Radio România Internațional

Tag: PAC

  • Legislația europeană în domeniul agricol trebuie adaptată nevoilor fermierilor

    Legislația europeană în domeniul agricol trebuie adaptată nevoilor fermierilor

    Legislația ar trebui să fie făcută după nevoile fermierilor, nu fermierii să fie forțați să se adapteze legislației existențe. Fermierii nu ar trebui să fie nevoiți să se adapteze unor reguli impuse de sus în jos, care nu țin cont de complexitatea și diversitatea activităților agricole, este mesajul transmis de către europarlamentarul Daniel Buda, în cadrul dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European.

    În opinia eurodeputatului, Daniel Buda, Politica Agricolă Comună trebuie să își păstreze obiectivul principal de a asigura alimente de calitate la prețuri accesibile.

    În cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European  Daniel Buda, europarlamentar a adresat o serie de întrebări legate de legislația în domeniul agricol European, membrilor.

      “Trebuie să facem o evaluare de impact a legislației Uniunii Europene în spațiul rural și cât de compatibilă este cu nevoile rurale, când ar trebui să plecăm invers de la nevoile rurale și apoi să facem legislația la nivel european, pentru că de aceea i-am avut pe fermieri în stradă, pentru că nu am reușit să plecăm de la realitățile din teren și noi am făcut legislație pentru ei fără să ținem cont de aceste realități.

    Aș vrea să vă întreb care este principalul rol al PAC în opinia dumneavoastră? Mai este PAC producător de alimente și de hrană sau renunțăm la a fi actor global mai departe și ignorăm cele 10 miliarde de oameni care vor fi la nivel global și nu ne interesează de ei? Punem povara în sarcina altora, îi ținem pe fermieri doar în zona de mediu sau a protecției sociale? Ce facem până la urmă cu banii din PAC?

    Spuneți că vom plăti doar fermierii mici și mijlocii. Cum definiți fermierul mic și mijlociu în funcție de țară, de prețurile de cost pe care le are pe fiecare unitate de produs ș.a.m.d. Pentru că este foarte ușor să spunem fermier mic și mijlociu, dar nu ținem cont de ce se întâmplă în fiecare țară și de în fiecare sector în parte. ”

  • Finanțare adecvată a Politicii Agricole Comune

    Finanțare adecvată a Politicii Agricole Comune

    Comisia Europeană stabileşte condiţiile şi normele specifice privind finanţarea cheltuielilor care intră sub incidenţa politicii agricole comune (PAC). Au fost create două noi fonduri: Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

    Angajamentele bugetare aferente se fac în tranşe anuale sub formă de prefinanţare, plăţi intermediare sau plăţi ale soldului. Plăţile intermediare se fac pentru fiecare program de dezvoltare rurală, în funcţie de disponibilităţile bugetare, în limita plafoanelor stabilite de legislaţia comunitară, la care se adaugă sumele fixate de Comisie în conformitate cu dispoziţiile aplicabile plăţilor directe către agricultori şi pentru piaţa vitivinicolă.

    Comisia Europeană trebuie să înţeleagă  că fermierii cer fonduri pentru a-și achita ratele la bancă și pentru a acoperi costurile de producţie ale alimentelor, este de părere europerlamentarul Daniel Buda, care în plenul Parlamentului European a solicitat o finanțare adecvată a Politicii Agricole Comune în viitor, împreună cu o reducere a birocrației.

    “Ne aflăm astăzi în fața unui lung șir de dezbateri privind viitorul agriculturii europene, iar documentul de lucru structurat pentru agricultură este bine venit și oferă o bază solidă de discuții. Totuși, soluțiile trebuie să fie analizate atent în evaluarea acestui document și a viitoarelor politici agricole.

    Trebuie să pornim de la un principiu fundamental, nevoia de a garanta securitatea alimentară la nivelul Uniunii Europene. În acest context, aș dori să transmit un mesaj ferm Comisiei Europene: plățile directe trebuie să rămână un instrument la dispoziția fermierilor, acestea fiind o centură de siguranță pentru ei, fără a fi condiționate în mod obligatoriu de atingerea unor obiective de mediu care uneori sunt aproape imposibil de atins.

    Al doilea mesaj: orice responsabilitate de mediu impusă fermierilor trebuie să fie corect compensată.

    Niciun fermier nu trebuie să fie obligat să facă mai mult cu resurse mai puține.

    De asemenea, resping orice mesaj subliminal de stigmatizare a produselor de origine animală. Comisia Europeană, în opinia mea, ar trebui și să promoveze o alimentație echilibrată care să includă și produsele de origine animală, nu doar o dietă pe bază de plante.

    În același timp, o chestie importantă produsele importate din țările terțe trebuie să respecte aceleași standarde de calitate, deoarece importul unor alimente care conțin substanțe interzise în Uniunea Europeană mi se pare profund imoral atât pentru fermieri, cât și pentru consumatori. PAC are nevoie de o finanțare adecvată pentru a putea să pună pe masă hrana toate zilele. “

  • Rezilienţa climatică în domeniul agricol european

    Rezilienţa climatică în domeniul agricol european

    Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid şi de aceea Europa este vulnerabilă la evenimente meteorologice extreme. Specialiştii consideră că frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteo extreme vor creşte, de la un an la altul. Evaluarea Europeană a Riscurilor Climatice a concluzionat că politicile Uniunii Europene legate de producția de alimente nu sunt încă pregătite în mod adecvat pentru riscurile climatice.

