Radio România Internațional

Tag: PAC

  • Cum percep cetăţenii Politica Agricolă Comună?

    Cum percep cetăţenii Politica Agricolă Comună?

    Un
    recent sondaj Eurobarometru, prezentat de Comisia Europeană, relevă că aproape
    trei din patru europeni sunt conștienți de politica agricolă comună (PAC), care
    aduce beneficii nu numai cetăţenilor, ci şi fermierilor din Uniune. Mai mult, majoritatea celor chestionaţi indică faptul că furnizarea
    de alimente sigure și sănătoase, de înaltă calitate, ar trebui să fie
    principalul obiectiv al Politici Agricole Comune. Alte priorităţi ar trebui să
    fie, conform celor chestionaţi, protejarea mediului și combaterea schimbărilor
    climatice, precum și asigurarea unui nivel de viață corect pentru fermieri.


    Am
    invitat-o pe eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și
    Democraților și membră a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European,
    să comenteze această percepţie a cetăţenilor privind Politica Agricolă Comună:

    Rezultatele
    acestui sondaj m-au mirat puţin pentru că nouă, aici, în Parlamentul European,
    ni se tot spune că agricultura este un monstru care a crescut prea mult şi care
    trebuie adus la ordine, cu bani mai puţini, cu măsuri mai dure, cu o serie de
    condiţii care să facă mai dificil accesul la bani, dar, dacă cetăţeanul
    european simte aşa, mă bucur foarte mult! O serie de sondaje arată că în
    ultimii 20 de ani deja, percepţia consumatorului european s-a schimbat. Dacă
    acum două decenii, de exemplu, selecţia era făcută mai degrabă după aspectul
    unui produs sau după gustul pe care îl căuta un consumator sau în funcţie de
    magazinul care era mai aproape sau mai familiar, europenii au început să pună
    întrebări. De unde vine produsul? Cum a fost fabricat? Cum a fost îngrijit
    animalul din care a fost fabricat alimentul respectiv? Ba chiar au început să
    intre în detalii! Dacă este organic, este sustenabil, dacă a ţinut cont de
    bunăstarea animalului.



    Eurodeputata Carmen Avram consideră că această
    conştientizare a cetăţenilor şi, în acelaşi timp, a consumatorilor este pusă pe
    seama accesului tot mai larg la informaţie, dar şi datorită campaniilor pentru
    o mâncare sănătoasă. Este de fapt tonul pe care l-a dat Uniunea Europeană
    atunci când a apărut Politica Agricolă Comună, care a avut ca principiu de bază
    securitatea alimentară şi accesul facil la hrană, cu preţuri moderate pentru
    fiecare cetăţean în parte.

    Dincolo de motivele de satisfacţie, există însă
    motive de îngrijorare, după cum subliniază eurodeputata Carmen Avram: Există
    un risc ca acest deziderat implinit să fi atins un punct de cotitură pentru că,
    deşi se vorbeşte mai puţin despre asta, noua Politică Agricolă Comună nu este
    doar o reformă, este pur şi simplu o nouă paradigmă, este PAC 2.0, să spunem ca
    explozia social media, de exemplu! Social media a creat nişte oportunităţi
    uriaşe, dar a venit şi cu pericole aşa că acum, odată cu noile prevederi, dacă
    nu gestionăm situaţia cu atenţie, riscăm să ajungem fix la punerea în pericol a
    acelor principii fundamentale iniţiale. Să crească preţurile la alimente, cetăţenii
    să se împartă în consumatori de lux şi consumatori de mâna a doua, iar aceştia
    din urmă să mănânce mai nesănătos decât până acum, dintr-un import care va fi
    greu de controlat şi care este refractar la verificări şi condiţii de calitate
    decise de Uniunea Europeană. Fermierul viitorului, în special cel mic şi mediu,
    va trebui să fie sprijinit, îngrijit şi încurajat pentru că ei vor fi sursa
    hranei noastre şi, din fericire, noua Politică Agricolă Comună chiar îl pune în
    centru pe cel mic, pe cel neglijat până acum. Şi atunci sunt sigură că şi
    România va trebui să facă acelaşi lucru.


  • Reforma Politicii Agricole Comune

    Viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga Uniune Europeană, susțin eurodeputații.

    Parlamentarii europeni au aprobat o schimbare a politicii curente, care va adapta mai bine politica agricolă europeană la nevoile fiecărui stat membru în parte. Ei insistă, însă, că trebuie menținute condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune. Guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, în care să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii.

    Eurodeputații doresc să se consacre cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală tuturor tipurilor de măsuri legate de mediu și de climă. Cel puțin 30% din bugetul pentru plățile directe ar trebui să fie rezervat programelor ecologice, pentru a gestiona sustenabil resursele naturale și a proteja biodiversitatea. De asemenea, deputații cer statelor membre să încurajeze fermierii să aloce cel puțin 10% din suprafețele pe care le dețin unor elemente de peisaj care favorizează biodiversitatea, cum ar fi gardurile vii, arborii neproductivi și iazurile.

