Radio România Internațional

Tag: PAC

  • Reforma Politicii Agricole Comune, în dezbatere la Bucureşti

    Reforma Politicii Agricole Comune, în dezbatere la Bucureşti

    La Bucureşti a avut loc, la sfârşitul lunii trecute, conferinţa cu tema Reforma Politicii Agricole Comune în contextul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual (2021-2027). La dezbateri au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Parlamentului European și Parlamentului României, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și experți și analiști specializați în domeniul afacerilor europene.

    Academia de Studii Economice din Bucureşti a găzduit, recent, conferința cu tema Reforma Politicii Agricole Comune, eveniment desfăşurat în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Politica Agricolă Comună pentru exerciţiul bugetar 2021-2027 va suferi mai multe schimbări, reforma vizează simplificarea şi modernizarea politicii agrare europene. Totodată, se are în vedere reechilibrarea responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre şi distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe. Au fost stabilite 9 obiective pentru domeniul agricol, unul dintre acestea fiind încurajarea tinerilor să lucreze în acest sector, în conditiile în care fermierii de sub 35 de ani au o pondere de doar 6% în agricultura europeană.

    Comisia Europeană a stabilit un set comun de indicatori, respectiv acelaşi tip de intervenţie pe care fiecare stat membru să-l poată adapta şi dezvolta la condiţiile specifice. De asemenea, s-a propuns o plafonare a plăţilor per fermă la 100.000 de euro, a declarat directorul general adjunct în Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală a executivului comunitar, Mihail Dumitru. El a adăugat că s-a propus transferul unei cote de cel puţin 2 la sută din alocările pentru plăţile directe din fiecare stat membru către sprijinul complementar pentru venitul tinerilor fermieri.

    Mihail Dumitru: Este o cerinţă generală la nivel european. Avem foarte puţini tineri în agricultură şi nu mai putem asigura viitorul acestui sector dacă nu reuşim să atragem forţa de muncă tânără în agricultură. De aceea, acesta devine un obiectiv general şi foarte important căruia i-am adăugat şi o contribuţie financiară minimală de cel puţin 2% pe care fiecare stat membru trebuie s-o îndeplinească. Pe urmă este la latitudinea fiecărui stat membru cum va folosi aceşti bani, către ce măsuri. De asemenea, noi vrem să sprijinim anumite forme şi anumite modalităţi care există în statele membre pentru a crea aceste parteneriate între gerenaţii, ca să se faciliteze transferul de la o generaţie la alta. Oferim mai multe condiţii în instrumentele financiare, inclusiv dreptul tinerilor fermieri de a cumpăra pământ, folosind instrumentele financiare, lucru care nu este permis în granturi, în subvenţiile nerambursabile. Mai dorim o extindere a Programului Erasmus şi să atragem câţi mai multi participanţi din mediul rural.


  • Plafonarea plăților

    Plafonarea plăților

    Plafonarea plăților a constituit una dintre propunerile pentru noua PAC-post 2020, cu care fermierii români nu au fost de acord. Recent, în urma unor dezbateri din PE, plafonarea devine obligatorie sau voluntară în functie de ceea ce-și dorește statul membru, după cum ne-a declarat europarlamentarul român Maria Gabriela Zoană, vicepreședinte în Comisia de agricultură și dezvoltare rurală din PE.

    Plafonarea plăților pentru fermieri și simplificarea Politicii Agricole Comune au constituit pentru comisarul Phil Hogan, încă de la începutul mandatului, obiective certe pe care le-a introdus în propunerea viitoarei PAC.

    Negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună din Parlamentul European(PE) au ajuns într-un punct în care plafonarea urmează a fi voluntară, la nivelul fiecărui stat membru, cu respectarea anumitor condiții. În urma întâlnirii raportorilor din umbră de la Bruxelles, pe raportul privind planurile strategice, cel mai dezbătut a fost articolul 15 din PAC, privind plafonarea.

    Ideea plafonării voluntare vine atât să protejeze micii agricultori, dar și să nu lovească în marii agricultori. Ca urmare a eforturilor depuse în cadrul comisiei AGRI, Parlamentul European va înainta o propunere ce lasă statele membre să impună sau nu o plafonare la nivelul de 100.000 de euro și nu la 60.000 de euro pe fermă, cât propusese inițial comisarul Hogan.

    În legătură cu acest subiect, eurodeputatul Maria Gabriela Zoană, vicepreședintele comisiei AGRI din PE, ne-a declarat: Spun că este vorba de o veste bună și despre posibilitatea plafonării voluntare, pentru că, până la urmă, s-a căzut la un agreement, astfel încât depinde de statul membru. Plafonarea voluntară nu este obligatorie pentru toate statele, cum plafonarea obligatorie nu este obligatorie pentru toate statele. Soluția de compromis cu care Parlamentul va merge la negocieri este următoarea: atâta timp cât statul membru acordă plăți redistributive peste 10%, poate să adopte plafonarea voluntară.


    Așadar, o condiție pentru a beneficia de plafonarea voluntară este ca statul membru să aloce un minim de 10% plăți redistributive. Dacă statul membru alocă sub 10% plăților redistributive, atunci plafonarea devine obligatorie la 100.000 de euro, fără degresivitate, sumă în care nu intră eco-schemele (art. 28 din Raportul privind planurile strategice), tinerii fermieri și nici salariile până la 50%.

