Tag: Natura 2000

  • Ciocăneşti an der Donau: Radfahren und Natur genießen

    Ciocăneşti an der Donau: Radfahren und Natur genießen

    Da das Wetter launig und wechselhaft in dieser Zeitspanne ist, laden wir Sie heute zu einem Ausflug in die Natur unweit von Bukarest ein. Die Autofahrt bis zu unserem Reiseziel, der Ortschaft Ciocăneşti-Dunăre im Kreis Călăraşi, dauert etwa anderthalb Stunden. Der WWF lädt die Naturliebhaber ein, ein Delta im Kleinformat in der Nähe der rumänischen Hauptstadt zu entdecken. Denn es handelt sich um eine Gegend, dessen Entwicklung durch EU-Gelder gefördert wurde. Das EU-Projekt LENA — Local Economy and Nature Conservation in the Danube Region“ zielt auf die Entwicklung gemeinsamer Ansätze zur Erhaltung und nachhaltigen Nutzung natürlicher Schutzgebiete (insbesondere Natura2000-Gebiete) entlang der Donau ab. Gleichzeitig sollen neue Einkommensmöglichkeiten im naturorientierten Wirtschaftssektor entstehen und dadurch Möglichkeiten zum wirtschaftlichen Aufschwung geschaffen werden. Das EU-Projekt ist zum 1. Januar 2017 gestartet und umfasst 11 Schutzgebiete, mehr als 15 Natura-2000-Gebiete und ungefähr eine halbe Million Menschen.



    WWF-Rumänien arbeitet im Rahmen des Projekts mit mehreren Partnern zusammen, unter anderem mit der Verwaltung des Naturparks Comana, dem Kreisrat der Stadt Giurgiu und dem Fischzuchtbetrieb Ciocăneşti. Sie wollen zusammen diesen neuen Ansatz zur Erhaltung und nachhaltigen Nutzung natürlicher Schutzgebiete entlang der Donau auf die Probe stellen. Raluca Dan, Projektleiterin bei WWF, lieferte uns mehr Informationen dazu:



    Wir wollten das Konzept der e-Mobilität, also der nachhaltigen Mobilität in der Region fördern. Genauer gesagt fördern wir die Mobilität auf zwei elektrischen Rädern. Im Rahmen des Projekts identifizierten wir fănf mögliche Radstrecken. Insgesamt sind das mehr als 550 Km. Diese Strecken sollen mit einem e-Bike oder einem gewöhnlichen Fahrrad zurückgelegt werden. Die Dauer eines Radausflugs liegt zwischen einem und drei Tagen. Dadurch wollten wir den Naturraum Ciocăneşti fördern. Denn die Natur ist wunderschön hier und sollte näher erforscht werden. In der Gegend wird gro‎ßer Wert auch auf die örtliche Kultur und auf Traditionen gelegt. Herkömmliche Handwerke und Traditionen können hier von den Radfahrern immer noch erlebt werden.“




    Die Touristen können hier unmittelbar sehen, wie früher Holzfässer gefertigt, Körbe geflochten, Eisen geschmiedet wurde. Mehr dazu von Raluca Dan:



    Die Infrastruktur ist nicht so schlecht, man kann über asphaltierte Landkreisstra‎ßen fahren. Es gibt auch Landstra‎ßen, die nicht asphaltiert sind, die aber problemlos mit einem Fahrrad befahren werden können. Die Handwerker freuen sich, Gäste zu empfangen. Darüber hinaus kann man hier auch übernachten. In Ciocăneşti gibt es eine einzige Pension. Allerdings bietet die nahe liegende Stadt Călăraşi mehrere Unterkunftsmöglichkeiten. Eine der 5 Radstrecken verbindet den Naturraum Ciocăneşti mit dem Naturpark Comana, wo es ebenfalls Unterkünfte gibt. Alle 5 Strecken starten bei einem Fischzuchtbetrieb in Ciocăneşti. Es ist wie ein Donaudelta im Kleinformat. Man kann hier ganz viele Vögel und Tiere beobachten, unter anderem Pelikane.“




    Im Zuchtbetrieb gibt es auch ein Vogelobservatorium. Von dort können zahlreiche Vögel beobachtet werden, die auch im Donaudelta leben. Im kleinen Delta bei Ciocăneşti leben etwa 100 verschiedene Vogelarten. Ein wahrhaftes Paradies für leidenschaftliche Vogelbeobachter, die unter anderem Kormorane, Pelikane oder Reiher bewundern können.

  • Proiectul “Regăseşte România”

    Proiectul “Regăseşte România”


    România dispune de un bogat şi valoros patrimoniu natural. Are cele mai diverse condiţii biogeografice din UE, care conservă ecosisteme unice şi specii rare. Are 30 de parcuri naturale şi naţionale, două geoparcuri, câteva sute de rezervaţii şi monumente ale naturii, 19 situri Ramsar, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, dar şi multe arii naturale protejate de interes european incluse în reţeaua Natura 2000. Coaliţia Natura 2000 a lansat, la sfârşitul anului trecut, proiectul “Regăseşte România” care oferă o nouă viziune de dezvoltare sustenabilă a României, prin conservarea naturii în ariile protejate. Ecologiştii propun o mai bună administrare a ariilor protejate, care să contribuie atât la conservarea biodiversității, cât și la dezvoltarea durabilă a localităților.



    Liviu Cioineag, director executiv al Fundaţiei Coaliţia Natura 2000 “Din păcate, România deși are doar 25% din teritoriul național desemnat pentru a fi sub statut de protecție, acest statut de protecție se aplică, în foarte multe cazuri, doar pe hârtie. Există un management deficitar care, cu siguranță, poate fi îmbunătățit, dacă ne dorim un cadru natural, dacă ne dorim ca natura să existe și peste 30 de ani, în aceeași formă în care o cunoaștem astăzi. Tocmai de aceea Coaliția Natura 2000 a lansat o viziune realizată de către specialiștii oraganizaţiei noastre. Peste 20 de OGN-uri implicate în conservarea biodiversității, dar și alte ONG în afara Coaliției Natura 2000, au lucrat aproape doi ani pentru a realiza un document – strategie care ne arată cum ar trebui să vedem natura peste 10 sau 20 de ani. Este un vis pe termen lung care ne spune că vrem să avem și mai multe arii naturale protejate. Ar trebui ca procentul de zone aflate sub protecție să crească, de la 23% ,cât este în prezent, la aproape 30%. In plus, cel mai mult ne dorim ca toate aceste parcuri să fie administrate coerent și principalul lor scop să fie protecția biodiversității. Adică, gradul de conservare, gradul de non-intervenție – modul în care omul intervine în aceste parcuri naturale prin activitatile sale -, teritoriul pe care se intervine să scadă și natură să recupereze cât mai mult teritoriu, undeva la 75% din suprafata fiecărui parc ar trebui sa fie zonă de non-intervenție. Asta înseamnă că va trebui să nu desfaşurăm decât activităţi de turism sau ştiinţifice”.



    ONG-urile și activiștii de mediu critică dur eliminarea din legislația de mediu a noțiunii de custode al ariilor naturale protejate, acestea urmând să fie administrate de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Custozii au împiedicat, de-a lungul timpului, mai multe proiecte controversate în zonele protejate (hoteluri, exploatări miniere, drumuri, defrișări, proiecte imobiliare), pentru orice intervenție în aceste zone fiind nevoie de avizul lor. O altă problemă a ariilor protejate o reprezintă lipsa finanţărilor, care să permită asigurarea managementului acestor arii şi atingerea obiectivelor de protecţie a naturii.



    Liviu Cioineag: “Avem nevoie de o administrare unitară. Avem nevoie ca statul român să coordoneze adminstrarea acestor arii naturale într-un mod unitar. Ne dorim să existe o linie de finanțare dedicată pentru arii naturale protejate pentru că, până în prezent, doar parcurile administrate de Regia Naţională de Pădurilor – ROMSILVA -, primesc buget din exploatarea lemnului, undeva la 3 milioane de euro pe an. In rest, toate celelalte arii naturale protejate, dar în special siturile Natura 2000, nu au parte de nici un fel de finanțare. Ele au fost administrate până în toamna anului trecut de către diferite tipuri de entități, de la Agenții pentru Protecţia Mediului, până la Consilii Județene, locale, universități, ONG-uri. Practic, din toamna anului trecut am asistat la o centralizare a tipului de administrare. Agenția Națională pentru Arii Protejate, înființată în urmă cu doi ani, a preluat siturile Natura 2000, mai puțin Biosfera Delta Dunării și parcurile naționale de la Romsilva. Am asistat la un șoc în ceea ce privește managementul ariillor naturale protejate. Dacă până nu demult, ONG-urile, societatea civilă se implica pentru a atrage fonduri şi pentru a desfăşura lucrări de cercetare, de monitorizare, de identificare de specii, conservare, patrulare, activităţi turistice, care aduceau cumva plus valoare comunităţilor locale, acum, acestea au fost eliminate. Putem spune că, în acest moment, ariile naturale protejate din România, mai puţin parcurile naţionale de la Romsilva, sunt pe mâna nimănui, sunt lipsite de orice fel de paznic, de orice fel de administrare”.



