Tag: Parlament

  • Ședință specială a Parlamentului de Ziua Națională

    Ședință specială a Parlamentului de Ziua Națională

    Pe 1 Decembrie este Ziua Națională a României: în 2022, românii
    serbează 104 ani de când se desăvârșea procesul plebiscitar prin care statul
    român îi aduna între aceleași granițe pe românii și provinciile în care locuiau.
    Paradă militară, discursuri impresionante și celebra fasole cu ciolan afumat – sunt
    imaginile, mai mult sau mai puțin în clișee, ale acestei Zile. Deja, luni,
    parlamentarii de la București s-au reunit în ședinţă solemnă dedicată
    momentului. Au luat cuvântul premierul, preşedinţii
    Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi reprezentanţi ai grupurilor
    parlamentare. S-a vorbit despre patriotism, despre proiecte de ţară şi soluţii
    propuse de partide pentru bunăstarea românilor, dar şi despre criza generată de
    războiul din Ucraina.

    Premierul liberal Nicolae Ciucă a făcut apel către clasa
    politică, societatea civilă şi mass-media la un moratoriu şi, împreună, să
    încerce să folosească anul 2023 drept răgaz electoral. Tot el a îndemnat Puterea
    şi Opoziţia să se aşeze la masa unor discuţii raţionale asupra viitorului
    României, pentru că – a spus premierul Ciucă – oamenii politici ai momentului
    au datoria istorică de a duce România în rândul marilor democraţii europene. Aceasta,
    prin integrarea accentuată în spaţiul de libertate şi prosperitate occidental, deci
    inclusiv în Schengen:

    ʺAderarea la Spaţiul Schengen nu este doar o
    expresie a reformelor şi investiţiilor pe care România le-a făcut până acum,
    este, deopotrivă, o expresie a încrederii şi cea mai sigură garanţie din partea
    partenerilor noştri europeni că România este şi va rămâne ferm ancorată pe axa
    de dezvoltare occidentală.ʺ

    La rândul său, preşedintele Camerei
    Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, a declarat că 1 Decembrie
    reprezintă un exemplu al felului în care poporul român a găsit întotdeauna, în
    cele mai grele momente, o forţă internă teribilă de a depăşi situaţii limită. Tocmai de aceea, acum, când România traversează mai multe
    crize suprapuse, românii trebuie să fie solidari cu cei care au mai multă
    nevoie de sprijin – a mai spus el. România
    a câştigat, în ultimul an, o guvernare stabilă şi aprecierea partenerilor
    internaţionali ca furnizor de securitate şi stabilitate în regiune – a
    subliniat și preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu. Din Opoziţie,
    liderul USR, Cătălin Drulă, a vorbit de la tribuna Parlamentului despre
    patriotismul care trebuie să caracterizeze fiecare politician din România, prin
    patriotism înțelegând apărarea democraţiei, drepturile civile şi libertăţile
    fundamentale. Cât despre liderul AUR,
    George Simion, tot în Opoziție, acesta le-a transmis ʺLa mulţi ani !ʺ
    românilor care muncesc în străinătate.

  • Abgeordnetenkammer verabschiedet abgeänderte Energieverordnung

    Abgeordnetenkammer verabschiedet abgeänderte Energieverordnung





    Seit der Eskalation des Russland-Ukraine-Konflikts befindet sich Europa in einer Energiekrise bisher ungekanntem Ausma‎ßes. Auch der rumänische Strommarkt ist, wie die meisten europäischen Märkte, von den negativen Auswirkungen dieser Krise betroffen — Verbraucher, Energieerzeuger und Vertreiber beklagen sich gleicherma‎ßen über die horrenden Preise auf dem Energiemarkt. Um die Auswirkungen der erhöhten Strompreise abzumildern, hat die Politik in Bukarest mehrere Ma‎ßnahmen zum Schutz der vulnerablen Verbraucher, insbesondere der sogenannten Endkunden ergriffen.


    Nach einem wochenlangen Hickhack und schrillen Tönen in der rumänischen Politik hat die Abgeordnetenkammer am Mittwoch den Entwurf zur Änderung der geltenden Energieverordnung angenommen. Dem Gesetzentwurf zufolge wird die derzeitige Obergrenze für die Bevölkerung von maximal 0,80 Lei (16 Eurocents) für einen Verbrauch von bis zu 255 kWh beibehalten. Schulen, Kindergärten, Kinderkrippen und Krankenhäuser werden mit 1 Leu pro kWh (ca. 20 Eurocents) belastet, während Gro‎ßhaushalte und Industriekunden mit 1,30 Lei pro kWh (ca. 26 Eurocents) zur Kasse gebeten werden. Die Deckelung gilt allerdings nur für den Verbrauch an je einem Energieanschluss pro Kunde. Wer also mehrere Wohnungen hat, wird nur einmal abgefedert. Diese Obergrenzen treten am 1. Januar nächsten Jahres in Kraft und sollen bis zum 31. März 2025 gelten.



    Doch auch vor der Abstimmung in der Abgeordnetenkammer gab es hitzige Debatten. Querbeet durch die Parteienlandschaft übten sich die meisten Abgeordneten im Lippenbekenntnis, ihnen sei das Wohlergehen der Bevölkerung wichtig und man wolle angesichts der hohen Energiepreise den Schutzbedürftigen unter die Arme greifen. Die an der Regierungskoalition beteiligten Liberalen sind etwa der Meinung, dass die abgeänderte Energieverordnung sowohl für die privaten Haushalte als auch für die Industrie von Vorteil sei. Florin Roman, PNL-Abgeordneter, ermahnte vor der Abstimmung:



    Wer heute gegen die abgeänderte Energieverordnung stimmt, verhindert die Preisdeckelung für alleinerziehende Eltern, Schulen, Kindergärten, Krippen und Krankenhäuser, die sonst von der Schlie‎ßung bedroht wären.“



    Der Gesetzentwurf wurde von der Opposition heftig kritisiert. So etwa wirft die Union Rettet Rumänien (USR) der Regierungskoalition vor, die Wirtschaft und das Energiesystem sabotieren zu wollen. Und Lucian Pușcașu, Abgeordneter der nationalistischen Allianz für die Einheit der Rumänen (AUR), ist der Ansicht, dass die im Gesetzentwurf vorgesehenen neuen Regelungen den Energiemarkt erneut durcheinander bringen und somit Missbräuche in der Abrechnung des Energieverbrauchs ermöglichen würden:



    Die Regierung beruft sich auf soziale, berufliche oder andere Kriterien, um die Energiepreise in Form von menschenunwürdigen Almosen des Staates zu subventionieren, wobei unbegründete Kriterien und komplizierte, nur schwer umsetzbare Regeln zur Anwendung kommen.“



    Auf europäischer Ebene arbeiten die EU-Länder zusammen, um eine Antwort auf das Problem der hohen Preise zu finden und um die Sicherheit der Energieversorgung zu gewährleisten. Nach monatelangem Ringen hat die Europäische Kommission einen Mechanismus zur Begrenzung des Preises für Erdgas vorgeschlagen, dem Rohstoff, aus dem auch Strom erzeugt wird. Die 27 EU-Länder haben den Vorschlag der EU-Exekutive jedoch abgelehnt.

  • Retrospectiva săptămânii  16.10 – 22.10.2022

    Retrospectiva săptămânii 16.10 – 22.10.2022


    Consiliul UE pe tema energiei.