    Practic, am putea vorbi despre o plafonare lăsată la latitudinea statului membru, în condițiile în care acesta acordă minim 10% plăți redistributive.

    În acest fel, România își va putea proteja atât micii, cât și marii fermieri și va putea să-și protejeze o industrie care a generat venituri din exportul de produse agricole de peste 4 miliarde de euro în 2018.


  • Liniile bugetare strategice ale viitorului Cadru Financiar Multianual

    Liniile bugetare strategice ale viitorului Cadru Financiar Multianual

    Bugetul UE pe termen lung, denumit și cadrul financiar multianual (sau CFM), oferă un cadru stabil pentru execuția bugetului anual al UE. El traduce prioritățile politice ale Uniunii în termeni financiari pentru o perioadă de mai mulți ani și stabilește cuantumuri maxime anuale (plafoane) pentru ansamblul cheltuielilor UE și pentru principalele categorii/priorități în materie de cheltuieli (linii bugetare).

    Recent în plenul Parlamentului Europen de la Strasbourg au fost votate liniile bugetare strategice ale viitorului Cadru Financiar Multianual. Este varianta de buget asumată și adoptată de PE pe baza căreia se va negocia cu Comisia și Consiliul. Plenul și-a asumat o creștere a contribuției statelor membre la bugetul UE de la 1% din Produsul Intern Brut, la 1,3%.

    Europarlamentarul Răzvan Popa a cerut ca fondurile pentru programul de coeziune si pentru cel al politicii agricole comune sa ramână cel putin la nivelul acestui exercitiu bugetar, lucru acceptat de Parlament. De asemenea, europarlamentarul român a mai solicitat ca solidaritatea economică și socială sa nu fie sacrificată în detrimentul noilor provocări de la nivelul Europei.

    Parlamentul European, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor UE, are obligația să se asigure că viitorul Buget al Uniunii Europene va corespunde obiectivelor de dezvoltare ale statelor membre. Politica financiară a UE se poate adapta și trebuie să se adapteze la realități, dar nu poate fi una care să abandoneze obiectivele fundamentale ale Uniunii. Parlamentul va trebui să apere acele programe prin care UE a ajutat până acum dezvoltarea statelor membre – în primul rând Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. Dar nu trebuie să uităm nici de necesitățile pentru educație și cercetare, infrastructură, reducerea șomajului în rândul tinerilor, sprijinul pentru IMM. Nu trebuie să ne temem de a cere lucruri corecte în discuțiile pe care le vom avea în viitor – spre exemplu, să solicitam marilor companii să plătească taxe acolo unde își produc profiturile. Statele membre UE sunt o piață pentru aceste companii, și doar plata în mod corespunzător a taxelor poate arăta că marile companii respectă ceea ce li se oferă. Discuția nu este despre state, ci despre ansamblul Uniunii Europene.


  • Comisia majorează sprijinul național acordat fermierilor până la 25.000 de euro

    Comisia majorează sprijinul național acordat fermierilor până la 25.000 de euro

    Practic, Comisia Europeană majorează, printr-o serie de modificări aduse normelor în vigoare, cuantumul maxim pe care autoritățile din statele membre îl pot utiliza pentru a-i pe sprijini pe fermieri fără a fi necesară aprobarea prealabilă a Bruxelles-ului. Astfel, cuantumul maxim al ajutoarelor care poate fi distribuit unei ferme pe o perioadă de trei ani va creşte de la 15 mii la 20 de mii de euro. Pentru a nu pune în pericol concurenţa, esențială într-o economie de piață, fiecare ţară dispune de un cuantum naţional maxim pe care nu îl poate depăşi și care este stabilit la 1,25 la sută din producţia agricolă anuală a ţării pe aceeaşi perioadă de trei ani. Dacă o ţară nu cheltuieşte mai mult de 50 la sută din pachetul naţional total destinat ajutoarelor pentru un anumit sector agricol, poate majora şi mai mult ajutoarele de minimis pe fermă, până la 25 de mii euro, iar plafonul naţional la 1,5 la sută din producţia anuală. Va fi nevoie însă de crearea unor registre centrale obligatorii la nivel naţional pentru a putea ține o evidenţă a ajutoarelor acordate.

    Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, crede că prin majorarea cuantumului maxim al ajutoarelor acordate fermierilor, autorităţile naţionale vor dispune de o mai mare flexibilitate şi vor putea reacţiona mai rapid şi mai eficient pentru a-i sprijini pe fermierii vulnerabili. Plafoanele majorate intră în vigoare pe 14 martie şi se pot aplica retroactiv pentru ajutoarele care îndeplinesc toate condiţiile. Trebuie spus că modificările apar într-un moment în care se poartă negocieri legate de viitorul buget multianual al Uniunii pentru perioada 2021 – 2027. Pentru politica agricolă comună, Comisia Europeană propune în viitorul cadru financiar fonduri de 365 miliarde de euro. La un calcul simplu, vor fi cu peste 5 la sută mai puțini bani pentru agricultură.