    Parlamentul subliniază că sprijinul Uniunii ar trebui rezervat celor care desfășoară cel puțin un nivel minim de activitate agricolă. Persoanele și entitățile care gestionează alte tipuri de activități ar trebui excluse automat.

    Eurodeputații au cerut noi măsuri pentru a ajuta fermierii să facă față riscurilor și eventualelor crize viitoare. Ei doresc o piață mai transparentă și o strategie de intervenție pentru toate produsele agricole. Ei mai doresc să transforme rezerva de criză pentru agricultură, care ajută agricultorii să facă față instabilității prețurilor sau a piețelor, într-un instrument permanent, care să dispună de un buget propriu.

    Parlamentul a subliniat importanța înăspririi sancțiunilor în cazul celor care încalcă cerințele Uniunii în repetate rânduri, de exemplu în chestiuni legate de mediu și de calitatea vieții animalelor. În caz de neconformitate, fermierii ar urma să piardă 10% din cuantumul total al plăților cuvenite (față de 5% acum).


  • Reforma PAC , măsuri dure pentru implmentarea ,,Pactului verde european”

    Reforma PAC , măsuri dure pentru implmentarea ,,Pactului verde european”

    Obiectivele ambiţioase propuse de Comisie pentru a fi îndeplinite pâna în 2030, prin intermediul,, Pactului verde european, pot fi duse la bun sfârșit printr-o Politica Agricolă Comună mult mai drastica față de cele de până acum.

    O dezbatere cu Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanța permanentă a României la Bruxelles și cu Marian Cioceanu, președinte Asociația Bio România.


  • Comisia pregătește noi inițiative pentru a stimula sectorul agriculturii ecologice

    Comisia pregătește noi inițiative pentru a stimula sectorul agriculturii ecologice

    În perspectiva implementării la nivelul Uniunii Europene a planului pentru agricultura ecologică, 25% din suprafața agricolă să fie destinată culturilor ecologice, Comisia a propus amânarea cu un an a intrării în vigoare a noii legi, de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022.


    Ce înseamnă pentru fermierii români realizarea acestui prag, ca 25% din suprafața agricolă să fie destinată culturilor eco, vă prezentăm în dezbaterea de astăzi.


    Inteviu cu: Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români, Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).


  • Reforma PAC în dezbaterea Agrifish

    Reforma PAC în dezbaterea Agrifish

    La ultima reuniune a Consiliului pentru Agricultură și Pescuit-Agrifish, președinția germană a Consiului și-a prezentat prioritățile pentru următoarele șase luni, cum ar fi: reforma PAC, Strategia De la fermă la consumator, bunăstarea animalelor, etichetarea produselor alimentare, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și posibilitățile de pescuit pentru 2021.


  • Consultare publică privind politica UE de promovare a produselor agricole şi agroalimentare

    Consultare publică privind politica UE de promovare a produselor agricole şi agroalimentare

    Până pe 11 septembrie, este deschisă o
    consultare publică privind politica UE de promovare a
    produselor agricole și alimentare, lansată de Comisia Europeană, pe
    8 mai. Evaluarea vizează statele membre și țările terțe în care sunt puse
    în aplicare măsurile de promovare, fiind supuse investigației măsurile adoptate
    în cadrul programelor anuale de lucru pentru 2016, 2017 și 2018, inclusiv
    măsurile luate la inițiativa Comisiei -
    misiuni la nivel înalt, târguri comerciale, campanii proprii și servicii de
    asistență tehnică.

    Consultarea se desfășoară în cadrul unei evaluări globale a
    politicii actuale și urmărește să înregistreze reacțiile consumatorilor și ale
    părților interesate cu privire la eficacitatea și relevanța măsurilor actuale,
    la coerența acestora cu acțiunile UE din alte domenii și cu privire la valoarea
    adăugată a implementării acestei politici la nivelul UE, explică eurodeputatul
    Daniel Buda:

    Deciziile importante de la Bruxelles sunt precedate de aceste consultări
    publice, unde opinia publică, la nivel european, are posibilitatea să vină şi
    să spună cum vede anumite lucruri, ce ar dori să li se ofere din partea sistemului
    agricol astfel încât sistemul agricol să aibă capacitatea de a-şi adapta oferta
    la nevoile cetăţenilor. Tocmai de aceea, Comisia Europeană, acum, când suntem
    în procesul discuţiilor consistente faţă de ceea ce înseamnă calitatea
    produselor alimentare, a venit cu această consultare publică.

    Trebuie să intri
    pe site şi să răspunzi la 20 de întrebări – cum vezi tu, cetăţean european, o
    problemă oarecare şi care sunt aşteptările tale. Pentru că politicile europene,
    şi de altfel, şi politicile la nivel naţional, nu pot să corespundă întocmai
    tuturor dorinţelor dacă oamenii nu vin şi le pun pe masă, pe calculator. De
    aceea, este foarte important să se răspundă la aceste chestionare, pentru că
    aşa avem posibilitatea să ne creionăm politicile la nivel european, conform
    dorinţelor şi nevoilor cetăţenilor europeni.

