Radio România Internațional

Tag: Parlament

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională


    COVID-19. 36.269 di noi infecții cu SARS-CoV-2 fură raportate tru aesti ditu soni 24 di săhăţ tru România, pi ningă ateali 193 di dicese asociate, dimăndă marți Grupul di Comunicare Strategică. Di la ahurhita-a pandimiillei aoa şi 2 ani, cama di 2 milioane di români avură lăngoarea și cama di 60.000 muriră. Tru aestu kiro, di la ahurhita a lansării vaccinului tru andreu 2020, cama di 8 milioane di oameni loară un ciclu complet di vaccinare, iara 2,4 milioane loară și doza di rapel.



    SĂNĂTATE Ministrul român a Sănătatillei, Alexandru Rafila, va s’llia parti tru perioada 9-10 şcurtu la ună conferință comună a miniștrilor di externe și a sănătatillei din UE pi tema a sănătatillei globale și la ună andamasi informală a miniștrilor sănătății, care va s’ţănă Lyon și Grenoble. Uidisitu cu ministerulu, ateali 2 evenimente sunt organizate di președinția franceză a Consiliului UE. Participanțăllii va să zburască ti misurile UE ti s’ndrupască craturli pi cali di dizvultari tru accesarea yitriilor tru contextul a pandemiillei di COVID-19 și tra s’anvărtuşeadză sistemele naționale di asistență medicală. Reuniunea informală a miniștrilor sănătatillei va s’aibă tu amprotusa intervenția și reziliența sistemelor di sănătate publică tru caz di criză și pi dizvoltarea comună a politiţlor tra s’adară ună Uniune a sănătatillei”.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Ampuliseri politiţi la Bucureşti

    Ampuliseri politiţi la Bucureşti

    Pi fostul premier tehnocrat şi comisar european tră agricultură Dacian Cioloş nu-lu acaţă strañilu politicu. Dupu patru meşi di anda fu aleptu prezidentulu a Uniunii Salvaţi România, el ş-deadi demisia, tră itia că proiectul de reformă pe cari lu-avea propusese conducerii naţionale a partidului, dominată de aprokeaţlli a fostului lider Dan Barna, nu fu aprukeatu. Aesta reprezentă un testu pi cari lu kiru, ma nu echivaleadză cu abandonaria a USR. Dacian Cioloş: “Ahătu kiro cât nu avui tru Biroul Naţional agiutoru tră aest plan, lugursiiu ti bună să-ñi prezint demisia. Arămân ma largu tru partid. Aestu partid, tră s’aibă un vinitor, şi eu minduescu că lipseaşti s-aibă un vinitor, ari ananghi ta s’hibă mpruspitatu, ari ananghi de reconectari la societate, ari ananghi di curayilu tra ş-pricunoască limitele pe cari lipseaşti s’li năstreacă tru perioada yinitoari”.


    Fostul ministru a Transporturilor, Cătălin Drulă, prilo interimar funcţia di lider al formaţiunillei. El dimăndă ună ş-ună ună viziune politică, ti ună orientari libearală şi feaţi apel la unitatea membrilor. Cu PSD, PNL şi UDMR la putere, uniţi tru ună majoritate de 70%, criza USR easti, di facto, criza goalăllei formaţiuni cari reprezintă opoziţia democratică tru legislativul român. Aţelli cari băna cu iluzia că Alianţa tră Unirea Românilor easti altutiva andicra di clirunumia ideologică a extremei dreapta dit perioada interbelică s-răsiră. U spuni nica un incident marca “AUR”, faptu luni tru Camera Deputaţilor, la dezbaterea a moţiunilli simple pi tema energiillei. Vinit s’da giueapi, nu altă turlie că maş democratic, tră facturile usturătoari la gaz şi electricitate, ministrul di resort, Virgil Popescu, fu pimtu di liderul AUR, George Simion, cari alină nirvos la tribună şi lu-acăţă di guşi.


    Parlamentul di Bucureşti avea cunoscută, până tora, maş prişcăvillea di limbaj. Şednţa fu curmată şi ahurhi diznău maş cu participarea a parlamentarlor AUR şi ai USR, iniţiatorllii a moţiunillei. Conducerea a Camerei nu putu s’dimăndă niţi ună sancţiune, tră atea că nu ari prevederi tru aestă noimă tru Regulament. Liderul liberal Florin Cîţu, aţel cari avea faptă timbihi ti extremismulu AUR, dimăndă că va s’pripună băgarea misuri limbidid şi serti aţea turlie ta s’nu s’facă ahtări incidente. Idyea formaţiune organiză protestul preşcavu di dinintea a Parlamentului ta s’nu s’bagă tu lucru certificatului verde obligatoriu la loclu di muncă. Idyiulu George Simion intră cu zorea tru primăria Timişoarălleii, acă nu eara pi lista de audienţe. Tut el lli-anţapă soţlli parlamentari cari-i suntu indezirabili, ngeneral di la PNL şi USR, filmânda-lli fără izinea a lor şi acostându-lli fizic. AUR, pritu liderilli a llei, promoveadză fuvirosu curentele antivaccinist, ultranaţionalist, suvearanist. Tora ma ninti, tru un comunicat, AUR spusi ti Holocaust ca hiinda ună temă minoră, ţi nu-lli si cadi un loc ahoryea tru programa scolară, provocânda reacţii vehementi di la ambasada a Israelului şi di la Institutului Național tră Studierea Holocaustului dit România Elie Wiesel. Prişcăvillea cu cari ş-promoveadză aşi-dzăsili idei pari s’acaţă: dit a patra forţă a Parlamentului, alină pi doilu locu tru sondaje.




    Autor: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala


















































  • Jurnal românesc – 28.01.2022

    Jurnal românesc – 28.01.2022

    România
    este una dintre ţările care şi-au asumat propriul trecut şi s-au angajat să-i
    păstreze vie memoria pentru generaţiile viitoare, să protejeze supravieţuitorii
    Holocaustului şi să combată antisemitismul şi orice manifestări de intoleranţă
    şi discriminare,     a transmis Ministerul de Externe cu prilejul Zilei
    Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Instituţia arată că
    adoptarea recentă a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului,
    xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi a
    legislaţiei care introduce studiul istoriei evreilor şi al Holocaustului în
    programa liceală şi instituirea premiului Constantin Karadja sunt
    dovada acestor eforturi. Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, care a
    participat la un eveniment organizat la Templul Coral din Bucureşti de către
    Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, a adus un omagiu victimelor
    Holocaustului şi a prezentat demersurile întreprinse de MAE pentru a combate
    antisemitismul, negarea şi distorsionarea Holocaustului. Ziua Internaţională de
    Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată anual, începând din 2005, la
    27 ianuarie şi reprezintă momentul eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau
    în 1945.




    Parlamentul de
    la Bucureşti a ratificat Acordul dintre Guvernele României şi Republicii
    Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și
    titlurilor științifice, eliberate de instituțiile de învățământ din cele două
    state.     Documentul, semnat în noiembrie anul trecut, stabilește tipurile de acte
    de studii, de la toate nivelurile de învățământ, care se recunosc reciproc – de
    la actele de studii din învățământul general până la titlurile științifice.
    Acordul include și reglementări pentru recunoașterea reciprocă a actelor de
    studii obținute până la aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna.
    Astfel, Acordul prevede recunoașterea și echivalarea actelor de studii,
    eliberate după absolvirea unei instituții de învățământ general cu durata
    studiilor de 10 sau 11 ani şi le oferă deținătorilor acestor documente acces
    direct la învățământul superior din România. Tratatul mai stabilește prevederi
    speciale ce reglementează recunoașterea reciprocă a diplomelor și certificatelor
    obținute la absolvirea studiilor postuniversitare, a studiilor de specializare
    postuniversitare și a cursurilor de perfecționare de nivel postuniversitar.
    Acordul dintre Bucureşti şi Chişinău a fost încheiat pentru o perioadă de 5 ani
    și va fi prelungit automat, pe perioade de câte un an.