    Președinta von der Leyen a anunțat, de curând, că Planul European de Adaptare Climatică va fi dezvoltat în următoarea perioadă, în strânsă cooperare cu statele membre. Europa trebuie să intensifice acțiunile de construcţie a rezilienței climatice, inclusiv în domeniul agricol.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European, Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.

    „Trebuie să construim reziliență într-un mod proactiv acum și în viitor. Avem nevoie de o transformare sistemică bazată pe o abordare integrată pentru a reduce și controla impactul inundațiilor, dar și al secetelor. Continuarea activităților ca până acum nu este o opțiune. Uniunea Europeană are un cadru solid pentru a sprijini fermierii și comunitățile rurale să-și construiască reziliența pe termen lung, răspunzând totodată în imediata perioadă de după crize prin mecanisme pe termen scurt.

    Politica Agricolă Comună este o parte centrală a acestui cadru. Statele membre pot sprijini investițiile preventive și intervențiile de gestionare a riscurilor, precum și eco-schemele și măsurile de agro-mediu care ajută la creșterea rezilienței producției fermierilor în fața șocurilor.

    De exemplu, Politica Agricolă Comună încurajează utilizarea culturilor rezistente la secetă, practici de gestionare a peisajului care cresc reținerea apei, sistemelor eficiente de gestionare a apei și tehnicilor de conservare a solului. În cazuri adecvate, măsuri excepționale de piață finanțate prin Rezerva Agricolă pot fi de asemenea mobilizate.

    Dincolo de Politica Agricolă Comună, Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii și Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pot fi, de asemenea, mobilizate în cazul unor dezastre naturale majore. Comisia își întărește, de asemenea, capacitățile științifice și analitice pentru a prevedea și monitoriza mai bine secetele din Europa.”

  • Parlamentul reacționează la recentele fenomene meteorologice extreme din Europa

    Parlamentul reacționează la recentele fenomene meteorologice extreme din Europa

    Deputații sunt îngrijorați de creșterea intensității și frecvenței fenomenelor meteorologice extreme în UE și în lume, inclusiv inundații masive, valuri de căldură și incendii forestiere. Într-o rezoluție privind inundațiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, adoptată recent, eurodeputații își exprimă nemulțumirea față de recentele reduceri bugetare pentru mecanismul de protecție civilă al UE.

    Aceștia solicită finanțare suficientă și actualizată pentru a spori gradul de pregătire și a îmbunătăți consolidarea capacităților, în special în perspectiva următorului buget multianual al UE. De asemenea, aceștia doresc ca Fondul de solidaritate al UE să fie „proporțional cu creșterea numărului și a gravității dezastrelor naturale în întreaga Europă”, îndeamnă Comisia să accelereze mobilizarea fondurilor pentru țările afectate și solicită punerea la dispoziție și a altor tipuri de sprijin tehnic și financiar, cum ar fi instrumentele politicii de coeziune.

    Pe termen lung, rezoluția solicită mai multe investiții ale UE în reziliența regională și locală și solicită ca viitoarea politică de coeziune a UE să se concentreze și mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice și pe adaptarea la acestea.

    Barry Cowen, europarlamentar din grupul Renew Europe, are în vedere câteva măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice:

    ” Evenimentele meteorologice extreme reprezintă o amenințare continuă pentru comunitățile locale și agricultură. Trebuie să urmărim, când vorbim de politica globală a UE, mai ales acele cauze care continuă să contribuie la schimbările climatice. S-au făcut progrese, dar nu trebuie să ne rezumăm doar la ce s-a făcut până acum, nu trebuie să stagnăm.

    Agricultura se confruntă cu două obstacole majore, primul dintre ele fiind legat de costurile mari ale energiei. M-am gândit la două rezoluții pe care aș dori să le susțină această nouă Comisie. Prima este un angajament de a investi în sisteme energetice durabile, bazate pe surse regenerabile.

    De exemplu, potențialul masiv care există în largul coastei de vest a Irlandei poate ajuta Europa să-și reducă dependența de gazul rusesc. A doua soluție este crearea unui nou flux de finanțare care să fie separat și distinct de PAC/Politica Agricolă Comună, un sistem de finanțare care să recompenseze fermele și să susțină totodată ecosistemele.”

    Eurodeputații doresc prezentarea rapidă de către Comisie a unui plan european de adaptare la schimbările climatice, care să includă propuneri legislative concrete, anunțat în orientările politice ale președintei von der Leyen pentru Comisia 2024-2029.

    Un astfel de plan este necesar pentru a consolida reziliența UE, a asigura adaptarea la impactul schimbărilor climatice și a coordona acțiunile naționale privind pregătirea, planificarea și cooperarea transfrontalieră.