    Phil Hogan atrage însă atenția asupra contextului în care se poartă negocierile: Considerați că orice reducere a bugetului pentru Politica Agricolă Comună este inacceptabilă. Propunerile sunt făcute însă într-un context financiar deosebit, având în vedere că vom pierde după Brexit un contributor important la bugetul Uniunii. Există de asemenea și alte provocări legate de securitate și migrație. De aceea cred că propunerea Comisiei Europene este rezonabilă și că bugetul destinat agriculturii rămâne solid. Vorbim de 365 de miliarde de euro, iar acest lucru înseamnă că dintr-un euro pe care îl primește acum un fermier, în actualul cadru financiar 2014 – 2020, vom putea păstra, până în 2027, 96 de cenți.

    Vor fi, așadar, mai puțini bani, dar comisarul european pentru agricultură promite mai multă flexibilitate în acordarea fondurilor. Statele membre vor fi responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să vor să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european. Totodată, ar urma să crească fondurile alocate fermelor mici și mijlocii.


  • Prioritățile Consiliului Agrifish – principalele rezultate

    Prioritățile Consiliului Agrifish – principalele rezultate

    Președinția Română a Consiliului UE și-a prezentat prioritățile în cadrul Consiliului Agrifish de săptămâna aceasta, după cum a declarat președintele Consiliului, Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

    Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și-a prezentat, la începutul acestei săptămâni, prioritățile și programul, obiectivul global al acestora fiind asigurarea coeziunii ca valoare comună europeană.

    În domeniul agriculturii, prioritatea principală a președinției române va fi negocierea pachetului legislativ legat de reforma politicii agricole comune (PAC) în contextul următorului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Printre celelalte priorități se vor număra bioeconomia, inovarea și cercetarea în domeniul agriculturii, proteinele vegetale, precum și sănătatea plantelor și a animalelor.

    În ceea ce privește pescuitul, președinția va continua lucrările vizând planurile multianuale de gestionare și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), precum și dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului.

    Petre Daea, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și președintele Consiliului, a declarat: În cadrul discuțiilor pe reforma PAC, am abordat problematici ce vizează: noul model de performanță, rezerva pentru agricultură și disciplina financiară, precum și autorizarea unor soiuri de struguri pentru vinificație care au generat dezbateri constructive și au generat soluții pe măsură. Tot în cadrul reformei PAC, Comisia a propus să se permită utilizarea anumitor soiuri de struguri de vinificatie care au fost interzise în urmă cu câțiva ani din rațiuni pe care unii le consideră valide.

    Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la noul model de performanță propus în cadrul pachetului de reformă a PAC post-2020, axându-se în special pe elemente precum termenul anual, o abordare progresivă vizând obiectivele, precum și posibile abateri. De asemenea, miniștrii au discutat despre rezerva pentru agricultură și disciplina financiară.

    În ceea ce privește organizarea comună a piețelor, Consiliul a dezbătut chestiunea dispozițiilor legate de vin și, în special, posibilitatea deschiderii pieței pentru noi soiuri de struguri de vinificație. În sfârșit, Comisia a informat miniștrii cu privire la arhitectura verde.

    Consiliul a fost informat cu privire la raportul Comisiei referitor la dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană și a examinat modalități de a intensifica producția acestora prin metode raționale din punct de vedere economic și din perspectiva mediului. Miniștrii s-au axat, în principal, pe instrumente practice și potențiale oportunități, precum și pe rolul sprijinului cuplat facultativ.


  • Les dossiers européens dans les domaines de l’agriculture et de la pisciculture

    Les dossiers européens dans les domaines de l’agriculture et de la pisciculture

    « Ce sont des dossiers complexes, qui présupposent un volume de travail important, ainsi qu’une vision nouvelle dans la gestion de la politique agricole commune », affirmait Petre Daea, le ministre roumain de l’Agriculture.

    Les 29 de dossiers concernant l’agriculture ont été repris à la présidence autrichienne du Conseil, fin 2018. Il s’agit, cela s’entend, des sujets qui régiront le domaine après 2020, et qui se trouvent à différents stades d’avancement.

    Ces dernières années, la Politique agricole commune a évolué dans deux directions : d’une part, consolider la position européenne sur le marché agricole international, et, d’autre part, satisfaire les besoins et les exigences du consommateur européen. Dès le 1er juin 2018, la Commission européenne a mis sur la table le cadre législatif censé régir la future Politique Agricole Commune (PAC). En sa qualité de présidente du Conseil de l’Union, la Roumanie l’avait bien évidemment agréé. Selon le ministre roumain à l’Agriculture et au Développement rural, Petre Daea, « certains dossiers concernent l’agriculture, d’autres la pisciculture, certains dossiers encore ne concernent pas directement la Roumanie mais, quoi qu’il en soit, il faut y travailler, dans l’intérêt de l’Union, parce que l’intérêt de la Roumanie s’identifie à l’intérêt de l’espace communautaire ».

    Pour le semestre de sa présidence, la Roumanie organisera dix événements internes et autant d’événements externes ayant trait aux domaines de l’agriculture et de la pisciculture. Deux ont déjà eu lieu, précédant la prise des rennes du domaine par la Roumanie. En effet, le 19 novembre passé Bruxelles a accueilli une foire censée promouvoir les produits roumains, dans le cadre d’une Conférence organisée au sujet de la PAC d’après 2020. Le 4 décembre, une rencontre du groupe des commissaires européens a été organisée pour le même sujet. Les fermes familiales, la lutte contre la peste porcine, ou encore la recherche dans l’apiculture feront partie des principaux sujets qui seront abordés lors des rencontres prévues se dérouler prochainement en Roumanie, pendant son mandat à la tête du Conseil européen.

