Radio România Internațional

Tag: PAC

  • Planuri strategice pe patru ani pentru agricultură ecologică aprobate de Comisia Europeană

    Planuri strategice pe patru ani pentru agricultură ecologică aprobate de Comisia Europeană

    Pachetele de măsuri sunt adaptate noii politici agricole comune care va trebui aplicată de toate cele 27 de state membre, începând cu 1 ianuarie 2023. În cadrul politicii reformate, finanțarea va fi distribuită mai echitabil fermelor familiale mici și mijlocii, precum și tinerilor fermieri, precizează Comisia Europeană.

    Agricultorii vor fi sprijiniți să adopte inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție ecologică, ţinta fiind securitatea alimentară a Uniunii Europene. Cele zece obiective-cheie ale noii politici agricole vizează provocări în materie de mediu, sociale și economice comune. Planurile tuturor statelor membre trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor UE în materie de climă și mediu, precum și în materie de bunăstare a animalelor.

    Agricultura europeană este afectată, în această perioadă, atât de creșterea bruscă a costurilor de producție ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, cât și de seceta din timpul verii. De aceea, Comisia Europeană îşi propune să îi susţină pe fermieri cu un cadru juridic și financiar clar pentru viitor care să asigure stabilitatea mijloacelor de subzistență în agricultură și securitatea alimentară pe termen lung.


    Noua Politică Agricolă Comună va beneficia de finanțare în valoare de 270 de miliarde EUR pentru perioada 2023-2027. Banii vor putea fi utilizaţi, de exemplu, pentru a promova practici benefice pentru sol sau pentru a îmbunătăți gestionarea apei și calitatea pajiștilor. Fondurile comunitare pot sprijini, de asemenea, împădurirea, prevenirea incendiilor, refacerea și adaptarea pădurilor. Fermierii care participă la programele ecologice pot fi recompensați, printre altele, pentru interzicerea sau limitarea utilizării pesticidelor și pentru limitarea eroziunii solului.


    O finanțare substanțială va fi dedicată dezvoltării producției ecologice, majoritatea țărilor urmărind să își dubleze sau chiar să își tripleze suprafața agricolă. După aprobarea primelor 7 planuri strategice din cadrul Politicii Agricole Comune, Comisia Europeană urmăreşte aprobarea rapidă a celorlalte 21 de planuri naţionale, ținând seama de calitatea și de promptitudinea reacțiilor în urma observațiilor Comisiei.


  • Transferul de fonduri de rezervă pentru sprijinirea sectorului agricol

    Transferul de fonduri de rezervă pentru sprijinirea sectorului agricol

    Banii rămași necheltuiți din alte politici ale
    UE trebuie transferați urgent către agricultură, o spun mai multe voci din
    Parlamentul European.


    Regulamentul 1306/2013, art. 25, se referă la
    sistemele de gestionare, finanțare și control a Politicii Agricole Comune și
    acest articol prevede o rezervă în caz de criză. Pentru prima dată, s-a recurs
    la această rezervă și e vorba de o susținere suplimentară în caz de criză
    gravă. Suma este de 497.300.000 euro pentru bugetul din 2022 având în vedere
    situația actuală din Ucraina, Comisia a propus recurgerea la această rezervă
    pentru situații de criză.

    În cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare
    Rurală, europarlamentarul Daniel Buda, a participat la un schimb de opinii cu
    reprezentanții Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și cu cei ai Comisiei
    pentru Bugete din Parlamentul Europen privind transferul de fonduri de rezervă
    pentru situații de criză pentru a sprijini sectorul agricol. Iată cum
    argumentează europarlamenarul Daniel Buda necesitatea transferării către
    sectorul agricol a unor fonduri suplimentare.


    Daniel Buda: Aș vrea să fie foarte clar, încă de
    la început că acești bani nu sunt decât bani care sunt puși deoparte din
    Pilonul I de dezvoltare pentru situații de criză, astfel încât nu văd niciun
    fel de problemă să mobilizăm aceste resurse financiare către
    fermieri. Modalitatea în care acești bani vor ajunge la fermieri sigur că stă în
    mare măsură în responsabiltatea statelor membre care sunt cel mai în măsură să
    cunoască, care sunt sectoarele cele mai afectate de această criză, o criză
    care atenție, a început înainte de războiul din Ucraina. Noi am avut o criză a
    creșterii prețurilor la îngrășeminte și la energia electrică înainte să avem
    acest război din Ucraina.

    În opinia mea, trebuie să identificați alte surse de
    finanțare din alte politici și nu vă spuneam aici care sunt politicile care au
    rămas cu banii necheltuiți de-a lungul timpului, în așa fel încât să îi puteți
    mobiliza către sectorul agricol. Dacă nu vom reuși să sprijinim acest sector la
    un nivel care să poată să fie durabil, să poată să asigure alimente la prețuri
    accesibile, pentru că noi aici uităm un lucru foarte important -alimentele
    trebuie să fie la prețuri accesibile pentru consumatori, degeaba am tone de
    alimente pe rafturile magazinelor dacă ele nu sunt accesibile din punct de
    vedere al prețurilor pentru consumatori. De aceea spun, că avem posibilitatea,
    în opinia mea, să mobilizăm alte resurse financiare din alte politici către
    sectorul agricol. Trebuie doar să fim puțin mai energici și mai combativi în
    această direcție.