    Informațiile obținute prin intermediul acestei consultări
    vor reprezenta o contribuție valoroasă la pregătirea raportului privind
    măsurile de informare și de promovare referitoare la produsele agricole, a mai
    spus Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare
    Rurală din Parlamentul European. Pentru a-i încuraja pe cetățeni să participe
    la consultarea publică, în calitatea sa de eurodeputat, Daniel Buda a lansat şi un concurs, dotat cu premii constând în 10 excursii gratuite la
    Parlamentul European.

    Toți cei care, până la data de 11 septembrie inclusiv,
    vor completa chestionarul consultării publice și vor trimite pe adresa
    europarlamentardanielbuda@gmail.com o dovadă a completării (print-screenuri sau
    link-ul) intră automat în procesul de tragere la sorți. Comisia trebuie să
    prezinte Parlamentului European și Consiliului raportul în urma consultării
    publice până în data de 31 decembrie 2020.


  • De ce este important bugetul pe termen lung al UE?

    De ce este important bugetul pe termen lung al UE?

    Pe lângă planul de redresare economică și negocierea viitoarelor relații dintre UE și Marea Britanie, o altă temă și provocare majoră o reprezintă pentru Europa ajungerea la un acord cu privire la viitorul buget pe termen lung. Adică cel pentru perioada 2021 – 2027. Dar ce este și cum se cheltuie acest buget pe termen lung al UE, denumit și cadru financiar multianual (CFM)? Și cum este finanțat, de unde vin banii?


  • 14.05.2020

    14.05.2020

    Etat d’alerte -
    Le premier ministre roumain Ludovic Orban vient d’annoncer l’institution de l’état
    d’alerte en Roumanie, à compter de ce 15 mai, au bout de deux mois d’état d’urgence,
    dans le contexte de la pandémie de coronavirus. Le Parlement a adopté, avec des
    modifications, hier soir, le projet législatif déposé par le gouvernement. L’acte
    normatif se réfère à un certain nombre de restrictions de déplacement, que les
    sénateurs avaient éliminées du texte gouvernemental, mardi, à l’ouverture
    éventuelle des terrasses, en respectant les mesures sanitaires et de
    distanciation physique, ainsi qu’à la réouverture des centres commerciaux de
    moins de 15.000 mètres carrés. Pour ce qui est des amendes encourues en cas de non-respect
    des mesures imposées par les autorités, elles ne pourront pas dépasser 15.000
    de lei (environ 3.000 euros). Le projet adopté par les élus restera encore deux
    jours au Parlement, à l’attente d’une éventuelle saisine formulée auprès de la
    Cour constitutionnelle, et ensuite sera remis au chef de l’Etat pour
    promulgation.
















    Gouvernement -
    Le gouvernement de Bucarest se réunit aujourd’hui pour examiner un paquet de
    mesures de soutien aux entreprises et aux personnes défavorisées. Il est
    question, entre autres, du paiement du chômage partiel dans les secteurs
    économiques qui restent à l’arrêt et de l’aide financière accordée aux parents
    jusqu’à la fin de l’année scolaire. L’Exécutif planche aussi sur un programme d’aide
    financière aux grandes compagnies, pour qu’elles relancent leur production,
    selon le modèle déjà mis en place à l’intention des PME.










    Travailleurs saisonniers – La ministre roumaine du travail et de la solidarité
    sociale, Violeta Alexandru, a discuté au téléphone avec son homologue espagnol
    Jose Luis Escriva des contrats de travail signés par les travailleurs saisonniers
    roumains en Espagne. La ministre roumaine a insisté sur l’importance des
    clauses contractuelles concernant la durée du préavis, le remboursement du
    voyage aller-retour et l’assurance-maladie pour les citoyens roumains. Violeta
    Alexandru a annoncé une future discussion sur le même sujet avec son homologue
    de France, après avoir fait savoir, il y a quelques jours, son intention de se
    rendre en Allemagne pour vérifier les conditions de travail des travailleurs
    roumains. La ministre du travail de Bucarest a demandé aux travailleurs
    roumains embauchés à l’étranger de ne pas accepter de travailler au noir.


    Agriculture – Le
    ministre roumain de l’agriculture, Adrian Oros, affirme que l’adaptation rapide
    des réglementations de la Politique Agricole Commune est essentielle pour avoir de
    la flexibilité qui aide les Etats membres de l’Union européenne à continuer à
    soutenir les fermiers et d’autres catégories de bénéficiaires de la PAC. Le
    ministre roumain a participé à une visioconférence des ministres communautaires
    de l’agriculture et de la pêche, où il a demandé de l’aide financière directe
    par le Fonds européen de garantie agricole (FEGA) pour les producteurs de lait,
    de viande porc et de volailles, similaire à l’aide accordée à la Roumanie en
    2015 et 2016, durant l’embargo contre la Russie. Par ailleurs, concernant le
    secteur vitivinicole touché de plein fouet par la fermeture de l’industrie
    hôtelière et de la restauration, le ministre roumain de l’agriculture a précisé
    qu’il avait demandé à la Commission européenne d’accepter l’utilisation de l’argent,
    disponible pour le programme national vigne-et-vin, dans le but d’éviter l’abandon
    des plantations viticoles créées à travers les programmes de reconversion.