    Specialiştii care au iniţiat Proiectul “Regăseşte România” au stabilit zece principii de bază pentru managementul rețelei de arii protejate și conservarea naturii în România. Erika Stanciu, director ProPark-Fundaţia pentru arii protejate, membră în Coaliţia Natura 2000: “Aș menționa, în primul rînd, principiul priorității care se referă la faptul că acolo unde avem arii protejate, obiectivele acestora trebuie să fie prioritare în raport cu orice alte obiective. Asta prevede legislaţia, așa ar trebui să se și întâmple, pentru că în zonele în care sunt arii protejate, punând pe primul plan obiectivele acestora, care se referă la conservarea naturii și la dezvoltare durabilă, vom reuşi într-adevăr să facem ca aceste arii protejate să devină modele pentru societatea noatră. Aceste modele de dezvoltare vor atrage și dezvoltarea socială. Un alt principiu foarte important îl constituie transparența. Sistemul de decizie în managementul ariilor protejate din România trebuie să fie transparent și trebuie să permită implicarea activă a tuturor factorilor interesați. Acest lucru ne duce la un alt principiu important și anume cel al manegementului participativ. Un principiu care este foarte important, pentru că în momentul de față acest sistem participativ al ariilor protejate este amenințat prin retragerea custozilor, care timp de 18 ani s-au îngrijit de ariile protejate. Principiul managementului participativ înseamnă pentru noi că toți actorii interesați și cu resurse trebuie să poată partcipa la managementul ariilor protejate”.




    Autorii acestui document speră ca proiectul “Regăseşte România” să fie preluat într-o strategie naţională de către autorităţile responsabile, astfel încât să se găsească soluţiile potrivite pentru a păstra acest patrimoniu natural unic în Europa.

  • Rediscover Romania

    Rediscover Romania

    Romania has a rich and valuable natural heritage, boasting the most diverse bio-geographic conditions in Europe, which preserves unique ecosystems and rare species. It has 30 nature and national parks, two geo-parks, hundreds of nature reserves and monuments, 19 Ramsar sites, the Danube Delta Biosphere Reserve and many protected areas that are part of the Natura 2000 network. Late last year, the Natura 2000 Coalition launched the project Rediscover Romania, which provides a new sustainable development vision for Romania, focusing on preserving nature in the protected areas. Environmentalists propose a better management of such protected areas, which would help preserve biodiversity and at the same time ensure a sustainable development of towns and villages. Liviu Cioineag, the Executive Manager of the Natura 2000 Coalition foundation told us:



    “Unfortunately, although approx 25% of the Romanian soil is legally protected, in many cases this status is valid only on paper. Management is poor, and this is something that must be improved, if we really want to enjoy nature also 30 years from now. That is why the Natura 2000 Coalition worked for two years to come up with a strategy, showing us what nature should look like 10 or 20 years from now. Its a long-term dream, which tells us that we want more protected areas. The percentage of protected areas should increase from 23% as it is today, to 30%. Moreover, what we want is for these parks to be managed in a coherent manner, and their main goal to be protection of biodiversity. This means that the level of preservation and non-intervention must be high, and the territory affected by human intervention must decrease, for each park to benefit from a non-intervention area covering 75% of its surface. This means that the only activities allowed there should be tourism and scientific activities.”



    NGOs and the greens have harshly criticized the elimination from the environmental legislation of the position of protected area steward, as such areas will now be managed by the National Agency for Natural Protected Areas. In the past, such stewards stopped many controversial projects in protected areas (hotels, mines, roads, deforestation and real estate projects) as any intervention in such areas used to require their endorsement. Another problem facing protected areas is the lack of funds, which would allow the proper management of these areas and the necessary conditions to reach the nature projection goals. Here is Liviu Cioineag again:



    “What we need is unitary management. We need the Romanian state to coordinate the management of these protected areas in a unitary manner. We want funds earmarked for protected areas, because, at the moment, only the parks managed by ROMSILVA, the National Forest Administration, get money from wood exploitation, namely some 3 million Euros per year. Other than that, no other natural protected areas, and in particular those in the Natura 2000 network, benefit from any funding whatsoever. Until last autumn they were managed by several different types of entities, from environmental protection agencies to county councils, local councils, universities and NGOs. Basically, it was last autumn that the management of such sites was centralized. The National Agency for Protected Areas, set up 2 years ago, has taken over from Romsilva the Natura 2000 sites, except for the Danube Delta Biosphere Reserve and the national parks. There has been a shock in terms of the management of protected areas. Whereas not long ago civil society, NGOs, were involved in fund raising and in various other activities, such as research, monitoring, species identification, conservation, patrols, and tourist activities, which somehow brought value-added to the local communities, now all these are gone. We can safely say that at the moment Romanias protected natural areas, except for the Romsilva national parks, are in nobodys hands, they are without any kind of protection or management.”



    The experts that have initiated the Rediscover Romania project set out 10 core principles for the management of the network of protected areas and for nature conservation in Romania. Erika Stanciu, head of ProPark-Foundation for Protected Area, a member of the Natura 2000 Coalition, told us:



    “I would like to mention, first and foremost, the priority principle, which says that where there are protected areas, their goals must be prioritized over and above any other objectives. This is what the law requires, this is what should happen, because where we have protected areas, if we give priority to those objectives that are related to these areas, and which have to do with sustainable development and the conservation of nature, we will indeed manage to turn these areas into models for our society. Another essential principle is transparency. The decision-making system in the management of all protected areas in Romania must be transparent and enable the active involvement of all stakeholders. This is tied to another important principle, namely participatory management. This is important because, at present, this participatory management system for protected areas is jeopardized, after the withdrawal of the stewards who had taken care of the respective areas for 18 years. The participatory management principle means that all the stakeholders with resources and interest may be able to participate in the management of protected areas.”



    The authors of the document hope that the project will be taken over by the relevant authorities, as part of a national strategy, so as to identify the adequate solutions to preserve this heritage, which is unique in Europe.


  • Instituirea programului LIFE post 2020

    Instituirea programului LIFE post 2020

    Noul program LIFE, pentru mediu şi schimbări climatrice,
    valabil pentru perioada 2021-2027, trebuie să contribuie la angajamentele
    asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris, al Agendei ONU 2030 privind
    dezvoltarea durabilă și al Convenției privind diversitatea biologică.

    Actualul program LIFE, instrumentul financiar al Uniunii
    Europene pentru mediu și politici climatice, acoperă perioada 2014-2020 și are
    un pachet financiar de 3,5 miliarde EURO. Programul LIFE sprijină proiectele la
    scară mică care vizează schimbul de bune practici, testarea tehnologiilor la
    scară mică și accelerarea punerii în aplicare a legislației și politicii Uniunii
    Europene. LIFE acționează, de asemenea, ca un catalizator al investițiilor, în
    special prin proiecte integrate, și facilitează punerea în aplicare a
    acțiunilor la scară largă. Comisia Europeană a propus, la 1 iunie 2018, un
    regulament de stabilire a unui nou program LIFE pentru perioada 2021-2027.
    Scopul este de a elabora un program consolidat. Comisia Europeană propune suma de 5,45 miliarde EURO, în
    prețuri curente, care urmează să fie alocate noului program, care va conține
    două domenii principale de acțiune – mediul și acțiunea în domeniul climei.

    Despre noul program LIFE, ne vorbeşte Mihai Ţurcanu, europarlamentar: Potrivit specialiştilor,
    schimbările climatice vor reprezenta în continuare una din provocările majore
    cu care ne vom confrunta în anii ce urmează. Nu este un mit. Seceta, valurile
    de căldură și inundațiile devin din ce în ce mai întâlnite în toate statele
    Uniunii. În calitate de fermier, pot să confirm încă o dată că agricultura este
    unul dintre cele mai expuse sectoare la aceste schimbări, pentru că este
    dependentă de condițiile meteorologice. În contextul noului cadru financiar
    multianual, salut propunerea Comisiei de a mări fondul programului LIFE cu
    aproape 60% pentru perioada următoare, 2021 – 2027. Salut abordarea domeniilor
    de o importanță vitală pentru cetățenii europeni, precum natura, mediul și
    calitatea vieții. Din cele 142 de proiecte susținute de acest fond și un total
    de 430 de milioane de euro, 28 cuprind cu succes și sectorul agricol. Mai
    precis, granturi în valoare de 41 de milioane de euro susțin proiecte în
    domenii pentru anularea și adaptarea la schimbările climatice. Sper că acest
    exemplu de succes să fie un motiv în plus în încurajarea accesării fondurilor
    prin programul LIFE și în viitorul exercițiu financiar. Aș mai dori să fac o
    precizare. Doresc o soluționare pentru fermierii care au restricții la
    subprogramul Natura 2000. Susțin că ar trebui să le fie oferite compensări
    pentru pierderile de producție. Grupul nostru a depus un amendament în acest
    sens.