  • Revizuirea legislaţiei privind calitatea vieţii animalelor

    Revizuirea legislaţiei privind calitatea vieţii animalelor

    Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să se asigure că legislația
    existentă privind calitatea vieții animalelor este respectată și să actualizeze
    normele, acolo unde este necesar, pentru a le adapta mai bine la cerințele
    societății și a rezultatelor cercetării
    în acest domeniu, extinzând, în același timp, domeniul de aplicare și
    flexibilitatea acestor norme pentru a se adapta la cele mai recente evoluții
    științifice și tehnologice și la obiectivele Pactului verde. Comisia Europeană
    va revizui această legislaţie până în 2023. Investițiile în îmbunătățirea
    calității vieții animalelor duc la creșterea costurilor de producție şi de
    aceea Parlamentul European consideră că este necesar să se aibă în vedere
    acordarea de ajutoare publice suplimentare, inclusiv prin utilizarea de fonduri
    din afara bugetului Politicii Agricole Comune.

    Despre acest subiect a vorbit
    subiect a vorbit în Parlamentul European, Dacian Cioloş, eurodeputat:


    Calitatea vieții și sănătatea animalelor este un subiect tot mai sus
    pe agenda publică în Europa și, din acest motiv, revizuirea legislației pentru
    a completa lacunele, dar și a integra progresele științifice este un lucru
    firesc, însă trei lucruri aș vrea să subliniez. În primul rând, avem nevoie de
    o mai bună armonizare a aplicării acestei legislații la nivel european între
    statele membre. În al doilea rând, pentru ca aceste norme să fie efective pe
    termen mediu și lung, fermierii trebuie susținuți financiar și aici mă aștept
    să văd o implicare a Comisiei în felul în care statele membre pun în aplicare
    planurile naționale strategice pentru a-și și susține financiar fermierii. Și,
    un al treilea lucru la fel de important: aceste norme vor fi efective doar dacă
    reușim împreună să convingem și partenerii noștri comerciali să le aplice și
    pentru asta, în negocierea acordurilor comerciale, dar și în relația cu
    Organizația Mondială a Comerțului, trebuie să avem în vedere aceste lucruri
    pentru că altfel rămân doar pe hârtie în Europa.


    Rezoluția Parlamentului European
    referitoare la raportul de punere în aplicare privind calitatea vieții
    animalelor subliniază necesitatea de a îmbunătăți bunul tratament al animalelor
    și sănătatea animalelor în sectorul creșterii animalelor, ca parte a abordării
    de tip O singură sănătate şi invită
    Comisia Europeană să dezvolte și abordarea de tip O singură bunăstare în
    cadrul revizuirii legislației privind bunul tratament al animalelor.



  • Eurodeputații au dat undă verde noii politici agricole comune

    Eurodeputații au dat undă verde noii politici agricole comune

    Planul de reformă a Politicii Agricole Comune a primit aprobarea Parlamentului European, proiectul având o valoare de 387 miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. Finanțarea PAC se face prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

    Ce propune noua reformă a PAC și cum este privită de agricultorii români, dezbatem în rubrica de astăzi.

    (Voce: Florian Ciolacu, director executiv, Clubul fermierilor Români, Călin Muscă, fermier)


  • O nouă Politică Agricolă Comună a UE

    O nouă Politică Agricolă Comună a UE


    Parlamentul European a dat undă verde noii politici agricole comune a UE (PAC), considerată mai ecologică, mai echitabilă, mai flexibilă şi mai transparentă și una dintre cele mai importante reforme din exercițiul bugetar comunitar 2021-2027.



    În cadrul negocierilor pentru PAC, eurodeputaţii au subliniat că este esenţial să se îmbunătăţească biodiversitatea şi să se respecte legislaţia şi angajamentele Uniunii Europene în materie de mediu şi climă pentru a pune în aplicare politica agricolă comună reformată, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.



    PAC beneficiază de o tremie din bugetul UE



    Noua politică agricolă comună va intra în vigoare din ianuarie 2023 și are la dispoziție un buget de 387 de miliarde de euro până în 2027, circa o treime din bugetul multianual al Uniunii Europene. Din această sumă, 270 de miliarde de euro sunt direcționate către ajutoarele directe către agricultori și fermieri.



    Fermele mici şi mijlocii, o prioritate a europarlamentarilor în cadrul discuțiilor, vor primi cel puţin 10% din plăţile directe, iar tinerii agricultori, cel puţin 3% din bugetul PAC. Forul legislativ a mai obținut crearea unei rezerve permanente pentru situaţii de criză, cu un buget anual de 450 de milioane de euro. Fondurile vor fi folosite pentru a ajuta agricultorii care se confruntă cu instabilitatea preţurilor sau a pieţei.



    Comisia Europeană va evalua dacă planurile strategice naţionale aferente PAC sunt conforme cu aceste angajamente, iar agricultorii vor trebui să adopte practici care respectă clima şi mediul, se mai arată în comunicatul PE.