    Covid-19 en Roumanie – La Roumanie se prépare à entrer dans l’état d’alerte, qui remplace l’état
    d’urgence, décrété il y a deux mois, sur fond de pandémie de coronavirus. Le
    ministre de l’intérieur, Marcel Vela, a annoncé hier soir l’adoption d’une nouvelle
    ordonnance d’urgence, la 12-e, qui lève la quarantaine instituée dans la ville
    de Suceava (nord-est) et dans les communes limitrophes, où il y a eu des foyers
    de Covid-19. Lundi, les autorités avaient annoncé des mesures similaires
    concernant la petite ville de Ţăndărei (sud). Le ministre de l’intérieur a de
    nouveau appelé la population à respecter les mesures de protection contre le
    nouveau coronavirus et de distanciation physique, après la fin de l’état d’urgence.
    Et lui d’ajouter que les ordonnances militaires de cette période ont eu pour
    but de protéger l’état de santé des gens ; il a aussi remercié ceux qui
    ont fait preuve de responsabilité. Le plus récent bilan officiel indique, pour
    la Roumanie, 1036 décès et plus de 16.000 cas confirmés d’infection au virus
    SARS-CoV-2. Plus de 9.000 personnes infectées ont été déclarées guéries et ne
    sont plus hospitalisées. Quant aux Roumains de l’étranger, plus de 2855 sont
    infectés au nouveau coronavirus, la plupart d’entre eux se trouvant en Italie, en
    Espagne et en Allemagne, tandis que 102 ressortissants roumains sont décédés,
    principalement au Royaume-Uni, en Italie et en France.












    Pandémie – En Espagne, un des pays européens les plus touchés par la
    pandémie de Covid-19, seulement 5,3% de la population a été infectée par le
    nouveau coronavirus, indiquent une étude scientifique sur les anticorps
    spécifiques. L’immunité collective n’a pas été acquise, puisque, pour cela, il
    faudrait que 60-70% de la population
    soit infectée. Par ailleurs, les autorités espagnoles ont annoncé qu’à partir
    du 15 mai, tous les voyageurs en provenance de l’étranger seraient mis en
    quarantaine pour une période de 14 jours. A Rome, le gouvernement italien
    propose de prolonger, jusqu’au 31 janvier prochain, l’état d’urgence imposé
    pour limiter la propagation du coronavirus, bien que les dernières données
    indiquent une baisse des nouveaux cas de contamination. Aux Etats-Unis, le
    FBI et l’Agence cybernétique du Département de la Sécurité intérieure avertissent
    que des hackers proches du gouvernement chinois tentent de pirater les sites
    des institutions américaines impliquées dans la mise au point de vaccins et de
    traitements spécifiques contre la COVID-19. Les deux structures ont demandé aux
    institutions en questions de renforcer leur sécurité informatique. Dans le
    monde le nombre de malades de Covid-19 a dépassé les 4,4 millions, plus de 298.000
    ayant perdu la vie et plus de 1,6 ayant guérie de cette maladie. Les
    Etats-Unis, le pays le plus touché au monde, enregistre plus de 84.000 morts.
    Sur le continent européen, ce sont le Royaume Unie, l’Italie, l’Espagne et la France
    qui enregistrent le plus grand nombre de décès.


    Célébration – En Roumanie, le 14 mai c’est la Journée nationale d’hommage aux martyrs des prisons communistes. Il y a 72 ans, dans la nuit du 14 mai 1948, des dizaines de milliers de jeunes, des étudiants pour la plupart, ont été arrêtés sur la base d’un plan minutieusement mis au point par les autorités communistes de l’époque. Ce fut la plus importante vague d’arrestations politiques de l’histoire du pays.






    Météo – Une alerte jaune aux
    vents forts est en vigueur sur plus de la moitié du territoire de la Roumanie,
    notamment dans le nord, le centre et l’ouest du pays. Les
    températures sont très élevées pour la mi-mai, surtout dans le sud et le
    sud-est. En milieu de
    journée, le thermomètre affiche entre 25° et 34°. A Bucarest, il y avait
    24°, à midi.

  • Comisia Europeană dă asigurări că va sprijini în continuare sectorul agroalimentar al UE

    Comisia Europeană dă asigurări că va sprijini în continuare sectorul agroalimentar al UE

    În primul rând, Comisia Europeană continuă să monitorizeze îndeaproape toate pieţele agricole şi comerţul cu produse alimentare.