    Românii din
    comunitățile istorice aflate în afara granițelor trebuie să aibă sentimentul că
    ţara are grijă de ei şi acest sentiment ar trebui să vină dinspre Guvern,
    dinspre Parlament, dinspre acele instituţii menite să-i guverneze pe români,     a
    declarat la Radio România președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.
    Întrebat ce însemnătate poate avea ziua Unirii Principatelor Române pentru
    românii care trăiesc în Transcarpatia sau pe Valea Timocului, academicianul a
    arătat că atunci, în epocă, momentul a avut o importanţă şi pentru românii din
    provinciile aflate sub dominaţii străine şi care nu s-au putut uni în 1859.
    Chiar de la începutul domniei, Alexandru Ioan Cuza a acordat importanţă
    acestor români, mai ales celor din Transilvania, deci mesajul actului e unul
    îndreptat spre toţi românii, a spus Ioan-Aurel Pop. Academicianul consideră că
    românii din ţările vecine trebuie să rămână credincioşi statelor în care
    trăiesc, dar sentimentul etnic naţional, limba tradiţiile, obiceiurile şi
    gândul la ceea ce s-a întâmplat în 1859 le poate conferi un sentiment de
    stabilitate şi le poate da încredere în viitor. Ziua Unirii Ţării
    Româneşti şi Moldovei, cunoscută drept Mica Unire, a fost sărbătorită la 24
    ianuarie.




    Comunitatea
    Românilor din Serbia organizează un concurs online de istorie națională la care
    pot participa elevii școlilor generale de naționalitate română din Serbia.
    Competiţia, care se desfăşoară cu sprijinul Consiliului Naţional al Minorităţii
    Naţionale Române din ţara vecină, a început la 24 ianuarie şi se va încheia la
    15 februarie 2022, ora 19.00. Participanţii au la dispoziţie 15 minute pentru a
    răspunde la 30 de întrebări. Fiecare răspuns corect valorează un punct. Dacă
    doi participanți obţin același punctaj, departajarea se va face în funcţie de
    timpul necesar completării formularului de concurs. În cazul în care există
    participanți cu același punctaj şi același timp acordat răspunsurilor, va fi
    desemnat câștigător acela care a început testul mai devreme. Premiile constau
    în echipamente digitale performante. Înscrierea şi formularul de concurs se
    găsesc la adresa concurs.in.rs.


  • Nachrichten 24.12.2021

    Nachrichten 24.12.2021

    Die fünfte Welle der Coronavirus-Pandemie, die schlimmer ist als die vierte Welle, werde Rumänien in weniger als drei Wochen erreichen – sagte der rumänische Innenminister Lucian Bode. Die Verbreitung der Omikron-Variante wird dadurch beschleunigt, dass die rumänischen Arbeiter anlässlich der Weihnachtsferien in großer Zahl aus den westeuropäischen Ländern ins Land kommen. Die Zahl der Neuinfektionen mit SARS-CoV-2 ist in Rumänien derzeit gering. Am Freitag wurden 717 Neufälle gemeldet. Gleichzeitig wurden 44 Todesfälle gemeldet. Seit Ausbruch der Pandemie wurden in Rumänien rund 1,8 Millionen COVID-19-Fälle registriert und über 58.000 Menschen, bei denen das neue Coronavirus diagnostiziert wurde, sind gestorben. Kurz nach der Zulassung der Anti-COVID-19-Paxlovid-Behandlung in den USA unternimmt Gesundheitsminister Alexandru Rafila Schritte, um das neue antivirale Mittel so schnell wie möglich nach Rumänien zu bringen, teilt das Gesundheitsministerium mit. Rafila hatte ein Treffen mit Vertretern von Pfizer, der Firma, die das Medikament herstellt. Studien zeigen, dass die neue Behandlung das Risiko von Krankenhausaufenthalten und Todesfällen um fast 90 % senkt, wenn sie in den ersten Krankheitstagen verabreicht wird. Die Vereinigten Staaten haben eine weitere antivirale Pille zur Behandlung von COVID-19 von Merck zugelassen.



    Das rumänische Nationalkomitee für Notfallsituationen hat die Liste der Länder mit einem hohen epidemiologischen Risiko aktualisiert. Malta ist aufgrund der erhöhten Inzidenz in die rote Zone gestiegen. Russland, Serbien und die Ukraine sind aufgrund rückläufiger Inzidenz in die gelbe Zone eingetreten. Aus dem gleichen Grund kam die benachbarte Moldaurepublik die grüne Zone. Gleichzeitig genehmigte der Ausschuss neue Ausnahmen von der Quarantäne-Maßnahme bei der Ankunft in Rumänien bis zum 8. Januar 2022 in Bezug auf Personal, das von rumänisch fahrenden Binnenschiffen und bestimmten Kategorien von Fahrern ausstieg; dies sind Fahrer von Lastkraftwagen bis 2,4 Tonnen und Fahrer mit mehr als neun Sitzplätzen, die aus der Union und aus dem Wirtschaftsraum kommen.



    Eine vorläufige Studie im Vereinigten Königreich zeigte, dass Menschen, die sich mit dem Omikron-Stamm infiziert hatten, 50-70% weniger Krankenhausaufenthalte benötigten als diejenigen, die sich mit früheren Coronavirus-Varianten infiziert hatten. Die Studie basiert auf Informationen, die seit dem 1. November über mit Delta oder Omikron infizierte Personen gesammelt wurden. Mehrere europäische Länder sehen sich mit einem Anstieg der Zahl neuer COVID-19-Fälle konfrontiert, die durch den Omikron-Stamm verursacht werden. Unter dem Einfluss der fünften Welle in Frankreich am Donnerstag hat die COVID-19-Kontamination 90.000 neue Fälle überschritten, eine Rekordschwelle und einen absoluten Rekord seit Beginn der Pandemie im März 2020. Griechenland führt sogar ab Heiligabend und bis mindestens nach Silvester eine Reihe von Einschränkungen aufgrund der Zunahme von COVID-Erkrankungen und nachdem die Omikron-Variante im Abwasser von Thessaloniki nachgewiesen wurde ein. Im Freien wird Maskenpflicht, im Inneren müssen sie verdoppelt oder eine Hochschutzmaske getragen werden. In Spanien und Italien ist das Tragen von Schutzmasken im Freien erneut Pflicht.



    Die neuen Orthodoxen, Griechisch-Katholischen und Katholiken auf der ganzen Welt, einschließlich in Rumänien, meist orthodox, feiern am Samstag Weihnachten, das Fest der Geburt Jesu Christi, eines der größten Feste der Christenheit. Heute ist Heiligabend, und ein weit verbreiteter Brauch in Rumänien ist das Singen von Weihnachtsliedern, ein Ritual, das aus zeremoniellen Texten, Tänzen und Gesten besteht. Die Sänger symbolisieren die Engel und Hirten, die die ersten Verkünder der Geburt Jesu waren. Sie senden Wünsche auf Gesundheit, reiche Ernte, Wunscherfüllung und werden von den Gastgebern mit Obst, Brezeln, Süßigkeiten oder Geld belohnt. Am Freitag gehen Priester mit der Ikone der Geburt Christi von Haus zu Haus, um Jesus Geburt bekanntzumachen. Es finden besondere Gottesdienste in Kirchen und Klöstern statt. Die Orthodoxen des Alten Ritus – hauptsächlich in Russland, der Ukraine, Serbien, Georgien – feiern Weihnachten am 7. Januar.