  • Woche der Naturschutzgebiete: Gemeinsam für den Umweltschutz

    Woche der Naturschutzgebiete: Gemeinsam für den Umweltschutz

    Die Naturschutzgebiete in Rumänien waren neulich ein Hauptthema der Umweltschutzorganisationen landesweit. Während der Woche der Naturschutzgebiete“ gab es vom 8.–14. Oktober Veranstaltungen und Aktivitäten in 18 rumänischen Landkreisen, in den Naturparks, in den Natura-2000-Gebieten und anderen Naturschutzgebieten. Die Umweltschutzverbände organisierten Fotoausstellungen, Rundtischgespräche, Wettbewerbe und Seminare sowie Informationsreisen und andere Aktionen zur Umweltschutzerziehung. Mit der Woche der Naturschutzgebiete“ versuchten die Verwalter dieser Areale, dem breiten Publikum die Natur näherzubringen. Das Projekt wurde 2015 in Braşovs/Kronstadt gestartet, aber dieses Jahr wurde es zu einem landesweiten Programm. Über die Aktivitäten in der Woche der Naturschutzgebiete“ spricht die Projektmanagerin Roxana Iordăchescu:



    Eine interessante Veranstaltung war die Ausstellung »Urme« (»Spuren«) in der Ortschaft Haţeg, eine Initiative des Dinosaurier-Geoparks in Ţara Haţegului (dt. Hatzeger Land oder Wallenthal). Der Dinosaurier-Geopark im Hatzeger Land steht unter UNESCO-Schutz und ist Teil des Internationalen Programms für Geowissenschaften und Geoparks. Die im Hatzeger Land aufgefundenen 70.000 Jahre alte Skelette von Zwergdinosauriern sind einmalig in der Welt. Au‎ßerdem wurden auch Dinosaurier-Nester mit Dino-Eiern sowie Dinosaurier-Embryos entdeckt, was ihre wissenschaftliche Bedeutung zusätzlich steigerte. In Turda gab es weitere Ausstellung über die Naturschutzgebiete im Arieş-Tal. Ferner hat der Umweltschutzverband »Vinca Minor« in Sfântu Gheorghe einen Informationsausflug auf den Berg Puturosu und in die Höhlen der Region organisiert. Auch die Verwaltung des Naturparks Bucegi machte einen Ausflug ins Bucegi-Gebirge. In Braşov/Kronstadt starteten wir auch eine neue Aktivität, und zwar ein Natur-Quiz-Pub mit Fragen über Natur und Naturschutz. Es war eine besonders erfolgreiche Aktion, und wir planen schon die nächsten Auflagen. Eine weitere interessante Aktivität war eine geführte Stadttour durch Braşov, mit Informationen über die alten, monumentalen Bäume in der Stadt. Das Nationale Institut für Waldforschung in Braşov hat die wichtigsten Bäume präsentiert und ihre Geschichten in Erinnerung gebracht.“




    Etwa 23% der Gesamtfläche Rumäniens sind Naturschutzgebiete, einschlie‎ßlich der Natura-2000-Gebiete. Somit belegt Rumänien in puncto Naturschutz den 9. Platz in der EU und befindet sich über den europäischen Durchschnitt von 18%. Rumänien hat die wertvollsten Ökosysteme in Europa: Wissenschaftsreservate, Naturreservate, Naturparks, Naturdenkmäler, die sich auf etwa 1,6 Millionen Ha erstrecken, und das Biosphäre-Naturreservat Donaudelta, mit zusätzlichen 580.000 Ha.

  • Cicloturism în  Ciocăneşti Dunăre

    Cicloturism în Ciocăneşti Dunăre

    Astăzi vă invităm în sud-estul României, într-o arie protejată: Ciocănești
    Dunăre, din judeţul Călăraşi. Este una dintre ariile naturale protejate Natura
    2000 desemnată de România pentru protejarea speciilor de păsări specifice
    zonelor umede. În ultimii 10 ani, WWF-România a lucrat alături de comunitatea
    locală pentru a dezvolta o serie de proiecte pentru o viață durabilă. Iar la
    sfârşitul săptămânii trecute a fost testat unul dintre cele cinci trasee de
    cicloturism create aici.


    Raluca Dan, manager de politici publice proiect WWF, vine cu detalii: În zonă, am dorit să promovăm conceptul de e-mobilitate, de mobilitate
    sustenabilă, în cazul nostru promovăm mobilitatea pe două roţi, pe două roţi
    electrice. În cadrul proiectului am identificat 5 trasee de cicloturism, ele
    însumând peste 550 km, care sunt gândite să fie parcurse cu bicicleta electrică
    sau cu bicicletă normală, într-un interval de una până la trei zile. Noi am
    gândit aceste trasee pentru promovarea zonei, pentru valorile naturale care
    sunt în Ciocăneşti, dar şi pentru cultura şi tradiţiile, meşteşugurile, care
    încă se păstrează. Bicicliştii care vor parcurge aceste trasee vor putea admira
    atât zone naturale, situri Natura 2000, dar vor putea vizita şi gospodării şi
    meşteşugari: împletitori, fierari, tâmplari, din zonă şi astfel să descopere
    meşteşuguri locale care nu au fost încă uitate.



    Într-adevăr, în acest colț de deltă din Călărași, de-a lungul traseelor de
    cicloturism pot fi admirate peisaje naturale caracteristice zonelor umede, cu
    lacuri, mlaștini, stuf și sute de specii de păsări protejate care își petrec
    vara în țara noastră. În plus, prin satele pe care le leagă aceste trasee pot
    fi întâlniţi feluriţi meşteşugari.


    Traseele pornesc de la Ferma piscicolă de aici, aici fiind şi locul de unde puteţi împrumuta una dintre
    cele patru biciclete electrice disponibile și unde puteți consulta harta
    realizată special pentru aceste rute de cicloturism.


    Ne-a spus mai multe Raluca Dan, manager de politici publice proiect WWF: Toate aceste trasee pornesc de la ferma piscicolă Ciocăneşti, care
    este o minideltă în Călăraşi, se pot observa mii de specii de păsări, multe
    dintre ele migratoare, precum pelicanii. Este o fermă piscicolă, astfel încât
    administratorul fermei le poate povesti despre speciile de peşti şi despre
    activitatea economică a fermei, care susţine biodiversitatea în zonă.
    Infrastructura este destul de bună, sunt drumuri judeţene asfaltate, sunt
    într-adevăr, pe aceste trasee, şi zone neasfaltate dar care se pot parcurge cu
    bicicleta electrică sau cu una normală de teren. Meşteşugarii sunt dornici să
    primească vizitatori, există şi o pensiune în Ciocăneşti, dar şi în Călăraşi,
    care este foarte aproape. Unul dintre trasee chiar leagă zona Ciocăneşti de
    Parcul Natural Comana, unde există infrastructură de cazare.



    Iar dacă tot aţi ajuns în această zonă, luţi-vă un răgaz pentru o plimbare
    pe jos prin mini-delta din vecinătate, unde natura și bogăția de specii de
    păsări atrage iubitorii de birdwatching din întreaga țară.



  • Rumänien braucht mehr Rechtsexperten im Bereich Umweltschutz

    Rumänien braucht mehr Rechtsexperten im Bereich Umweltschutz

    Der Verband Coaliţia Natura 2000 hat vor kurzem ein Ausbildungsprojekt für Naturschutz-Experten ins Leben gerufen. Dieses hei‎ßt Anwälte für die Natur“ und ist die erste Fortbildungsma‎ßnahme im Bereich Umweltschutz-Gesetzgebung für Jura-Studenten und Absolventen, Rechtsberater oder junge Anwälte. Warum das Projekt notwendig geworden war, wei‎ß Liviu Cioineag, Exekutivdirektor des Verbandes Coaliţia Natura 2000:



    Das Projekt »Anwälte für die Natur« ist ein spezielles Projekt, das sich mit der Einführung der ersten Online-Trainingsplattform für Umweltspezialisten, für Studenten und Absolventen der Jura-Fakultäten Rumäniens befasst, insbesondere auf dem Gebiet der Biodiversität. Ich sage das, weil es ein Defizit und ein mangelndes Interesse für diesen Unterbereich des Rechts gibt, auch in den Universitäten selbst. Nach den Untersuchungen der Natura-2000-Koalition sind wir zu dem Schluss gekommen, dass das Umweltrecht an den meisten Universitäten in Rumänien ein Wahlfach ist, das im zweiten oder dritten Jahr für ein Semester unterrichtet wird. Es konzentriert sich im Allgemeinen auf Abfall- und Antiverschmutzungspolitiken. Die biologische Vielfalt, die in letzter Zeit aufgrund des Klimawandels, des Verlustes von Lebensräumen und des anthropischen Wachstums immer wichtiger geworden ist, hat uns veranlasst, dieses Projekt in fünf Universitätszentren im ganzen Land durchzuführen: Braşov, Bukarest, Constanţa, Iaşi und Cluj. So wollen wir Spezialisten im Bereich Umweltrecht ausbilden, denn wir rechnen in der Zukunft mit einer Intensivierung der Konflikte zwischen Mensch und Natur und brauchen junge Menschen, die bereit sind, die Natur zu verteidigen.“




    Das Projekt Anwälte für die Natur“ richtet sich an über 500 Jurastudenten und Rechtspraktiker, Naturliebhaber oder Outdoor-Aktivitäten. Sie werden online auf der Online-Plattform juridic.natura2000.ro geschult und erhalten Zugang zu aktuellen Informationen über den rechtlichen Status von Wäldern oder Gewässern, die Erhaltung und den Schutz von Flora und Fauna oder den Zustand von Lebensräumen, fasst Liviu Cioineag zusammen.