    La Consiliul European de la Bruxelles, preşedintele român Klaus Iohannis a declarat că, pe termen lung, trebuie găsite soluţii pentru a avea suficientă energie şi la preţuri decente. Propunerea Comisiei Europene care vizează contracararea preţurilor mari la energie este bună, a mai spus seful statului roma, precizand că România este de acord cu noile măsuri propuse. În context, șeful statului s-a referit și la diversificarea resurselor energetice, energie verde sau exploatarea gazelor din Marea Neagră. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține achiziţionarea gazelor naturale în comun de către statele membre ale Uniunii, o eventuală plafonare a preţurilor la acestea, formarea unor consorţii ale companiilor de gaze şi încheierea unor acorduri de solidaritate energetică între ţările vecine. Pe agenda reuniunii a fost inclusă şi analiza evoluţiilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi angajamentul UE pentru continuarea sprijinului acordat acestei ţări pe plan politic, financiar, umanitar şi militar.



    Bani europeni pentru a ajuta Romania să facă faţă scumpirii preţurilor la energie.


    România va primi 2,2 miliarde de euro, bani europeni, pentru a ajuta populaţia vulnerabilă şi companiile să facă faţă majorării facturilor la energie,după ce Comisia Europeană a decis că 10% din fondurile necheltuite aferente perioadei de programare 2014-2020 pot fi alocate unor noi forme de sprijin. Premierul Nicolae Ciucă a precizat că, pe lângă compensarea facturilor primite de familiile nevoiașe sau acordarea de vouchere, bani vor fi direcţionaţi și spre susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi crearea de locuri de muncă.



    Proteste ale sindicaliştilor din ţară.


    Mai multe proteste au avut loc în România. Sindicaliştii au ieşit în stradă, nemulţumiţi de salariile mici şi preţurile uriaşe. Mai multe sindicate afliate Cartelului Alfa au început, luni, sub forma unor caravane care au pornit din diverse oraşe din ţară spre Bucureşti, proteste organizate în localităţi de pe traseu. Caravanele s-au întâlnit, joi, în capitală, unde a avut loc un amplu miting, urmat de alte proteste. Sindicaliştii cer controlul preţurilor şi taxarea extra-profiturilor, creşterea salariilor şi a pensiilor, deblocarea negocierilor colective şi aplicarea integral şi fără discriminare a Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a celei privind statutul personalului feroviar.



    Legile Justiției adoptate în Parlament.


    Cele trei legi iniţiate de Ministerul Justiţiei de la Bucureşti, ce vizează Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor, au fost adoptate de Senat, camera decizională în cazul lor. Opoziţia, în frunte cu USR, critică, însă, documentele pe fond, modul în care s-au derulat dezbaterile, precum şi faptul că puterea nu a aşteptat avizul consultativ al Comisiei de la Veneţia. În replică, coaliţia majoritară PSD – PNL – UDMR a susţinut că textele au fost elaborate cu respectarea recomandărilor din partea instituţiilor europene abilitate. Parlamentari USR, AUR şi neafiliaţi aparţinând partidului Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională pe cele trei legi ale justiţiei.



    Moțiune simplă dezbătută în Camera Deputaților


    Camera Deputaţilor de la București a respins, miercuri, moţiunea simplă împotriva ministrului de interne, Lucian Bode, depusă de parlamentari USR şi neafiliaţi aparţinând Partidului Forţa Dreptei. Semnatarii ei au cerut ca ministrul Bode să plece de la conducerea MAI, deoarece nu a reuşit reformarea instituţiei. Autorii fac referire şi la modul netransparent în care a fost făcută licitaţia pentru achiziţia a 600 de autoturisme BMW ce urmează să intre în dotarea Poliţiei Române. Totodată, Lucian Bode este acuzat că şi-a secretizat lucrarea de doctorat, chiar înainte de publicarea sa. Ministrul de Interne a respins acuzaţiile, susţinând că textul moţiunii este plin de minciuni.



    Decizii privind intrarea României în Schengen


    Autorităţile de la Bucureşti au salutat rezoluţia non-legislativă de marți, din Parlamentul European (PE), care susţine, cu largă majoritate, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Este a patra în acest sens adoptată de forul comunitar. Joi, Parlamentul Olandei a adoptat, pe de altă parte, o rezoluție în care cere Guvernului să fie precaut în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Documentul solicită executivului condus de Mark Rutte să nu facă nici un pas ireversibil în privinţa extinderii, până când nu efectuează investigaţii suplimentare în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor de către cele două ţări. În prezent, toate statele UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, fac parte din spaţiul Schengen. Autorităţile de la Bucureşti reamintesc că România îndeplineşte criteriile tehnice şi reafirmă că ţara este pregătită să facă parte din spaţiul european de liberă circulaţie. Pentru extinderea Schengen este nevoie de unanimitate în Consiliul UE, programat pe 8 decembrie.



    Exercitiu militar de amploare la gurile Dunării.


    Pe brațul Sfântu Gheorghe al Dunării, lângă Insula Șerpilor (Ucraina), peste 300 de militari romani s-au antrenat în cadrul exercițiului Danube Protector 22. Flotila Fluvială este singura de acest fel din Alianţă și, totodată, prima forță de reacție în cazul unei amenințări în zona Dunării. Pe de altă parte, primele convoaie cu tehnică militară trimise de Franţa în România vor ajunge peste cateva zile, în poligonul Cincu. Recent, Franţa a hotărât să întărească grupul de luptă al NATO din România și a trimis tancuri grele Leclerc și transportoare blindate. Franța conduce grupul de luptă al NATO din România, iar în prezent, la Cincu sunt câteva sute de militari francezi. Războiul din Ucraina a determinat Alianța Nord-Atlantică să întărească flancul estic cu patru noi grupuri de luptă în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România.




  • Discuții privind reducerea consumului de energie

    Discuții privind reducerea consumului de energie

    În Parlamentul
    de la Bucureşti se află, în dezbatere, ordonanţa de urgenţă a Guvernului care
    prelungeşte măsura plafonării şi compensării facturilor la energie până în luna
    august a anului viitor. Ordonanţa mai prevede supraimpozitarea companiilor din
    energie şi amendarea celor care speculează criza din domeniu prin vânzări şi
    revânzări succesive. Aceste din urmă măsuri sunt contestate de mediul de
    afaceri şi de opoziţie. Una peste alta, e clar că documentul va suferi ajustări
    la trecerea prin filtrul legislativ. Coaliţia de guvernare PSD – PNL – UDMR a
    analizat posibile modificări la ordonanţa care reglementează preţurile pe piaţa
    energiei şi introducerea unor noi scheme de sprijin, inclusiv pentru a stimula
    economisirea, aşa cum cere şi Comisia Europeană. Discuţiile vor continua
    săptămâna viitoare. Pentru reducerea risipei de energie, liderii coaliţiei au
    convenit ca Ministerul Mediului să vină, până atunci, cu o propunere pentru
    înlocuirea becurilor cu filament cu cele economice – un program de tipul Rabla
    la electrocasnice şi autovehicule, aplicat, însă, becurilor. Măsura ar urma
    să-i vizeze inclusiv pe consumatorii casnici.

    Pe de altă parte, Ministerul
    Apelor şi Pădurilor trebuie să pună la punct un proiect pentru plafonarea
    preţului la lemnul de foc pentru o perioadă de 6 luni. În paralel, ar putea fi
    limitat temporar exportul lemnului de foc şi a produselor derivate pentru
    încălzire, atât la nivel intracomunitar, cât şi în afara Uniunii Europene. Anterior
    acestor discuţii, ministrul Energiei, Virgil Popescu, le-a recomandat
    consumatorilor să caute furnizorii de pe piaţa de electricitate care le oferă
    cele mai mici preţuri. El spune că Guvernul ia în calcul oferirea de
    bonificaţii celor care vor reuşi să facă economie. Potrivit responsabilului de
    la Energie, 90% din populaţie se încadrează în consumul de până la 300 de
    kilowaţi şi beneficiază, astfel, de măsura plafonării facturilor. Ordonanţa
    prevede că primi 255 de kilowaţi consumaţi se plătesc plafonat, iar diferenţa până
    la 300 de kilowaţi, la preţul din contract. În cazul gazelor naturale,
    plafonarea se aplică indiferent de consum.