    Lancée en 1962, la PAC représente un pacte liant les agriculteurs et la société. Ses principaux objectifs sont d’accorder un soutien renforcé aux fermiers européens pour les aider à accroître leur productivité, mais aussi une meilleure gestion des défis environnementaux et un meilleur management des ressources naturelles, ainsi que la création de nouveaux emplois pour les agriculteurs et dans les domaines connexes. (Trad : Ionuţ Jugureanu)

  • Obiectivele de mediu și schimbările climatice ale viitoarei PAC

    Obiectivele de mediu și schimbările climatice ale viitoarei PAC

    Pentru viitoarea PAC se pune din ce în ce mai mult accentul pe diminuarea efectelor schimbărilor climatice și, în acest fel, stabilirea unor obligații suplimentare de mediu pentru producătorii agricoli, dar care să fie în concordanță cu specificul local sau regional al acestora. În acest sens, Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal (UNCSV) a făcut propuneri pentru noul PAC, după cum ne-a declarat Florentin Bercu, director executiv al organizației.

    Viitoarea politică agricolă comună (PAC) va juca un rol fundamental în dezvoltarea unui sector agricol pe deplin durabil care să susțină îngrijirea mediului, acțiunile în domeniul schimbărilor climatice și viața rurală vibrantă, oferind în același timp alimente sigure și de înaltă calitate pentru peste 500 de milioane de consumatori.

    Investiția, sprijinirea și recompensarea fermierilor este esențială pentru protejarea mediului și îmbunătățirea eficienței și a recompensei financiare. Creșterea formării și a transferului de cunoștințe, restructurarea și adaptarea practicilor agricole, sprijinirea unui management al terenurilor, adoptarea digitalizării și a tehnologiei reprezintă viitorul alimentației și agriculturii.

    Trei dintre cele nouă obiective ale PAC viitoare vizează îmbunătățirea și ameliorarea acțiunilor și ambițiilor privind mediul și schimbările climatice prin: contribuția la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, precum și la energia durabilă; promovarea dezvoltarii durabile și gestionarea eficientă a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul; și contribuția la protecția biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor.

    Florentin Bercu, presedintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal (UNCSV), ne-a spus: Am venit cu propuneri și noi, chiar am susținut și am solicitat să fie decalată perioada necesară pentru ZIE (zona de interes ecologic), pentru înființarea culturilor la ZIE. Lucrăm în această perioadă la modificarea și, să-i spunem, revizuirea Codului de bune practici agricole pentru combaterea poluării cu nitrați, pentru că acolo vin, pur și simplu, cu o aplicare a îngrășămintelor începând de la 1 martie și, după cum știm, îngrășămintele în primăvară sau iarnă se dau în mustul zăpezii. Noi, din păcate, în ultimii ani nu am mai avut zăpadă foarte multă și, dacă aștepți până în martie să dai acele îngrășăminte, nu or să mai aibă efect.


    Comisia Europeană propune statelor membre sprijinul, flexibilitatea, instrumentele bazate pe dovezi și responsabilitatea de a fi ambițioase în adaptarea concepției și finanțării schemelor de mediu și climatice. Acest lucru se va realiza prin îmbunătățirea condiționalității și a schemelor ecologice pentru sprijinirea veniturilor și a măsurilor de agromediu și climă pentru dezvoltarea rurală, în conformitate cu nevoile și condițiile lor locale.


  • Noi dezbateri legate de viitorul buget al UE

    Noi dezbateri legate de viitorul buget al UE

    Viitorul buget al Uniunii Europene, în cadrul financiar multianual 2021-2027, prilejuieşte noi dezbateri. Zilele trecute, Bruxelles-ul a găzduit o a patra conferinţă dedicată noului proiect de buget.

    Comisia Europeană dă asigurări că propunerile ei sunt ambițioase, dar realiste pentru un buget modern al Uniunii. Avem nevoie de un buget european care să reflecte evoluțiile rapide din domenii precum inovarea, geopolitica și mediul. Iar Comisia propune norme financiare europene moderne, mai clare și mai simple, care să garanteze că banii din bugetul Uniunii sunt utilizați pentru chestiunile care contează pentru europeni. Sunt coordonatele pe care şi-a alcătuit discursul prezentat la conferinţa de la Bruxelles şi vicepreşedintele

    Comisiei Europene Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate. Acesta a prezentat în faţa reprezentanţilor instituţiilor Uniunii Europene, ai guvernelor naţionale, dar şi ai mediului academic şi ai societăţii civile o abordare modernă a politicilor tradiţionale ale Uniunii Europene.

    Comisarul Katainen a pornit de la ideea că, atunci când discută despre buget, nu vorbeşte despre banii Uniunii Europene, ci despre banii contribuabililor europeni. Aceştia din urmă trebuie să înţeleagă, de ce banii pe care îi plătesc sub formă de taxe şi impozite este necesar să fie alocaţi pentru mediu, securitate, coeziune ori pentru gestionarea frontierelor.