    În contextul pandemiei de coronavirus, fermierii şi producătorii se confruntă cu dificultăţi şi cu o presiune crescândă, recunoaște executivul comunitar care și-a făcut o prioritate din asigurarea securităţii alimentare şi a unui lanţ eficient de aprovizionare cu alimente în întreaga Uniune.

    Ne confruntăm cu o criză fără precedent şi le sunt recunoscător fermierilor şi producătorilor noştri pentru eforturile continue pe care le depun, în pofida dificultăţilor şi a presiunii crescânde,a afirmat recent comisarul european pentru agricultură la o videoconferință cu miniștrii de resort din statele membre.

    Încă de la începutul crizei, Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru sprijinirea sectorului agroalimentar. Este vorba, printre altele, de prelungirea perioadei de depunere a cererilor de plată în cadrul politicii agricole comune.

    Noul termen-limită este acum 15 iunie, în loc de 15 mai. În plus, fermierii beneficiază de mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte completarea cererilor, în aceste vremuri dificile şi fără precedent.

    De asemenea, în temeiul noului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia de un ajutor de cel mult 100 de mii euro , iar societăţile de prelucrare şi de comercializare a alimentelor pot beneficia de un ajutor maxim de 800 de mii euro. Sumele pot fi completate de ajutoarele de minimis, sprijin acordat de statele membre specific sectorului agricol, care poate fi acordat fără aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.

    Plafonul aferent acestor ajutoare a fost majorat recent la 20 de mii de euro (şi chiar până la 25 de mii de euro în anumite cazuri). Aşadar, în temeiul cadrului temporar, sprijinul total care poate fi acordat unei ferme poate ajunge la 120 de mii euro, chiar la 125 de mii de euro.

    În același timp, Comisia Europeană promite să îşi coordoneze îndeaproape deciziile cu cele ale statelor membre pentru a asigura funcţionarea pieţei unice a bunurilor prin crearea ‘culoarelor verzi’. Pe aceste ‘culoare verzi’ controalele la trecerea frontierei nu ar trebui să depăşească 15 minute.

    Actuala președinție croată a Consiliului Uniunii Europene crede însă că este nevoie de mai mult sprijin acordat în funcție de nevoile specifice fiecărei țări în parte. În plus, mulți fermieri se plâng de faptul că nu au forță de muncă și nici nu mai pot aduce lucrători sezonieri din străinătate odată cu închiderea frontierelor.


  • Pactul ecologic european

    Pactul ecologic european

    Miza Pactului ecologic european este transformarea Europei în primul
    continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Susținut de
    investiții în tehnologii ecologice, soluții durabile și noi întreprinderi,
    Pactul ecologic eurpean poate fi o nouă strategie de creștere a economică a UE.

    Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă a
    atras în mai multe rânduri atenţia asupra necesităţii protejării mediului şi a
    vorbit despre măsurile pe care le poate lua UE în lupta împotriva schimbărilor
    climatice. În acest sens, ne-a vorbit despre relevanţa Pactului ecologic
    european.

    Pactul ecologic european este un mare pachet legislativ,
    cuprinde 48 de regulamente europene şi va acoperi în jur de 30%, poate chiar
    40% din bugetul european. Adică va fi vorba de foarte mulţi bani, de sute de
    miliarde de euro, pe care ar trebui să reuşim să-i atragem în România. De
    asemenea, ar trebui să reuşim să-i atragem într-un mod cât mai simplu, cât mai
    puţin birocratic. Mai există un aspect la care ţin foarte mult, voucherizarea.
    Ar fi preferabil să putem să atragem bani direct de la UE decât să trecem mereu
    prin autorităţile de management care presupun birocraţie, o întreagă serie de
    acte, un nou nivel administrativ.

    Deci simplificarea şi accesul la bani este
    misiunea mea pentru Pactul ecologic european, dincolo de oprirea efectelor
    schimbărilor climatice în România, pentru că ele sunt substanţiale. Vorbim
    despre deşertificarea solurilor, de despăduriri, vorbim despre probleme
    importante pentru România, care ne vor afecta pe toţi. Şi pe oamenii simpli de
    la ţară, şi pe copiii lor mai ales.

    Europarlamentarul Nicu
    Ştefănuţă este de părere că trebuie încurajată menținerea pădurilor existente,
    iar cei care fac acest lucru să fie stimulați prin acordarea unor fonduri europene.
    Totodată, Ștefănuță a propus şi un program – PlantEU- prin care să fie dați
    bani pentru finanțarea de plantare de puieți. În opinia lui Nicu Ştefănuţă, Pactul
    ecologic european are implicații foarte mari pentru România și este necesară o
    analiză aprofundată a lui de către toți decidenții politici:

    Misiunea mea în aceşti cinci ani este să mă asigur că România va
    profita de ceea ce se numeşte Pactul Verde, Pactul ecologic european.Toată lumea
    este oarecum speriată că va trebui să aplice măsuri de mediu, dar eu, mai
    degrabă, văd partea pozitivă. Trebuie să vedem cum putem atrage fonduri pentru
    măsurile de mediu. Să vedem cum pot obţine agricultorii fonduri pentru măsuri
    de împădurire pe terenuri degradate. Sau, cum putem atrage fonduri prin scheme
    eco, prevăzute în noua politică agricolă comună, scheme prin care agricultorii
    pot obţine fonduri deasupra plăţilor directe. Eu văd oportunităţile, mă
    concentrez pe ele, sunt foarte atent la ce fonduri putem obţine din noul pachet
    ecologic european.