    În ceea ce priveşte reducerea
    consumului de energie în instituţiile publice, ministrul Virgil Popescu spunea
    că fiecare minister trebuie să îşi prezinte propriul plan şi să ia măsuri. Unele
    instituţii publice, mari consumatoare de energie electrică, au implementat,
    deja, măsuri de reducere a risipei. Astfel, la voluminosul Palat al
    Parlamentului, una dintre cele mai mari clădiri administrative din lume, vor
    avea loc reabilitări termice ale unor zone din clădire, vor fi înlocuite sursele de iluminat interior cu
    surse led şi va fi diminuat cu 50% iluminatul exterior. Totodată, iluminatul
    festiv al faţadei a fost redus la două ore.


  • Nachrichten 18.06.2022

    Nachrichten 18.06.2022

    – Heute fand in Chisinau, eine gemeinsame Sitzung der Parlamente Rumäniens und der Republik Moldau statt. Es ist das erste Mal, dass eine derartige Sitzung abgehalten wird. Die rumänischen und moldauischen Parlamentarier betonten in einer gemeinsamen Botschaft die Unterstützung für den EU-Kandidatenstatus der Republik Moldau. An dem Treffen nahm auch die Präsidentin der Republik, Maia Sandu, teil. Sie erklärte, dass die Empfehlung der Europäischen Kommission vom Freitag, der Republik Moldau den Status eines Beitrittskandidaten zu verleihen, ein lang erwartetes Ergebnis sei. Ferner sagte sie, Chişinău zähle auf die Unterstützung Bukarests auf dem langen Weg. Die Zukunft der Republik Moldau liegt in der gro‎ßen europäischen Familie, und Rumänien ist und bleibt ihr beständigster Partner – so Florin Cîțu, der Vorsitzende des rumänischen Senats. Der Vorsitzende der Abgeordnetenkammer in Bukarest, Marcel Ciolacu, forderte die Fortsetzung der Zusammenarbeit zwischen Rumänien und der Republik Moldau, um ihren Bürgern ein besseres Leben zu gewährleisten.




    – Die Generalinspektion der Grenzpolizei teilte mit, dass über 9.000 ukrainische Staatsbürgerinnen und Bürger am Freitag die Grenzübergänge nach Rumänien passiert haben. Seit dem Ausbruch des Krieges in der benachbarten Ukraine am 24. Februar sind mehr als 1,2 Millionen Geflüchtete nach Rumänien gekommen. Bukarest schloss sich anderen europäischen Städten an, die die “Life will win”-Tour veranstalten – eine Wohltätigkeitsveranstaltung, mit der Spenden für medizinische Geräte für Krankenhäuser in der Ukraine und zur Unterstützung ukrainischer Künstler gesammelt werden sollen. In Bukarest ist für Sonnabendabend ein Konzert im Stadtzentrum geplant.




    – Der rumänische Präsident Klaus Iohannis reist am Montag nach Riga, um in Lettland, an der 7. Ausgabe des Gipfels der Drei-Meeres-Initiative teilzunehmen. Auf der Tagesordnung steht die europäische Sicherheitslage infolge des russischen Angriffskrieges gegen die Ukraine. Ein weiteres Thema ist der Beitrag, den die Drei-Meere-Initiative durch die Umsetzung strategischer Verbundprojekte in den drei Kernbereichen der Initiative leisten kann: Verkehr, Energie und Digitales. Gemä‎ß der rumänischen Präsidialverwaltung wird Präsident Klaus Iohannis die Unterstützung Rumäniens für die Ukraine bekräftigen und sich für Unterstützung der Republik Moldau und Georgiens einsetzen. Die Drei-Meere-Initiative ist eine Initiative zur Stärkung der mitteleuropäischen Zusammenarbeit in den Bereichen Politik, Wirtschaft, Infrastruktur, Energiepolitik und Sicherheit.




    – An diesem Wochenende findet die entscheidende Runde der französischen Parlamentswahlen statt. Nach dem heutigen Wahltag in den Überseegebieten beginnt die Wahl am Sonntag in Frankreich. Dabei ringen ein Parteienbündnis um den wiedergewählten Präsidenten Emmanuel Macron und ein Bündnis der Linken statt. Wahrscheinlich wird keiner der beiden Blöcke eine absolute Mehrheit in der neuen Nationalversammlung erreichen, sodass die Zusammensetzung der nächsten Regierung ungewiss ist. Die Koalition aus linken Kräften unter der Führung von Jean-Luc Mélenchon und der nationalistischen Partei von Marine Le Pen hat in der ersten Runde gut abgeschnitten und hofft, Emmanuel Macron daran zu hindern, eine parlamentarische Mehrheit zu erlangen, mit der er sein Programm umsetzen kann.




    – Das Internationale Transilvania Film Festival TIFF 2022 wurde gestern Abend in Cluj-Napoca (Nordwestrumänien) eröffnet. Es begann mit einer Sondervorführung eines der am meisten erwarteten Titel des Jahres – “The Jane Network”, eine mutige Geschichte über einige wenige Frauen, die die Welt verändert haben. Der Abend wurde mit einem au‎ßergewöhnlichen Konzert der bekannten Unterhaltungsmusiksängerin Corina Chiriac fortgesetzt. Bis zum 26. Juni werden bei der grö‎ßten Filmveranstaltung Rumäniens mehr als 350 Vorführungen in der neu ernannten UNESCO-Stadt des Films stattfinden. Dutzende von rumänischen und ausländischen Gästen, prominente Vertreter der Filmwelt, haben ihre Teilnahme am TIFF 2022 bestätigt.



    – Rumänien, das mit 12 Athleten an den Weltmeisterschaften im Aerobic-Turnen vom 16. bis 18. Juni in Guimarães (Portugal) teilnimmt, gewann am Freitag die Silbermedaille im Mannschaftswettbewerb.




    Das Wetter in Rumänien ist am Sonnabend unbeständig. Die Höchsttemperaturen liegen zwischen 22 und 30 Grad Celsius. In Bukarest wurden am Mittag 25 Grad gemessen.

  • Parlamentarische Zusammenarbeit zwischen Rumänien und der Republik Moldau

    Parlamentarische Zusammenarbeit zwischen Rumänien und der Republik Moldau


    Rumänien und die Republik Moldau unterhalten sehr enge Beziehungen, die durch ihre gemeinsame Sprache, Geschichte, Kultur und Traditionen geprägt sind. Die beiden Nachbarländer beschlossen demnächst zum ersten Mal eine gemeinsame Sitzung ihrer Parlamente abzuhalten. Dies kündigte Igor Grosu, Vorsitzender des moldauischen Parlaments, nach einem Treffen in Chisinau mit Marcel Ciolacu, dem Vorsitzenden der Abgeordnetenkammer in Bukarest, an. Igor Grosu zeigte sich erfreut darüber, dass die erste gemeinsame Sitzung der Parlamente beider Länder in Chisinau stattfinden wird. Er deutete dies als ein klares Zeichen der Unterstützung für die derzeitige Regierung. Ferner bezeichnete er die beidseitigen Beziehungen als ausgezeichnet und sagte, Rumänien sei der beste Wirtschaftspartner und engste Freund in Bezug auf die Unterstützung des Beitritts Moldaus zur Europäischen Union. Marcel Ciolacu erklärte, Bukarest sei immer an der Seite Chisinaus gewesen und bekräftigte Rumäniens Engagement, die Integration in die EU zu unterstützen. “Die Republik Moldau gehört in die Europäische Union. Für die Republik Moldau gibt es keinen anderen Entwicklungsweg als den Beitritt zur Europäischen Union”, sagte Ciolacu.