    Wir haben bereits begonnen, auf Constanţa und Bukarest zuzugehen, wir haben mit Jurastudenten gesprochen, Plakate gepostet, versucht, so viele junge Leute wie möglich auf diese Plattform zu locken, die fünf Module, fünf Lehrstunden zum Umweltrecht bieten wird. Vom rechtlichen Rahmen ausgehend gehen wir zur Biodiversität über, um zu sehen, was mit Schutzgebieten in Rumänien passiert, um uns dann mit ihrem rechtlichen Status zu befassen. Wir konzentrieren uns auf konkrete Fälle. Wir haben Trainer, die das jeden Tag tun, im Bereich Umweltrecht arbeiten, die Natur verteidigen, illegale Projekteigentümer verklagen oder sogar staatliche Stellen verklagen, wenn sie gegen Gesetze versto‎ßen. Sie wollen diese Art der Lösungsfindung weiter vermitteln, sie wollen junge Menschen ausbilden, die jetzt in ihren letzten Studienjahren sind oder das Studium gerade abgeschlossen und begonnen haben, auf diesem Gebiet zu praktizieren. Interessanterweise werden wir nicht nur einen Online-Kurs machen. Im Herbst werden 70 der besten Kursteilnehmer bei einem »Face-to-face«-Workshop in allen fünf Universitätszentren dabei sein, und dort haben sie die Möglichkeit, die Naturschutzgebiete selbst zu besuchen, dort, wo Projekte stattgefunden haben mit einem erheblichen negativen Einfluss auf die Natur. Später wird es auch einen nationalen Wettbewerb geben und da wird der beste von ihnen in unserer Natura-2000-Koalition ein Praktikum absolvieren, mit unseren Spezialisten vor Gericht gehen, um ein viel besseres Bild vom Naturschutz zu bekommen.“

  • Aplicarea politicilor de mediu în UE adoptate de Parlamentul European

    Aplicarea politicilor de mediu în UE adoptate de Parlamentul European

    Legislatia de mediu a UE are un impact pozitiv in domenii precum eficienta utilizarii resurselor, insa in alte zone implementarea sa e foarte importantă. Emisiile constant ridicate provenite de la transportul rutier obliga milioane de oameni sa respire aer poluat.

    Nevoia adaptarii politicilor agricole la obiectivele de mediu, sunt esentiale atât pentru protejarea mediului, cât si pentru securitatea viitoare a resurselor alimentare.

    Desi s-au inregistrat progrese in unele domenii, totusi se mentine un decalaj mare intre planuri si rezultate, in ce priveste politicile de mediu ale Uniunii Europene, a subliniat Daciana Sârbu in plenul Parlamentului European, cu prilejul dezbaterii raportului sau despre implementarea celui de-al 7-lea Program de Actiune pentru Mediu al Uniunii Europene, adoptat cu majoritate de voturi.

    Eurodeputata a cerut Comisiei Europene sa propuna un nou program post-2020, cu obiective mai clar definite, dublate de mai multa transparenta, responsabilitate si ambitie, pentru o mai buna protejare a sanatatii oamenilor si a mediului.

    Daciana Sârbu: Raportul meu a fost adoptat cu majoritate clara in plen ceea ce arată ca toți ne dorim progrese in acest domeniu și cu aceasta ocazie am atras atenția ca UE nu este in grafic cu îndeplinirea obiectelor pe mediu pe care și le a fixat pentru 2020. Avem obiective ambițioase dar nu sunt puse in practica. Exista și bani irosiți pe proiecte care de fapt nu duc la rezultate. Cred ca avem și in Romania suficiente exemple. Evident ca exista și exemple pozitive și le-am enunțat in plenul Parlamentului cum ar fi economia cu emisii scăzute de carbon, eficientă utilizării resurselor și îmbunătățirea calității apei potabile in unele zone. La exemple negative din păcate sunt mai multe din păcate se simt și se văd in viața noastră de zi de cu zi. In general am vorbit despre proiectul Natura 2000 care din păcate nu a mers așa cum se aștepta, deasemea sectorul transporturilor care are mari dificultăți in reducerea emisiilor de carbon și un subiect care ma preocupa foarte mult, reducerea risipei alimentare unde in țara noastră sunt foarte multe lucruri de făcut la acest capitol.



    Daca s-ar aplica pe deplin, Programul de Actiune pentru Mediu al UE ar aduce imbunatatiri considerabile la nivelul mediului, sanatatii si calitatii vietii, insa exista o prapastie uriasa intre asteptarile de la acest Program si rezultatele concrete pe care le produce a mai spus Daciana Sârbu.


  • LIFE-Programm: EU finanziert langfristige Umweltprojekte

    LIFE-Programm: EU finanziert langfristige Umweltprojekte

    Das ausdrückliche Ziel von LIFE ist, zur Umsetzung der Politik und der Gesetzgebung der Europäischen Union im Umwelt- und Klimabereich durch die Mitfinanzierung der Projekte mit europäischem Mehrwert beizutragen. Durch das besagte Programm wurden Wälder und Wasserhabitate wiederhergestellt. Viele bedrohte Spezies wurden dadurch vor der Ausrottung gerettet. Derzeit wird eine Vielzahl von Gebieten durch das Natura 2000“-Netz geschützt. Europa verfügt derzeit über 27.000 Natura-2000-Gebiete, die 18% des EU-Territoriums abdecken. Mehr darüber erfahren wir von Mădălina Cozma, Projektmanagerin im Umweltministerium:



    Die Europäische Union hat gemeint, dass es sehr wichtig ist, ein Finanzierungsinstrument zu haben, das der Erhaltung der Biovielfalt und dem Schutz einer sauberen und gesunden Umwelt gewidmet ist. Glücklicherweise wurden die Sachen erweitert, in dem Sinne, dass die Europäische Union verstanden hat, dass es sehr gut ist, auch den produktiven Teil zu unterstützen. Somit werden nicht nur die Erhaltung der Biovielfalt und der Umwelt durch das Life Programm finanziert, sondern auch produktive Tätigkeiten. Es ist also sehr gut, auch die produktiven Tätigkeiten in Betracht zu ziehen, die Arbeitsplätze schaffen. Diese müssen auch mit einer sauberen Umwelt im Einklang sein. Wir benötigen eine Industrieproduktion, die den EU-Richtlinien in puncto Umweltschutz entspricht. Das LIFE-Programm beschäftigt sich zwar mit Tätigkeiten, die das Klima betreffen, berücksichtigt aber auch die Aufgabe, zu informieren und zu verwalten. Die Menschen müssen also über die Verfahren informiert werden, die im Rahmen dieses Programms laufen, über die Art und Weise, wie diese die Gesetzgebung der europäischen Länder beeinflussen können, aber besonders darüber, wie man regional handeln kann.“




    Rumänien verfügt über wertvolle und europäisch anerkannte Ökosysteme, die sich auf einer Fläche von 1,6 Millionen Ha erstrecken. Dazu kommt das Biosphärereservat Donaudelta mit seinen 580.000 Ha. Die in Rumänien gegründeten Naturschutzgebiete, einschlie‎ßlich der Natura 2000-Stätten — Naturschutzgebieten von europäischem Interesse –, erstrecken sich über 23% der Landesfläche. Davon stellen die Wälder 45% des gesamten nationalen Forstgebiets dar. Das neue LIFE-Programm kommt denen entgegen, die weiterhin die Natur und die vom Aussterben bedrohten Spezies schützen wollen. Durch die neuen integrierten Projekte von LIFE beabsichtigt man, die Umsetzung der Umwelt- und Klimagesetzgebung zu fördern, um Herausforderungen wie das Wasserdefizit, den Klimawandel, die Kreiswirtschaft oder den Verlust der Biovielfalt entgegen zu kommen. Mădălina Cozma:



    Wir unternehmen alles Mögliche, um den Interessenten, den möglichen Nutznie‎ßern, aber auch denen, die diese Projekte bearbeiten, zu zeigen, wie diese umgesetzt werden können, was richtig ist und wie die EU-Vorschriften eingehalten werden. Am 18. April wurden Vorschläge für 2018 ins Leben gerufen, die Neuheiten bringen. Dieses Jahr können wir die Projekte auf die Digitalplattform der EU in zwei Etappen hochladen: Wir können ein Konzept erarbeiten, in dem wir vorstellen, welche Absichten wir als mögliche Nutznie‎ßer haben und diese mit den Finanzierern unserer Ideen teilen. Das hei‎ßt, dass wir eine Art Vorlage bearbeiten, die von der Europäischen Union zur Verfügung gestellt wird. Diese umfasst ungefähr 10 Seiten, wo wir unsere Ideen ausdrücken und eine finanzielle Bewertung vornehmen. Dann wird dieses Dokument bis zum 10. Juni auf die Digitalplattform der EU hochgeladen. Im Oktober haben wir die Antwort der EU, ob die Idee finanzierungsfähig ist. Dann verfassen wir die erweiterte Form des Projekts, die sich auf der EU-Webseite im Digitalformat befindet. Schlie‎ßlich wird dieses Projekt übermittelt, so dass man im Januar 2019 die Anwort auf das eingereichte Projekt erhält. Im Juli 2019 können wir mit der Umsetzung des Projekts starten. Auf Ebene des Umweltministeriums haben wir eine Kontaktstelle, einen Informationspunkt für das Life-Programm.“




    Seit 1992, als das LIFE-Programm ins Leben gerufen wurde, wurden auf EU-Ebene 3942 Projekte umgesetzt. Rumänien hat 52 Projekte. Mădălina Cozma liefert uns einige Beispiele:



    Es sind Projekte, die sich mit Konservierung und Biovielfalt befassten. Hier haben wir sehr wertvolle, europäisch anerkannte Projekte. Dazu gehört das Management und der Schutz der gro‎ßen Fleischfresser. Diese Projekte wurden von unseren Kollegen von der Umweltschutzbehörde des Landkreises Vrancea erarbeitet. Dann haben wir Projekte, die sich mit Vögeln wie dem kleinen Schreiadler befassten. Wir haben ein Projekt, das sich in der Umsetzungsphase befindet, zum Schutz der Blauracke, das in Zusammenarbeit mit unseren Kollegen in Ungarn und einem Vogelschutzverein entwickelt wird. Wir haben au‎ßerdem den Rotfu‎ßfalken gerettet, der bereits von dem europäischen Kontinent verschwunden war. Dieser ist für den Westen des Landes spezifisch, vom Banat bis in die Panonische Ebene. Es war ein sehr gelungenes Projekt, das auch auf EU-Ebene vorgestellt wurde. Derzeit versuchen wir, so viele Nutznie‎ßer wie möglich anzulocken. Wir erläutern ihnen die Rolle dieser Finanzierungsarten, wie sie sich bewerben können. Durch dieses Programm möchten wir möglichst viele Gelder aufnehmen und gleichteizig den Gro‎ßteil der Biovielfalt und der Natur Rumäniens schützen.“




    Das Finanzpaket zur Umsetzung des LIFE-Programms für den Zeitraum 2014-2020 beträgt über 3 Milliarden Euro, verglichen mit 2 Milliarden Euro im Zeitraum 2007–2013.

  • Le programme LIFE en Roumanie

    Le programme LIFE en Roumanie

    Cela fait 26 ans depuis que le Programme européen LIFE, destiné à financer la protection de la nature, a été lancé. Son principal objectif est de contribuer à mettre en application la politique et la législation de l’UE dans le domaine de la protection de l’environnement et du climat, en cofinançant des projets. Grâce à ce programme des forêts ont été remis en état, des habitats aquatiques et de nombreuses espèces ont pu être sauvés. A l’heure actuelle, un grand nombre de zones sont protégées grâce au programme Natura 2000. L’UE compte ainsi 27.000 sites labellisés Natura 2000, couvrant 18% de sa superficie.

    Madalina Cozma, coordinatrice de projets au sein du ministère de l’Environnement de Bucarest, nous fournit des détails supplémentaires : « L’Union européenne a estimé qu’il était très important de disposer d’un instrument financier spécifique, destiné à la conservation de la biodiversité et à la protection de ce que nous appelons un environnement sain et durable. Heureusement, le programme LIFE a été étendu actuellement, pour couvrir non seulement le volet environnemental et la conservation de la biodiversité, mais également pour soutenir l’activité productive. C’est une excellente nouvelle, parce que les activités productives, celles qui génèrent des emplois, doivent également être respectueuses de l’environnement, et nous avons besoin de mener une politique industrielle qui soit en accord avec les desiderata de la protection de l’environnement et avec les Directives européennes. Le programme LIFE finance encore des projets consacrés à l’action pour le climat, mais aussi d’autres projets destinés à mieux informer le public ou à améliorer la gouvernance. Parce que les gens doivent en être informées ».

    La Roumanie abrite une vraie richesse en termes d’écosystèmes. Les aires naturelles protégées couvrent en Roumanie une superficie de 1,6 millions d’hectares, auxquels s’ajoutent les 580.000 d’hectares du Delta du Danube. Ces aires naturelles protégées, y compris les aires d’intérêt européen, réunies dans les sites Natura 2000, représentent 23% de la superficie totale du pays. Les domaines forestiers protégés atteignent ainsi 45% du fond forestier national. Alors, le nouveau programme LIFE viendra au soutien de ceux qui désirent œuvrer pour protéger la nature et conserver les espèces en voie de disparition.

    Par les nouveaux projets intégrés lancés dans le cadre du programme LIFE, on vise la mise en pratique de la législation relative à l’environnement et au changement climatique, pour mieux relever les défis futurs, tels le déficit d’eau, l’économie circulaire, l’appauvrissement de la biodiversité ou les changements climatiques.

    Madalina Cozma, du ministère de l’Environnement, précise : « Nous faisons de notre mieux pour informer les bénéficiaires potentiels, ceux qui déroulent des projets, des tenants et des aboutissants de ce programme : comment mettre en place et dérouler ces projets, comment observer au mieux les exigences de l’UE en la matière. L’appel aux projets a été lancé le 18 avril dernier. Dès cette année, les projets pourront être téléchargés directement sur la plate-forme Internet de la Commission en deux étapes : il faudrait tout d’abord présenter une note conceptuelle de ce que l’on désire, nous, en qualité de bénéficiaires, présenter donc nos idées de projets. Pour ce faire, il faudrait remplir un formulaire préétabli, d’une dizaine de pages, mis à disposition par la Commission, où nous allons présenter nos propositions, nos idées, mais aussi une estimation budgétaire. Il faudra charger ce document sur la plate-forme avant le 10 juin prochain. Au mois d’octobre, la Commission nous transmet son avis. Si l’idée correspondait, il nous faudrait présenter le projet in extenso, le télécharger sur le site de la Commission, en respectant le format prescrit. La réponse arrivera au mois de janvier 2019. Et ce n’est qu’à partir du mois de juillet 2019 que l’on peut commencer la mise en place des projets approuvés. Au niveau du ministère, on a établi un point d’information, et vous trouverez également sur notre site l’ensemble des renseignements nécessaires ».

    Depuis le lancement du programme LIFE en 1992, la Commission a financé 3942 projets, la Roumanie seule ayant déroulé 52 projets visant l’ensemble des domaines couverts par le programme.

    Madalina Cozma mentionne quelques projets exemplaires : « On compte des projets dans le domaine de la conservation de la biodiversité. Nous avons réussi à mettre en place toute une série de projets importants dans ce domaine et reconnus comme tel au niveau européen, par exemple « Le management et la protection des grands carnivores ». Il s’agit des projets déroulés par nos collègues de l’Agence de la protection de l’environnement du département de Vrancea. D’autres projets ont porté sur la protection des oiseaux, par exemple de l’aigle pomarin. Certains autres sont toujours en déroulement, comme celui visant à protéger le Rollier d’Europe, où l’on travaille avec nos collègues hongrois et un partenaire associatif. Aussi, le Faucon kobez, une espèce qui avait disparue du continent européen, a été réintroduit dans l’ouest de la Roumanie, dans la région du Banat, grâce à un projet exemplaire au niveau européen, et que l’on envisage de reproduire. Alors, parce que nous avons enregistré ces succès, nous voulons attirer d’autres partenaires, leur expliciter le fonctionnement de ce mécanisme financier et comment ils peuvent postuler à ce programme. Car il s’agit d’un instrument extrêmement utile qui nous aide à conserver le trésor naturel de la riche biodiversité que la Roumanie recèle. »

    La bonne nouvelle c’est que le paquet financier alloué au programme LIFE pour la période 2014-2020 s’élève à plus de 3 milliards d’euros, en nette augmentation par rapport aux 2 milliards alloués lors du précédent exercice budgétaire, celui de 2007 à 2013. (Trad Ionut Jugureanu)

  • Vogelkundler setzten sich für Naturschutz ein

    Vogelkundler setzten sich für Naturschutz ein

    Die Ma‎ßnahmen des Projektes umfassen eine Auswertung der Fauna (Vögel, Säugetiere, Insekten, Fische, Reptilien und Amphibien), die Bestandsaufnahme der Lebensräume sowie Ma‎ßnahmen für den Artenschutz. Eine Zusammenfassung des Projekts hat Ovidiu Bufnilă, Öffentlichkeitsarbeiter bei der Ornithologie-Gesellschaft.