    Totodată, Jyrki Katainen a respins expresiile de tipul plătitor net, respectiv, beneficiar net, apreciind că toată lumea are statutul de beneficiar, doar că în momente diferite: Propunerea noastră nu se doreşte a fi o reformă radicală nici în raport cu dimensiunile bugetului şi nici cu politicile-cheie. Eu fac parte din tabăra care crede că bugetul şi revoluţia merg mână în mână. Propunerile noastre prezintă paşii de urmat către o Europă capabilă să răspundă mai bine la schimbări şi să transforme provocările în oportunităţi. Fiecare exerciţiu financiar multianual reprezintă cel mai bun moment pentru reexaminarea bugetului Uniunii Europene. În acest nou cadru, modernizarea nu este singura prioritate. Inovarea, în limitele actuale, este la fel de importantă. Prin comparaţie cu actualul buget, tăierile sunt inevitabile. Sunt mulţi oameni în această încăpere care au operat tăieri în bugetele naţionale şi locale. Aşadar, fiecare este conştient de motivele acestei măsuri, pe care le explică matematica de bază. Este, de asemenea, clar că politica agricolă comună şi politica de coeziune reprezintă împreună 70% din bugetul Uniunii Europene. Aşa că trebuie să încercăm să facem economii moderate pentru a identifica noi priorităţi şi pentru a face faţă consecinţelor Brexitului.


  • Politica Agricolă Comună

    Politica Agricolă Comună

    Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală este
    responsabilă pentru examinarea lucrărilor Comisiei Europene legate de politica
    agricolă. Aceasta presupune, în principal, pregătirea unor rapoarte care
    urmează să fie adoptate în plen și care conțin propuneri legislative în domenii
    reglementate prin procedura de codecizie dintre Parlament și Consiliu.







    Producția
    mondială de alimente va trebui să se dubleze     până
    în 2050, pentru a face față creșterii populației și cererii tot mai mari de
    produse de origine animală, ținând cont, în același timp, de efectele schimbărilor
    climatice.

    Fost
    ministru al agriculturii în Italia Paolo Del Castro, Vicepresedinte Comisia
    pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European:


  • Către un sector sustenabil și competitiv al acvaculturii europene

    Către un sector sustenabil și competitiv al acvaculturii europene

    În ciuda bunelor intenții la nivelul Uniunii Europene, reflectate în
    Regulamentul de bază privind Politica Comună în domeniul pescuitului, precum și
    în comunicările relevante ale Comisiei Europene – cea din 2009, care avea drept
    scop să dea un nou impuls și să construiască un viitor durabil pentru acvacultură,
    și cea din 2013, care propunea orientări strategice, acțiuni la nivel
    național, regional sau local, măsurile luate nu au răspuns așteptărilor
    sectorului.


    Prin urmare, acvacultura din Uniunea Europeană nu a putut
    valorifica numeroasele oportunități, reflectate de dezvoltarea globală din
    sector, cererea tot mai mare de produse halieutice, nivelul ridicat al sustenabilității
    mediului și al calității produselor, know-how-ul întreprinderilor și inovaţiile.
    Acesta este motivul pentru care în şedinţa plenară a Parlamentului European din
    11 iunie a fost dezbătut raportul privind sustenabilitatea şi competitivitatea
    acvaculturii europene    .


    Invitat la dezbateri, comisarul european Tibor Navracsics,
    responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport a declarat: Împărtășesc opinia că este
    nevoie de sprijin pentru inovare și vom sprijini idei și abordări inteligente
    care vor face sectorul acvaculturii mai durabil și mai competitiv. Lucrăm la
    lansarea unui Forum albastru de bioeconomie, care ar trebui să fie operațional
    în al treilea trimestru al anului 2018 și care va ajuta la identificarea de
    proiecte, va elabora o foaie de parcurs pentru dezvoltarea sectorului și va
    găsi noi piețe și lanțuri de valorificare. Lucrăm, de asemenea, la o Platformă pentru
    Investiții în Economia Albastră pentru a susține ideile de afaceri inovatoare.
    Această platformă va contribui la mobilizarea fondurilor atât din resurse
    private, cât și din resurse publice, inclusiv din Fondul european pentru
    investiții strategice. Și, desigur, există un sprijin continuu pentru
    dezvoltarea acvaculturii în actualul și noul Fond European pentru Pescuit și
    Afaceri Maritime, precum și finanțarea cercetării prin intermediul programului
    Orizont 2020.


  • Eurostat: puţini fermieri tineri în UE. Noua PAC vrea să încurajeze tinerii fermieri

    Eurostat: puţini fermieri tineri în UE. Noua PAC vrea să încurajeze tinerii fermieri

    Agricultura europeană este tot mai îmbătrânită, arată date ale Eurostat. Pentru a-i face pe tineri să devină interesați de acest domeniu, comisarul european, Phil Hogan, propune o serie de măsuri în viitoare politică agricolă comună, aflată acum în dezbatere.

    Date oficiale, adunate de statistica europeană, arată că peste 30 la sută dintre fermierii din Uniune au peste 65 de ani şi doar 11 procente sunt tineri cu vârsta sub 40 de ani.

    Cei mai puțini fermieri tineri au fost înregistrați în Cipru (3,3 la sută), Portugalia (cu puțin peste 4%) și Marea Britanie (5,3%).