    Cele 27 de state membre vor trebui să se asigure că cel puţin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală şi cel puţin 25% din plăţile directe vor fi dedicate măsurilor de protecţie a mediului şi a climei.



    Reacții după votul pentru noua PAC



    Majoritatea eurodeputaților din cele mai mari grupuri politice s-au declarat mulțumiți de forma finală a noii politici agricole comune:


    Ne-am asigurat că noua politică agricolă este mai durabilă, mai transparentă şi mai previzibilă. Noul model de performanţă va reduce sarcina birocratică asupra fermierilor”, a declarat raportorul pentru “Regulamentul privind planurile strategice”, Peter Jahr (PPE).



    Noul model de performanţă va garanta că PAC se va concentra mai mult pe atingerea obiectivelor sale şi mai puţin pe simpla respectare a normelor. De asemenea, ne-am asigurat că plăţile PAC sunt mai transparente şi că interesele financiare ale UE sunt mai bine protejate. Această PAC va fi cu adevărat un succes”, a spus la rândul său raportoarea pentru “Regulamentul orizontal”, eurodeputata Ulrike Muller (Renew Europe).


    Raportorul pentru “Regulamentul privind organizarea comună a pieţei produselor agricole”, eurodeputatul francez Eric Andrieu (S&D) a afirmat: Pentru prima dată în peste 30 de ani, datorită organizării comune a pieţei în cadrul reformei PAC, reformele aprobate astăzi vor duce la o mai bună reglementare a pieţei, şi nu la dereglementare. Putem fi mândri de cât de departe am ajuns, deoarece progresele realizate sunt importante pentru fermieri, pentru sectorul agricol şi pentru consumatori.”



    Verzii și o parte din reprezentanții stângii, nemulțumiți de forma finală a PAC



    Însă, nu toți eurodeputații au fost încântați de versiunea PAC adoptată în forul legislativ. Grupul Verzilor a votat împotriva celor trei regulamente, la fel ca o parte a social-democraţilor (S&D) şi ca majoritatea stângii radicale (GUE/NGL).



    În opinia eurodeputatului ecologist lituanian Bronis Rope, această nouă PAC nu permite rezolvarea inegalităţilor sociale, nici atingerea obiectivelor de protecţie a mediului”. El a evidenţiat de asemenea că va exista o mai mare marjă de manevră pentru statele membre, ceea ce va împiedica o bună punere în aplicare a PAC”.

  • Studii de impact pentru strategiile noului Pact Ecologic European

    Studii de impact pentru strategiile noului Pact Ecologic European

    Eurodeputata Carmen Avram,
    din Grupul Socialiștilor și Democraților şi membră a
    Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European AGRI din
    Parlamentul European, i-a adresat recent o interpelare Comisarului European
    pentru Agricultură Janusz
    Wojciechowski, prin care îi solicită detalii cu privire la studiile de
    impact pe cele două strategii fundamentale ale noului Pact Ecologic European:
    Biodiversitate şi De la fermă la furculiţă.


    Am invitat-o pe eurodeputata Carmen
    Avram să ne explice de ce sunt necesare alte studii de impact:

    Studiile de impact sunt foarte necesare pentru orice schimbare care
    apare la nivel naţional, european, mondial dacă este cazul. Ar fi trebuit să avem
    studii de impact înainte de fi decise atât Politica Agricolă Comună, cât mai
    ales strategiile care vor produce schimbări majore în modul în care se face
    agricultură. La fiecare întâlnire cu membri ai Comisiei Europene, cu comisarul
    pentru agricultură, am întrebat dacă există studii de impact şi ce arată ele.
    Dacă nu există, când se vor face ele pentru că noi deja lucram la acele strategii,
    ţineam legătura în permanenţă cu fermierii din ţară şi chiar cu fermieri
    europeni şi cu asociaţii europene, aveam nişte informaţii de acolo cum că
    lucrurile s-ar putea să decurgă neaşteptat faţă de optimismul Comisiei
    Europene, dar aveam nevoie de nişte studii făcute de experţi. Ori, ceea ce
    descoperim acum, foarte târziu, este că este posibil să avem un impact negativ
    odată cu aplicare acestor strategii pentru Biodiversitate, De la fermă la
    furculiţă şi alte prevederi care apar în noua Politică Agricolă Comună.