    Es geht um ein Projekt, das in Verwaltungsbezirke aufgeteilt ist. Zurzeit verfügt die Rumänische Ornithologie-Gesellschaft über stolze 17 Bezirke landesweit, das entspricht ungefähr 2,2% der gesamten Naturschutzgebiete in Rumänien und 0,5% der gesamten Landesoberfläche. Es sind Gebiete, für die es momentan keinen Management-Plan gibt. Im Rahmen dieses Projektes werden wir mit Biologen und allerlei Experten vor Ort alles erfassen und einstudieren, was wir vorfinden — die Fauna, die Flora usw. Danach werden wir ein Regelwerk erstellen, das in dem Naturschutzgebiet zur Geltung kommen soll. Die Regeln wollen wir mit allen Interessenvertretern besprechen: den Fischzüchtern, Jägern und Landwirten. Denn schlie‎ßlich geht es um Natura-2000-Gebiete, in denen menschliche Tätigkeit erlaubt ist und im Einklang mit der Natur stehen sollte. Das Regelwerk wird zum Beispiel vorsehen, dass man keine Abfälle in den See oder die Flussbetten werfen sollte. Es geht um Erhaltungsma‎ßnahmen, die mit dem Start dieses dreijährigen Projektes getroffen werden. Es ist eines der ehrgeizigsten Projekte, die wir derzeit umsetzen.“




    Durch dieses Projekt könnten gefährdete Vogelarten des Landes gute Chancen auf einen Fortbestand haben. Darunter etwa der Krauskopfpelikan, der Würgfalke oder die Rothalsgans. Ovidiu Bufnilă erklärt, in welchen Naturschutzgebieten die Managementpläne wirken sollen.



    Es geht um den Berg-See Călăraşi, der vor allem dafür bekannt ist, dass hier auch Krauskopfpelikane überwintern. Zurzeit leben in Rumänien circa 500 Krauskopfpelikane, also ist dieses Gebiet extrem wichtig für diese Art. Dann geht es um die Steppe Săraiu Horea in Constanţa, die sehr wichtig ist als Einzugsgebiet für den Würg- oder Donaufalken. Es leben in Rumänien nur noch 20 Paare von dieser Vogelart, also insgesamt 40 Exemplare. Die Gebiete sind also wichtig für anfällige Vogelarten, die beschützt werden müssen. Dann haben wir noch den Techirghiol-See, der ein wunderbares Gebiet für Vögel ist. Eine der wichtigsten Haltestellen entlang der Migrationsrouten, wenn sie möchten. Jedes Frühjahr und jeden Herbst können hier seltene Vogelarten beobachtet werden. Sogar in den letzten Monaten haben wir hier einen Terekwasserläufer hier gesehen, einen Schnepfenvogel, der sehr selten nach Rumänien kommt. Und schlie‎ßlich die Seen rund um Fălticeni, ein wunderbares Feuchtgebiet.“




    Das Projekt wird durch das Operationelle Programm für Gro‎ße Infrastruktur abgewickelt und durch den Europäischen Fonds für Regionalentwicklung mitfinanziert.

  • Construcţiile hidrotehnice pun în pericol Defileul Jiului

    Construcţiile hidrotehnice pun în pericol Defileul Jiului

    Parcul
    Naţional Defileul Jiului este una dintre cele mai spectaculoase arii protejate
    din România. Se întinde de-a lungul văii formate de râul Jiu, între Masivele
    Parâng şi Vâlcan, şi ocupă o suprafaţă de peste 11.100 hectare. Aici găsim
    în proporţie de 80% păduri de fag şi gorun, în asociere cu carpen sau frasin,
    dar şi o biodiversitate remarcabilă. Specialiştii au identificat peste 700 de
    specii de plante şi peste 440 de specii de animale, unele dintre ele protejate
    de lege. Toate acestea vor avea de suferit din cauza lucrărilor hidroenergetice
    care vor capta Jiul în anumite zone şi-l vor direcţiona prin nişte conducte
    uriaşe, afectând iremediabil fauna şi flora din zonă.


    Biologul
    clujean Călin Dejeu se implică de ani buni în salvarea râurilor de munte
    şi face în continuare demersuri pentru a stopa acest proiect: Acest Parc
    Naţional este cel mai spectaculos din ţară. Este o imensă zonă de sălbăticie, o
    zona heterogenă cu o dezvoltare mare pe verticală, de la goluri de munte, până
    la lunca Jiului. Zona este dominată de păduri de molid – în zonele mai înalte
    şi reci-, până la păduri cu specii termofile: moşdreanul sau scoruşul grecesc
    la ieşirea din defileu. Avem păduri virgine şi cvasi-virgine pe versanţi, avem
    stâncării şi, mai ales, Jiul cu cataractele lui care dau un farmec aparte
    acestor locuri. Flora este foarte variată, cuprinde peste 17 specii.
    In golurile de munte se află tufărişuri de ienupar, dar si multe specii
    de orhidee. Fauna este şi ea variată. Găsim aici 11 specii de amfibieni
    (tritonul cu creastă, salamandra), reptile (vipera cu corn), avem 135 de specii
    de păsări, un culoar de migraţie a
    speciilor de păsări, acvila de stâncă, buha mare, barza neagră şi chiar a fost
    semnalat în unele ierni cormoranul pitic. Legat de cormoranul pitic pot să spun
    că proiectul hidroenergetic, care ameninţă Defileul şi presupune secarea
    Jiului, va afecta foarte multe specii. Nici nu ne putem închipui cât de mare
    este impactul! Chiar şi cormoranul pitic va fi afectat de dispariţia Jiului. In
    apele Jiului sunt cel puţin 13 specii de peşti, dar nu se ştie cu exactitate
    toate speciile din râu. Dintre speciile protejate sunt 4 specii: zglăvoaca,
    mreana vânătă, porcuşorul de vad şi dunăriţa. S-a găsit şi o specie endemică – nisipariţa-,
    care se găseşte doar în România.



    Jiul
    este şi cel mai bun râu de rafting din România, iar prin captarea lui de
    la un debit mediu de 20 metri cubi/secundă la intrarea în defileu, va ajunge la
    doar 2,7 metri cubi/secundă, spun ecologiştii. Călin Dejeu a depus o
    petiţie cu peste 20 de mii de semnături de anulare a acestui proiect şi a
    sesizat ilegalitatea sa la Curtea Europeană. Iată parcursul a
    acestui proiect:
    Lucrările au început în 2004. Din fericire au
    mers încet şi până în 2012 au ajuns la 45% din proiect. Apoi, din fericire,
    Hidroelectrica a intrat în insolvenţă şi lucrarile s-au oprit pâna în 2016.
    Culmea e căîn loc să se aplice legislaţia de mediu ca să fie salvat
    Jiul, noi avem noroc cu probleme
    financiare sau de altă natură ale Hidroelectricii. In 2005, când zona s-a
    declarat Parc Naţional, trebuia să se oprească orice lucrare, pentru că sunt
    complet incompatibile aceste lucrări cu statutul de Parc Naţional. In orice
    ţară din lume, parcurile naţionale sunt sfinte, nu ai voie să te atingi de
    natură, cu ctât mai mult să distrugi un parc de la un capăt la celălalt cu
    sprijinul guvernului acelei ţări. Aşa ceva nu s-a mai văzut pe pământ. Este o
    ruşine şi o tragedie naţională. Deocamdată distrugerile sunt doar punctuale, în
    zona şantierelor. Marele dezastru va veni când vor termina şi vor devia în
    tunel Jiul.In zona şantierelor
    este un dezastru total. Au făcut drumuri de acces, au dinamitat, au tăiat
    pădurea… arată sinistru.


    În
    România, peste 450 de microhidrocentrale se află în stadii diferite de construire sau funcţionare, multe din ele
    fiind chiar în mijlocul unor zone înscrise în reţeaua europeană Natura 2000:
    Oriunde ne uităm pe hartă în Carpaţi vedem ca râurile sunt distruse de
    baraje mari cu aducţiuni laterale care seacă toate râurile din zonă sau de
    microhidrocentrale. Au mai rămas câteva râuri sau bucăţele de râuri. Afluentul
    Jiului de est – Jieţul – este secat complet de captările Hidroelectricii. Toată apa
    merge pe sub munte în Lotru. Nici acum nu are tot debitul natural… Până
    şi râul Capra de pe Transfăgărăşan este băgat în ţevi iar cascada Capra este
    secată…

    În noiembrie 2013
    organizaţia WWF România a ridicat public problema necesităţii unui act care să
    pună sub protecţie râurile din Carpaţi. A fost lansată campania
    Râurile de munte: ultima şansă şi o petiţie adresată autorităţilor prin care
    se solicita un set de măsuri pentru salvarea acestor râuri valoroase.