    Es ist ein historischer Schritt, da er in einem schwierigen regionalen Kontext erfolgte, verursacht durch den russischen Angriffskrieg gegen die benachbarte Ukraine und die Krise der ukrainischen Geflüchteten. Ähnliche Anträge stellten zuvor Georgien und die Ukraine. “Es sieht so aus, als hätten wir es mit einem lang anhaltenden Krieg zu tun, der uns alle betreffen wird”, schätzte Marcel Ciolacu. Er fügte hinzu, es sei offensichtlich, dass Bukarest und Chisinau sich gegenseitig bei der Überwindung der Wirtschaftskrise helfen müssten und dass die Bürgerinnen und Bürger in dieser schwierigen Zeit so gut wie möglich unterstützt werden müssten. Gleichzeitig vertrat der Vorsitzende der Abgeordnetenkammer in Bukarest die Ansicht, dass der Nachbarstaat keine militärische Unterstützung benötigt: “Ich glaube, dass die Republik Moldau keine militärische Hilfe braucht, sondern dass sie ihre Grenzen sichern muss, was für ganz Europa von Vorteil ist, und ich glaube, dass dies ein Bereich ist, in dem sich Rumänien an der Seite der Republik Moldau stärker engagieren sollte. Rumänien ist in der Tat ein Schutzschild für die Republik Moldau, und das muss auch so sein”.




    Marcel Ciolacu kam auch mit Staatspräsidentin Maia Sandu zusammen, die Rumänien für die Unterstützung dankte. Rumänien sicherte der Republik Moldau auf dem gemeinsamen Treffen der Regierungen Chisinaus und Bukarests im Februar 100 Millionen Euro nicht rückzahlbarer Hilfe und 10 Millionen Euro auf der Konferenz in Berlin im April zu. Nach dem Treffen mit Premierministerin Natalia Gavrilița bekräftigte Marcel Ciolacu au‎ßerdem Rumäniens nachdrückliche Unterstützung für die Verlängerung der EU-Finanzhilfe für die Republik Moldau.






  • Iohannis, scrisoare către Parlamentul României privind forțele și mijloacele Armatei Române

    Iohannis, scrisoare către Parlamentul României privind forțele și mijloacele Armatei Române

    Parlamentul a fost informat,
    marţi, printr-o scrisoare din partea preşedintelui Klaus Iohannis, despre forţele şi mijloacele Armatei României
    şi ale Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse, pentru anul 2022, la dispoziţie
    în vederea participării la misiuni în afara teritoriului naţional.

    Într-un mediu de securitate în continuă degradare, forţele
    armatei române sunt chemate să răspundă la provocări tot mai diverse, iar
    tendinţa spre diversificare a modului, a zonelor de acţiune şi a nivelului de
    angajare este tot mai pregnantă. În prezent, România beneficiază de garanţii de
    securitate solide, oferite de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice
    (NATO) şi al Uniunii Europene (UE), precum şi de bunele relaţii cu ţările
    vecine şi cu partenerii săi strategici. Pe lângă NATO şi UE, România se va baza
    în continuare pe parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, care
    asigură cadrul optim de consolidare a relaţiilor dintre armatele celor două
    ţări, în vederea substanţierii poziţiei strategice a României la Marea Neagra.
    Toate acestea presupun continuitate în angajamente şi predictibilitate în
    acţiuni, se arată în scrisoarea adresată Parlamentului de președintele României, Klaus Iohannis.



    Potrivit documentului transmis Parlamentului, România acordă
    prioritate respectării obligaţiilor care îi revin în domeniul menţinerii
    securităţii internaţionale şi al managementului crizelor de securitate
    dezvoltând capabilităţi de apărare proprii în concordanţă cu interesele
    naţionale de securitate şi cu profilul său geostrategic, participarea la
    misiuni şi operaţii în afara teritoriului Statului Român constituind o
    componentă importantă a profilului strategic al României, în cadrul comunităţii
    internaţionale.



    Şeful statului a informat Parlamentul că forţele şi
    mijloacele Armatei României care participă la misiuni şi operaţii în afara
    teritoriului statului român în anul 2022 vor fi sub conducerea NATO, UE, ONU,
    OSCE, precum şi în cadrul Coaliţiei internaţionale anti-ISIL/Daesh şi în cadrul
    Task Force Takuba, în baza angajamentelor naţionale comunicate în cadrul
    proceselor de generare a forţei şi a cerinţelor operaţionale specifice fiecărei
    misiuni/operaţii.



    Efortul principal va fi reprezentat de participarea crescută
    la operaţiile din zona de operaţii întrunite din Balcanii de Vest (KFOR, sub
    egida NATO, şi EUFOR ALTHEA, sub egida UE), inclusiv prin punerea la dispoziţie
    a forţelor de rezervă, aflate în aşteptare în România, concomitent cu
    menţinerea contribuţiei semnificative la forţele NATO de răspuns rapid şi în
    cadrul grupului de luptă pentru asigurarea prezenţei aliate înaintate
    consolidate a NATO din Polonia. Armata României participă la Task Force Takuba,
    sub conducerea Franţei, pe parcursul anului 2022, pentru instruirea,
    consilierea, monitorizarea şi însoţirea în luptă a forţelor armate maliene şi
    nigeriene, facilitarea şi coordonarea activităţilor coaliţiei în vederea
    identificării şi contracarării activităţilor şi acţiunilor organizaţiilor
    extremist-violente şi teroriste din Sahel, conform cerinţelor operationale
    specifice, se mai precizează în scrisoare.



    Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziţie, în anul
    2022, forţe şi mijloace pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU,
    precum şi în cadrul structurilor de conducere ale organizaţiilor internaţionale
    menţionate, la comandamentele operationale din zonele de misiune şi la
    agenţiile Uniunii Europene.



    Şeful statului menţionează că pentru îndeplinirea
    angajamentelor asumate şi în scopul confirmării rolului ţării noastre de
    furnizor de securitate, forţele Armatei României execută misiuni, asigurându-se
    ‘continuarea acţiunilor de consolidare şi de menţinere a păcii, conform
    mandatelor aprobate de către NATO, UE, ONU şi OSCE’.


    Personalul participant la operaţii în afara teritoriului
    naţional în anul 2022 va avea dotarea tehnică şi armamentul necesare îndeplinirii
    misiunilor specifice fiecărui teatru de operaţii, iar fondurile financiare sunt
    asigurate din bugetele alocate Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului
    Afacerilor Interne, precizează preşedintele Iohannis în scrisoare.

  • Volodymyr Selenskyj sprach vor dem rumänischen Parlament

    Volodymyr Selenskyj sprach vor dem rumänischen Parlament

    Der ukrainische Präsident Volodymyr Selenskyj sprach am Montagabend in einer live-übertragenen Videoansprache zu den versammelten Kammern des rumänischen Parlaments. Er forderte die Schlie‎ßung von Häfen für russische Schiffe, einen Stopp des Warentransits von und nach Russland, den Verzicht auf die Einfuhr von Energieträgern aus Russland und die Verhängung weiterer Sanktionen. “Jetzt entscheidet sich, wer in diesem Krieg gewinnen wird: Freiheit oder Tyrannei”, sagte Selenskyj. Bilder des Massakers von Bucea wurden im Saal projiziert. Vor seiner Rede hielten die rumänischen Senatoren und Abgeordneten eine Schweigeminute zum Gedenken an die Opfer des russischen Angriffskrieges in der Ukraine ein. Volodymyr Selenskyj erinnerte auch an den Kampf des rumänischen Volkes gegen den Kommunismus und den Diktator Nicolae Ceaușescu.