  • Fonduri europene pentru promovarea produselor agroalimentare

    Fonduri europene pentru promovarea produselor agroalimentare

    Comisia Europeană primeşte
    începând din această săptămână cereri pentru finaţarea activităţilor
    de promovare a produselor agroalimentare din Uniunea Europeană. Bugetul este de
    200,9 milioane euro iar organizaţiile de producători şi organizaţiile
    responsabile de activităţi de promovare din statele membre sunt eligibile să
    aplice pentru finanţare şi să îşi trimită propunerile. Astăzi vorbim despre
    importanţa promovării produselor agroalimentare europene, atât în interiorul
    cât şi în afara Uniunii Europene.



    Cu: Tatiana Preda, director general Direcţia Generală Politici Agricole
    din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.



  • 19.12.2019 (mise à jour)

    19.12.2019 (mise à jour)

    Bilan – Le président roumain, Klaus Iohannis, a affirmé jeudi, lors du bilan de son premier mandat, que ces 5 dernières années avaient été parsemées de défis majeurs, dont le plus grave a été le danger que la Roumanie quitte sa trajectoire occidentale. « La plus grande réussite de mon premier mandat a été le maintien de la voie démocratique et pro-européenne du pays » a-t-il déclaré. Et lui dajouter quen matière de politique étrangère, il a notamment visé à accroître le rôle de la Roumanie au sein de lUE et de lOTAN, à élargir et à renforcer le partenariat stratégique avec les Etats-Unis. Sur le plan intérieur, le président Klaus Iohannis a affirmé avoir mis au centre de ses préoccupations le bon fonctionnement des autorités publiques. Il a rappelé que ces trois dernières années il y a eu des tentatives daffaiblir la Justice et donc lEtat et que pour contrecarrer ces forces profondément non démocratiques qui ont essayé darrêter la lutte contre la corruption, il avait eu recours à tous les mécanismes constitutionnels. Le président Klaus Iohannis prêtera serment, samedi, devant les Chambres réunies du Parlement, pour son nouveau mandat à la tête du pays.



    Révolution – Le président roumain sest félicité de ladoption, jeudi, au Parlement européen, de la résolution sur la commémoration des 30 ans écoulés depuis la Révolution de décembre 1989, un hommage rendu aux héros qui se sont sacrifiés pour la liberté et la démocratie. Par cette résolution, le Parlement européen reconnaît que le sacrifice des protestataires pacifiques a ouvert la voie à la transition de la Roumanie vers la démocratie. Le texte précise que 1.142 personnes ont perdu la vie pendant la Révolution roumaine, plus de 3.000 autres ont été grièvement blessées et plusieurs centaines ont été retenues illégalement et torturées. Dans le même temps, les parlementaires européens exigent des autorités roumaines dintensifier leurs efforts pour faire la lumière sur les événements de décembre 1989. Par ailleurs, ils recommandent aux institutions de lUE et aux Etats membres, la Roumanie comprise, de déployer tous les efforts pour sassurer que les crimes commis par les régimes communistes ne seront pas oubliés et garantir quils ne se répètent plus jamais. En Roumanie, les commémorations à la mémoire des héros de la Révolution se sont poursuivies jeudi. Il y a précisément trois décennies, les ouvriers des fabriques de Timişoara commençaient un mouvement de grève et la première organisation des révolutionnaires était créée exactement juste la chute du dictateur Nicolae Ceauşescu : Frontul Democrat Român, le Front démocratique roumain. Le 19 décembre 1989, le régime communiste tentait deffacer les traces de la répression sanglante des manifestants. A Sibiu, ville du centre de la Roumanie, ont eu lieu des cérémonies militaires, religieuses et de dépôts de gerbes à la mémoire des martyrs de la Révolution. 99 personnes ont été tuées par balles et 270 autres blessées à Sibiu, en décembre 1989.



    Budget – Le premier ministre roumain, Ludovic Orban, assure quen 2020 il ny aura pas de baisse des salaires dans le secteur public et que le projet de budget de lEtat prévoit les sommes nécessaires pour toutes les majorations salariales établies par les lois en vigueur. Par contre, a-t-il précisé, dans une interview à Radio Roumanie, le fait de doubler les allocations pour les enfants, mesure établie par vote de la Chambre des députés, entraînerait la hausse du déficit et de linflation. Ludovic Orban a rappelé que lengagement de la responsabilité du gouvernement était la seule méthode qui garantisse que le budget 2020 sera adopté avant le 31 décembre.