    Însă nici România nu stă bine la acest capitol. Din cei aproape 3 milioane și jumătate de fermieri din țară, doar 7,5 la sută, au sub 40 de ani, potrivit datelor Eurostat. Cei mai mulţi fermieri români, mai bine de 44 a sută, au 65 de ani sau mai mult.

    Agricultura este mai atractivă pentru tineri în Austria, unde proporția celor sub 40 de ani care gestionează o fermă este de 22.2 la sută, în Polonia, 20 la sută, şi Slovacia, 19 la sută.

    Sunt date care reflectă realitatea de acum doi ani, din 2016,însă fenomenul îmbătrânirii agriculturii europene este vechi și continuă să se adâncească.Spre exemplu, media de vârstă a fermierilor europeni era de49 de ani în 2004,zece ani mai târziu a crescut la peste 51 de ani.

    Iar lipsa tinerilor fermieri poate afecta pe termen lung competitivitatea și producția agricolă. Conștient de acest lucru, Bruxelles-ul propune în viitoarea politică agricolă comună, care ar urma să aplice din 2021 și care se află acum în etapa negocierilor, sume majorate pentru fermele mici și mijlocii.

    Statele membre sunt încurajate totodată să utilizeze pentru tinerii fermieri cel puțin 2 la sută din plățile directe venite de la bugetulcomunitar. Acest sprijin va fi completat prin susținere financiară pentru dezvoltarea rurală și diferite măsuri de facilitare a accesului la terenuri și la transferul acestora.

    Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, vorbește deschis despre nevoia întineririi agriculturii europene: Reînnoirea generaţiilor de agricultori a fost o preocupare importantă în ultimii ani. Este acum şi un obiectiv major al viitoarei politici agricole comune. Şi ţin să amintesc că fiecare stat membru va trebui să înainteze Comisiei spre aprobare propriul plan strategic de măsuri în domeniul agricol. Dacă nu vor ţine cont de reînnoirea generaţiilor de agricultori, nu va exista nici o aprobare. Aş mai spune că pentru prima oară statele membre au ocazia să facă propuneri ţinând cont de acest obiectiv, al reînnoirii generaţiilor.


    Experții consideră totodată că agricultura ar deveni mai atractivă pentru tineri, dacă s-ar pune mai mult accent pe dezvoltarea de noi tehnologii și pe susținerea educației agricole.

    Iar unstudiu al Parlamentului European arată că tinerii nu sunt atrași de sectorul agricol din cauza condițiilor grele de muncă, a veniturilor mici, a programului prelungit de muncă și a accesului restrâns la pământ și investiții. Toate aceste probleme ar urma să fie rezolvate de viitoare politică agricolă comună, speră, Phil Hogan.

    Cum însă propunerea de plafonare a subvențiilor pentru fermele mari a nemulțumit numeroase state membre, negocierile se anunță complicate.


  • Pachetul de reforme ale Politicii Agricole Comune după 2020 și situația pieței agricole

    Pachetul de reforme ale Politicii Agricole Comune după 2020 și situația pieței agricole

    Luna trecută, Consiliul pentru
    agricultură și pescuit s-a întâlnit la Luxemburg. Miniștrii au avut un schimb
    de opinii privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime,
    controalele în domeniul pescuitului și posibilitățile de pescuit pentru anul
    2019. Aceștia au discutat, de asemenea, despre pachetul de reforme ale
    Politicii Agricole Comune după 2020 și despre situația pieței agricole.

    La
    finalul întâlnirii, Phil Hogan, comisarul european însărcinat cu agricultura și
    dezvoltarea rurală, a declarat: Trebuie
    să lucrăm împreună pentru a oferi agricultorilor certitudine, sănătate și predictibilitate
    și am ascultat cu atenție reacțiile inițiale ale miniștrilor în legătură cu
    propunerile pentru noua politică agricolă comună. Propunerile Comisiei Europene
    nu reprezintă o renaționalizare a politicii agricole comune, așa cum au sugerat
    unele persoane în ultimele săptămâni, și există un număr semnificativ de
    garanții care sunt incluse în propunere, pentru a arăta că nu poate fi vorba
    despre acest lucru. Am reiterat sprijinul meu pentru o distribuție mai
    echitabilă a plăților, în special în scopul de a ajuta întreprinderile mici și
    mijlocii și sper ca miniştrii să ia în considerare măsurile specifice propuse
    și că vor avea în vedere acest lucru pentru atingerea acestui obiectiv.

    În
    cadrul Consiliului pentru agricultură și pescuit din iunie Comisia Europeană a
    prezentat şi o actualizare a situației pe piețele agricole ale Uniunii
    Europene. Cu amănunte, Phil Hogan:
    Am avut, de asemenea, o discuție cu privire la situația pieței agricole. Am
    prezentat evaluarea Comisiei Europene în mai multe sectoare, inclusiv situația
    actuală din aceste sectoare și am abordat punctele pe care Franța le-a ridicat
    în legătură cu laptele praf degresat, solicitările Poloniei în ceea ce privește
    carnea de porc și problemele Spaniei legate de măsline și disputele cu Statele
    Unite ale Americii. Mesajul meu privind situația pieței este echilibrat în
    ansamblu, chiar dacă se preconizează dificultăți pentru carnea de porc și pentru
    zahăr, dar nu
    este cazul să intervenim, în acest moment.