  • Nachrichten 30.03.2022

    Nachrichten 30.03.2022

    Der Präsident der Ukraine, Wolodimir Zelenskyj, wird im rumänischen Parlament sprechen – kündigte am Mittwoch der Leiter des Senats, Florin Cîțu, an. Als Präsident des rumänischen Senats werde ich dafür sorgen, dass dies nächste Woche geschieht. Die Ukraine hat meine volle Unterstützung, sagte Florin Cîțu. In der kommenden Woche wird der ukrainische Präsident vor dem irischen und dem griechischen Parlament sprechen. Seit dem Einmarsch Russlands in die Ukraine am 24. Februar hat Wolodimir Zelenskyj Videointerventionen in den Parlamenten mehrerer Länder, darunter das Vereinigte Königreich, Kanada, die USA, Deutschland, Italien, Australien, Israel, Polen und das Europäische Parlament, durchgeführt. Er sprach auch auf dem außerordentlichen NATO-Gipfel in der vergangenen Woche, an dem auch US-Präsident Joe Biden teilnahm.



    Die im Rahmen der humanitären Kampagne für die in Rumänien ankommenden ukrainischen Flüchtlinge, die von der rumänischen Botschaft in den Vereinigten Staaten von Amerika gemeinsam mit dem Romanian United Fund ins Leben gerufen wurde, gesammelten Gelder haben die vorgesehene Schwelle von 200.000 Dollar erreicht – teilt die rumänische Botschaft mit. Laut Botschafter Andrei Muraru ist der Erfolg der humanitären Kampagne ein Beispiel für Solidarität in einer schwierigen und tragischen Zeit für ukrainische Bürger, die vor dem Krieg fliehen. Die Mittel werden für den Kauf von Lebensmitteln, Kleidung, Medikamenten und Hygieneartikeln sowie für die Bereitstellung von Unterkünften, Heizungen und notwendiger Ausrüstung sowie für psychologische, pädagogische und asylpolitische Unterstützung der ukrainischen Flüchtlinge verwendet. Mehr als 10 Millionen Ukrainer, darunter mehr als die Hälfte der Kinder des Landes, sind nach Angaben der Vereinten Nationen seit Beginn des Krieges in der Ukraine aus ihrer Heimat geflohen. Von der Gesamtzahl der Flüchtlinge sind 6,5 Millionen Binnenflüchtlinge innerhalb der Ukraine und 3,9 Millionen sind ins Ausland gegangen. Davon haben fast 580.000 Ukrainer die Grenze nach Rumänien überquert.



    Rumänien wird Maßnahmen zur Stärkung seiner Verteidigungsfähigkeit ergreifen, unter anderem durch eine Erhöhung der Ausgaben für den Verteidigungshaushalt von 2,2 % auf 2,5 % des BIP, so Präsident Klaus Iohannis in einer Botschaft zum 18. Jahrestag des NATO-Beitritts Rumäniens. Der Staatschef betonte auch, dass Rumänien weiterhin die Partnerschaft zwischen der NATO und der EU fördern wird. Klaus Iohannis sagte auch, dass Rumänien ein starker Verbündeter, ein Garant für Sicherheit am Schwarzen Meer und ein starker Befürworter der Stärkung der transatlantischen Beziehungen bleiben wird, der sich den Grundwerten des Nordatlantischen Bündnisses verpflichtet fühlt. Mehr dazu nach den Nachrichten.



    Die Regierung in Bukarest hat am Mittwoch die Nationale Strategie zur Armutsbekämpfung verabschiedet, mit der die Armut bis 2027 um 7 Prozent reduziert werden soll. Dies ist ein notwendiger rechtlicher Rahmen für die Verwendung von zweckgebundenen europäischen Mitteln. Außerdem sind Mittel für die Einrichtung von hundert Sozialzentren ohne Unterkunft für ältere Menschen vorgesehen, die zu Hause verpflegt werden können. Die rumänische Regierung hat außerdem beschlossen, dass die Zahl der Schulanfänger in diesem Jahr um maximal 20 Prozent steigen wird, um Flüchtlingsschüler und Schüler aus der Ukraine aufnehmen zu können. Andererseits kündigte Bildungsminister Sorin Campeanu an, dass die derzeitigen Schulsemester durch fünf Lernmodule ersetzt werden, die sich mit fünf Ferien abwechseln. Das Schuljahr würde zwei Wochen früher am 5. September beginnen und am 16. Juni enden.



    Rumänen mit kleinen Einkommen könnten mit Gutscheinen unterstützt werden, um den Preisanstieg zu bewältigen. Die mitregierende PSD schlägt vor, Familien mit Kindern, Menschen mit Behinderungen und einkommensschwachen Rentnern alle zwei Monate Gutscheine für Grundnahrungsmittel zu geben. Auch mit Gutscheinen würde Schülern aus armen Familien geholfen, Schulmaterial, Kleidung und Lebensmittel zu kaufen. Die PNL (Partner in der Exekutive) stimmt zu. Der größte Teil dieser Hilfe käme aus europäischen Mitteln, die bisher noch nicht ausgegeben wurden – erklärte Finanzminister Adrian Câciu. Seiner Meinung nach könnten mindestens 70 % der Maßnahmen zur Abmilderung der Auswirkungen der steigenden Preise und der Folgen des Krieges in der Ukraine mit europäischem Geld finanziert werden.



    Mehr als 4.200 neue Fälle von COVID-19 wurden am Dienstag in Rumänien bestätigt, teilten die Behörden mit. Außerdem wurden fünfundvierzig Todesfälle gemeldet, einer davon vor dem Referenzintervall. Derzeit befinden sich etwas mehr als 2 700 mit dem Coronavirus infizierte Patienten in Krankenhäusern, von denen fast 400 auf der Intensivstation behandelt werden. Gesundheitsminister Alexandru Rafila erklärte, dass sich die Tätigkeit in den COVID-19-Krankenhäusern bis zum 30. September allmählich wieder normalisieren werde. Andererseits wird die nationale Impfkampagne in den Hausarztpraxen fortgesetzt. Bislang wurden mehr als 8 Millionen Menschen nach dem vollständigen Impfplan geimpft.

  • Plafonarea preţurilor la energie, în Parlament

    Plafonarea preţurilor la energie, în Parlament

    Având
    în vedere situaţia determinată de creşterea preţului pe pieţele de energie
    electrică şi gaze naturale la nivel international, autoritățile române caută
    soluții, asemenea celorlalte state europene, pentru a-și ajuta în continuare populația. După
    dezbateri intense, Ordonanţa de urgenţă care reglementează aceste prețuri începând cu 1 aprilie, pentru
    un an, a fost aprobată vineri de Guvern și intra în dezbaterea Parlamentului. Măsura se va aplica atât consumatorilor casnici, pe baza consumului mediu de energie lunar realizat
    în anul 2021 şi a preţurilor finale la gaze naturale, cât şi celor industriali.
    Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, de prevederile acestei ordonanțe
    vor beneficia opt milioane de gospodării, în ceea ce privește energia electrică,
    și toate gospodăriile racordate la gaze naturale, indiferent de consum. PSD și
    PNL, aflate la guvernare, dau asigurări că măsurile adoptate de Executiv vor
    avea efecte pozitive majore asupra puterii de cumpărare a românilor și vor
    asigura predictibilitatea costurilor pentru următorul an. Din opoziție, USR
    consideră, însă, că ordonanţa blochează investiţiile pentru cele două sectoare,
    iar reprezentanţii AUR spun că, prin măsurile aprobate, Guvernul garantează
    profituri foarte mari firmelor din energie, subvenţionându-le de la stat.

