Radio România Internațional

Tag: Parlament

  • Guvernul adoptă năili nomuri ali educaţie

    Guvernul adoptă năili nomuri ali educaţie

    Tru 30 di añi ş-cama di post-comunismu românescu, nu fu dumeni ma oparda tră alăxeri, nai cama multi ori mintiti, neise cata cum ti Educaţia. Cronica instabilitati politică feaţi că la cumăndusearea a ministerlui di resortu s’hibă pi ipotisi ma multi personaje, tuti cu vrearea s’inoveadză şi să-şi asiguripsească, aşi, posteritatea. Cum nu armasiră cabaia multu kiro pi ipotisi, tut ţi aprăftăsiră, ngheral, fu curmarea a reformilor promovati di predecesori. După trei dekenii di niacumtinată inovari, rezultatili s’vedu. Elevi şi părinţă, tu idyea catastisi, stipsescu alathusea ţi u aduţi alăxearea regulilor tru kirolu a agioclui. Româñilli cari pot alegu tra să-şi pitreacă cilimeañilli să studiadză tru xinătati. Nai ma mintimeñi absolvenţă autohtoni aleg, tu arada a loru, s’fugă ditu văsilie. Nviţămintul tehnic numata adară mari lucru, aşe că easti tut ma zori s’aflli un instalator ică un mecanic auto cu măsturlăki. Di itia a streslui şi a tiñiiloru di cafi mesu ñiţ, niţi zănatea di dascalu numata easti vrută, aşe că, maxus la hoară şi tru ñiţlli căsăbadz, la catedră suntu tut ma mulţă suplinitori. Acă ţifrili nu suntu totna concordanti, studiile di specialitate atestă, tuti, ună rată mari di analfabetismu funcţional anamisa di absolvenţălli a sculiillei românească.



    Nolgica di aestă hală lae, actualu ministru ali Educaţie, Ligia Deca, dimăndă, tu arada a lui, alăxeri nsimnati tru domeniu, ti cari spuni că suntu axi s’ndreagă catandisea di lucri. Elaborati sum coordonarea a llei, proiectili a nomurlor ali educaţie fură aprobate, ñiercuri, di Guvern şi va s’hibă pitricuti ti debatu şi adoptari tru Parlamentu. Pachetlu di nomuri s’ntimilleadză pi viziunea alăncită ditu proiectul “România Educată”, lansat tu şcurtu kiro după nvestirea ditu 2014 di prezidentulu Klaus Iohannis, el işiş fostu profesor di liceu tru provincie. Pritu Nomlu a nviţămintului superior să spuni volea ti combătearea a abandonlui universitar şi ndruparea a cooperarillei europeani a universităţlor ditu România. Nomlu a nviţămintului preuniversitar mutreaşti, prota ti prota ñicurarea a abandonlui şcolar şi a analfabetismului funcţional. Ministrulu Dica nica tăxeaşti centrarea a sistemlui educaţional pi elev şi stimularea a potenţialui pi cari cathi un cilimeanu lu-ari.



    Tră băgarea tu lucru a năilor nomuri s-ahărdziră cama di trei miliardi di euro, loaţ di România di la Bruxelles, pritu Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Ligia Dica easti căndăsită că nomurle ali educaţie va s’treacă pritu Parlamentu pritu ună procedură di ananghi, lucru cutugursitu di USR, cari u stipseaşti coaliţia di la putere, PSD-PNL-UDMR, că va ună pachetă legislativă vulusită pi ayuñie, fără debateri salami. Uniunea dimăndă, neise, că ndreadzi amendamente tră aţea ţi număseaşti reformarea alithea a sistemlui.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Guvernul adoptă noile legi ale educaţiei