  • Măsuri pentru sprijinirea apicultorilor români

    Măsuri pentru sprijinirea apicultorilor români

    Dificultățile cu care se confruntă apicultorii români, dar și oportunitățile de care se pot bucura aceștia în plan european au fost subiectele principale ale conferinței organizate la Bruxelles de eurodeputata Daciana Sârbu, în contextul dezbaterilor referitoare la Reforma Politicii Agricole Comune.

    În cadrul discuțiilor s-a dorit aflarea situației actuale a apiculturii românești și măsurile necesare pentru asigurarea unui acces mai bun la piața europeană pentru mierea românească. Au fost analizate,direcțiile de urmat la nivel național și european pentru dezvoltarea sectorului apicol. Comisia Europeană va prezenta noi instrumente de sprijin disponibile pentru apicultori prin noua Politică Agricolă Comună a spus spus eurodeputata Daciana Sarbu
    FIN – Apicultura este un domeniu în care România poate face performanță pe plan european, însă crescătorii de albine se lovesc de obstacole dintre cele mai diverse – de la dificultatea de a-și promova eficient mierea pe piața europeană și până la probleme derivate din efecte ale schimbărilor climatice. E un sector care merită mai multă atenție din partea autorităților, finanțare mai consistentă, sprijin sporit a mai spus eurodeputata Daciana Sârbu.

    Am un interes aparte pentru acest subiect pentru ca in opinia mea Romania poate face performață in plan european in domeniul apicol. Crescătorii de albine din Romania au obținut deja rezultate remarcabile dar se lovesc de foarte multe obstacole in activitatea lor. Nici in plan european apicultorii in general nu sunt suficient susținuți și recompensați pentru munca lor. As enumera câteva dintre problemele apiculturii și anume: răspândirea mierii contrafăcute pe piata interna care a dus la înjumătățirea prețului de achiziție al mierii in 2016 comparativ cu 2014, lipsa instrumentelor de management a riscurilor care face ca apicultorii din Romania sa nu fie recompensați in caz de seceta sau ploi. Mortalitatea albinelor cauzată atât de impactul schimbarilor climatice cat și de pesticide, volatilitatea prețului mierii datorat atât puterii scăzute pe negociere cu procesatorii dar și cu marii retailaeri și monopolul de pe piata. Lipsa de instrumente de sprijin direct și de finanțare. Din păcate bugetul pentru programele naționale pentru apicultura a crescut între 2004 și 2016 cu doar 12 %, de la 32 la 36 de milioane de euro pe an ceea ce reprezinta un total general de 3 la mie din bugetul Politicii Agricole Comune. Am dezbătut recent in acest context in Comisia de Agricultura, am dezbătut un raport dedicat viitorului apiculturii europene. Am contribuit la acest raport cu multe amendamente și ma bucur ca 10 dintre ele au fost aprobate, am cerut plăti mai consistente pentru apicultori atât prin plăti cuplate cat și prin plăti compensatorii din pilonul 2, prin instrumente de gestionare a riscului pentru situație de vreme nefavorabila care afectează producția. Am solicitat și susținerea apicultorilor prin programe de formare și schimburi de experiența dintre statele membre, măsuri drastice împotriva falsificării mierii și un sistem mai strict de verificare a mierii provenite din afara UE inclusiv prin laboratoare care sa testeze calitatea acestor importuri. Am propus revizuirea directivei privind mierea astfel încât doar produse care conțin 100 % miere și nu amestecuri sa poata fi comercializate sub acest nume. In fine am cerut finanțare suplimentară pentru cercetare in domeniul apicol. Între timp Comisia Europeana a prezentat noile propuneri legislative privind noua politica agricolă comuna post 2020 din păcate ca de fiecare data când se vorbeste de PAC, sectorul apicol este oarecum neglijat. E nevoie de multe soluții și de discuții aplicate sa promovam sectorul apicol românesc, sa facem mai cunoscute rezultatele muncii și sa ajutam la creșterea unui domeniu care poate fi foarte important pentru Romania.


  • 17.06.2018 (mise à jour)

    17.06.2018 (mise à jour)

    Consulat – A Constanta, ville — port de Roumanie à la mer Noire, a été inauguré ce dimanche le consulat honoraire d’Estonie, en présence du premier — ministre roumain, Mme Viorica Dăncilă et de son homologue estonien, Jüri Ratas. Les deux hauts responsables sont arrivés samedi à Constanta, par le premier vol reliant la capitale de l’Estonie, Tallin, au littoral roumain. Cette route aérienne sera ouverte pendant la saison estivale. Mme Viorica Dăncilă a exprimé son espoir que ce vol direct allait impulser les échanges commerciaux, éducatifs et culturels entre la Roumanie et l’Estonie. Elle vient d’effectuer une visite officielle de trois jours en Lituanie et en Estonie. Samedi, au dernier jour de sa visite à Tallin, a été signé un mémorandum d’entente entre le Ministère roumain pour le Milieu des Affaires, le Commerce et l’Entreprenariat et l’Agence estonienne pour les Investissements. Ce mémorandum permettra de développer un mécanisme censé stimuler les relations commerciales et accroître le volume des investissements bilatéraux. Le premier effet concret de la mise en place de ce mémorandum sera le déplacement en Roumanie d’une délégation économique estonienne, en novembre prochain.