    După
    ce au ajuns la un consens asupra noilor reglementări privind preţurile la
    energie electrică şi gaze, reprezentanţii coaliţiei de guvernare susţin,
    fiecare în parte, și alte iniţiative despre care spun că asigură creşterea
    veniturilor salariaţilor, întărirea economiei sau diminuarea presiunii asupra
    inflaţiei. PNL propune reducerea contribuţiilor la
    asigurările sociale de sănătate de la 25% la 20%, ca măsură de creştere a
    salariului net. Liderul partidului, Florin Cîţu, o vede drept singura măsură
    care ar putea creşte veniturile nete ale tuturor salariaţilor şi care nu ar
    reprezenta un cost pentru companii. Potrivit lui, aceasta ar avea un impact mai
    mic decât cel al compensării facturilor din sectorul energetic și explică de
    unde ar putea fi susținute aceste sume.

    Florin Cîţu: Din acelaşi loc
    de unde luăm banii şi pentru compensarea facturilor pentru energie, doar că
    aici vorbim de un beneficiu pentru toţi românii, bani care vor fi, pe de-o
    parte, investiţi în economie, şi ne rămân banii din profiturile companiilor.
    Asta înseamnă vreo 20 de miliarde de lei (n.r. circa 4 miliarde de euro) care
    rămân la buget.

    USR susține măsura, însă social-democraţii nu
    consideră propunerea sustenabilă pentru bugetul de stat. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu: Am
    cerut ministrului de finanţe să ne dea impactul bugetar. Din punctul meu de
    vedere, ţinând cont de intervenţia pe energie, nu cred că e sustenabil. Cei
    care l-au propus poate au o formulă miraculoasă
    . În schimb, social
    democrații au anunțat că vor o reglementare cât mai rapidă în domeniul
    comerţului cu combustibili și pledează pentru măsuri privind asigurările auto,
    care, potrivit lor, ar determina o scădere a costurilor de transport şi ar
    reduce presiunea asupra inflaţiei.


  • Ukraine: Rumänische Parlament verurteilt von Russland angezettelten Krieg

    Ukraine: Rumänische Parlament verurteilt von Russland angezettelten Krieg


    Das rumänische Parlament verurteilt aufs Schärfste die massive bewaffnete Aggression der Russischen Föderation gegen die Ukraine, der die Anerkennung der Unabhängigkeit der selbst ernannten separatistischen Einheiten Donezk und Luhansk, die Teil der Ukraine sind, durch Russland vorausgegangen ist. Das Plenum des Parlaments verabschiedete am Montag eine Erklärung, in der das unverantwortliche Verhalten Moskaus scharf zurückgewiesen und ein sofortiger und bedingungsloser Stopp der militärischen Aggression sowie der Rückzug aller russischen Streitkräfte aus der Ukraine gefordert wird.



    Die Erklärung wurde von Abgeordneten der Gruppe der nationalen Minderheiten, Nicolae Miroslav Petrețchi verlesen: “Das rumänische Parlament bekräftigt seine uneingeschränkte Solidarität mit der Ukraine und dem ukrainischen Volk, das sich der Aggression durch die Russische Föderation ausgesetzt sieht, und bringt seine Unterstützung für humanitäre Hilfe für ukrainische Bürger zum Ausdruck, einschlie‎ßlich derjenigen, die auf rumänischem Territorium Zuflucht suchen.”



    Nicolae Miroslav Petrețchi, der Vertreter des Verbands der Ukrainer in Rumänien, verlas den Text der Erklärung aus einem symbolträchtigen Ort, und zwar aus einem humanitären Hilfszentrum für Flüchtlinge in der nordrumänischen Stadt Sighetul Marmației. Denn, seit dem ersten Tag der russischen Aggression gegen die Ukraine helfen Rumäninnen und Rumänen ihren Nachbarn, die in gro‎ßer Zahl vor dem Krieg fliehen. Die EU-Kommissarin für Inneres, Ylva Johansson, die am Montag Rumänien besuchte, zeigte sich beeindruckt von der Solidarität der Bevölkerung.



    In der Erklärung des Parlaments in Bukarest hei‎ßt es: “Der Beginn der russischen Invasion in der Nacht vom 23. auf den 24. Februar 2022 ist ein Angriff auf das Leben und das Schicksal der ukrainischen Bürger, die ein Grundrecht einer jeden Demokratie ausüben wollten, nämlich das Recht, ihren eigenen Weg zu wählen.” Weiter hei‎ßt es, dass die Ukraine jetzt, acht Jahre nach der illegalen Annexion der Krim, für ihre souveräne Entscheidung bestraft wird, weil Russland die Geschichte umschreiben und die Welt durch unprovozierte und ungerechtfertigte Angriffshandlungen erneut in Einflusssphären aufteilen will.



    Der Abgeordnete Nicolae Miroslav Petrețchi schloss mit den Worten: “Wir erinnern daran, dass in der Ukraine eine gro‎ße rumänische Volksgemeinschaft lebt, die zum Reichtum und zur Vielfalt der ukrainischen Gesellschaft beiträgt und eine solide Brücke zwischen unseren Ländern darstellt. Die Zugehörigen zur rumänischen Volksgruppe waren und sind loyale und treue Bürger der Ukraine, die sich der Verpflichtungen, die aus diesem Status hervorgehen, bewusst sind. Ebenso wie alle anderen Bürger der Ukraine haben sie natürliche und legitime Erwartungen, dass ihre Rechte in vollem Umfang respektiert werden.”



    Das rumänische Parlament ist überzeugt, dass demokratischen Reformen, Rechtsstaatlichkeit und Annäherung an Europa die Verwirklichung dieser Wünsche erleichtern werden, hei‎ßt es in der Erklärung. Das Parlament in Bukarest sprach sich für den EU- und NATO-Beitritt der Ukraine aus.


  • Abgeordnetenkammer stimmt Abschaffung der Spezialabteilung für Justizstrafsachen zu

    Abgeordnetenkammer stimmt Abschaffung der Spezialabteilung für Justizstrafsachen zu





    Die vorangegangene Debatte war kontrovers, und es könnte auch ein Nachspiel geben, denn die Opposition will vor das Verfassungsgericht gehen. Insbesondere die Union Rettet Rumänien (USR) hat sich darauf eingeschossen, die Abschaffung der Spezialabteilung zu kritisieren — damit würde die rumänische Justiz auf den Stand von vor zehn Jahren zurückversetzt werden. Die Regierungskoalition PSD-PNL-UDMR glaubt hingegen, mit dem Gesetz würde endlich wieder Normalität im Justizwesen hergestellt. Der Gesetzentwurf wurde mit 205 Stimmen der Abgeordneten der Regierungskoalition angenommen, die 90 Gegenstimmen stammten von der USR, der AUR und der Partei Kraft der Rechten“ (rum. Forța Dreptei), die vom geschassten ehemaligen Liberalenchef Ludovic Orban gegründet wurde. Dem Gesetz muss allerdings auch noch der Senat, die Oberkammer des Parlaments, zustimmen. Besonders heftig fiel die Kritik vom USR-Abgeordneten Stelian Ion aus, der in der vorangegangenen Koalition kurzzeitig Justizminister gewesen war. Durch die Abschaffung der Spezialabteilung würde man weniger transparente Strukturen ins Leben rufen und die Kompetenzen der Antikorruptionsbehörde (DNA) stark einschränken:



    Dies ist ein Versuch seitens derer, die etwas zu verbergen haben und die sprichwörtlichen Leichen im Keller haben, sich der Verantwortung vor der Antikorruptionsbehörde zu entziehen. Es ist ein Trick, um der Korruptionsbekämpfung den Wind aus den Segeln zu nehmen.“



    Auf die Vorwürfe antwortete die liberale Abgeordnete Cristina Trăilă. Die PNL-Politikerin sagte, mit der Abschaffung der Spezialabteilung kehre endlich wieder Normalität ins Justizwesen ein, und man habe auch den Segen einschlägiger nationaler und internationaler Behörden und Organisationen:



    Ich glaube kaum, dass jemand ernsthaft behaupten kann, dass ein Staatsanwalt mit mindestens 15 Jahren Erfahrung nicht imstande wäre, gegen einen Berufskollegen zu ermitteln. Der Gesetzentwurf für die Abschaffung der Spezialabteilung hat au‎ßerdem die Zustimmung des Obersten Rates der Richter und Staatsanwälte, des einzigen Garanten einer unabhängigen Justiz.“



    Laut Gesetzentwurf werden die laufenden Verfahren der Spezialabteilung innerhalb von 60 Tagen an die jeweils neuen zuständigen Staatsanwaltschaften abgetreten. Bei hochrangigen Richtern und Staatsanwälten, gegen die ein Verdacht auf Straftaten besteht, soll die Staatsanwaltschaft am Obersten Gerichtshof ermitteln. Die Abteilung bei der Generalstaatsanwaltschaft soll sich künftig aus 12 Staatsanwälten zusammensetzen. Die bisherige Antikorruptionsbehörde DNA wird somit praktisch umgangen, wofür sich insbesondere die PSD und die UDMR stark gemacht hatten. Für Verfahren gegen Richter und Staatsanwälte niedrigeren Ranges sind entsprechend nachgeordnete Staatsanwaltschaften zuständig. Insgesamt 30 Staatsanwälte sollen bei Verdacht gegen ihre Kollegen ermitteln können. Die somit insgesamt 42 Staatsanwälte für Ermittlungen in Justizstrafsachen werden vom Generalstaatsanwalt bzw. von den Leitern der den Oberlandesgerichten zugeordneten Staatsanwaltschaften ernannt. Der Ernennung muss anschlie‎ßend noch der Oberste Rat der Richter und Staatsanwälte (CSM) zustimmen.



    Die somit aufzulösende Spezialabteilung war 2018 gegründet und stets kritisiert worden — die Kritiker sahen in ihr ein Instrument zur Einschüchterung der Richter und Staatsanwälte. Derzeit arbeiten noch sieben Staatsanwälte bei der Spezialabteilung, sie verdienen laut Presseberichten umgerechnet rund 3000 Euro im Monat und haben sich während ihrer Amtszeit nicht besonders hervorgetan. Seit der Gründung der Spezialabteilung wurde noch nie gegen mutma‎ßlich korrupte Richter oder Staatsanwälte ermittelt.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Tru România fură raportate ñiercuri 27.346 di noi infecții cu SARS-CoV-2, ma puțăne andicra di ​​dzuua precedintă, și 176 di dicese asociate, 5 ditu aestea di la ună dată anterioară. Uidisitu cu experților, cari idintificară varianta Omicron a coronavirusului tru tute probele secvențiate, easti posibil ca România s’aibă amintată imunitate di cupie, iara a ţinţea dalgă di pandimie easti cabaia probabil să s’bitisească tru primăvară. Rata di vaccinare armâne multu scădzută, iara numirlu a cetățenilor vaccinați complet easti puțăn cama di 8 milioane.



    CONFERINȚA. Ministrul român a Sănătatillei, Alexandru Rafila, participă adză și mâne la ună conferință comună a miniștrilor di externe și a sănătatillei ditu UE pi tema sănăttatillei globale și la ună adunari informală a miniștrilor sănătatillei ditu UE, cari s’hibă Lyon și Grenoble (Franța). Aţeali 2 evenimente sunt organizate di președinția franceză a Consiliului UE. Participanțălli va să zburască ti misurile UE tra s’agiută craturli pi cali di dizvoltare tru accesarea medicamentelor tru contextul a pandimiillei di COVID-19 și tra s’anvărtuşeadză sistemele naționale di asistență medicală. Reuniunea informală a miniștrilor sănătatillei va s’aibă tu amprotusa intervenția și reziliența sistemelor di sănătate publică tru caz di criză și dizvoltarea comună a politiţlor tra s’ndreagă ună Uniune a sănătatillei”.



    MOȚIUNE. Cameara a Deputațlor di București nu apruke ñiercuri moțiunea simplă dipusă di partidul di opoziție USR contra a ministrului liberal ali energie Virgil Popescu, cu 98 di voturi tra și 190 contra. Uidisitu cu autorilli, Popescu easti ună fuvirseari la adresa securittillei energetice a României și lipseaşti s’hibă demis ună ş-ună. Moțiunea eara programată tra debatiri luni, ama andamusea fu suspendată după ţi coprezidentulu a partidului naționalist AUR, George Simion, lu zmutică ministrul ali energie tru timpul a discursului a lui. Andamasea fu loată diznău, ama hiinda prezență maş parlamentarii opoziției ditu AUR și USR. Virgil Popescu și parlamentarlli ditu coaliția di guvernământ fudziră ditu sala tru semn di protest. Procurorii discllisiră un dosar penal tu ligătură cu niakicăsearea faptă.





    UCRAINA. Eforturli diplomatiţi internaționale continuă cu scupolu ti detensionarea a conflictului anamisa di Rusia și Ucraina. Prezidentulu a Franțăllei, Emmanuel Macron, c4ftă un dialog dinamic cu Rusia, pi cari îl lugurseaşti goala cearei ta s’agiună tu irine tru Ucraina. Macron zbură cu liderul rus Vladimir Putin la Moscova și cu omologul a lui ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev și u spusi pitipsearea că va s’facă progrese tru negocierile di irini, ama feaţi timbihi că riscurile nică există și că va s’ahiibă ananghi di meşi cu negocieri. Tu arada a lui, prezidentulu Volodymyr Zelensky spusi că așteaptă cu niarăvdare riloarea negocierilor cu Rusia tru format Normandia, intermediate di Franța și Germania. El insistă că prezidentulu Putin tinisi acordurile di Minsk, a curi clauză principală s’referă la suvearanitatea ali Ucraină. Tensiunile ruso-ucrainene nica eara discutate, marță, la Berlin, di cancelarul german Olaf Scholz cu prezidentălli ali Franță Emmanuel Macron și ali Poloniei, Andrzej Duda. Germania, Franța și Polonia sunt unite” tru scupolu a lor ta s’ţănă irinea tru Europa, spus cancelarul german, cari va s’nkisească Moscova stămâna yinitoare.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Dispute politice la Bucureşti

    Dispute politice la Bucureşti

    Pe fostul
    premier tehnocrat şi comisar european pentru agricultură Dacian Cioloş nu-l
    prinde haina politică. La patru luni după ce fusese ales preşedintele Uniunii
    Salvaţi România, el a ales să demisioneze, pentru că proiectul de reformă pe
    care îl propusese conducerii naţionale a partidului, dominată de apropiaţii
    fostului lider Dan Barna, a fost respins. Acesta a reprezentat un test pe care
    l-a pierdut, dar nu echivalează cu abandonarea USR. Dacian Cioloş: Atâta
    vreme cât n-am avut în Biroul Naţional susţinere pentru acest plan, am
    considerat firesc şi de bun-simţ să-mi prezint demisia. Rămân în continuare în partid.
    Acest partid, pentru a avea un viitor, şi eu cred că trebuie să aibă un viitor,
    are nevoie de împrospătare, are nevoie de reconectare la societate, are nevoie
    de curajul de a-şi recunoaşte limitele pe care trebuie să le depăşească în
    perioada următoare.

