussehen sollte. Es ist ein langfristiges Ziel. Der Anteil der Schutzgebiete sollte von heute 23% auf 30% ansteigen, und wir wollen, dass diese Parks in kohärenter Weise verwaltet werden. Ihr Hauptziel ist der Schutz der Biodiversität. Die Gebiete, in denen der Mensch einwirkt, müssen schrumpfen, bis jeder Park von einem Nichteingriffsgebiet profitieren kann, das sich auf 75% der Gesamtfläche des Parks erstreckt.“




    Nichtregierungsorganisationen und die Umweltschützer kritisierten scharf, dass der Posten des Verwalters von Schutzgebieten aus der Umweltgesetzgebung gestrichen wurde. In der Vergangenheit haben Verwalter viele umstrittene Projekte in Schutzgebieten (Hotels, Minen, Stra‎ßen, Abholzungen und Immobilienprojekte) gestoppt. Ein weiteres Problem, mit dem Schutzgebiete konfrontiert sind, ist der Mangel an Finanzmitteln, die die ordnungsgemä‎ße Verwaltung dieser Gebiete und die notwendigen Voraussetzungen für die Erreichung der Naturprojektionsziele ermöglichen würden. Erneut Liviu Cioineag zum Thema:



    Was wir brauchen, ist ein einheitliches Management. Wir brauchen die Unterstützung des rumänischen Staats, um die Verwaltung dieser Schutzgebiete auf eine einheitliche Weise zu koordinieren. Wir wollen Mittel für Schutzgebiete, da derzeit nur die Gebiete unter der Verwaltung des Nationalen Forstamtes ROMSILVA rund 3 Mio. Euro im Jahr aus der Holznutzung erhält. Im vergangenen Herbst wurde die Verwaltung solcher Standorte zentralisiert, und zwar in den Händen der Nationalen Agentur für Naturschutzgebiete. Diese übernahm auch alle Natura-2000-Gebiete, mit Ausnahme des Biosphärenreservats Donaudelta. Es war ein Schock im Hinblick auf die Verwaltung von Schutzgebieten! Vor nicht allzu langer Zeit waren NGOs an der Finanzierung und an verschiedenen anderen Aktivitäten beteiligt, darunter Forschung, Überwachung, Artenidentifizierung, Naturschutz und touristische Aktivitäten, die den lokalen Gemeinschaften einen Mehrwert verschafften. Diese sind nun verschwunden. Wir können mit Sicherheit sagen, dass die Naturschutzgebiete Rumäniens — mit Ausnahme der Nationalparks von ROMSILVA — ohne jegliche Art von Schutz oder Verwaltung geblieben sind.“




    Die Experten, die das Projekt Entdecke Rumänien wieder“ initiiert haben, legten 10 Kernprinzipien für die Verwaltung des Netzwerks von Schutzgebieten und für den Naturschutz in Rumänien fest. Erika Stanciu, Leiterin der Pro-Park-Stiftung für Schutzgebiete, Mitglied der Natura 2000-Koalition“, erläutert die wichtigsten Prinzipien des Netzwerkes:



    Ich möchte in erster Linie das Prioritätsprinzip erwähnen, das besagt, dass dort, wo Schutzgebiete vorhanden sind, ihre Ziele Vorrang vor allen anderen Zielen haben müssen. Dies ist, was das Gesetz verlangt, das ist, was geschehen sollte. Wenn wir Schutzgebiete haben, wenn wir der nachhaltigen Entwicklung und dem Naturschutz Priorität einräumen, werden wir es tatsächlich schaffen, diese Bereiche in Vorbilder für unsere Gesellschaft umzuwandeln. Ein weiteres wichtiges Prinzip ist die Transparenz: Das Entscheidungssystem bei der Verwaltung aller geschützten Gebiete in Rumänien muss transparent sein und die aktive Einbeziehung aller Interessensgruppen ermöglichen. Dies ist an ein anderes wichtiges Prinzip gebunden, nämlich die partizipative Verwaltung. Dieses partizipative Managementsystem für Schutzgebiete ist nach der Abschaffung der Verwalter, die sich seit 18 Jahren um die betreffenden Gebiete gekümmert haben, gefährdet. Das Prinzip des partizipativen Managements bedeutet, dass alle Interessensgruppen, die über Ressourcen und Interessen verfügen, die Möglichkeit haben, an der Verwaltung von Schutzgebieten teilzunehmen.“




    Die Verfasser des Dokuments hoffen, dass das Projekt im Rahmen einer nationalen Strategie von den zuständigen Behörden übernommen wird, um geeignete Lösungen für den Schutz dieses in Europa einzigartigen Erbes zu finden.

  • Le projet «Retrouver la Roumanie»

    Le projet «Retrouver la Roumanie»

    La Roumanie dispose d’un patrimoine naturel riche et précieux. Bénéficiant des conditions biogéographiques les plus variées parmi les Etats de l’UE, elle recèle des écosystèmes uniques et des espèces rares. La Roumanie compte 30 parcs naturels et nationaux, 2 géo-parcs, plusieurs centaines de réserves naturelles et de monuments de la nature, 19 sites Ramsar, le delta du Danube – Réserve de la biosphère, ainsi que de nombreuses aires naturelles protégées d’intérêt européen intégrées au réseau Natura 2000.