    Deputații subliniază, de asemenea, necesitatea unor investiții urgente în măsuri de gestionare a inundațiilor și de prevenire a riscurilor de inundații. Numai în ultimii 30 de ani, inundațiile din Europa au afectat 5,5 milioane de persoane și au cauzat daune economice în valoare de peste 170 de miliarde EUR. Vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă din istorie la nivel mondial și în Europa.

  • Revizuirea politicii agricole comune

    Revizuirea politicii agricole comune

    Îndeplinindu-și angajamentul de a ușura sarcina administrativă pentru fermierii din UE, Comisia Europeană a propus în luna mai a acestui an, revizuirea anumitor dispoziții ale politicii agricole comune (PAC), cu scopul de a realiza simplificări, menținând în același timp o politică puternică, durabilă și competitivă pentru agricultura și alimentele UE.

    Aceste propuneri, legate de condiționalitate și de planurile strategice PAC, vizează reducerea sarcinii legate de controale pentru fermierii din UE și le oferă o mai mare flexibilitate în ceea ce privește respectarea anumitor condiționalități de mediu. Administrațiile naționale vor beneficia, de asemenea, de o mai mare flexibilitate în ceea ce privește aplicarea anumitor standarde.

    Propunerea legislativă reprezintă un răspuns direct la sutele de cereri primite din partea organizațiilor reprezentative ale fermierilor și a statelor membre și completează acțiunile pe termen scurt ale Comisiei aflate deja în desfășurare pentru a contribui la reducerea sarcinii administrative pentru fermieri.

    Într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European, europralamentarul Dan Nica a cerut Comisiei Europene și Consiliului European adoptarea urgentă a unui plan “ReAgricultureEU” cu finanțare și măsuri concrete pentru sprijinirea agriculturii românești și europene.

    “Atunci când agricultorii din Uniunea Europeană, de la Bruxelles, de la Paris, Strasbourg, până la București sunt în stradă, ceva este greșit, profund greșit. Și atunci, pentru a evita o situație în care foarte probabil zeci de mii de fermieri ar da faliment, vom avea o agricultură care să fie complet afectată în Uniunea Europeană, este nevoie de un plan de măsuri concret, măsuri de sprijin financiar.

    Acești oameni, pentru a putea supraviețui, au nevoie de un sprijin financiar de la nivelul Comisiei Europeane ca să poată să traverseze această perioadă dificilă. Au nevoie de exceptări de la plata taxelor, care știți că nu pot fi luate decât la nivel european, pentru ca în această perioadă dificilă, cu mari distorsiuni de piață, aceștia să poată să supraviețuiască. Avem nevoie de un nou plan re-agriculture.eu, care să fie un fel de re-power.eu cu bani și măsuri pentru agricultura în Uniunea Europeană.”

  • Fermierii din UE pot beneficia de plăți în avans mai mari în cadrul Politicii Agricole Comune

    Fermierii din UE pot beneficia de plăți în avans mai mari în cadrul Politicii Agricole Comune

    În anul 2023, primul an de implementare a actualei Politici Agricole Comune, fermierii din Uniunea Europeană au avut dificultăţi în conformarea cu unele standarde de mediu și climă. Pentru a-i ajuta, Comisia a propus atunci modificarea anumitor prevederi ale Politicii Agricole Comune, măsură care a intrat în vigoare în luna mai 2024.

    Aceste propuneri au adus fermierilor facilităţi precum controale administrative mai relaxate şi o flexibilitate mai mare la condiţiile de mediu.
    Acum, fermierii din Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu probleme de lichiditate, în special din cauza fenomenelor meteorologice extreme, a ratelor ridicate ale dobânzilor pe piețele financiare și a prețurilor ridicate ale materiilor prime, materialelor şi produselor agricole de bază.

    Comisia a introdus o nouă formă de sprijin, prin posibilitatea ca statele membre să le plătească producătorilor agricoli avansuri mai mari din fondurile Politicii Agricole Comune.

    Dacă ţările membre vor folosi această facilitate, din 16 octombrie fermierii europeni vor putea primi până la 70% din plățile directe în avans, comparativ cu 50% în prezent. De asemenea, plățile în avans pentru intervențiile pe suprafață și pe animale din cadrul dezvoltării rurale pot fi majorate la 85%, faţă de 75% în mod obișnuit.

    O serie de state membre au solicitat această autorizație pentru a răspunde astfel provocărilor cu care se confruntă fermierii, în conformitate cu unul dintre obiectivele fundamentale ale Politicii Agricole Comune de a le oferi o plasă de siguranță economică. Executivul european a luat măsuri rapide pentru a le oferi acest sprijin, asigurând, în același timp, un cadru de securitate juridică pentru statele membre. Pe lângă măsurile care au adus mai multă flexibilitate fermierilor și administrațiilor naționale la începutul acestui an, Comisia a distribuit o parte din rezerva pentru agricultură fermierilor din anumite state membre care s-au confruntat cu dificultăți semnificative din cauza condițiilor meteorologice excepționale.