    Agriculture – La Roumanie soutiendra le plafonnement volontaire et le paiement redistributif dans la nouvelle Politique agricole commune (PAC), pour aider davantage les fermes familiales. Lannonce a été faite jeudi par le ministre roumain de tutelle, Adrian Oros, lors de louverture du Marché de Noël, organisé dans la cour du ministère de lAgriculture de Bucarest. Adrian Oros a également déclaré quune meilleure stratégie serait adoptée pour la promotion à léchelle européenne des produits traditionnels roumains. 7 spécialités roumaines ont été incluses dans la liste des produits labélisés « traditionnels roumains », tandis que 4 autres sont en cours dhomologation.



    Météo – Dans le prochain intervalle de 24 heures, les températures vont légèrement baisser dans le nord, le nord- ouest et le centre du pays, tandis que sur le reste du territoire il continuera de faire plus chaud quà laccoutumée pour cette période de lannée. Les maxima de lair iront de 5° à 15°.

  • Jurnal românesc – 12.12.2019

    Jurnal românesc – 12.12.2019

    Preşedintele Klaus Iohannis participă până vineri la reuniunea
    Consiliului European de la Bruxelles, unde se discută despre bugetul Uniunii
    Europene pentru perioada 2021 – 2027, despre combaterea schimbărilor climatice,
    retragerea Marii Britanii din UE precum şi despre relaţiile externe ale
    blocului comunitar. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Iohannis pledează
    pentru un buget ambiţios care să asigure realizarea cu succes a
    obiectivelor Uniunii pentru deceniul viitor şi pentru menţinerea unor
    alocări semnificative în cadrul Politicii de Coeziune şi Politicii Agricole
    Comune.

    În ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice, preşedintele
    României sprijină continuarea eforturilor în vederea adoptării Strategiei pe
    termen lung a Uniunii Europene în acest domeniu, în conformitate cu prevederile
    Acordului de la Paris şi cu obiectivul atingerii neutralităţii climatice în
    2050. Totodată, Klaus Iohannis susţine încheierea, post Brexit, a unui
    parteneriat ambiţios între Uniunea Europeană şi Regatul Unit, care să reflecte
    valorile şi interesele comune precum şi menţinerea unităţii la nivelul UE27,
    pentru a avea o voce coerentă în cadrul negocierilor privind relaţiile
    viitoare. Summit-ul de iarnă de la Bruxelles este condus de noul preşedinte al
    Consiliului European, fostul prim-ministru belgian Charles Michel.




    Expoziția de artă vizuală De la Est la Vest, realizată
    de un grup de 43 de artiști români, este deschisă la sediul Accademiei di
    Romania din Roma. Sunt expuse 30 de lucrări de pictură, grafică, textile și 13
    de scuptură, ceramică și instalații. Potrivit organizatorilor, conceptul
    expoziției presupune o atenție dedicată perioadei de tranziție în
    toată complexitatea ei, de la o etapă istorică la alta, și anexează o serie de
    întrebări și răspunsuri legate de identitate, loc, tradiții, schimbare şi
    transfer. Manifestarea, curatoriată de Magda Cârneci, are loc în colaborare cu
    filiala Oradea a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi poate fi vizitată până
    pe 31 decembrie.






    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul
    electoral la data de 11 decembrie este de 18.990.720, cu 5.117 mai mic decât la
    24 noiembrie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de
    alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.272.145 au
    domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 718.575, în străinătate şi sunt posesori
    de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara
    graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova
    – 232.016, Germania – 101.568, Italia – 63.089, Statele Unite ale Americii -
    60.312, Canada – 43.680, Spania – 41.662, Israel – 38.738 şi Ungaria – 27.130. Potrivit estimărilor
    Ministerului de Externe şi Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în
    diaspora trăiesc peste 5,6 milioane de români.




    Ansamblul cameral de muzică veche Anton Pann va susţine turneul
    Cantemir Melo în cadrul Festivalului EUROPALIA România, în perioada
    13 – 15 decembrie. Concertele au loc pe 13 decembrie, la Gent în Belgia, pe 14
    decembrie, la Valenciennes în Franţa, şi pe 15 decembrie, la Genappe în Belgia.
    Pentru interpretarea pieselor trupa va utiliza fotocopii după manuscrisele lui
    Dimitrie Cantemir, precum şi variantele de transpunere din notaţia creată de principe.
    Ansamblul a luat ființă în 2004 și a atras tineri muzicieni, absolvenți ai
    Universității Naționale de Muzică. Spectacolele Anton Pann sunt adesea însoţite
    de proiecţii video, jocuri de lumini şi inserţii actoriceşti. Unele concerte se
    bucură de prezenţa unor muzicieni internaţionali cunoscuţi sau de experimentări
    care presupun intercalarea muzicii vechi cu elemente electro şi jazz. România
    este ţară invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului Internaţional
    de Arte Europalia şi prezintă, până în februarie 2020, peste 250 de evenimente.