    Interpelarea eurodeputatei Carmen Avram vine în contextul în
    care au apărut informații potrivit cărora există un studiu care evalua impactul
    strategiilor asupra agriculturii, definitivat în urmă cu un an, dar pe care
    Comisia Europeană nu l-ar fi făcut public. Asta, deși negocierile privind noua Politică Agricolă
    Comună erau în plină desfășurare la acel moment:

    Nu este neapărat un studiu de impact, dar analizează impactul pe care
    strategiile Biodiversitate şi De la fermă la furculiţă le vor avea asupra
    agriculturii europene. Şi el este îngrijorător pentru că în el se arată că
    experţii au tras concluzia că, în cel mai bun scenariu, după implementarea tuturor
    acestor obiective de mediu, Uniunea Europeană, pe de o parte, ar reuşi să scadă
    emisiile de gaze cu efect de seră cu doar 28,4%, sub ţinta de 50% şi apoi de
    100% pe care şi-ar dori-o Comisia Europeană. Şi mai mult, că această reducere
    la nivel european ar provoca o creştere cu 14% a gazelor cu efect de seră în
    afara Uniunii Europene. Deci practic noi am exporta poluarea în afara Uniunii
    Europene. Apoi, mai există studii făcute de cercetători de la diverse
    universităţi europene cu profil agricol, la comanda unor organizaţii de
    fermieri şi care au ajuns la concluzia că, odată cu ţintele care sunt propuse
    în aceste strategii şi anume de reducere la jumătate a pesticidelor, a
    fertilizatorilor, a antibioticelor, precum şi cu obiectivul de creştere a agriculturii
    organice cu până la 25%, producţia europeană de hrană va scădea dramatic. De exemplu,
    aceşti experţi estimează că Uniunea Europeană va înregistra o scădere cu 20% a
    producţiei de carne de vită, cu peste 6% a producţiei de lapte, cu peste 20% a
    producţiei de cereale.


    Conform
    eurodeputatei Carmen Avram, nici pentru România estimările nu sunt optimiste: În cazul specific al României, există nişte scenarii făcute de un alt
    studiu care nu a fost încă publicat, dar pe care l-am consultat şi pot să vă
    spun, în premieră, că există aceste scenarii, după cum urmează! În scenariul 1,
    se ia în calcul doar reducerea cu 50% a pesticidelor, România va înregistra o
    scădere de 7% a producţiei de cereale şi de 4% la porumb. În scenariul 2, dacă
    reducem cu 50% pierderea nutrienţilor din sol, România va înregistra o scădere
    de 20% la cereale şi tot de 20% la porumb. În alt scenariu, o evaluare a
    impactului cumulativ, deci reducerea pesticidelor, sechestrarea nutrienţilor şi
    reducerea cu 10% a suprafeţei arabile, adică toate prevederile care apar în
    aceste strategii, deci dacă le cumulăm pe toate acestea, înregistrăm cele mai
    mari pierderi, până la 29% producţia de cereale şi 24% producţia de grâu.



  • Negocierile privind noua Politică agricolă comună

    Negocierile privind noua Politică agricolă comună

    Noua Politică agricolă comună, care se va aplica în perioada
    2023-2027, este acum mai aproape de a deveni parte a legislației Uniunii Europene.
    În urma negocierilor purtate, miniștrii
    agriculturii din Uniunea Europeană au ajuns la un acord provizoriu cu privire
    la elementele-cheie ale reformei politicii agricole comune.

    Astăzi, aflăm ce a
    obţinut România în urma acestor negocieri şi care sunt submăsurile cofinanțate
    din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în perioada de tranziţie
    2021-2022.

    Cu: Adrian Oros,
    ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi Liviu Moraru, directorul
    general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale


  • O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE

    O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE

    Zonele rurale adăpostesc aproape 30 la sută din populația Uniunii. 137 de milioane de oameni își duc traiul în aceste regiuni care reprezintă 80 la sută din teritoriul european. Cu toate acestea zonele rurale sunt adesea uitate, lăsate în urmă, spune Dubravka Šuica, vicepreședintă a executivului comunitar pentru democrație și demografie.

    Zonele rurale sunt cruciale pentru Uniunea Europene. Ne asigură hrana, ne păstrează tradițiile și ne protejează natura. Trebuie să joace și un rol important în tranziția către o economie verde și digitală, este de părere și comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Tot el vorbește despre una din problemele cu care se confruntă cei care trăiesc la sat: Lipsa legăturilor dintre zonele rurale și orașe. Traseele multor autobuze și trenuri, chiar și unele rute de transport de marfă au fost desființate în multe regiuni în ultimii ani. Ar trebui să acordăm o mai mare atenţie refacerii acestor conexiuni.


    Este, de altfel, și una dintre concluziile unei consultări publice lansate anul trecut de Comisie. Pentru mulți dintre participant refacerea infrastructurii este cea mai presantă necesitate. Ei şi-ar dori totodată să aibă şi acces mai uşor la apă potabilă și energie electrice, iar băncile și oficiile poștale să fie prezente și în localitățile lor.

    Plecând de la aceste doleanţe, Planul de acțiune prezentat de Comisie stabileşte patru domenii în care este nevoie urgentă de măsuri pentru dezvoltarea zonelor rurale. Este vorba de îmbunătățirea accesului la servicii, creșterea conectivității, prin refacerea rutelor de transport și extinderea rețelelor de internet, dar și de conservarea resurselor naturale și ecologizarea activităților agricole pentru a putea face față schimbărilor climatice. Un alt patrulea mare domeniu se referă la diversificarea activităților economice, de exemplu prin încurajarea turismului.

    Pentru ca toate aceste obiective să fie puse în practică, Bruxelles-ul propune un pact între responsabilii de la nivel european și național și cei regionali și locali.