    Fostul ministru apreciat al Transporturilor, Cătălin
    Drulă, a preluat interimar funcţia de lider al formaţiunii. El a anunţat
    imediat o schimbare de viziune politică, spre o orientare liberală şi a făcut
    apel la unitatea membrilor. Cu PSD, PNL şi UDMR la putere, uniţi într-o
    majoritate de 70%, criza USR este, de facto, criza singurei formaţiuni care
    reprezintă opoziţia democratică în legislativul român. Cei care trăiau cu
    iluzia că Alianţa pentru Unirea Românilor este altceva decât moştenitoarea ideologică
    a extremei dreapta din perioada interbelică s-au înşelat amarnic. O dovedeşte încă
    un incident marca AUR, produs luni în Camera Deputaţilor, la dezbaterea
    moţiunii simple pe tema energiei. Venit să dea socoteală, nu altfel decât
    democratic, pentru facturile usturătoare la gaz şi electricitate, ministrul de
    resort, Virgil Popescu, a fost bruscat de liderul AUR, George Simion, care a urcat
    nervos la tribună şi l-a luat de ceafă.

    Parlamentul de la Bucureşti cunoscuse,
    până acum, doar violenţa de limbaj. Şedinţa a fost suspendată şi a fost reluată
    doar cu participarea parlamentarilor AUR şi ai USR, iniţiatorii moţiunii. Conducerea
    Camerei nu a putut anunţa nicio sancţiune, pentru că nu există prevederi în
    acest sens în Regulament. Liderul liberal Florin Cîţu, cel care avertizase, în
    trecut, asupra extremismului AUR, a anunţat că va propune introducerea de
    măsuri clare şi dure pentru astfel de incidente. Aceeaşi formaţiune a organizat
    protestul violent din faţa Parlamentului împotriva introducerii certificatului
    verde obligatoriu la locul de muncă. Acelaşi George Simion a intrat forţat în
    primăria Timişoarei, fără a fi pe lista de audienţe. Tot el îşi şicanează
    colegii parlamentari care-i sunt indezirabili, în general de la PNL şi USR,
    filmându-i fără voia lor şi acostându-i fizic. AUR, prin liderii săi,
    promovează agresiv curentele antivaccinist, ultranaţionalist, suveranist. Recent,
    într-un comunicat, AUR a calificat Holocaustul drept o temă minoră, ce nu
    merită un loc aparte în programa scolară, provocând reacţii vehemente ale
    ambasadei Israelului şi ale Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel.
    Violenţa cu care-şi promovează aşa-zisele idei pare să placă: din a patra forţă
    a Parlamentului, a urcat pe locul al doilea în sondaje.

  • Politische Auseinandersetzungen in Bukarest

    Politische Auseinandersetzungen in Bukarest


    Die politische Laufbahn des ehemaligen Ministerpräsidenten und EU-Agrarkommissars Dacian Cioloș läuft zurzeit nicht gut. Vier Monate nach seiner Wahl zum Vorsitzenden der liberal-grünen Anti-Korruptionspartei Union Rettet Rumänien trat er am Montag zurück. Grund dafür war sein Reformprojekt, das von der nationalen Parteiführung abgelehnt worden war. Er trat zwar zurück, doch aufgeben will er nicht. Dacian Cioloș erklärte: “Solange es im nationalen Präsidium keine Unterstützung für diesen Plan gab, hielt ich es für selbstverständlich und vernünftig, meinen Rücktritt einzureichen. Ich werde in der Partei bleiben. Um eine Zukunft zu haben, und ich glaube, dass sie eine Zukunft haben muss, muss sich die Partei erneuern. Sie sollte näher an der Gesellschaft dran sein und den Mut aufbringen, die Grenzen zu erkennen, die sie in der kommenden Zeit überwinden muss.” Der frühere Verkehrsminister Cătălin Drulă, ein beliebter Politiker, übernahm das Amt des Interims-Parteivorsitzenden. Drulă kündigte sofort eine politische Kursänderung an, hin zu einer liberalen Ausrichtung. Er rief gleichzeitig zur Einheit der Mitglieder auf. Da Sozialdemokraten, Liberalen und der Ungarn-Verband mit einer soliden Mehrheit von 70 % regieren, ist die Krise der USR de facto die Krise der einzigen Partei, die die demokratische Opposition in der rumänischen Legislative vertritt.




    Wer glaubt, dass die andere verbliebene politische Gruppierung, die Allianz für die Union der Rumänen, kurz AUR, etwas anderes ist als das ideologische Erbe der extremen Rechten der Zwischenkriegszeit, der hat sich bitter geirrt. Das bewies erneut der gestrige Übergriff eines AUR-Spitzenvertreters, in der Abgeordnetenkammer, während der Debatte über einen einfachen Antrag zum Thema Energie. Der wild gewordene Vorsitzenden der AUR, George Simion, stürmte auf den Resort-Minister Virgil Popescu zu, der auf Fragen über die hohen Gas- und Stromrechnungen Rede und Antwort stand, packte ihn am Hinterkopf und stie‎ß ihn beiseite. Sprachliche Gewalt kam im schon Parlament vor, nicht aber körperliche. Die ist neu! Die Sitzung wurde nach dem Vorfall unterbrochen und später nur unter Beteiligung der Abgeordneten der AUR und der USR, die den Antrag eingereicht hatte, fortgesetzt. Das Parlament konnte bisher keine Sanktionen verhängen, denn die Geschäftsordnung sieht keine Vorschriften diesbezüglich vor. Der Vorsitzende der Liberalen, Florin Cîțu, kündigte an, dass er die Einführung klarer und harter Ma‎ßnahmen für solche Vorfälle vorschlagen werde. Die AUR organisierte davor einen gewalttätigen Protest vor dem Parlament gegen die Einführung des obligatorischen grünen Corona-Zertifikats am Arbeitsplatz. Derselbe George Simion stürmen auch gewaltsam in das Rathaus der westrumänischen Metropole Timișoara (Temeswar). Er hetzte gegen den deutschen Bürgermeister der Stadt, Dominic Fritz, der im September 2020 als erster ausländischer Kommunalpolitiker zum Leiter einer Stadtverwaltung gewählt wurde. Au‎ßerdem schikaniert er ihm unliebsame Abgeordnetenkollegen, die er ohne Zustimmung filmt und körperlich belästigt. Die AUR setzt sich aggressiv gegen die Corona-Schutzimpfung, für nationalistische und rechtsextreme Positionen ein. Kürzlich forderte die AUR, in einer Pressemitteilung, die Entfernung des Holocaust aus dem Lehrplan. Die israelische Botschaft und das Nationalen Elie-Wiesel-Instituts für das Studium des Holocausts in Rumänien reagierten mit Empörung darauf. Doch die Gewalt, mit der sie ihre nationalistisch-rechtsextremen Ideen vertritt, zahlt sich aus: Von der viertstärksten Kraft im Parlament ist sie in den Umfragen auf den zweiten Platz gestiegen.