  • Dialogul strategic privind viitorul agriculturii în UE – raport final

    Dialogul strategic privind viitorul agriculturii în UE – raport final

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit, ieri, raportul final al Dialogului strategic privind viitorul agriculturii din Uniune. Intitulat „O perspectivă comună pentru agricultură și alimentație în Europa”, raportul prezintă provocările și oportunitățile din acest sector, alături de un set de recomandări ce vor ghida activitatea Comisiei în conturarea unei noi viziuni pentru agricultură și alimentație, care urmează să fie prezentată în primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat al președintei von der Leyen.

    Comisia a apreciat munca celor 29 de membri ai Dialogului Strategic și angajamentul lor de a ajunge la un consens, subliniind importanța colaborării între actorii din lanțul agroalimentar.

    Prin promovarea dialogului și încrederii reciproce, se pot găsi soluții durabile pentru a asigura un sistem agroalimentar competitiv, rezilient și sustenabil în Uniunea Europeană. Comisia va evalua atent recomandările pentru a crea o nouă platformă de dialog între actorii din sectorul agroalimentar, societatea civilă și mediul științific, cu scopul de a identifica strategii de sustenabilitate.

    Raportul subliniază importanța producției agricole și alimentare pentru securitatea europeană și recunoaște valoarea diversității în agricultură. Totodată, se remarcă un consens privind faptul că sustenabilitatea economică, socială și de mediu se pot susține reciproc, atunci când sunt sprijinite de politici coerente. Piața, obiceiurile alimentare și inovația sunt, de asemenea, esențiale pentru sustenabilitate.

    Recomandările raportului sunt structurate pe cinci piloni, printre care adaptarea Politicii Agricole Comune, promovarea practicilor agricole sustenabile, reziliența față de crize și inovarea. Raportul este adresat Comisiei Europene, Parlamentului European, statelor membre și părților interesate.

    Acest Dialog Strategic a fost lansat de președinta Ursula von der Leyen în ianuarie 2024 și a implicat 29 de actori importanți din domeniul agroalimentar, societatea civilă și mediul academic.

  • Normele europene privind politica agricolă transpuse în legislația națională

    Normele europene privind politica agricolă transpuse în legislația națională

    În 2023, Comisia Europeană a lansat deja un sistem de sprijin pentru agricultori pe o perioadă de 5 ani, sub forma unei noi politici agricole comune (PAC). Acesta a primit finanțare în valoare de 300 de miliarde EUR și include stimulente mai puternice care să-i ajute pe fermierii noștri să adopte practici mai sustenabile și mai reziliente.

    Fermierii vor primi o plată suplimentară pentru producție dacă stochează în același timp carbon.

    Ramona Duminicioiu, prședintele Asociației Eco Ruralis din România, un ONG care sprijină micii producători din domeniul agricol este de părere că, în țara noastră, o problemă esențială este transpunerea în legislație și în practică a normelor europene, a deciziilor care se iau la Bruxelles.

     

    “Cred că trebuie norme mai clare și mai bine promovate de instituțiile europene care au reprezentanți în România și de autoritățile naționale. Mai puține norme cred că este nerealist să cerem, pentru că legislativul trebuie tot timpul să se adapteze realității și vedeți, cu aceste crize care apar neașteptat an de an, apar noi și noi probleme care trebuie reglementate.

    Dar ce avem noi de fapt nevoie este de servicii de consultanță, unde omul să se poată duce și să i se poată explica care sunt condițiile legale în care poate să-și desfășoare activitatea. În momentul acesta, statul aproape ca renunțat la consultanță, în special pentru mici agricultori și noi suntem lăsați practic să ne descurcăm pe cont propriu. Este foarte, foarte dificil.

    Mă întrebați și dacă este nevoie de mai bună coordonare a normelor naționale? Da, foarte multe se întâmplă la Bruxelles, se reglementează foarte multe probleme și statul român este absolut repetent la implementare. Problema nu este reglementarea. Întotdeauna problema este implementarea, transpunerea în realitate a deciziilor pe care le au la Bruxelles sau în tot felul de foruri europene.

    România, de exemplu, a ignorat foarte mulți ani implementarea directivei referitoare la utilizrea durabilă a pesticidelor și apoi s-a folosit de ocazia unui proces legislativ mai ambițios prin care să se reducă drastic pesticidrle la nivelul Uniunii Europene ca să submineze acest proces, să spună că nu e posibil.”

  • Planului strategic PAC al României, discutat la București cu Comisarul european pentru agricultură

    Planului strategic PAC al României, discutat la București cu Comisarul european pentru agricultură

    La întâlnirea de la București cu autoritățile române, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a salutat abordarea echilibrată a României, care a reuşit să răspundă atât nevoilor de tranzit al cerealelor, cât şi revendicărilor fermierilor, în contextul efectelor produse de războiul din Ucraina, se precizează într-un comunicat de presă.

    Oficialii au arătat că avantajul pe care Uniunea Europeană îl are pe plan mondial, de cel mai mare exportator mondial de produse agricole, trebuie menţinut şi trebuie create condiţii pentru ca fermierii europeni să poată, în continuare, să-şi dezvolte activităţile.

    Discuția dintre comisarul european pentru agricultură si autoritățile de la București, despre viitorul politicii agricole commune și situaţia fermierilor, a venit în contextul provocărilor generate de războiul din Ucraina şi securitatea alimentară.