    Fin 2018, la Coalition Natura 2000 a lancé le projet « Retrouver la Roumanie », avec une nouvelle vision sur le développement durable du pays, par la conservation des aires protégées. Les écologistes proposent une meilleure gestion des aires protégées, susceptible de contribuer aussi bien à la conservation de la biodiversité en Roumanie qu’au développement durable des localités. Liviu Cioineag, directeur exécutif de la Fondation Coalition Natura 2000, explique que : « Malheureusement, 25% tout au plus du territoire roumain bénéficie d’un statut d’aire protégée et, dans la plupart des cas, ce statut reste lettre morte. La gestion de ces zones doit être améliorée si l’on souhaite profiter, dans 30 ans, de la nature telle qu’elle est aujourd’hui. C’est pourquoi la Coalition Natura 2000 a lancé une vision proposée par les spécialistes de notre organisation. Une vingtaine d’ONGs militant pour la conservation de la biodiversité, ainsi que d’autres ONGs ne faisant pas partie de la Coalition Natura 2000, ont travaillé pendant deux ans pour élaborer une stratégie qui montre de quelle façon on doit considérer la nature dans 10 ou 20 ans. C’est un rêve à long terme que d’avoir plus d’aires naturelles protégées. Les zones protégées devraient couvrir 30% du territoire – contre 23% actuellement. En outre, ce que nous souhaitons le plus, c’est que ces parcs soient gérés de manière cohérente et que leur principal but soit la protection de la biodiversité. Cela veut dire que le niveau de conservation, le degré de non-intervention (soit la présence des activités humaines) et la superficie sur laquelle on intervient doivent diminuer. La nature doit récupérer le plus de territoire, environ 75% de la superficie de chaque parc devrait constituer des zones de non-intervention. Donc, on ne devrait y dérouler que des activités touristiques ou scientifiques. »

    Les écologistes et les ONGs actives dans le domaine de l’environnement critiquent durement l’élimination de la législation environnementale de la notion de gardien des aires naturelles protégées, celles-ci devant être administrées par l’Agence nationale pour les aires naturelles protégées. Au fil du temps, les gardiens ont empêché la mise en œuvre de projets controversés dans plusieurs zones protégées – hôtels, exploitations minières, routes, défrichages, projets immobiliers – car, pour toute intervention dans ces zones, leur avis favorable était nécessaire. Les aires protégées sont également confrontées au manque de fonds, indispensables pour assurer leur gestion et la protection de la nature.

    Liviu Cioineag affirme que :« Nous avons besoin d’une gestion unitaire des aires naturelles, gestion qui devrait être coordonnée par l’Etat roumain. Nous souhaitons qu’une ligne de financement soit créée, destinée aux aires naturelles protégées, car, jusqu’ici, seuls les parcs gérés par la Régie nationale des forêts ROMSILVA disposent d’un budget d’environ 3 millions d’euros par an provenant de l’exploitation du bois. Toutes les autres aires naturelles protégées – les sites Natura 2000 compris – ne bénéficient d’aucun financement. Elles ont été gérées jusqu’en 2018 par différentes entités : agences pour la protection de l’environnement, conseils départementaux et locaux, universités, organisations non gouvernementales. L’automne dernier, nous avons assisté à une centralisation de leur gestion. L’Agence nationale pour les aires protégées, créée deux années auparavant, s’est vu attribuer la gestion des sites Natura 2000 – sauf le delta du Danube – et des parcs nationaux gérés par Romsilva. Nous avons assisté à un véritable choc, car les ONGs et la société civile qui s’impliquaient pour attirer des fonds et mener des activités de recherche, de surveillance, d’identification des espèces, de préservation, de patrouille ou touristiques, étaient dorénavant écartées. On peut dire qu’en ce moment, les aires naturelles protégées de Roumanie – à l’exception des parcs nationaux appartenant à Romsilva – ne sont plus à la charge de personne, étant dépourvues de toute protection et de toute gestion. »

    Les spécialistes qui ont initié le projet « Retrouver la Roumanie » ont établi 10 principes fondamentaux pour gérer le réseau d’aires protégées et préserver la nature de Roumanie. Erika Stanciu, directrice de ProPark – Fondation pour les aires protégées, organisation membre de la Coalition Natura 2000, explique que :« Je mentionnerais avant tout le principe de la priorité : là où il y a une aire protégée, ses objectifs doivent être prioritaires par rapport à tout autre objectif. La législation le stipule et il devrait en être ainsi, car si l’on mettait au premier plan les objectifs des aires protégées, qui concernent la préservation de la nature et le développement durable, on réussirait à faire de ces espaces des modèles pour notre société – des modèles de développement qui favoriseront le développement social. Un autre principe très important, c’est la transparence. La prise des décisions dans la gestion des aires protégées doit être transparente et permettre l’implication active de tous les facteurs intéressés. Ce qui mène à un autre principe important, à savoir la gestion participative. Ce principe est important car, après avoir veillé, pendant 18 mois, sur les aires protégées, les gardiens ont été écartés du système de gestion et il est important que tous les acteurs intéressés et disposant de fonds puissent participer aux processus de gestion. »

    Les auteurs du document espèrent que le projet « Retrouver la Roumanie » sera pris en compte par les responsables du secteur pour une stratégie nationale, afin que des solutions appropriées soient trouvées pour préserver ce patrimoine naturel unique en Europe. (Trad. Dominique)