    Există o legătură puternică între această viziune pe termen lung și recentul acord final privind reforma politicii agricole comune, a ținut să mai precizeze Janusz Wojciechowski. O reformă care va fi pusă în aplicare din ianuarie 2023 și care pune accent pe încurajarea tinerilor fermieri şi a fermelor mici şi pe protecția mediului înconjurător. Bugetul vafide aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani.


  • Politica Agricolă Comună și strategiile Comisiei Europene

    Politica Agricolă Comună și strategiile Comisiei Europene

    La reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit de vinerea trecută, miniștrii agriculturii din UE au acceptat acordul provizoriu încheiat cu Parlamentul European în privința PAC post-2020.

    Ce noutăți aduce noua PAC: consolidează angajamentul statelor membre față de drepturile sociale și de muncă ale lucrătorilor agricoli, încurajează fermierii să utilizeze politici agricole ,mai verzi, să sprijine fermele mici și să asigure o mai bună corelare a sprijinului cu rezultatele și performanța fermelor.

    (Voce: Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, dr.ing. Dumitru Manole, președinte, Asociația cultivatorilor de floarea-soarelui din România )


  • Acord pentru o agricultură europeană mai verde

    Suntem mulțumiți de rezultatul la care am ajuns, a afirmat ministrul portughez al agriculturii, Maria do Céu Antunes, la finalul ultimei runde de negocieri între statele membre și membrii Parlamentului European. Țara sa s-a aflat până ieri la cârma Uniunii și și-a dorit să încheie președinția cu un acord pe tema reformei politicii agricole comune.

    Este un success, dar din punctul meu de vedere, înțelegerea putea ținti mai sus, este de părere vicepreședintele executivului comunitar, Frans Timmermans, care se ocupă de tranziția către o economie verde. Totuși, el recunoaște că: Pornim cu Politica Agricolă Comună pe o altă cale, mai verde, iar acest lucru ne va permite să îi ajutăm pe fermierii să facă față mai ușor provocărilor legate de schimbările climatice și criza biodiversității.

    Reforma a avut de altfel două mari obiective: încurajarea fermelor mici prin direcţionarea mai multor fonduri şi protecția mediului înconjurător. Şi dacă în octombrie anul trecut, statele membre au reușit să se pună de acord între ele, disputa cu Parlamentul European a continuat. La mijloc, primele acordate fermierilor care participă la programe de mediu mai stricte.. Iniţial, membrii legislativului comunitar au cerut ca eco-schemele să reprezinte cel puţin 30% din plăţile directe către agricultori. Statele membre s-au arătat dispuse să accepte un prag de 25 la sută cu o perioadă de tranziţie de doi ani. Iar compromisul a fost de partea lor.

    Neînțelegeri au fost și pe alte teme, cum ar fi proporția terenurilor agricole care trebuie lăsate necultivate pentru protejarea biodiversităţii, stabilită între 4 și 7 la sută pe an, și obligația rotirii culturilor.

    Acordul prevede totodată sancționarea agricultorilor care nu respect drepturile muncitorilor. Autoritățile naționale vor face controale, iar fermele cu probleme riscă să piardă o parte din bani.

    Politica agricolă comună va fi, prin această reformă, mai echitabilă cu mediul, va asigura bunăstarea animalelor și va aduce beneficii fermierilor, este de părere comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

    Reformele vor fi puse în practică din ianuarie 2023. Bugetul va fi de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde vor merge sub formă de subvenţii directe către fermieri.


  • Programe de cercetare în agricultură, finanțate de Comisia Europeană

    Programe de cercetare în agricultură, finanțate de Comisia Europeană

    Comisia Europeană a
    prezentat, la sfârșitul lunii martie, un Plan de acţiune pentru dezvoltarea
    producţiei ecologice, Planul de acţiune este conceput pentru a oferi sectorului
    agriculturii ecologice, aflat deja în creştere, instrumentele adecvate pentru a
    atinge obiectivul ca 25% din suprafața totală a terenurilor agricole să fie
    utilizate, până în 2030, pentru agricultura ecologică. Pentru a susține această
    dinamică, planul de acţiune propune mai multe măsuri care să aducă alimentele
    ecologice mai aproape de cetăţeni, prin creșterea încrederii acestora și prin
    stimularea cererii. În timp ce planul de acţiune se axează în mare măsură pe
    stimularea cererii de produse ecologice, politica agricolă comună a UE va
    rămâne un instrument esenţial pentru sprijinirea trecerii la agricultura
    ecologică. În prezent, 1,8% din bugetul
    PAC, adică 7,5 miliarde de euro, sunt alocate pentru sprijinirea agriculturii
    ecologice. Viitoarea Politică agricolă comună va include programe ecologice
    care vor fi susţinute de un buget de 38-58 de miliarde de euro, pentru perioada
    2023-2027. De asemenea, Comisia intenţionează să sporească ponderea
    activităţilor de cercetare şi inovare şi să dedice cel puţin 30% din bugetul
    aferent acţiunilor de cercetare şi inovare din domeniul agriculturii.