    Autoritățile române au susținut alocarea în continuare a unor resurse financiare consistente către sectorul agricol european în viitoarea politică agricolă comună, pentru protejarea fermierilor şi asigurarea competitivităţii Uniunii Europene pe pieţele globale.

    De asemenea, autoritățile de la București au solicitat ca în viitoarea Politică Agricolă Comună să nu mai existe diferenţe între nivelul plăților acordate la hectar între fermierii din Uniunea Europeană.

    Aceste plăți sunt vitale în asigurarea veniturilor şi securităţii alimentare, a susţinut ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, la întâlnirea cu comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

    Principalele subiecte aflate pe agenda discuţiilor au vizat: prelungirea perioadei şi creşterea plafonului cadrului temporar de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei, majorarea sprijinului şi suplimentarea plafonului privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol.

    În cadrul discuţiilor, comisarul Wojciechowski a apreciat evoluţia pe care ţara noastră a avut-o ca producător agroalimentar în ultimul deceniu, considerând esenţial ca fermierii din România să continue să producă în cantităţi mari şi cu cele mai sustenabile metode, în beneficiul pe termen lung al economiilor regionale, al pieţei UE şi al securităţii alimentare mondiale.

  • Dialog pentru o agricultură sustenabilă și remunerată echitabil

    Dialog pentru o agricultură sustenabilă și remunerată echitabil

    Eurodeputaţii europeni au discutat în Parlamentul European despre capacitatea fermierilor și a comunităților rurale de a face faţă provocărilor actuale şi au invitat Comisia Europeană la un dialog pe teama sustenabilităţii agriculturii şi a remunerării echitabile.

     

    Comisia Europeană consideră că factorii de decizie trebuie să se concentreze pe asigurarea unor standarde de viață corecte pentru fermieri și pentru comunitățile rurale, pe exploatarea oportunităților oferite de inovația tehnologică, dar și pe promovarea unui viitor prosper pentru sistemul alimentar al Uniunii Europene.

     

    În completare, în Parlamentul European, Maroš Šefčovič, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, a vorbit despre necesitatea susţinerii în continuare a fermierilor europeni pentru atingerea obiectivelor de climă şi de biodiversitate ale Uniunii Europene.

    “Permite-mi să subliniez faptul că fermierii noștri continuă să fie susținuți de bugetele Uniunii Europene prin intermediul politicii agricole comune. Dar știm că acești bani singuri nu sunt suficienți pentru a face față schimbărilor climatice.

    Să ne uităm la secetele devastatoare din Spania, la inundațiile apocaliptice din Grecia, Slovenia, Italia și în alte locuri, la incendiile forestiere care se răspândesc necontrolat. Așadar, lipsa acțiunii ar duce doar la costuri și mai mari în deceniile următoare. Astfel de dezastre pot fi prevenite doar dacă avem resurse naturale sănătoase – soluri sănătoase, apă curată și polenizatori care pot proteja producțiile și veniturile fermierilor în fața crizelor climatice și de biodiversitate.

     

    Sarcina noastră este să-i susținem pe fermieri în această perioadă de tranziție, ajutându-i să reducă riscurile și să îmbunătăţească practicile bune în agricultură. Este crucial să lucrăm cu întregul lanț alimentar, astfel încât consumatorii să poată aprecia mai bine valoarea durabilității.

     

    Fermierii noștri merită să trăiască decent, iar acest lucru se va întâmpla doar dacă lucrăm împreună pentru a atinge obiectivele de climă și biodiversitate. Știu că viitorul agriculturii este un subiect complex, dar cred ferm că acest dialog strategic ne va ajuta în cele din urmă să vorbim cu o singură voce despre viitorul comun pe care ni-l dorim pentru fermieri, mediu și uniunea noastră în ansamblu.”

  • La situation des fermiers au cœur des débats du Législatif européen

    La situation des fermiers au cœur des débats du Législatif européen

    Cela fait plus
    d’une semaine que les agriculteurs roumains se révoltent. Ils réclament
    principalement des compensations pour les pertes provoquées par les importations
    des céréales ukrainiennes, la remise en place des taxes douanières sur les produits d’origine ukrainienne, des prêts
    à taux d’intérêt subventionné et la mise à jour des aides étatiques pour
    l’achat du gasoil utilisé dans l’agriculture. Des protestations similaires ont
    eu lieu également en Allemagne, où les fermiers se sont réunis à Berlin, mais
    aussi dans d’autres villes d’Europe. Les fermiers européens réclament à l’unisson
    des aides supplémentaires et une nouvelle politique agricole commune.


    Les difficultés
    auxquelles les fermiers se confrontent ont dominé récemment les débats de
    l’Assemblée législative de Strasbourg. Le commissaire européen à l’Agriculture,
    Janusz Wojciechowski, a déclaré que le principal problème reste la guerre en
    Ukraine et ses effets négatifs. Et lui de préciser que ces deux dernières
    années, les fermiers ont reçu des aides d’un montant total de 9 milliards
    d’euros, dans le contexte où en 2021, le volume des importations de céréales
    originaires d’Ukraine par l’UE était de seulement 16%, tandis qu’actuellement,
    le volume est passé à 50%.