    In Rumänien werden Ende dieser Woche im Durchschnitt täglich über 8.000 Polizisten zusammen mit den anderen Strukturen des Innenministeriums tätig werden, um antisoziale Handlungen zu verhindern, abzuschrecken und zu bekämpfen. Geandarnemn, Polizisten, Feuerwehrleute und Vertreter der Gesundheitsbehörden werden in Einkaufszentren, Märkten, öffentlichen Verkehrsmitteln und auf Terrassen aktiv sein, um die Einhaltung von Gesundheitsschutzmaßnahmen zu überprüfen und die Entwicklung von Aktivitäten zu verhindern, die die Zahl der SARS-CoV-2-Infektionen erhöhen würden. Für den Straßenverkehr profitiert die Polizei von der Unterstützung von Hubschraubern der Generalinspektion für Luftfahrt, die Daten und Informationen in Echtzeit übermitteln.



    Das Gesetz, nach dem die Regierung von Bukarest während der Parlamentsferien Verordnungen erlassen kann, wurde am Freitag von Präsident Klaus Iohannis verkündet. Ihr Regelungsgegenstand ist es, die Exekutive zu ermächtigen, in der Zeit zwischen dem Ende der zweiten ordentlichen Sitzungsperiode 2021 und der Wiederaufnahme des Parlaments in der ersten ordentlichen Sitzungsperiode 2022 Verordnungen in Bereichen zu erlassen, die nicht unter das Organgesetz fallen zu denen die Regierung befugt ist, Verordnungen zu erlassen, sind: Finanzen, Wirtschaft und Energie, Entwicklung, öffentliche Arbeiten und Verwaltung, Inneres, Landwirtschaft und ländliche Entwicklung, Umwelt und Wälder, Verkehr und Infrastruktur, Gesundheit, Forschung, Kultur, Jugend und Sport, Europäische Fonds sowie die Erweiterung oder Änderung bestimmter Begriffe, die in Rechtsakten mit Gesetzeskraft vorgesehen sind.

  • Bugetlu 2022 tricu di Parlamentu

    Bugetlu 2022 tricu di Parlamentu

    Cu ună largă majoritate şi cu pţăni amendamente, proiectili a bugetlui di stat şi a asigurărlor sociale di stat pi 2022 fură adoptate di Parlamentul di București. Politicienii vor ca nomlu a bugetlui s’intră tu lucru tamam di la ahurhita-a anlui, după ti debatlu tru plenlu andămusitu s’dizvărti iruşi și, ti maş patru dzăli, aţeali dauă acte normative tricură di comisiile di specialitate şi di plenlu andămusitu. Bugetlu fu adratu pi ună creaştiri economică di 4,6%, pi un Produs Intern Brut di circa 260 di miliardi di euro, ună inflaţie medie anuală di 6,5% şi pi un amintaticu a tiñiillei di cafi mesu di mesi brut di aproapea 1.200 di euro tru mesu. 7,7 procente ditu Produsul Intern Brut suntu pruvidzute tru bugetlu asigurărlor sociale di stat. Majoritatea a bugetilor alocate tră principalii ordonatori di credite armasiră tru turlia pripusă di Guvern.



    Ma multi ministeri va s’aibă, anlu yinitor, fonduri suplimentare consistente. Ditu arada aluştoru s’arădăpsescu aţelu cel a Transporturlor, tră dizvoltarea infrastructurăllei, investiţiile şi proiectili europene tră dizvărtearea a programilor pruvidzute tru Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Senatorlu social-democrat Radu Oprea spusi că investiţiile va s’veadă emu la Ministerlu a Transporturlor i la Agricultură, iara stimularea a mediului di afaceri nsiamneadză 61 di miliardi di lei (12,2 miliardi euro), păradz cari va s’agiungă la capitalu românesc. Fonduri suplimentare llia și ministerlu a Lucărlui, tră anvălearea a creaştirillei di la ahurhita a anlui a pinsiilor, a alocaţiilor tră cilimeañi şi a indemnizaţiilor tră persoanili cu dizabilităţ. Deputatlu liberal Gabriela Horga easti di păreare că pensia easti un ndreptu amintatu şi nu ună misură socială.



    “Avem ună borgi andicra di pensionari, tră atea că au fură cetăţeni productivi, cari, tu arada a lor, avură contribut pritu ună bană di lucru şi, tu kirolu a banăllei a loru, păltiră pensiileˮ, spusi Gabriela Horga. Deputatlu UDMR, Éva Csép, feaţi timbihi, tu arada a lui, că easti ananghi di ñicurarea a ratăllei şomajlui, iara locurli di lucru nău adrati lipseaşti s’hibă stabile şi predictibile. Ditu taburea a opozițiillei, liderlu a deputaţlor AUR (ultranationalist), George Simion, lugurseaşti că pensiile lipseaşti s’hibă majorate cu ună sumă fixă, tră s’hibă eliminati diferenţili majore. Cu tuti că proiectili a bugetlui di stat şi a asigurărlor sociale di stat pi 2022 fură adoptate cu majoritate di voturi, viţeprezidentulu USR (tru opoziție), Dan Barna, dimăndă că va s’hibă sesizată Curtea Constituţională. Aestu spusi că easti un buget cari ari vulusită amendamentili a extremiştilor şi cari nu vulusi maş amendament di la USR, un buget cari discrimineadză româñilli şi andrupaşti maş aţea majoritate cari votă PSD i PNL. Prota niifharistuseari a Uniunillei Salvați România easti că, pritu bugetlu di stat nu fură alocate anlu yinitor, fondurli anănghisiti tră administraţiili locale cumăndusiti cătră primarlli USR.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala










  • Bugetul 2022 a trecut de Parlament

    Bugetul 2022 a trecut de Parlament

    Cu o largă majoritate şi cu puţine amendamente, proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe 2022 au fost adoptate de Parlamentul de la București. Politicienii își doresc ca legea bugetului să intre în vigoare chiar de la începutul anului, după ce dezbaterile în plenul reunit s-au desfășurat în ritm accelerat și, în doar patru zile, cele două acte normative au trecut de comisiile de specialitate şi de plenul reunit. Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 4,6%, pe un Produs Intern Brut de circa 260 de miliarde de euro, o inflaţie medie anuală de 6,5% şi pe un câştig salarial mediu brut de aproximativ 1.200 de euro pe lună. 7,7 procente din Produsul Intern Brut sunt prevăzute în bugetul asigurărilor sociale de stat. Majoritatea bugetelor alocate pentru principalii ordonatori de credite au rămas în forma propusă de Guvern.

    Mai multe ministere primesc, anul viitor, fonduri suplimentare consistente. Printre acestea se numără cel al Transporturilor, pentru dezvoltarea infrastructurii, investiţiile şi proiectele europene pentru derularea programelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Senatorul social-democrat Radu Oprea a afirmat că investiţiile se vor regăsi atât la Ministerul Transporturilor sau la Agricultură, iar stimularea mediului de afaceri înseamnă 61 de miliarde de lei (12,2 miliarde euro), bani care vor ajunge către capitalul românesc. Fonduri suplimentare primește și ministerul Muncii, pentru acoperirea creşterii de la începutul anului a pensiilor, a alocaţiilor pentru copii şi a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi. Deputatul liberal Gabriela Horga este de părere că pensia este un drept câştigat şi nu o măsură socială.