    Am întrebat-o pe eurodeputata Carmen Avram
    din Grupul Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură
    a Parlamentului European, ce ar presupune susținerea activităților de cercetare
    în agricultură:

    E foarte clar că se va pune accentul
    pe asigurarea disponibilității semințelor ecologice, pe lângă alte lucruri,
    reducerea amprentei de carbon și bunăstarea animalelor. Se va concentra această
    cercetare pe asigurarea de semințe pentru că există o probleme pe care mi-au
    semnalat-o foarte mulți fermieri români că, deși își doresc să treacă la
    producția organică, le este foarte complicat să găsească pe piață semințe
    ecologice, deci o parte se va duce în această direcție. Se vor duce bani din
    cercetare pe fertilizatori și pesticide pentru că noi va trebui să reducem
    foarte mult, 50%, pesticidele și fertilizatorii. Noi avem nevoie de o producție
    de substanțe noi care să poată fi folosite pe terenurile agricole astfel încât
    producția să fie chiar organică, și nu pretins organică. Ori aceste substanțe
    nu prea există și este o problemă, în special pentru România care are niște
    dăunători speciali, unici pe teritoriul european care, se pare că sunt foarte
    greu de combătut și la care nu fncționează deât aceste substanțe chimice pe
    care le folosim astăzi. ȘI atunci este nevoie de producerea, întâi și întâi de
    identificarea acelor substanțe care ar putea fi folosite în maximă siguranță
    pentru consumator, dar și cu maximă eficiență pentru producător și culturile
    lui, substanțe care să înlocuiască pesticidele și fertilizatorii pe care noi
    urmează să îi scoatem.


    Pe lângă activităţile de cercetare
    şi inovare, sunt necesare organizarea de evenimente de informare şi crearea
    unor reţele pentru schimbul de bune practici, după cum subliniază
    europarlamentara Carmen Avram:

    De asemenea, se vor duce bani,
    în mod evident, pe campanii de promovare și aici România ar trebui să înceapă
    să se miște în această direcție, în primul rând să-și informeze fermierii
    despre ceea ce urmează, pentru că, în toate discuțiile pe care eu le am cu
    fermierii, constat că nu îi informează nimeni și, uneori, află absolut
    întâmplător despre aceste schimbări din discuții pe o altă temă unde se aduce
    întâmplător vorba despre ceea ce urmează.


    O idee inovativă
    este dezvoltarea reţelelor de turismecologic prin intermediul așa-numitelor biodistricte. Biodistrictele sunt
    zone în care fermierii, cetăţenii, operatorii turistici, asociaţiile şi
    autorităţile publice colaborează în vederea gestionării sustenabile a
    resurselor locale, pe baza principiilor şi practicilor ecologice.


  • Mai multe terenuri pentru agricultura ecologică

    Mai multe terenuri pentru agricultura ecologică


    Comisia Europeană a prezentat joi un Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, cu scopul de a stimula producţia şi consumul de produse ecologice. De asemenea, Comisia dorește ca prin acest plan să atingă un procent de 25% terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030, dar şi să dezvolte în mod semnificativ acvacultura ecologică, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.



    Crește alocarea bugetară pentru programele ecologice din PAC



    În prezent, doar 8,5% din suprafaţa agricolă a Uniunii este cultivată în mod ecologic în prezent, dar spațiul comunitar va atinge un procent de 15-18% până în 2030, conform ratei actuale de creştere. Acest plan de acţiune oferă setul de instrumente necesare pentru a da un impuls suplimentar şi a se ajunge la 25%. În timp ce planul de acţiune se axează în mare măsură pe “efectul de atracţie” al cererii,



    Pe lângă noul plan al Comisiei, Politica Agricolă Comună (PAC) rămâne un instrument esenţial pentru sprijinirea trecerii la agricultura ecologică. Dacă în actuala bugetare comunitară circa 1,8% (7,5 miliarde de euro) din PAC este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice, următoarea Politică Agricolă Comună va include programe ecologice cu o propunere de buget cuprinsă între 38-58 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027, în funcţie de rezultatul negocierilor privind PAC. Programele ecologice pot fi utilizate pentru a stimula agricultura ecologică, mai precizează Comisia Europeană.



    România, cu mult sub media Uniunii la suprafețele agricole eco



    România este mult în urma altor state membre la capitolul agricultură ecologică. Doar 2,4% din terenurile agricole sunt cultivate prin acest tip de agricultură.


    Din păcate la acest capitol România stă foarte prost, doar 2,4% din suprafaţa agricolă este ocupată de agricultura organică, media este de 8% la nivelul UE şi ținta de 25% impus prin Pactul Verde, de aceea am propus fonduri suplimentare pentru a trece la acest tip de agricultură”, a afirmat Mihaela Luca, manager programe în cadrul Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene la o conferinţă online privind Politica Agricolă Comună a României, organizată joi, de Reprezentanţa Comisiei Europene în România a susţinut Luca.



    Recomandări pentru susținerea fermierilor români



    Bruxelles-ul a făcut venit cu o serie de recomandări pentru stimularea agriculturii și fermierilor din România.