    Aux dires du
    commissaire à l’Agriculture, les fermiers se disent mécontents de la transition
    vers une agriculture écologique imposée par la nouvelle PAC. Les eurodéputés de
    tous les groupes parlementaires et de tous les pays affirment qu’une nouvelle
    politique agricole commune s’avère nécessaire, en l’absence de laquelle la
    survie des fermiers à long terme sera impossible. L’eurodéputé roumain, Daniel
    Buda, considère qu’à l’heure où l’on parle, l’agriculture européenne est impactée
    par l’inflation, la sécheresse, les inondations, la pénurie de la main d’œuvre
    et la guerre en Ukraine. Elle a besoin, dit-il, de nouvelles ressources
    financières.


    Pour sa part, le
    parlementaire européen, Dacian Ciolos, ancien commissaire à l’Agriculture,
    actuellement membre du groupe Renew Europe, a critiqué l’Exécutif européen pour
    son inaction. Dacian Ciolos:


    Par son
    inaction, la Commission risque de détruire les ambitions climatiques
    parfaitement justifiées de l’Union européene, mais mises en place d’une manière
    superficielle et dépourvue de vision. Nous sommes d’accord que nous avons
    besoin d’une meilleure gestion des ressources naturelles, de la qualité du sol,
    de l’eau et de la biodiversité. Nous sommes d’accord que nous devons soutenir
    l’Ukraine dans ses efforts d’exporter son blé vers les régions qui en ont
    besoin, mais cette démarche, nous devons la faire avec nos fermiers. Or, il
    faudrait qu’ils bénéficient de plus de cohérence au moment où ils se voient
    appeler à investir massivement et à court terme dans des technologies vertes.
    Tout cela dans le contexte où ils ont déjà des couts de production très élevés
    pour l’energie, les carburants, les engrais auxquels s’ajoutent les
    fluctuations sur le marché.


    L’eurodéputé
    libéral, Siegfried Mureşan, rapporteur pour le budget européen en 2024, a quant
    à lui affirmé que l’Union dispose d’une réserve de 450 millions d’euros pour faire
    face aux situations imprévues dans l’agriculture. Or, ces dernières années, une
    partie de cette somme, l’UE l’a déjà versée aux agriculteurs, pour les
    soutenir.



  • Subvenții egale pentru toți fermierii din UE

    Subvenții egale pentru toți fermierii din UE

    Agricultura este un domeniu economic important pentru statele
    UE, pentru care acestea primesc fonduri europene prin intermediul Politicii
    Agricole Comune. Aceste fonduri susțin direct agricultorii prin Fondul european
    de garantare agricolă, dar și zonele rurale, acțiunea pentru climă și gestiunea
    resurselor naturale prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Performanța
    PAC depinde de importanța unei producții agricole comune
    puternice.

    Europarlamentarul român, Daniel Buda a declarat în cadrul Comisiei
    pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală că UE
    nu ar avea un sector agricol durabil fără un instrument PAC puternic,
    dar evident că există un impact diferit
    în funcție de nivelul subvențiilor care se dau în fiecare țară, pentru că,
    astăzi există un nivel de subvenție diferențiat în diverse state ale Uniunii
    Europene, în condițiile în care fermierii au aceleași costuri de înființare a culturilor,
    indiferent că discutăm de state precum Franța, Germania, România sau Ungaria, iar
    prețurile sunt la fel. În cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare
    Rurală europarlamentarul Daniel Buda, a precizat că este crucial ca toți
    fermierii din UE sa aibă parte de același nivel de subvenționare.




    Ne confruntăm astăzi cu o serie de provocări
    în sectorul agricol, plecând de la ceea ce înseamnă această provocare și anume
    importul de cereale din Ucraina în unele state, care creează perturbări majore
    în unele zone ale Uniunii Europene, până la ceea ce înseamnă nevoia de
    asigurare a securității alimentare la nivelul Uniunii Europene și, în același
    timp, și la nivelul întregului glob pământesc. Securitatea alimentară trebuie
    să fie văzută sub două aspecte, în primul rând cantitativ, dar, pe de altă
    parte, evident și din punct de vedere al accesibilității ca și preț, pentru că
    vedem că alimentele sunt din ce în ce mai scumpe și ele sunt inaccesibile chiar
    și pentru consumatorii din Uniunea Europeană. În
    mod paradoxal, vreau să vă spun că subvențiile cele mai mici în momentul de
    față se află în statele aflate în proximitatea războiului cu Ucraina, ceea ce
    creează dificultăți și mai mari și de aceea cred că ar fi o chestiune de
    politică, să asigurăm același nivel de
    subvenționare până în 2027 și să cerem consiliului să aibă în vedere ca în cadrul
    financiar multianual să prindă această prevedere.