    Guvernul adoptă noile legi ale educaţiei

    În peste 30 de ani de post-comunism românesc, n-a existat
    domeniu mai supus schimbărilor, adesea bulversante, decât Educaţia.
    Cronica instabilitate politică a făcut ca la conducerea ministerului de resort
    să se perinde o sumedenie de personaje, toate dornice să inoveze şi să-şi
    asigure, astfel, posteritatea. Cum n-au rezistat prea mult în funcţie, tot
    ce-au reuşit, în general, a fost anularea reformelor promovate de predecesori.
    După trei decenii de continuă inovare, rezultatele sunt vizibile. Elevi şi
    părinţi, deopotrivă, acuză confuzia pe care o produce schimbarea regulilor în
    timpul jocului. Românii care pot preferă să-şi trimită copiii să studieze în
    străinătate. Cei mai străluciţi absolvenţi autohtoni aleg, la rându-le, să
    plece din ţară. Învăţământul tehnic nu mai produce mare lucru, astfel că e tot
    mai greu să găseşti un instalator sau un mecanic auto priceput. Din cauza
    stresului şi a salariilor mici, nici profesia de dascăl nu mai atrage, astfel
    că, mai ales la ţară şi în oraşele mici, la catedră sunt tot mai numeroşi
    suplinitorii. Deşi cifrele nu sunt întotdeauna concordante, studiile de
    specialitate atestă, toate, o rată mare de analfabetism funcţional printre
    absolvenţii şcolii româneşti.

    În mijlocul acestui peisaj dezolant, actualul
    ministru al Educaţiei, Ligia Deca, anunţă, la rândul său, schimbări însemnate
    în domeniu, despre care afirmă că sunt în măsură să amelioreze starea de
    lucruri. Elaborate sub coordonarea ei, proiectele legilor educaţiei au fost
    aprobate, miercuri, de Guvern şi vor fi transmise pentru dezbatere şi adoptare
    în Parlament. Pachetul de legi se bazează pe viziunea generată de proiectul
    România Educată, lansat la scurt timp după învestirea din 2014 de
    preşedintele Klaus Iohannis, el însuşi fost profesor de liceu în provincie.
    Prin Legea învăţământului superior se doreşte combaterea abandonului
    universitar şi sprijinirea cooperării europene a universităţilor din România.
    Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în principal, reducerea
    abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional. Ministrul Deca mai promite
    centrarea sistemului educaţional pe elev şi stimularea potenţialului pe care
    fiecare copil îl are.

    Pentru aplicarea noilor legi s-au alocat peste trei
    miliarde de euro, primiţi de România de la Bruxelles, prin Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă. Ligia Deca se declară convinsă că legile educaţiei vor
    trece prin Parlament printr-o procedură de urgenţă, fapt criticat de USR, care acuză coaliţia de la putere, PSD-PNL-UDMR, că vrea un pachet
    legislativ adoptat în grabă, fără dezbateri serioase. Uniunea anunţă, de
    altfel, că pregăteşte amendamente pentru ceea ce numeşte reformarea reală a
    sistemului.


  • Despre abandon şcolar în România

    Despre abandon şcolar în România

    Cu o rată de 15%, România este departe de ținta UE privind eradicarea abandonului școlar timpuriu, în condițiile în care media europeană ajunge la jumătate, iar statele moderne au sub 3%. În România, anual, peste 45.000 de copii abandonează școala, iar aproape jumătate dintre copiii din mediul rural se află în pragul sărăciei și a excluziunii sociale. În plus, arată statisticile oficiale, șase din zece copii din mediul rural din România au dificultăți de citit și scris.