    Festival — Clôture, ce dimanche, du Festival international de théâtre de Sibiu, le plus important festival de Roumanie consacré aux arts du spectacle et un des plus grands au monde. L’événement a réuni, dix jours durant, 3000 artistes et plus de 500 spectacles, auxquels ont assisté plusieurs dizaines de milliers de spectateurs. L’événement le plus important à l’agenda du dernier jour du festival a été le dialogue de l’actrice française Isabelle Huppert avec le réalisateur roumain Cristian Mungiu, lauréat du festival de Cannes. Isabelle Huppert a reçu samedi une étoile sur l’Allée des célébrités de Sibiu. Toujours samedi, lors du Gala du Festival, l’ambassadeur du Royaume-Uni à Bucarest, Paul Brummell, a récité des poésies de la littérature roumaines et déclaré qu’il resterait un ami de ce festival et de la Roumanie, même après la fin de son mandat. Le diplomate a lu le message adressé au festival de théâtre de Sibiu par le prince Charles de Galles, sous le patronage de qui s’est déroulée l’édition de cette année du festival. « A l’occasion du 25e anniversaire du festival de théâtre de Sibiu, je vous souhaite plein succès à l’avenir aussi. Le Royaume-Uni est fier de vos résultats et de sa modeste contribution à votre parcours impressionnant », est-il dit dans ce message.



    Agriculture — Le ministre roumain de l’Agriculture et du Développement rural, Petre Daea, participe lundi, à Luxembourg, à la réunion du Conseil de l’UE « Agriculture et pêche ». Les discussions seront ciblées sur le paquet législatif concernant la Politique agricole commune après 2020, rendu public par la Commission européenne le 1er juin dernier. D’autres sujets à l’agenda de la réunion: la modification de certains règlements de la Politique commune de la pêche et le marché agricole.



    Exercice — Poursuite, à la base aérienne de Câmpia Turzii (centre de la Roumanie) de l’exercice « L’aigle dace 2018 ». Y participent 200 militaires de Roumanie et 300 des Etats-Unis. L’exercice, qui a démarré vendredi et qui s’achèvera dans deux mois, est censé développer la coopération bilatérale dans le domaine.



    Météo — Dans les prochaines 24 heures, le temps sera instable. Le ciel sera couvert sur la plupart des régions du pays. On attend des pluies à verse accompagnées de phénomènes orageux. Le mercure grimpera jusqu’à 30°. 18 départements du sud, du sud-est, du centre et de l’est sont concernés par une vigilance jaune à l’instabilité atmosphérique, valable jusqu’à lundi.



  • 20,130 miliarde de euro, suma totală alocată României în noua PAC

    20,130 miliarde de euro, suma totală alocată României în noua PAC

    Pachetul
    destinat Politicii Agricole Comune     a fost adoptat în noul Cadru financiar
    multianual pentru perioada 2021-2027 și este caracterizat printr-un context
    bugetar dificil    , legat, în primul rând, de deficitul bugetar lăsat de Brexit,
    Marea Britanie fiind un contribuabil important la bugetul Uniunii Europene,
    precum și de noile priorități ale comunității, cum ar fi migrația, securitatea
    și apărarea.


    Propunerea făcută de Comisie este, până la urmă, una
    de compromis, în care deficitul bugetar este acoperit, în egală măsură, prin
    reduceri, dar și prin propuneri de venituri suplimentare la bugetul comunitar.
    Comisia a propus o contribuție a Statelor Membre (SM) în raport de Produsul
    Intern Brut (PIB), de 1,14%    . Dacă SM vor dori să contribuie mai mult, atunci
    acest buget ar avea șanse să crească.


    Pe total, reducerea reprezintă 5%, iar efortul cel
    mai mare este pentru a păstra cea mai importantă componentă a PAC, și anume
    sprijinul veniturilor fermierilor, aceasta (n.r., reducerea) este de aproape
    4%.


    PAC a avut în timp o evoluție descendentă în
    ponderea bugetului european, pe când alte programe au început să crească, în
    special pentru partea de cercetare.


    Mihail Dumitru, director general-adjunct DG Agri, a
    spus: Pentru
    România, ca și pentru celelalte SM, există efecte ale acestei reduceri
    bugetare. România face parte dintre statele în care nivelul plăților la hectar
    încă este sub media europeană și, datorită propunerii de continuare a
    convergenței externe, adică de egalizare a acestor plăți, România nu pierde pe
    partea de plăți directe, pe partea de pilon I, ci mai există o pierdere care se
    compensează prin contribuție națională suplimentară pe partea de dezvoltare
    rurală.     În
    total, bugetul PAC alocat României în următoarea perioadă este de 20,130
    miliarde euro.



    În elaborarea acestui pachet s-a pornit de la mai
    multe aspecte importante, și anume: cererea, din toate părțile societății, din
    partea beneficiarilor, a SM, a administrației, de a simplifica și a moderniza
    această politică.


    Apoi, obiectivul Comisiei a fost reechilibrarea
    responsabilităților între ce se decide la Bruxelles și ce se decide în SM, de a
    crește gradul de subsidiaritate și de a da mai multă libertate SM în a decide
    elementele de detaliu ale PAC, precum și orientarea spre o mai bună targhetare
    a sprijinului, care să se bazeze pe rezultate.