    Avem o datorie faţă de pensionari, pentru că au fost cetăteni productivi, care, la rândul lor, au contribuit printr-o viaţă de muncă şi, de-a lungul vieţii lor, au plătit pensiileˮ, a afirmat Gabriela Horga. Deputatul UDMR, Éva Csép, a atras atenția, la rândul său, că este nevoie de reducerea ratei şomajului, iar locurile de muncă nou create trebuie să fie stabile şi predictibile. Din tabăra opoziției, liderul deputaţilor AUR (ultranationalist), George Simion, consideră că pensiile ar trebui majorate cu o sumă fixă, pentru a fi eliminate diferenţele majore. Cu toate că proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe 2022 au fost adoptate cu majoritate de voturi, vicepreşedintele USR (în opoziție), Dan Barna, a anunţat că va fi sesizată Curtea Constituţională. Acesta a afirmat că este un buget care a aprobat amendamentele extremiştilor şi care nu a aprobat un singur amendament de la USR, un buget care discriminează românii şi susţine doar acea majoritate care a votat PSD sau PNL. Principala nemulţumire a Uniunii Salvați România este că, prin bugetul de stat nu au fost alocate anul viitor, fondurile necesare pentru administraţiile locale conduse de către primarii USR.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Parlamentul ali României s-andămusi adză tahina tu ună adunari di tiñie ahărdzită ti atelli 32 di añi di la revoluția anticomunistă ditu andreu 1989. Nkisită Timișoara (vest), tu 16 andreu, cumitia s-arăspândi tru tută văsilia, di avu kipita fuga a dictatorlui Nicolae Ceauşescu ditu capitală tru 22 andreu, tu hăvaia a protestilor a suti di ñilli di români. Capturați di Armată, Ceauşescu și nicukira a lui Elena fură băgaţ tu unu minutişu proţesu și executaț tru căsăbălu ditu sudul a văsiliillei Târgoviște. România fu goala văsilie ditu dinăpoia a Pirdelui di Heru tru cari alăxearea di regim fu nsuţătă di virsari di săndzu. Cama di 1.000 di oameni fură vătămaţ și aproximativ 3.000 fura pliguiţ.



    BUGET. Deputațlli români votara adză proiectul a nomluin ti bugetului di stat și bugetului asigurărilor sociale tră 2022. Guvernul adoptă luni proiectele di nom și tăxi că bugetul asigură stabilitate și predictibilitate. Liderul libearal şi ex-premierul Florin Cîţu cutugursiră că 6,7% ditu PIB fu alocat investiţiilor, tru loc di 7%, aşi cum s’akicăsi tru coaliţia di guvernământ. Liderul social-democrat Marcel Ciolacu susțănu ama că execuția bugetară easti ma importantă andicra di ampărţarea ditamam a hargiloru. Liderul a partidului USR di opoziţie, Dacian Cioloş, spune că proiectul di buget ari la thimelliu venituri supraestimate şi spusi că, aca nviţământul public easti ună prioritate tră prezidentulu Iohannis, nu fură alocateduri fonduri tră aestu sector.



    COVID-19. Fură raportate 775 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 tru 24 sahăţ ditu soni tru România, deadunu cu 81 di dicese asociate, ditu cari 44 di la ună dată anterioară. Di la ahurhita a pandimiei, România avu anvărloga di 1,8 milioane di cazuri di COVID-19 și muriră cama di 58.000 di pacienți. Pe fondul a sentimentelor anti-vaccin harniti di nascanti mass-media, politicieni și lidiri di opinie, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di imunizare ditu UE, după Bulgaria.



    FINANȚAREA UE. Guvernul a Româniilei adoptă un ordinu di urgență cari da izini accesarea unui împrumut di aproximativ 15 miliardi di euro acordat di Comisia Europeană tru cadrul a Mecanismului di Recuperare și Reziliență. Acordul di împrumut anamisa di Comisia Europeană și România fu simnat la București tu 26 brumaru și Bruxelles tu 15 andreu. Tru cadrul a Planului Național di Recupearare și Reziliență, România ari hairi di aproximativ 29 di miliardi di euro, ditu cari cca. 14 miliardi tru fonduri nirambursabile și aproximativ 15 miliardi tru împrumuturi. Împrumutul va s’hibă disponibil până tu inşita a anlui 2026.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Nachrichten 23.12.2021

    Nachrichten 23.12.2021

    In Rumänien wurden in den letzten 24 Stunden 775 Neuinfektionen mit SARS-CoV-2 registriert. Im gleichen Zeitraum wurden 81 Todesfälle gemeldet – teilte die Strategische Kommunikationsgruppe am Donnerstag mit. Seit Ausbruch der Pandemie wurden in Rumänien rund 1,8 Millionen COVID-19-Fälle registriert und über 58.000 Menschen sind gestorben. Vor dem Hintergrund der Anti-Impfstoff-Psychose, die von einigen Medien, Politikern und anderen Persönlichkeiten des öffentlichen Lebens gepflegt wird, hat das Land nach Bulgarien die zweitniedrigste Impfrate unter den 27 Mitgliedstaaten der Europäischen Union.



    Der Staatshaushalt für das nächste Jahr wurde am Donnerstag im Bukarester Parlament verabschiedet. Die Debatten im Plenum fanden in beschleunigtem Tempo statt, und die meisten der den wichtigsten Anweisungsbefugten zugewiesenen Haushaltsmittel blieben in der von der Regierung vorgeschlagenen Form. Auch der staatliche Sozialversicherungshaushalt wurde in seiner ursprünglichen Form verabschiedet. Die Union Rettet Rumänien (Opposition) hat angekündigt, das Verfassungsgericht über den Staatshaushalt zu informieren, den der Vizepräsidenten Dan Barna als diskriminierend für Rumänen bezeichnet und die derzeitige parlamentarische Mehrheit unterstützt. Am Montag hat die PSD-PNL-UDMR-Regierung die Projekte genehmigt und versichert, dass sie auf Vorhersehbarkeit und Stabilität basieren. Der Haushalt ruht auf einem Wirtschaftswachstum von 4,6%, einem Bruttoinlandsprodukt von 1.317,3 Milliarden Lei (umgerechnet etwa 260 Milliarden Euro), einer durchschnittlichen jährlichen Inflation von 6,5 % und einem Zuwachs des durchschnittlichen Bruttogehalts auf 6.095 Lei (1.200 Euro) pro Monat. Für die Zahlung von Renten aus dem öffentlichen System werden Mittel in Höhe von über 96,3 Milliarden Lei bereitgestellt, was 7,32 % des BIP entspricht.



    Die Regierung in Bukarest hat die Eilverordnung genehmigt, die den Zugang zu dem von der Europäischen Kommission im Rahmen des Resiliez Mechanismus gewährten Darlehen in Höhe von fast 15 Milliarden Euro ermöglicht. Der Kreditvertrag zwischen der Europäischen Kommission und Rumänien wurde am 26. November 2021 in Bukarest und am 15. Dezember 2021 in Brüssel unterzeichnet. Rumänien profitiert durch den Resilienzplan von mehr als 29 Milliarden Euro, davon rund 14 Milliarden Zuschuss und rund 15 Milliarden Darlehen. Der Kreditbereitstellungszeitraum ist Ende 2026.