    Lotul de juniori al României a obținut două medalii de aur și patru
    medalii de argint la a 16-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe,
    desfăşurată în perioada 3-12 decembrie, la Doha în Qatar. Olimpicii români
    laureați cu aur sunt Ioana Mădălina Cărăuș, de la Liceul Internațional de
    Informatică din București și Vlad Ștefan Oros, elev al Liceului Teoretic
    Grigore Moisil din Timișoara. Medaliile de argint au fost câştigate
    de Raisa Axenie, de la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu
    din București, Ștefan Eduard Doliș, de la Colegiul Național Gheorghe
    Vrânceanu din Bacău, Mircea Andrei Țop, de la Colegiul Național
    Decebal din Deva și de Vlad Iova, de la Colegiul Național
    Emanoil Gojdu din Oradea. La ediţia din acest an a competiţiei au
    participat peste 400 de elevi din 70 de ţări.



  • Plafonarea plăților directe în noua Politică Agricolă Comună

    Plafonarea plăților directe în noua Politică Agricolă Comună

    Comisia Europeana și Parlamentul European au ajuns la un acord privind plafonarea plăților directe la suma de 100.000 de euro pe fermă.

    Printre țările din UE care se opun plafonării plăților se numără și România, fermierii fiind nemulțumiți și de nivelul încă mic al plăților pe suprafață față de media europeană.

    Vă invităm să ascultați o dezbatere pe această temă realizată împreună cu președintele Federației Naționale ProAgro, Ionel Arion și fermierul Constantin Soare, din Județul Constanța.


  • Subvenții mai mari pentru fermierii români

    Subvenții mai mari pentru fermierii români

    Noua Politică Agricolă Comună, ce va intra în
    vigoare din anul 2020, va aduce schimbări însemnate în viața fermierilor din
    Uniunea Europeană. Cert este că bugetul alocat agriculturii va fi mai
    redus faţă de alocarea
    anterioară. Dacă ne referim la subvențiile pe care le vor primi fermierii
    români, acestea vor crește, ne asigură europarlamentarul Daniel
    Buda, membru în Comisia de agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European:


    Pe
    noul exercițiu financiar, fermierilor din Româna le vor crește subvențiile, în
    condițiile în care pentru alte state membre ale Uniunii Europene acestea vor
    scădea ca urmare a tăierilor de la bugetul Politicii Agricole Comune, buget restrâns
    din cauza noilor provocari în spațiul UE, fie că discutăm de migrație, de
    securitate.. Cu toate acestea, României îi vor crește subvențiile undeva la
    210-215 euro. De asemenea, în cadrul comunicărilor scrise avute cu noul
    comisar pe agricultură, am obținut declarația fermă a domniei sale în sensul în
    care convergența externă trebuie să devină o realitate și cu paşi repezi. Cu
    alte cuvinte, există conştientizarea la nivelul comisarului european
    pentru agricultură că nu poţi să ai fermieri care să fie trataţi diferit între
    Est şi Vest și că ei trebuie să aibă același start, în ceea ce înseamnă
    activitatea lor în piață. Este un lucru bun că suntem în această
    logică a creșterii subvențiilor în perioada următoare.





    Europarlamentarul
    Daniel Buda a reuşit să implementeze un Amendament prin care persoanele cu
    vârsta de 40 de ani care doresc să se apuce de agricultură pot accesa fonduri
    europene de până la 100.000 de euro. De asemenea, fermierii sunt
    încurajaţi să contribuie la protejarea mediului, dar și la dezvoltarea
    capacităţilor de procesare, pentru ca România să nu mai fie importator de produse
    finite, mai spune Daniel Buda:

    Se pune tot
    mai mult în discuţie o chestiune pe masa
    instituţiilor europene şi
    anume implicarea fermierilor în combaterea schimbărilor climatice. În acelaşi
    timp, ei trebuie să fie plătiti pentru ceea ce fac. De altfel, în noua
    PAC să știți că sunt resurse financiare serioase puse la dispoziția lor, pentru
    cei care vor practica o agricultură ecologică. În acelaşi timp, banii pe
    care i-am primit în Pilonul II, pentru dezvoltare rurală, ei sunt mai puţini,
    comparativ cu banii pentru subvenţii, tocmai plecând de la aceste nevoi pe care
    le-a avut UE .Însă, aici aş pune din nou
    accent pe ceea ce însemană felul în care sunt folosiţi aceşti bani, din Pilonul
    II. Şi anume, România trebuie să înţeleagă că este obligată de realităţile din
    piaţă să-şi dezvolte capacitătile de procesare a produsului brut obţinut în
    agricultură. Mă doare sufletul când aud că România este ţara cu cel mai
    mare export de grâu, de porumb, în condiţiile în care noi suntem cel mai mare
    importator de produse finite. Noi trebuie să ţinem aceste produse în România,
    să dăm valoare adăugată în România, prin prelucrare. Să exportăm produse finite
    şi nu produse brute şi apoi să fim importatori de produse finite.