  • Das naturgeschützte Feuchtgebiet Blahniţa

    Das naturgeschützte Feuchtgebiet Blahniţa

    Im Südwesten Rumäniens, im Landkreis Mehedinţi, am Donau-Ufer, liegt das Naturschutzgebiet Blahniţa, das auf der Liste der Ramsar-Konvention zum Schutz der Feuchtgebiete eingetragen ist. Es handelt sich um ein Feuchtgebiet von über 45.000 Hektar, das zur kontinentalen biogeographischen Region gehört und eine gro‎ße Biodiversität erweist. Die Teiche, Sümpfe, Moore, die Röhricht-Zonen, die Bruchwälder mit verschiedenen Baumarten sichern gute Lebensbedingungen für zahlreiche Pflanzen- und Tierarten, darunter auch Zugvögel, die unter Naturschutz stehen. In Rumänien existiert noch eine gro‎ße Biodiversität, sowohl bei den Ökosystemen, als auch bei den Pflanzen- und Tierarten. Die natürlichen und halbnatürlichen Ökosysteme stellen etwa 47% der Fläche Rumäniens dar. Aus diesem Grund sorgen die Rumänische Ornithologische Gesellschaft (SOR) und die Umweltorganisation World Wide Fund for Nature (WWF) Romania durch Umweltprojekte dafür, dass das Feuchtgebiet Blahniţa geschützt wird. Mehr dazu von Mihai Avedic, Biologe bei der Rumänischen Ornithologischen Gesellschaft:



    In der Zone Blahniţa wurden seit 2009 bis heute zwei Projekte durchgeführt. Das erste war ein Life-Projekt auf europäischer und nationaler Ebene, das sich auf mehrere Naturschutzgebiete erstreckte, darunter auch das Feuchtgebiet Blahniţa. Ziel dieses Projekts war, Bestandaufnahmen von zwei Vogelarten zu machen — das waren die Zwergscharbe und die Moorente. 2012 wurde das zweite Projekt gestartet — es handelte sich um die Erarbeitung des Managementplans für das Natura-2000-Naturschutzgebiet Blahniţa-Mehedinţi, finanziert durch das Operationell-Sektorielle Umweltprogramm. Im Unterschied zu anderen Gebieten hat das Feuchtgebiet Blahniţa etwas Besonderes: Es überlappt sich mit anderen Naturschutzgebieten von europäischer Bedeutung, und zwar mit dem Wald Stârmina, dem Wald Bunget und dem Naturschutzgeiet Jiana. Neben den 18 Vogelarten, die in der EU-Fauna-Flora-Habitat-Richtlinie eingetragen sind, leben in diesem Feuchtgebiet viele andere Tierarten, wie Reptilien, Amphibien, Fische.“




    Im Naturschutzgebiet Blahniţa leben neben den gefährdeten Vogelarten, die in der EU-Fauna-Flora-Habitat-Richtlinie eingetragen sind, auch mehrere Zugvogelarten. Mehr dazu von Ovidiu Bufnilă, Sprecher der Rumänischen Ornitologischen Gesellschaft:



    Im Naturschutzgebiet Wald Stârmina haben wir viele interessante Vogelarten entdeckt. Unsere Experten hatten es nicht leicht, durch den dichten Wald voller Lianen und Himbeersträucher zu laufen. Aber wir haben dort mehrere Nester von Schelladlern gefunden, eine in ganz Europa geschützte Vogelart. Ferner entdeckten wir mehrere Seeadler, die normalerweise der Donau entlang und nicht in solchen Sumpfgebieten zu finden sind. Au‎ßerdem leben im Feuchtgebiet Blahniţa Zwergscharben, Graureiher, Purpurreiher und Rallenreiher. Am meisten freuten wir uns aber darüber, dass die Ortsansässigen viel Interesse für die Erhaltung dieses Natura-2000-Schutzgebietes zeigten. Sie waren sofort bereit, mit uns zusammenzuarbeiten, um das Feuchtgebiet Blahniţa zu schützen. Wir veranstalteten mehrere Seminare mit Schülern und wir waren in allen Dörfern der Region unterwegs, um Menschen zu finden, die ein Herz für die Umwelt haben.“

  • Ökotourismus im Westgebirge: Der Königswald-Berg

    Ökotourismus im Westgebirge: Der Königswald-Berg

    Der Berg Pădurea Craiului (Königswald) im nordwestlichen Apuseni-Gebirge soll bald zu einem der wichtigsten Ökotourismus-Reisezielen Rumäniens werden. Alle zertifizierungsrelevanten Unterlagen wurden bereits erstellt und das Zentrum für Naturschutzgebiete und nachhaltige Entwicklung des Kreises Bihor hat ein Projekt zu Ende gebracht, das auf die Entwicklung des Gebietes abzielt. Das durch norwegische Fonds finanzierte Projekt lief innerhalb 20 Monaten, zwischen 2014 und 2016, und setzte sich zum Ziel, Orte mit ökotouristischem Potenzial zu identifizieren und Investitionen zu fördern, damit das Gebiet der Berge Pădurea Craiului attraktiv für Touristen wird. Einzelheiten haben wir vom Leiter des Zentrums für Naturschutzgebiete Bihor, Paul Iacobaş, erhalten:



    Wir haben eine Reihe von nicht markierten Radrouten ausgebaut, es gibt aber auch Informationen bezüglich ihrer GPS-Ortung, Landkarten und Ortsbeschreibungen in englischer und rumänischer Sprache. Es gibt zudem zwei Fahrradverleih-Zentren und einen Kleinbus, die den Radtourismus-Begeisterten zur Verfügung stehen. Im Rahmen bisheriger Projekte ist es uns gelungen, ein Netzwerk von Höhlen mit touristischem Potenzial zu entwickeln. Die Kristallhöhle im Bergwerk Farcu und die Höhle Meziad sind die Top-Attraktionen der Region. Sie sind aus Sicht der Sicherheit und der Auswirkungen, die jedes touristische Reiseziel auf die Umwelt hat, nach modernen europäischen Standards eingerichtet worden. Gefolgt werden diese Höhlen von den Höhlen Vadu Crişului und Unguru Mare. Alle vier sind Teil eines Netzwerkes von Schauhöhlen, die Touristen unter durchaus guten Bedingungen besuchen können. Wir arbeiten derzeit an einem anderen Netzwerk von Schauhöhlen, die ab 2018 besichtigt werden können. Es handelt sich um zehn Höhlen, die von verschiedenen Kategorien von Touristen besucht werden können, selbst wenn sie keine Innenlichter, Treppen und Sicherheitseinrichtungen haben werden; den Touristen stellen wir aber Reiseführer zur Verfügung, die sie begleiten können. Es gibt zudem eine Reihe von sogenannten Via-ferrata-Abenteuerstrecken, die Klettern und Wandern verbinden. Sie werden an senkrechten Wänden eingerichtet und man kann sie mit Hilfe von an der Wand befestigten Metallelementen und Kabel-Handläufen hochklettern. Mit Schutzkleidung können diese Wände selbst Einsteiger hochklettern. Es gibt zudem eine Rafting-Tour, die in Bulz beginnt, in Vadu Crişului endet und den atemberaubenden Engpass des Flusses Crişul Repede durchquert. Es handelt sich um eine Tour, die den Schwierigkeitsgrad mittelleicht aufweist und daher auch für Kinder, Jugendliche oder Familien geeignet sein kann. Wir stellen den Touristen wie erwartet Boote und Instruktoren zur Verfügung.“




    In den Bergen Pădurea Craiului sollen thematische und miteinander verbundene Bergpfade eingerichtet werden, die man mit dem Fahrrad befahren kann. Das Netz soll den Namen Karstweg“ tragen, denn hier in diesem Naturschutzgebiet kommt der Karst als Reliefform am häufigsten vor. Der grö‎ßte Teil des Natura-2000-Gebietes mit dem Engpass Crişul Repede — Pădurea Craiului ist von Wäldern bedeckt. Das Gebiet weist eine bedeutende Biodiversität auf. Mehr dazu erfahren wir vom Manager des Natura-2000-Gebietes Pădurea Craiului, Andrei Acs:



    Der Königswald ist ein Naturschutzgebiet von europäischem Interesse, wo rund 37 Arten einen Lebensraum finden. Es handelt sich um gro‎ße fleischfressende Arten wie der Wolf, der Bär, der Luchs und geschützte Pflanzenarten wie der Steppen-Iris. Hier gibt es zudem drei wichtige Habitate, die europaweit sehr selten, unter 0,5% vorkommen. Ich möchte zudem die Flaumeiche erwähnen, die hier vorkommt.“