    Der rumänische liberale Abgeordnete Cosmin Sandru wurde von der Antikorruptionsstaatsanwaltschaft wegen Bestechung verklagt. Laut DNA hatte er einen anderen Abgeordneten gebeten, bei der Sitzung im Oktober, in der über den Misstrauensantrag gegen die PNL-UDMR-Regierung abgestimmt wurde, abwesend zu sein, und ihm im Gegenzug die Ernennung von Angehörigen in leitenden Positionen in öffentlichen Ämter versprochen. Der Antrag wurde mit großer Mehrheit angenommen und das Kabinett unter Führung des PNL-Führers Florin Cîţu wurde entlassen.



    Das Zweikammerparlament Rumäniens trat am Donnerstag zu einer feierlichen Sitzung zusammen, die dem 32. Jahrestag der antikommunistischen Revolution vom Dezember 1989 gewidmet war. Die Revoltution, die am 16. Dezember in Timisoara (Westen) gestartet wurde, breitete sich auf andere Großstädte des Landes aus und erreichte ihren Höhepunkt am 22. Dezember 1989, als der Diktator Nicolae Ceausescu vom Hauptquartier des Zentralkomitees der ehemaligen kommunistischen Einheitspartei in einem Hubschrauber wegflog. Von der Armee gefangen genommen, wurden Ceausescu und seine Frau Elena kurzzeitig in einer Kaserne in Targoviste (Süden) vor Gericht gestellt und hingerichtet. Rumänien war das einzige Land hinter dem ehemaligen Eisernen Vorhang, in dem der Regimewechsel gewaltsam stattfand. Mehr als 1.000 Menschen wurden getötet und etwa 3.000 verletzt, sowohl durch den Repressionsapparat von Ceausescu als auch durch sogenannte unbekannte Terroristen, die nach der Flucht des Diktators aktiv wurden.



    Die rumänischen Antikorruptionsstaatsanwälte unternehmen weiterhin Schritte, um die Zahl der Personen zu begrenzen, die illegal Impfpässe erhalten. Zwei Krankenschwestern des Impfzentrums des Kur-Sanatoriums in Mangalia (Südost-Rumänien), ein Angestellter des Städtischen Krankenhauses des Kurortes sowie drei weitere Personen wurden festgenommen und werden wegen angeblicher Beteiligung an der Ausstellung von über 100 Zertifikaten für fiktiv geimpfte Personen untersucht. Den sechs Angeklagten werden Bestechung, illegaler Zugang zu einem Computersystem, Fälschung und Bildung einer organisierten kriminellen Gruppe vorgeworfen. Dies ist nicht der erste derartige Fall in Rumänien.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Eroilli cari muriă tru revolta anticomunistă ditu andreu 1989 fură comemoraț, ñiercuri, București. Slujbele religioase și ceremonii militare eara ţănuti la mirminţălli și monumentele ditu tută văsilia ahărdziti ti aţelli cari s’feaţiră curbani tră libirtate. Aoa şi treidzăţdoi di añi, Bucureștiul agiundzea s’hibă inima protestilor cari avură kipita cu avinarea a dictatorlui Nicolae Ceaușescu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, pitricu un mesaj di Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertatillei. Andreu 1989 dişcllisi calea României cătră democrație, deadi cali ti adeararea a noastră la NATO și UE, tră simnarea a Parteneriatlui Strategic cu SUA și alăxi România tru un furnizor regional di securitate. Ici ţiva di tuti aestea nu vrea s’hibă di căbuli ma s’nu eara revoluția noastră anticomunistă”, cundille Iohannis.El spusi că easti amărtie că vărnu nu pălti tră victimele a lăhtăroasăllei represiuni și căftă ali justiție să-lli aducă pi aţelli responsabili dinintea ali justiție.



    BUGETU. Proiectul di nom a bugetlui di stat și a bugetlui asiguripserlor sociale tră anlu 2022 easti tru muabeti tu Parlamentul a Româniillei. Tu ahurhita a sesiunillei, premierul Nicolae Ciucă spusi că bugetul di stat pripus easti echilibrat, responsabil și realist și axi s’anvărtuşeadză economia pi lungu kiro. El nica spusi că easti bugetlu cari ahărdzi nai cama mări sumi tră investiții ditu aeştă 32 di ani ditu soni. Cica tăxi ca taxili nu va crească si nu va s-aibă presiuni tu mediului di afaceri. Ma ninti, comisiile di specialitate a Parlamentului deadiră undă veardi a proiectelor di nom. Bugetlu ari la thimelliu ună rată di creștere economică estimată di 4,6% și un PIB di aproximativ 260 di miliardi di euro, ună rată estimată a inflațiillei di 6,5% și tiñii di cafi mesu di mesi brute di 1.200 di euro tu mesu. Partidlu USR di opoziție acaţă tu isapi s’ducă proiectul di nom a bugetlui la Curtea Constituțională, spunănda că primarllii ditu aţelu partid nu loară mpărmuturi bugetari, aţea ţi easti un caz di discriminare.



    MUTAREACAPU. Poliţia română ncllisi doi inşi şi amendă aproapea 200 di organizatori şi participanţă la mutareacapu di ñiercuri a susţinătorlor a partidlui AUR, un partid ultranaţionalistu şi anti-vaccin ditu parlamentul ali Românie. Protestul fu nkisitu di planlu a autoritățlor ta s’adară ditu certificatlu digital COVID ună căftari la locul di lucru. Mitinglu s’alăxi tru vandalismu, un dit participanțălli arestaț pimsiră porțăli a Parlamentului, iara alantu suspectat că vahi vandalidză 4 vehicule. Ancheta s’duţi ninti.



    COVID-19. Aproape 200.000 di persoane adrară formulare digitale tră s’intra pi teritoriul a Româniillei di la lansarea aplicațiillei, majoritatea pi Aeroportul Internațional Henri Coandă” ditu București. Ditu 20 di andreu, tuț pasagerlli cari agiungu tru România lipseaşti s’completeadză Passenger Locator Form (PLF), document ufilisitu di 18 di văsilii membre UE. Tu aistu kiro, 851 di năi infecții cu Covid-19 fură raportate tru 24 di săh4ţ ditu soni tru România, deadunu cu 62 di decesi asociate, ditu cari 18 di la ună dată anterioară. Aproapea 2.830 di paciență cu SARS-CoV-2 suntu internaț, inclusiv 62 di cilimeañi. Cama di 7,7 milioane di oameni ditu România sunt acutotalui vaccinați.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    MUABEṬ. Premierlu ali Românie, Nicolae Ciucă, s-andămusi marț Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ciucă deadi asigurări că angajamentul a României ta s’ahărdzească 2% ditu PIB ti apărare va s’ducă ma largu. Bucureștiul va s’cilăstăsească, tutunăoară, activ și cabaia tu debaturli ti conceptulu strategic al NATO și a yinitoariloru a llei misiuni. Acumularea militară rusă actuală easte semnificativă, neprovocată și niantimilleată și nu putem s’akicăsimu cum acțiunile NATO și ali Ucraină pot s’hibă lugursiti provocări, nica spusi oficialu român. El năpoi lu spusi andrupimintul ali României ti suveranitatea și integritatea teritorială ali Ucraină tu cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internațional. Tut Bruxelles, Ciucă s-andămusi marță cu prezidentulu ali Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu cari zbură ti turliili mutrinda kivernisearea a pandemiillei. Premierlu ali României părăstisi gaereţli di redresare economică [ruvidzuti tru Planul Național de Redresare și Reziliență, sumliniinda cilăstăsearea ti asigurarea stabilitatillei fiscal-bugetare. Ciucă năpoi adusi aminti, tutunăoară, apelu tra să s’llia ună apofasi cătu cama ntrăoară tu loigătură cu aderarea ali Românie la zona fără sinuri, Schengen.