  • Importanța zonelor rurale în asigurarea securității alimentare

    Importanța zonelor rurale în asigurarea securității alimentare

    UE
    este cunoscută în întreaga lume pentru alimentele și tradițiile
    sale culinare și reprezintă unul dintre principalii
    producători și
    exportatori neți de produse agroalimentare din lume. Datorită
    resurselor sale agricole excepționale, UE poate și trebuie să
    joace un rol-cheie în garantarea securității alimentare la nivel
    mondial. Pentru
    a funcționa eficient și a rămâne moderne și productive, atât
    fermele, cât și sectoarele din amonte și din aval au nevoie de
    acces rapid la cele mai recente informații despre domeniul agricol,
    despre metodele de cultivare și de creștere și despre evoluțiile
    pieței.

    În
    perioada 2014-2020, resursele PAC au fost direcționate către
    furnizarea unor tehnologii de mare viteză, a unor servicii de
    internet mai bune și a unei infrastructuri de calitate pentru circa
    18 milioane de europeni din mediul rural – echivalentul a 6,4 %
    din populația rurală a UE.

    În plenul Parlamentului European,
    europarlamentarul Daniel Buda a făcut apel la lansarea unor programe
    ample de investiții în zonele rurale și la reducerea
    birocrației în procesul de accesare a fondurilor europene!


    Cu
    toții suntem conștienți de importanța zonelor rurale, indiferent
    dacă vorbim de securitatea alimentară sau de combaterea
    schimbărilor climatice ori de turism! Cu toate acestea,
    politicile europene nu au reușit să dezvolte aceste zone, astfel
    încât astăzi doar 11% din exploatațiile agricole din UE sunt
    conduse de fermieri sub 40 de ani!

    Investițiile
    în internetul cu bandă largă, în serviciile de alimentare cu apă,
    conectivitate rutieră, asistență medicală și educație sunt
    indispensabile. Trebuie să fim conștienți că doar în momentul în
    care decalajul dintre urban și rural va fi eliminat, vom putea vorbi
    cu adevărat despre inversarea tendințelor demografice. Sinergia
    fondurilor și consolidarea programului LEADER trebuie să fie
    dublate de reducerea birocrației în procesul de accesare a
    fondurilor europene. Războiul din Ucraina ne-a demonstrat încă
    o dată importanța păstrării capacităților zonelor rurale de a
    furniza alimente de calitate și la prețuri accesibile.Tocmai de
    aceea, vreau să subliniez necesitatea ca politicile Comisiei
    Europene să fie ancorate în noile realități.


  • Politica Agricolă Comună 2023-2027: Planurile strategice ale României şi Bulgariei au fost adoptate

    Sunt disponibile, astfel, pentru România, aproape 15 miliarde de euro, iar pentru Bulgaria, peste 5 miliarde şi jumătate. Din totalul bugetului Uniunii Europene pentru aceste două ţări, peste 5,6 miliarde de euro sunt dedicate obiectivelor climatice şi de mediu şi eco-schemelor, iar 436 de milioane de euro tinerilor fermieri.

    Planul României vizează îmbunătăţirea mijloacelor de subzistenţă şi a competitivităţii fermierilor. Pe lângă sprijinul în privinţa veniturilor, circa un miliard de euro vor fi direcţionaţi către investiţii în ferme şi unităţi de procesare. România utilizează peste 40% din bugetul de dezvoltare rurală pentru a încuraja practicile prietenoase cu mediul în zone cu o valoare naturală ridicată, pentru a proteja biodiversitatea. Astfel de practici ar urma să fie folosite pe aproximativ 611.000 hectare de teren. Pentru a menţine atractivitatea zonelor rurale din România, planul va sprijini crearea a mai mult de 12.000 de locuri de muncă în aceste domenii, fiind acordată finanţare companiilor şi sectorului infrastructurii.

    În septembrie, Comisia Europeană a aprobat primul pachet de planuri strategice PAC pentru şapte ţări: Danemarca, Finlanda, Franţa, Irlanda, Polonia, Portugalia şi Spania, un pas important pentru punerea în aplicare a noii Politici Agricole Comune la 1 ianuarie anul viitor.

    Noua PAC este concepută pentru a contura tranziţia către un sector agricol european sustenabil, rezilient şi modern. În cadrul politicii reformate, finanţarea va fi distribuită mai echitabil fermelor familiale mici şi mijlocii, precum şi tinerilor fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniţi să adopte noi inovaţii, de la agricultura de precizie la metodele de producţie agroecologice. Prin sprijinirea unor acţiuni concrete în aceste domenii şi în altele, noua PAC poate fi piatra de temelie a securităţii alimentare şi a comunităţilor agricole din Uniunea Europeană.