    În ceea ce priveşte plăţile directe, comisia recomandă ca acestea să se utilizeze în special pentru fermele mici şi mijlocii, a doua este legată de creşterea rezilienţei fermelor faţă de factorii externi şi aici propunem nu doar irigaţii, spre exemplu, ci un complex de măsuri luate pentru ca fermierii să nu mai întâmpine problemele din prezent. Mai propunem sprijinirea diversificării producţiei agricole şi creşterea valorii adăugate a producţiilor agricole, cu accent pe culturile proteice şi îmbunătăţirea organizării fermierilor şi sprijinirea creării de organizaţii şi grupuri de producători”, a spus Mihaela Luca.



    De altfel, fermele mici înregistrează venituri inferioare față de marii producători agricoli și se confruntă cu o serie de probleme, de la dependența de condițiile climatice, la lipsa oportunități pentru comercializarea produselor și slaba organizare a premierilor, a mai precizat reprezentanta Comisiei Europene.

  • Practici ecologice în agricultură

    Practici ecologice în agricultură

    Politica
    Agricolă Comună (PAC) se află într-un proces de reformare la nivelul Uniunii
    Europene. Viitoarea PAC va juca un rol vital în gestionarea tranziției către un
    sistem alimentar durabil și în sprijinirea fermierilor europeni pe tot
    parcursul acesteia. Programele ecologice vor contribui în mod semnificativ la
    această tranziție și la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde. Comisia a
    publicat Strategia De la fermă la consumator.



    Margaret
    Bateson-Missen, șef de unitate Direcția generală agricultură a Comisiei
    Europene, a prezentat noua abordare a Comisiei:

    Preşedinta Comisiei
    Europene, Van Der Leyen a spus care sunt directivele politice ale Comisiei
    rurale şi voi cita:.


    Comisia
    Europeană a şi publicat o listă a potențialelor practici agricole pe care
    programele ecologice le-ar putea sprijini în cadrul viitoarei politici agricole
    comune (PAC). Această listă urmărește să contribuie la dezbaterea privind
    reforma PAC și rolul acesteia în atingerea obiectivelor Pactului verde
    european. Lista sporește, de asemenea, transparența procesului de elaborare a
    planurilor strategice PAC și le oferă fermierilor, administrațiilor, oamenilor
    de știință și părților interesate o bază pentru discuțiile ulterioare cu
    privire la utilizarea optimă a acestui nou instrument.


    Practicile
    agricole care ar putea fi susținute de eco-scheme trebuie să îndeplinească
    următoarele condiții: să acopere activități legate de climă, mediu, animale,
    bunăstare și rezistență antimicrobiană; acestea trebuie definite pe baza
    nevoilor și priorităților identificate la niveluri naționale / regionale;
    nivelul lor de ambiție trebuie să depășească cerințele și obligațiile stabilite
    în baza liniei de bază (inclusiv condiționalitatea); acestea vor contribui la
    atingerea obiectivelor acordului verde al UE.


    Margaret
    Bateson-Missen, șef de unitate Direcția generală agricultură a Comisiei
    Europene, ne-a spus cum încearcă legiuitorii CE să-i încredinţeze pe locuitorii
    zonelor rurale de sustenabilitatea politicilor comune:

    Uitându-ne la zonele
    rurale de astăzi şi la cele din viitor, ne punem şi problema guvernării lor. Şi
    asta pentru că a existat această percepţie că cetăţenii din zonele rurale sunt
    lăsaţi în urmă, iar asta a inspirat-o pe preşedinta Van Der Leyen să vină cu
    ideea unei viziuni pe termen lung, în care să stabilim ce se poate face în
    această privinţă. Unele zone se depopulează, se înregistrează exodul creierelor
    şi un exod al tinerilor, în particular
    din ţările mediteraneene şi din unele ţări estice şi mulţi tineri calificaţi
    lucrează în alte ţări, din vestul Europei, şi în afara Europei.


    Planurile
    strategice ale PAC vor avea în vedere o legătură mai strânsă între domeniile de
    activitate din zonele rurale şi vor pune în practică planuri de dezvoltare a
    ecosistemelor, consultanță agricolă, servicii, precum și măsuri și investiții
    agro-ecologice și climatice, precum și investiții pentru abordarea Obiectivelor
    Pactului Verde, în special cele care decurg din strategia numită Farm to Fork
    (De la fermă la consumator) și din Strategia pentru biodiversitate pentru
    2030.




  • Regulamentul de Tranziţie spre noua Politică Agricolă Comună

    Regulamentul de Tranziţie spre noua Politică Agricolă Comună

    Comisia pentru Agricultură a
    Parlamentului European a aprobat, în luna decembrie a anului trecut,
    Regulamentul de Tranziție, care introduce o perioadă de doi ani necesară ca
    statele membre să își pregătească planurile strategice naționale și structurile
    administrative necesare pentru punerea în aplicare a noului cadru juridic al
    Politicii Agricole Comune.