    PROTEST. Protestatarlli cari intrară forţa tu uborlu a Parlamentului di Bucureşti, marţ, ufilisiră aftukinati cari avea izini nelimitată tru instituţie, să spuni tu unu comunicat apufusitu di MAI. Aproapea dauă ñilli di inşi, susținători a partidlui politic ultranaționalist AUR protestară marță dituintea a Parlamentului, ti naetea a autorităților ta s’curmă intrarea la loclu di lucru ma s’nu aibă certificatlu vearde. Protestul niautorizat fu promovat pi şingirili suţiali AUR, iara autoritățile cilăstăsescu tu aestu kiro ta s’află şi s’da sancțiuni ti protestatari. Ună parti di elli eara fuviroşi și vrură s’llia cu asaltu sediul. Uidisitu cu sursili ditu MAI, polițiștilli feaţiră un apel la isihie și ti tiñisearea a regulilor legale fără s’ufilisească violență. Aproapea 100 de protestatari s-adunară deapoa dituintea-a fața guvernului. România are a daua nai ma scădzută rată de vaccinare ditu UE, aproapea 40% ditu populația totală, spunu datili publicate di Centrul European ti Prevenirea și Controlul a Lăngorloru.



    COMEMORARE. Eroiilli a revoltei anticomuniste ditu andreu 1989 fură comemorat marţă Bucuresti. Slujbele religioase și ţeremonii militare s’ţănură la Mirminţălli a Eroilor Revoluției și la monumentele dedicate ditu misuhorea-a căsăbălui. Evenimente di idyea turlie sunt programate ñiercuri la Monumentul Eroilor Revoluției Române, la Sala Radio și Corporația Română di Televiziune. Nkisită ditu Timișoara (vest), tru 16 di andreu, revolta s-arăspândi tru tută văsilia, avănda kipita dictatorlu Nicolae Ceauşescu, cari fudzi ditu capitală pi 22 di andreu, pe fondul a protestelor a sute di ñilli a români. Capturați di Armată, Ceauşescu și nicukira a lui Elena fură băgaţ tu unu ñicu proces și executați tu căsăbălu ditu sudul Târgoviște. România fu goala văsilie di dinăpoia a Pirdelui di Heru tru cari alăxearea di regim fu nsuţătă di virseari di săndzu. Cama di 1.000 di oameni fură vătămaţ și aproapea 3.000 fură pliguiţ.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Ziua Naţională, marcată în Parlament

    Ziua Naţională, marcată în Parlament

    Românii sărbătoresc Ziua Națională pe 1 decembrie, dată
    care semnifică unitatea în spirit, limbă și valori. În 1918, în această zi, Adunarea Națională de la Alba Iulia
    (centru) adopta rezoluția unirii provinciilor istorice locuite de români -
    Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș – cu România, formată, până atunci,
    doar din Ţara Românească și Moldova. Este, prin urmare, o zi în care
    românii rememorează eforturile înaintașilor pentru realizarea unității
    naționale.


    Anul acesta, Parlamentul de la București a
    sărbătorit în avans cu o săptămână Ziua Națională, senatorii și deputații reunindu-se,
    miercuri, într-o şedinţă solemnă. Au vorbit despre nevoia de unitate, despre
    prezentul dezbinat, despre patriotism și despre lecţiile trecutului. Marele
    absent a fost șeful statului, Klaus Iohannis, care fusese invitat, potrivit
    unui memorandum semnat de conducerea Parlamentului. În lipsa acestuia, o
    premieră în istoria recentă, şedința solemnă condusă de vicepreședintele
    Senatului, liberala Alina Gorghiu, a început cu intonarea imnului național. Aceasta
    a făcut apel la unitate şi responsabilitate într-o perioadă marcată de criza
    economică şi sanitară Marea Unire a fost a oamenilor, a
    început ca o aspiraţie, apoi au fost necesare sacrificiile de neimaginat, însă
    lucrurile nu ar fi ajuns în acel punct dacă, în Parlament, partidele şi
    oamenii politici ar fi fugit de responsabilitateˮ.


    La rândul său, preşedintele
    Camerei Deputaţilor, liderul social-democrat Marcel Ciolacu, consideră că politicienii
    actuali trebuie să renunțe la orgolii și să conlucreze pentru binele țării. Întreaga clasă politică are datoria să stabilizeze România în perioada care
    vine. Indiferent de mizele politice sau electorale, această zi de sărbătoare ne
    aminteşte că avem datoria de a colabora între noiˮ.


    Beniamin Teodosiu,
    deputat USR, este de părere că această sărbătoare găseşte țara mai dezbinată ca
    oricând. Avem o Românie a politicienilor, diferită de România oamenilor
    simpli. Avem obligaţia de a apăra democraţia, drepturile şi libertăţile
    fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi
    integritatea teritorială a Românieiˮ,     a spus Beniamin Teodosiu.


    Reprezentantul
    AUR (ultranaţionalist), Daniel Rusu, care a făcut apel la unitate, consideră că
    devotamentul pentru ţară trebuie demonstrat prin fapte, nu prin discursuri demagogice
    despre patriotism.


    La rândul său, deputatul UDMR, Szabó Ödön, a spus că trebuie
    respectate principiile din Declaraţia de la Alba Iulia privind asigurarea
    identităţii etnice a minorităţilor naţionale.


    La ședința solemnă a
    Parlamentului de la București dedicată Zilei Naționale au mai fost prezenți patriarhul
    Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, alţi lideri religioşi, actuali şi foşti
    reprezentanţi de rang înalt ai statului, reprezentanţi ai misiunilor
    diplomatice acreditate la Bucureşti.



  • Noii lideri ai Parlamentului de la Bucureşti

    Noii lideri ai Parlamentului de la Bucureşti

    Formarea noii coaliţii de guvernare PNL-PSD-UDMR a dus la
    schimbări în vârful Parlamentului de la București ca urmare a modificării
    majorităţii în legislativ, la niciun an de la alegerile parlamentare. Astfel,
    liderul PSD, Marcel Ciolacu, a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar
    șeful PNL, Florin Cîțu, președinte al Senatului. Ei îşi vor prelua funcţiile
    vineri, după ce noul guvern român va fi învestit.


    Procedura de alegeri la
    Camera Deputaţilor a fost simplă, ţinând cont că funcţia era vacantă ca urmare
    a demisiei liberalului Ludovic Orban. Marcel Ciolacu a fost ales cu 217 voturi
    pentru şi 77 împotrivă, în fața contracandidatei sale Cristina Prună, din
    partea USR.


    Ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, mă voi asigura că atât
    măsurile sociale şi economice pentru care PSD şi-a asumat guvernarea vor deveni
    cât mai repede realitate, cât şi că programul de guvernare va fi susţinut în
    Parlament şi respectat întocmai    , promite
    Marcel Ciolacu.


    Lucrurile nu au decurs la fel de simplu la Senat unde a
    fost nevoie de revocarea useristei Anca Dragu de la şefia acestei Camere.
    Motivul a fost o decizie a Curţii Constituţionale care spune că dacă se schimbă
    configuraţia majorităţii, atunci preşedintele poate fi revocat din funcţie,
    nemaiavând sprijin politic. USR a anunţat deja contestarea la Curtea
    Constituţională a acestei revocări.