  • 10.12.2022

    10.12.2022

    Schengen – Les autorités de Bucarest poursuivent les démarches en vue de l’adhésion à l’espace Schengen de libre circulation européenne, malgré le vote défavorable de l’Autriche enregistré durant la réunion des ministres européens de l’intérieur de jeudi à Bruxelles. Le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca a déclaré que Bucarest déroulait des consultations avec les institutions communautaires sur l’opportunité de la remise de se sujet à l’ordre du jour du Conseil européen la semaine prochaine. Entre autres il a affirmé que les autorités de Bucarest envisageaient de proposer le découplage du tandem Roumanie – Bulgarie dans le processus d’adhésion. Depuis l’opposition, l’Union Sauvez la Roumanie annonce déposer la semaine prochaine une motion simple à l’adresse du ministre roumain de l’Intérieur, Lucian Bode, accusé par l’échec de la Roumanie sur l’entrée dans l’espace Schengen. La démarche a été soutenue aussi par les élus non-affiliés par la Force de la Droite. En échange, Lucian Bode a souligné que l’opposition de l’Autriche ne reposait pas sur des arguments et qu’une décision sur l’adhésion de la Roumanie à l’espace de libre circulation Schengen pourrait être adoptée durant le Conseil Justice et Affaires Intérieures de mars 2023. L’ambassadeur de Roumanie à Vienne, Emil Hurezeanu, a été rappelé vendredi à Bucarest pour des consultations. Plusieurs Etats européens se sont déclarés particulièrement déçus par le votre contre l’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l’espace de libre circulation. Ce qui plus est, la commissaire européenne aux Affaires Intérieures, Ylva Johansson, a promis faire de l’adhésion des deux Etats à Schengen une priorité de son mandat. Pour sa part, le président autrichien, Alexander Van der Bellen, a affirmé beaucoup regretter le veto accordé par son pays.

    Budget – Le budget d’Etat et celui de la sécurité sociale doivent être soumis la semaine prochaine au vote du Législatif. Les Sénateurs et Députés ont jusqu’à dimanche pour déposer des amendements et les débats devraient commencer dans le cadre des commissions spécialisées lundi. Selon le calendrier établi par la direction du Législatif, le vote final est prévu pour jeudi. Le budget d’Etat repose sur une croissance économique de 2,8% et prévoit un déficit de 4,4% du Produit intérieur brut. Les dépenses destinées aux investissements s’élèvent à quelque 22,7 milliards d’euros. Parmi les ministères qui bénéficieront de davantage de fonds figurent la Défense, le Développement, l’Agriculture, les Transports et l’Education. Au pôle opposé, l’Energie, la Justice et la Santé verront leurs budgets diminuer. Parmi les mesures envisagées mentionnons aussi la majoration de 10 % des salaires bruts dans le secteur public, la croissance de 12,5 % du point de retraite et l’augmentation du SMIC à 3 000 lei (610 euros). Dans l’opposition, le parti ultra-nationaliste l’Alliance pour l’Union des Roumains (AUR) a déjà fait part de son intention de déposer des amendements, n’étant pas d’accord avec les projets de budget proposés par l’Exécutif.

    Agriculture – Le ministre roumain de l’agriculture, Petre Daea, participe à Bruxelles les 11 et 12 décembre à la réunion du Conseil agriculture et pêche (AGRIFISH). A l’ordre du jour de la réunion figurent des aspects importants du secteur agricole roumain : la situation du marché, les plans stratégiques de la Politique agricole commune, le bien-être des animaux, les possibilités de pêche en 2023, les indications géographiques, l’utilisation des pesticides. Les ministres doivent également évoquer les progrès enregistrés dans la mise en application de la nouvelle stratégie de l’UE relative aux forêts pour 2030 et auront un échange d’opinions sur les actions entreprises au niveau de l’UE et au niveau national. Ils doivent également débattre de la situation actuelle du marché dans les Etats membres, dans le contexte de la guerre déclenché par la Russie contre l’Ukraine, analysant les principales problématiques qui visent la crise énergétique et celle des engrais, les prix élevés des facteurs de production ainsi que la pression que la crise exerce tant sur les fermiers que sur les consommateurs.

    Migrants et réfugiés – L’inspection générale de la police aux frontières annonce que vendredi, plus de 151 000 personnes, citoyens roumains et étrangers sont passés par les postes frontières roumains dans les deux sens. Selon la source citée, par les postes-frontières de tous les pays quelque 75 000 personnes sont passées, dont 7 500 ressortissants ukrainiens, en baisse de 4,69% par rapport au jour précédent. Plus de trois millions d’Ukrainiens sont entrés en Roumanie depuis le 10 février 2022.

    Météo – Températures à la hausse en Roumanie sur la majorité des régions, mais la pluie sera au rendez-vous presque partout. Les maxima iront de 10 à 18 degrés. 10 degrés à midi aujourd’hui.

    Gaudeamus – La foire du live Gaudeamus Radio Roumanie se poursuit à Bucarest. Au programme : de nombreux lancements de livres, rencontres avec les écrivains, tout cela en dehors des milliers de volumes vendus à des prix intéressants. D’ici dimanche, 200 participants proposent aux publics de tous âges des produits des plus divers, concernant tous les domaines d’intérêt, sans oublier la musique, ni les jeux éducatifs. Pour la première fois, deux espaces destinés aux activités interactives pour les plus jeunes visiteurs ont été aménagés à l’intérieur du salon. Les livres proposés et les maisons d’édition présentes sur place à Gaudeamus, sont aussi à retrouver en ligne, sur le site de la foire : gaudeamus.ro . Précisons aussi que ce salon initié et organisé par Radio Roumanie est financé par le ministère de la Culture et que l’entrée y est libre.