    Der Berg Pădurea Craiului beherbergt zahlreiche Höhlen. Und viele davon bieten riesigen Fledermaus-Kolonien im Laufe des Jahres einen Lebensraum. Andrei Acs kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    Hier leben über 16 Fledermausarten. Die grö‎ßte davon, die in Rumänien lebt, trägt den Namen Gro‎ße Hufeisen-Fledermaus (rum. Liliacul mare cu potcoavă), hier lebt aber auch die kleinste Fledermausart, die nicht grö‎ßer als eine Zündholzschachtel ist. Eigentlich beherbergen alle Höhlen in den Bergen Pădurea Craiului Fledermaus-Kolonien grö‎ßeren oder kleineren Umfanges. Hier gibt es 2000 Höhlen, die sich über 40.000 Hektar auf der ganzen Fläche des Bergmassivs erstrecken. In der Höhle Meziad lebt die mit 60.000 Exemplaren im Winter zweitgrö‎ßte Fledermaus-Kolonie Rumäniens und eine der grö‎ßten Europas. Hier gibt es auch gemischte Naturreservate, so etwa ist der Engpass des Flusses Crişul Repede ein Naturreservat, das sowohl Höhlen, archäologische Befunde als auch einzigartige Pflanzenarten beherbergt, die auf Abhängen und in diesem Gebiet mit hohem Kalksteinanteil nur selten vorkommen. Das Gebiet Pădurea Craiului ist auch ein geeignetes Habitat für Vogelnester. Hier leben drei Arten von Bergadlern, darunter auch eine Art, die als ausgestorben galt, die aber in den letzten 10 Jahren in Rumänien wieder vorgekommen ist. In diesem Gebiet gibt es zudem zwei Schwarzstorch-Nester, die europaweit ebenfalls als durchaus selten gelten.“




    Das Gebiet Pădurea Craiului wird von Traditionen und traditionellen Beschäftigungen belebt, die im modernen Leben einen wichtigen Raum finden. In der Dorfgemeinde Roşu gibt es eine Wassermühle, die ein Jahrhundert alt ist und heute noch funktioniert. Die Holzkirchen in Petreasa oder Beznea stellen ebenfalls eine beliebte Attraktion für Touristen dar.



    Eines der ersten Ökotourismus-Reiseziele Rumäniens ist das Gebiet Mara-Cosău –Creasta Cocoşului im nördlichen Kreis Maramureş. Zertifiziert wurden ebenfalls das Gebiet Haţeg, die Hügellandschaft Siebenbürgens sowie das Donaudelta.

  • Munţii Pădurea Craiului – destinaţie ecoturistică a României

    Munţii Pădurea Craiului – destinaţie ecoturistică a României

    Munţii Pădurea Craiului, care se află în judeţul Bihor, în
    partea de nord-vest a Munţilor Apuseni, se pregătesc să devină destinaţie
    de ecoturism. S-a depus deja documentaţia necesară pentru îndeplinirea
    criteriilor de certificare, iar custodele zonei, Centrul pentru Arii Protejate
    şi Dezvoltare Durabilă din Bihor, a finalizat un proiect pentru dezvoltarea
    acestei zone. Proiectul, finanţat prin fonduri norvegiene, s-a
    derulat pe parcursul a 20 de luni, între 2014 şi 2016, a urmărit identificarea
    locurilor cu potenţial de dezvoltare ecoturistică şi eventuale investiţii care
    trebuie făcute dar şi o serie de alte activităţi pentru ca zona Munţilor
    Pădurea Craiului să devină atractivă pentru turişti.

    Aflăm mai multe de la Paul
    Iacobaş, şeful Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă din
    Bihor: Am creat o serie de trasee
    de cicloturism nemarcate în teren, dar există informaţii cu privire la
    urmărirea prin GPS, hărţi, descrieri de trasee în limbile engleză şi
    română. Există două centre de închiriat biciclete şi un microbuz care
    deserveşte turiştii care doresc să închirieze biciclete. In alte proiecte
    anterioare am reuşit să dezvoltăm o reţea de peşteri turistice. Peştera cu
    Cristale din mina Farcu şi Peştera Meziadului sunt peşterile de top ale
    zonei. Ele sunt amenajate la cele mai înalte standarde din Europa, în ceea
    ce priveşte siguranţa vizitării şi impacul redus faţă de mediu al amenajărilor
    turistice. Aceste peşteri sunt urmate de Peştera Vadu Crişului şi Peştera Unguru
    Mare. Aceste patru peşteri fac parte dintr-o reţea de peşteri amenajate
    pe care turiştii le pot vizita în condiţii foarte bune. Lucrăm şi la o reţea de peşteri speo-turistice care vor
    fi disponibile începând din 2018. Vor exista 10 peşteri care vor fi
    vizitate de diverse categorii de turişti, care nu vor fi amenajate cu podeţe,
    scări, lumini în interior, dar vor avea şi amenajări de siguranţă, vor exista
    nişte ghizi locali care vor însoţi turiştii. Pe lângă acestea, există o serie
    de parcursuri de aventură. Sunt două trasee de via ferrata, adică trasee
    care îmbină căţăratul cu drumeţia. Ele sunt expuse pe nişte pereţi
    verticali iar turistul poate să le parcurgă ajutându-se de nişte elemente
    fixate în pereţi cum ar fi scoabe de metal sau mâini curente din cablu. Cu
    echipament de protecţie turiştii pot să le parcurgă şi fără să ştie să se
    caţere. De asemenea, există un parcurs de rafting care pleacă de la Bulz şi se
    termină la Vadu Crişului şi care parcurge spectaculosul Defileu al Crişului
    Repede. E un parcurs uşor spre mediu care poate fi adaptat şi poate fi parcurs
    inclusiv de copii, de tineri sau de familii. Pentru asta există barci de
    închiriat, există monitori şi firme care asigură asistenţă tehnică, astfel
    încât totul să se desfăşoare cât mai sigur cu putinţă.



    In Munţii Pădurea Craiului, viitoare destinaţie ecoturistică a
    României, va fi amplasată o reţea de poteci tematice, interconectate între ele
    şi vizitabile pe bicicletă. Reţeaua de poteci ar urma să poarte numele de Drumul
    carstului, deoarece acesta este relieful predominant în aria protejată, iar
    obiectivele carstice (peşteri,
    avene, izbucuri, chei, defilee) sunt de o amploare deosebită. Cea mai mare suprafaţă a
    sitului Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului este
    acoperită de păduri. Acestea alternează cu poieni largi şi pajişti înflorite cu
    fâneţe sau culturi agricole instalate pe platourile carstice. Despre biodiversitatea de aici ne vorbeste Andrei Acs, managerul sitului Natura
    2000 Pădurea Craiului: Pădurea Craiului este o arie protejată de interes european care adăposteşte
    peste 37 de specii de importanţă comunitară şi peste 16 habitate. Avem
    aici specii de carnivore mari:
    lup, urs, râs, avem vidră, avem specii de floră protejate cum ar fi irisul
    de stepă sau dediţelul. Avem 3 habitate care sunt foarte importante, pentru că
    se regăsesc într-un procent foarte mic la nivelul Uniunii Europene, asta
    însemnând sub 0,5% pe tot teritoriul UE. Important este să amintim de
    stejarul pufos care se găseşte în Pădurea Craiului, o specie
    mediteraneană de arbore rar întâlnită în
    această parte a ţării. Datorită zonelelor stâncoase de calcar care
    schimbă puţin microclimatul, din cauza căldurii emanate de la soare, aici vegetează mai multe specii de plante
    rarecare
    aparţin altor regiuni.



    Munţii Pădurea Craiului înseamnă peşteri. Un număr important de
    peşteri din această zonă oferă adăposturi pentru colonii de lilieci în diferite
    perioade ale anului. Andrei Acs: Avem
    peste 16 specii de lilieci. Cel mai mare liliac, care se găseşte în România, se
    numeşte Liliacul mare cu potcovă, dar avem şi cea mai mică specie care este cât
    o cutie de chibrituri. Toate peşterile din Pădurea Craiului adăpostesc
    colonii de lilieci mai mari sau mai mici. Avem aici peste 2000 de
    cavităţi naturale care se întind pe cele 40 de mii de hectare ale masivului
    muntos. In peştera Meziad avem a
    doua ca mărime colonie de lilieci din
    România şi una dintre cele mai mari din Europa, având peste 60 de mii de
    exemplare în timpul iernii.In
    Pădurea Craiului avem şi rezervaţii naturale botanice, mai degrabă mixte. De
    exemplu, Defileul Crişului Repede este o rezervaţie care adună peşteri,
    vestigii arheologice, specii de plante
    de o unicitate destul de spectaculoasă crescute pe versanţi, tocmai datorită
    acestui microclimat dat de albedoul ridicat al calcarului. Zona Pădurea Craiului
    este şi un habitat propice pentru cuibărirea păsărilor. Avem trei perechi de
    acvilă de munte, specie considerată dispărută dar care, în ultimii 10 ani, a
    început să revină în România. Avem şi
    două cuiburi de barză neagră care este extrem de rară la nivelul Uniunii
    Europene.



    Zona
    Pădurea Craiului este încă animată de tradiţii vii şi ocupaţii tradiţionale
    bine păstrate. In comuna Roşia se găseşte o moară pe apă veche de mai
    bine de un secol, încă funcţională. Bisericile de lemn din Petreasa sau Beznea,
    sau cele de zid din Remetea şi Vadu Crişului, vă aşteaptă să le descoperiţi.


    Una dintre primele destinaţii ecoturistice din România este
    zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului din Maramureş. Mai sunt certificate Tara Haţegului, Colinele Transilvaniei şi
    Delta Dunării.