    Liderul PNL, Florin Cîţu, care a obţinut 82
    de voturi pentru şi 25 împotrivă, se confruntă acum cu nemulţumiri în
    interiorul partidului din cauza alianţei
    cu PSD. Fostul preşedinte Ludovic Orban a demisionat după aproape 30 de ani de
    activitate în PNL, împreună cu mai mulți senatori şi deputaţi. Între ei, foştii
    miniştri Violeta Alexandru şi Adrian Oros. Aceștia spun că sunt dezamăgiţi de
    direcţia în care s-a îndreptat PNL şi de colaborarea cu PSD. Mai
    mult, conducerea PNL este
    criticată şi din interiorul formaţiunii pe motiv că negocierile privind
    formarea noului guvern nu ar avantaja PNL.


    În replică, Florin Cîţu se declară
    deschis discuțiilor şi spune că este interesat să revină în PNL acei membri
    care nu au atacat partidul şi susţin principiile liberale.

    Amintim că România
    ar trebui să aibă un nou executiv cu puteri depline joi, condus de liberalul
    Nicolae Ciucă, structurat pe 20 de ministere şi două funcţii de vicepremier.
    Liberalii păstrează patru portofolii cu aceiaşi titulari – Externele,
    Internele, Educaţia şi Energia – şi în plus, au alte patru ministere. Nouă
    ministere le revin social-democraţilor, între care cel al Finanțelor, Apărării
    și Economiei, precum şi Secretariatul General al Guvernului. UDMR îşi păstrează
    aceleaşi ministere, Dezvoltarea, Mediul şi Sportul. Programul
    de guvernare, depus marţi la Parlament, are la bază principiile rezilienţă,
    stabilitate, transparenţă, echitate şi eficienţă, potrivit premierului desemnat
    care dă, de asemenea, asigurări că vor crește pensiile, indemnizaţia socială
    minimă, salariul minim brut și alocațiile pentru români.



  • Nachrichten 04.10.2021

    Nachrichten 04.10.2021

    In den rumänischen Krankenhäusern waren am Sonntag nur noch acht Intensivbetten frei, nachdem die Zahl der kritisch kranken Patienten auf 1.440 gestiegen war. Außerdem befinden sich 21 Kinder auf der Intensivstation. Gestern meldeten die Behörden fast 8.700 neue COVID-Fälle, die meisten davon in der Hauptstadt und im benachbarten Kreis Ilfov. Die Inzidenzrate von 7,5 Fällen pro 1 000 Einwohner wurde in 18 Städten und Gemeinden des Landes überschritten, und Bukarest liegt sehr nahe an der 9. Die Behörden meldeten am Sonntag 150 Todesfälle innerhalb von 24 Stunden. Ärzte und Fachleute des öffentlichen Gesundheitswesens warnen, dass Rumänien in diesem Monat den Höhepunkt der Welle 4 der Pandemie erreichen wird, bei der täglich bis zu 20.000 neue Fälle auftreten könnten. Die Situation beunruhigt die Ärzte, die sagen, dass das Gesundheitssystem überlastet ist, während die Vertreter der Rettungsdienste im ganzen Land von einer alarmierenden Zunahme der Anrufe berichten. In der Zwischenzeit trifft heute eine neue Charge des Anti-COVID-Impfstoffs von Pfizer BioNTech mit mehr als 300.000 Dosen im Land ein. Die Behörden gaben am Sonntag bekannt, dass innerhalb von 24 Stunden mehr als 30 000 Dosen des Impfstoffs von Pfizer, Moderna, AstraZeneca und Johnson&Johnson verabreicht wurden. Seit Beginn der Impfkampagne am 27. Dezember 2020 wurden mehr als 5,4 Millionen Menschen in Rumänien mit dem vollständigen Impfplan geimpft.



    Die Regierung hat heute beschlossen, den Mindestbruttolohn in Rumänien anzuheben. Das gab Premierminister Florin Citu nach einer neuen Gesprächsrunde mit den Sozialpartnern bekannt. Ab Anfang nächsten Jahres wären es 2550 Lei (rund 510 Euro) – ein Plus von 11 Prozent. Der Vertreter der Arbeitgeber wies darauf hin, dass einige Wirtschaftssektoren betroffen sein werden und dass ihr Vorschlag eine geringere Erhöhung sei. Andererseits könnte die Regierung in Bukarest heute den Gesetzentwurf diskutieren, nach dem das nicht geimpfte medizinische Personal und das nicht geimpfte Personal der sozialen Einrichtungen verpflichtet wird, die für die Durchführung ihrer COVID-Tests notwendigen Tests aus eigenen Mitteln zu bezahlen. Auf der Tagesordnung könnten auch der Ausgleich von Energierechnungen für den Haushaltsbereich und das Gesetz des schutzbedürftigen Verbrauchers stehen.



    Das Zweikammerparlament in Bukarest debattiert und stimmt am Dienstag über den Misstrauensantrag der sozialdemokratischen Opposition gegen die Regierung des Liberalen Florin Cîţu ab. Abgesehen von PSD kündigten USR und die nationalistische Opposition AURan, für den Antrag zu stimmen. Die drei Parteien haben zusammen 280 Parlamentarier, weit mehr als die 234 Senatoren und Abgeordneten, also die Hälfte plus eins der Gesamtheit, die für den Antrag auf abstimmen müssen, damit die Regierung zurücktreten soll. Mit nur 134 eigenen Abgeordneten kündigte die PNL Einzelverhandlungen zur Unterstützung des Kabinetts an, an dem auch die UDMR teilnimmt.



    Sieben rumänische Staatsbürger mit doppelter Staatsbürgerschaft sind beim Absturz eines Kleinflugzeugs in der Nähe von Mailand am Sonntag ums Leben gekommen, teilte das Außenministerium in Bukarest mit. Nach Angaben des Außenministeriums hat das rumänische Generalkonsulat in Mailand keine Anträge auf konsularischen Beistand im Zusammenhang mit diesem Vorfall erhalten. Das Konsulat setzt den Dialog mit den örtlichen Behörden fort und ist bereit, im Rahmen seiner rechtlichen Befugnisse konsularischen Beistand zu leisten, auch bei bestimmten Verfahren, insbesondere bei der Erleichterung der Überführung der Leichen und der Ausstellung von Totenscheinen. Insgesamt acht Menschen, darunter ein Kind, verloren bei dem Flugzeugabsturz ihr Leben. Nach Angaben des Korrespondenten von Radio Rumänien wurde das Flugzeug von dem rumänischen Geschäftsmann Dan Petrescu, einem Milliardär mit doppelter deutscher Staatsbürgerschaft, gesteuert. Mit an Bord waren seine in Rumänien geborene Frau, ihr in München geborener Sohn, ein junger Mann und eine Familie mit einem einjährigen Kind und dessen Großmutter. Die Gruppe war auf dem Weg nach Olbia auf der Insel Sardinien. Nach dem Absturz hat die italienische Flugsicherheitsbehörde eine Untersuchung eingeleitet.



    Rund 550.000 Studierende an staatlichen und privaten Hochschulen in Rumänien haben am Montag das neue Studienjahr begonnen. Mehr als die Hälfte der Fakultäten wird in einem hybriden System arbeiten, wobei mehr als ein Drittel der Studierenden in den Klassenzimmern anwesend sein wird und der Rest sich dafür entscheidet, den Unterricht online abzuhalten. Horia Oniță, Präsidentin der Allianz der Studentenorganisationen in Rumänien, meint, dass alle Universitätszentren darauf vorbereitet sein müssen, je nach lokaler Pandemiesituation jederzeit von einem Szenario zum anderen zu wechseln.