    Eurodeputata Carmen Avram, din Grupul
    Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură a
    Parlamentului European, prezintă noutățile introduse de acest Regulament:

    Parlamentul European a reuşit să adopte
    Regulamentul de Tranziţie. Au fost negocieri care au durat aproape un an. Şi ce
    s-a reuşit şi este foarte important a fost să dubleze perioada de tranziţie, de
    la un an cât era iniţial, la doi, ceea ce înseamnă că, până în 2023, fermierii
    noştrii şi fermeirii din celelalte state membre au un interval în care se pot
    adapta noilor cerinţe de la Bruxelles.

    Acum, acest Regulament de tranziţie
    aduce noutăţi importante. Una ar fi dublarea sumelor acordate pentru instalarea
    tinerilor fermieri, de la 50 la 100 de mii de euro. Sau alocarea unui procent
    de minimum 5 % pentru sprijinirea grupurilor de acţiune locală.

    În plus,
    fermierii vor beneficia de suplimentarea bugetului pentru agricultură cu bani
    din Fondul de redresare şi rezilienţă, foarte important, pentru acest ajutor
    disponibil încă de la 1 ianuarie 2021 şi finanţat, atenţie, 100% din bani
    europeni.

    Regulamentul de Tranziție permite menținerea tuturor
    măsurilor și bugetelor actuale din programul de dezvoltare rurală, iar tipul de
    ajutor și condițiile de acordare pentru anii 2021 și 2022 vor fi identice cu
    cele din anii anteriori. Mai mult, Regulamentul de Tranziție aduce beneficii fermierilor din statele care
    au aderat recent la Uniunea Europeană, precum România. Este cunoscut faptul că
    fermierii din România au primit subvenții mai mici în comparație cu fermierii
    din statele vest-europene, însă diferențele se vor reduce.

    Regulamentul de
    Tranziție corectează și unele bedreptăți, după cum am aflat de la eurodeputata
    Carmen Avram:

    Tot Parlamentul European a venit în sprijinul fermierilor prin
    aprobarea ca, prin schimbarea datei de referinţă la acordarea ajutoarelor
    naţionale tranzitorii pentru bovine. Acest an trebuie să fie 2018 şi s-a
    acceptat asta. Este o decizie foarte importantă pentru că, până acum, an de
    referinţă era 2013 şi s-a corectat o situaţie nedreaptă pentru fermierii care
    au înscris exploataţii după anul 2013, dar care între 2013 şi 2020 nu au
    beneficiat de ajutorul naţional tranzitoriu.

    Deci s-a corectat acest an de
    referinţă astfel încât şi fermierii intraţi după 2013 să poată primi bani, iar
    printre condiţiile impuse prin acest Regulament de tranziţie avem şi nişte
    obligaţii cum ar fi alocarea a cel puţin 37% din bugetul de tranziţie pentru
    măsurile de mediu şi de climă şi 55% pentru investiţii în dezvoltare rurală
    printre care sprijinirea activităţilor non-agricole şi a măsurilor de
    cooperare, deci avem şi beneficii.



  • Practici agricole ecologice sprijinite de Comisia Europeană

    Practici agricole ecologice sprijinite de Comisia Europeană

    Uniunea Europeană pregăteşte în prezent o reformă a Politicii Agricole Comune, care să asigure tranziţia către o agricultură mai sănătoasă, mai sustenabilă şi mai prietenoasă cu mediul, în acord cu obiectivele Pactului Verde European, cu Strategia De la fermă la Consumator şi cu cea în domeniul biodiversităţii, lansate anul trecut de Comisie.

    Executivul european și-a prezentat propunerile de reformă a Politicii Agricole Comune încă din anul 2018. Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra pozițiilor lor de negociere, iar dialogul tripartit cu Comisia a început în noiembrie anul trecut.

    Viitoarea Politică Agricolă Comună va juca un rol vital în gestionarea tranziției către un sistem alimentar durabil și în întărirea eforturilor fermierilor europeni de a contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii şi totodată la protecţia mediului înconjurător.

    Programele ecologice europene vor contribui în mod semnificativ la această tranziție și la îndeplinirea obiectivelor Pactului Verde European.

    A fost publicată şi o fişă informativă a potenţialelor practici agricole care vor putea fi finanţate prin intermediul eco-schemelor Uniunii Europene. Aceste practici trebuie să acopere activităţi referitoare la reducerea încălzirii globale, protejarea şi refacerea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor şi rezistenţa antimicrobiană. Toate aceste practici vor trebui definite pe baza priorităţilor statelor naţionale şi ale regiunilor. Noile practici agricole vor trebui să urmărească şi vor fi chiar condiţionate de depăşirea cerinţelor de bază, adică va fi apreciat nivelul de ambiţie.

    Nu în ultimul rând, fermierii care vor dori să obţină finanţare prin eco-schemele europene vor trebui să îndeplinească obiectivele Pactului Verde European, care includ cote stricte de reducere a folosirii pesticidelor şi fertilizatorilor chimici, îmbunătăţirea calităţii apei şi reducerea presiunilor asupra resurselor de apă, apoi folosirea energiei verzi, extinderea fermelor organice, reducerea vânzărilor de antimicrobiene pentru fermele de animale, cât şi refacerea biodiversităţii prin transformarea unor suprafeţe agricole.