  • Rumänisches Parlament nimmt Sitzungen wieder auf

    Rumänisches Parlament nimmt Sitzungen wieder auf

    Laut Angaben der Spitzenpolitiker der Regierungskoalition (PNL-USRPLUS-UDMR) ist die Oberste Priorität auf der Agenda der Legislative die Verabschiedung eines Gesetzes zum Schutz der sogenannten vulnerablen Verbraucher. Im Senat wurde der Gesetzentwurf bereits verabschiedet, nun soll die Abgeordnetenkammer darüber beraten. Mit dem neuen Gesetz soll Familien mit geringen Einkommen geholfen werden, die seit der vollständigen Liberalisierung des Energiemarktes am 1. Juli erhöhten Strom- und Gasrechnungen zu bezahlen, da man im Winter eine regelrechte Preisexplosion erwartet. Die in der Opposition befindlichen Sozialdemokraten (PSD) fordern eine beschleunigte Verabschiedung, zudem sollte das Gesetz schon in diesem Winter wirken, und nicht erst ab nächstes Jahr, wie die Regierung plant. Die PSD möchte zudem eine Preisdeckelung, falls die Energiepreise aus dem Ruder laufen.



    Im Senat, der Oberkammer des rumänischen Parlaments, sollen indessen die Diskussionen über die Abschaffung der Sonderstaatsanwaltschaft für Ermittlungen gegen Richter und Staatsanwälte (SIIJ) fortgeführt werden. Experten aus dem In- und Ausland sind einhellig der Meinung, dass diese von der ehemaligen PSD-Regierung auf den Weg gebrachte Behörde völlig überflüssig und nur dafür geschaffen worden sei, um ermittelnde Staatsanwälte einzuschüchtern und damit die Bekämpfung der Korruption zu unterbinden. Die Spitzenpolitiker der derzeitigen Regierungskoalition sind sich zwar auch einig, dass die Sonderstaatsanwaltschaft abgeschafft werden muss, es herrscht aber kein politischer Konsens, wie man dabei vorgehen soll.



    Die PSD möchte im Senat auch die Verabschiedung eines Gesetzes durchboxen, mit dem Politikern, gegen die strafrechtliche Verurteilungen vorliegen, der Zugang zu öffentlichen Ämtern verwehrt werden soll. Nachdem die PSD sich der korrupten Führungsriege um den kürzlich aus dem Gefängnis entlassenen Liviu Dragnea einigerma‎ßen entledigt hat, pocht sie damit nun auf ein Thema, das jahrelang im Diskurs des bürgerlichen Politikspektrums Vorrang hatte. Die Sozialdemokraten möchten ferner auch einen Misstrauensantrag gegen die Regierung des Liberalen Florin Cîţu auf den Weg bringen.



    Die PSD befindet sich laut jüngsten Umfragen in einer komfortablen Position. Nervosität und Frustration sind allgegenwärtig in der rumänischen Gesellschaft, und zwei Drittel der Bürger erachten, dass Rumänien sich in die falsche Richtung bewegt. Sollten nächsten Sonntag Wahlen stattfinden, so würden 35% der Befragten für die PSD und nur 21% für die PNL stimmen. Auf den dritten Platz in der Wahlgunst der Rumänen landet mit 15% laut Umfragen die nationalistisch-konservative Allianz für die Einheit der Rumänen (AUR). Der Juniorpartner der Koalition (USRPLUS) bewegt sich im 5%-Bereich, ebenso der Ungarnverband (UDMR), was in etwa dem Anteil der wahlberechtigten Bürger ungarischer Nationalität entspricht.



    Auch innerhalb der Regierungskoalition herrscht alles andere als Friede, Freude, Eierkuchen“. Mit den endlosen Querelen um die Abschaffung der Sonderstaatsanwaltschaft und der bislang missglückten Initiative der USR, die Bürgermeisterwahlen wieder in zwei Wahlgängen stattfinden zu lassen, haben die bürgerlichen Parteien einen Teil ihrer Stammwählerschaft verprellt. In diesem Herbst werden Liberale (PNL) und USR-PLUS ihren jeweiligen Parteitag veranstalten, bei dem eine neue Führungsspitze gewählt werden soll. Bis dahin bleibt alles in Wahlkampfmodus, was mitunter zu seltsamen Situationen und manchmal auch zu Schlägen unter der Gürtellinie führt, über die sich wiederum die Boulevardpresse freut.

  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Prima zi de toamnă e şi prima a noii sesiuni a Parlamentului bicameral de la Bucureşti. Potrivit liderilor săi, prioritatea zero a coaliţiei de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR e proiectul legii numită a consumatorului vulnerabil. Deja adoptat de Senat, actul normativ este, acum, pe agenda Camerei Deputaţilor şi prevede posibilitatea ca statul să sprijine familiile cu venituri mici la plata unei părţi din facturile de energie electrică şi gaz, ce ameninţă să explodeze în iarnă.

    PSD, din opoziţie, cere dezbaterea şi adoptarea de urgenţă a legii şi susţine că aceasta trebuie să se aplice din acest sezon rece, şi nu de anul viitor, cum propune guvernul. Social-democraţii vor şi un mecanism de plafonare a preţurilor, dacă piaţa înregistrează o creştere artificială a tarifelor la energie.

    La Senat, notează comentatorii, se aşteaptă ca liderii coaliţiei de guvernare să decidă formula prin care se desfiinţează Secţia Specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, despre care experţii români şi străini spun că nu e decât o invenţie inutilă, menită să intimideze magistraţii şi să blocheze lupta anticorupţie. Toate vocile puterii susţin că sunt de acord ca această secţie, creată de fosta putere de stânga, trebuie desfiinţată, dar nu există consens politic asupra unei soluţii.

    Tot la Senat, PSD, epurat, în bună măsură, de personajele cu palmares infracţional notabil ce roiau în jurul fostului şef al stângii, Liviu Dragnea, doreşte dezbaterea şi adoptarea de urgenţă a proiectului de lege Fără penali în funcţii publice – temă care, ani în şir, a aparţinut discursului politic al dreptei. Social-democraţii plănuiesc şi depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului de coaliţie condus de liberalul Florin Cîţu.

    PSD, constată analiştii, cu ochii pe ultimele sondaje, e într-o situaţie foarte confortabilă. Nervozitatea şi frustarea din societate sunt evidente, iar două treimi dintre respondenţi consideră că în România lucrurile merg într-o direcție greșită. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 35% ar vota PSD şi doar 21 de procente PNL. A treia în intenţiile de vot e AUR, opoziţia naţionalistă, cu 15%, un procent peste USRPLUS. UDMR, ca întotdeauna, e chiar pe pragul electoral de 5%.

    În plus, coaliţia e departe de a funcţiona impecabil şi, de la desfiinţarea Secţiei Speciale la revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, a acumulat numeroase restanţe faţă de aşteptările propriul electorat.

    În sfârşit, în această toamnă, atât PNL, cât şi USRPLUS au programate congrese pentru alegerea unor noi conduceri. Ceea ce, în mod tradiţional în politica românească, provoacă o luptă nemiloasă, asezonată cu lovituri sub centură şi cu scandaluri care fac deliciul presei.