    Recent, o cercetare publicată de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie arată că doar trei sferturi dintre elevii din România care au terminat gimnaziul în plină pandemie, adică în 2021, au reuşit să promoveze examenul final – Evaluarea Naţională, cu note peste 5. Acest lucru înseamnă că mulţi dintre elevi au ales să nu susţină acest examen. Vorbim despre un procent de 12% dintre elevii între clasa a V-a şi a VIII-a care din cauza abandonului şcolar, a exmatriculărilor, a migraţiei sau pentru că nu au avut încheiată situaţia şcolară nu au absolvit gimnaziul. Potrivit Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, lor li se adaugă alţi aproape 9.000 de elevi care au terminat clasa a VIII-a, dar nu s-au înscris la evaluarea naţională, plus alţi aproape 8.000 înscrişi la examen, dar care nu s-au prezentat. Studiul mai arată că cei mai mulţi dintre elevii aflaţi în una din aceste situaţii provin din mediul rural. Caraş-Severin, Brăila, Sibiu, Bihor, Mureş, Călăraşi și Satu Mare sunt judeţele cu cele mai mari pierderi pe parcursul gimnaziului. În plus, datele arată că 86% dintre elevii de la oraş au obţinut medii peste 5, faţă de numai 63% la sat, iar notele au fost mai mici pentru cei din mediul rural la toate probele.


    Anul acesta, examenele de Evaluare Naţională vor avea loc în perioada 19 – 22 iunie, cu afişarea notelor finale pe 4 iulie. Până atunci însă, săptămâna viitoare, elevii claselor a VIII-a din întreaga ţară vor susţine simularea pentru Evaluarea Naţională. Pentru anii ce urmează, proiectele noilor Legi ale educației anunță schimbări importante atât în privinţa evaluării naţionale, cât şi a examenului de bacalaureat. În prezentarea documentelor, ministrul Ligia Deca declara că proiectele au ca principale obiective, între altele, modernizarea programelor, modificarea testării şi a evaluării elevilor, reducerea abandonului şcolar, precum şi noi măsuri de sprijin pentru copiii din medii defavorizate. Proiectele noilor Legi ale educaţiei urmează să fie adoptate de Guvernul de la București peste două săptămâni, după care vor fi trimise în Parlament, care va decide forma lor finală.


  • Rumänisches Parlament verabschiedet Erklärung zur Unterstützung der Ukraine

    Rumänisches Parlament verabschiedet Erklärung zur Unterstützung der Ukraine



    Das Bukarester Parlament hat in seiner Plenarsitzung anlässlich des 24. Februars, des Jahrestags des russischen Angriffskrieges gegen die Ukraine, eine Erklärung zur Unterstützung des Nachbarlandes verabschiedet. Das Parlament bekräftigt die feste Unterstützung Rumäniens für das ukrainische Volk und drückt seinen Respekt für den Mut, die Würde und den Widerstandswillen aus, den sowohl die ukrainische Armee als auch die Zivilbevölkerung gezeigt haben. In dem Dokument hei‎ßt es, dass die Russische Föderation einseitig und unprovoziert einen völkerrechtswidrigen Angriffskrieg gegen die Ukraine entfesselt hat und mit der illegalen Annexion der Krim im Jahr 2014 frühere Verstö‎ße gegen die Souveränität und territoriale Integrität der Ukraine eskalieren lie‎ß.



    Die rumänischen Senatoren und Abgeordneten weisen auch darauf hin, dass sich die humanitäre Tragödie der ukrainischen Zivilbevölkerung verschlimmert und das Leid von Millionen von Menschen, das in der Geschichte Europas nach dem Zweiten Weltkrieg beispiellos ist, vom russischen Aggressor im Rahmen einer vorsätzlichen, zynischen und brutalen Strategie zur Zerschlagung der gesamten ukrainischen Nation bewusst provoziert wird. Gleichzeitig bekräftigen die Parlamentarier in Bukarest Rumäniens unerschütterliche Unterstützung für die Unabhängigkeit, Souveränität und territoriale Integrität der Ukraine innerhalb der international anerkannten Grenzen. Sie betonen, dass alle Versuche, die Grenzen der Ukraine gewaltsam zu verändern, eklatante Verstö‎ße gegen die UN-Charta und das Völkerrecht darstellen. Daher fordert das Parlament in Bukarest Moskau auf, den Krieg unverzüglich zu beenden und alle militärischen Kräfte und Ausrüstungen aus dem gesamten Hoheitsgebiet der Ukraine unverzüglich zurückzuziehen.



    Nicht zuletzt fordern die rumänischen Senatoren und Abgeordneten die Russische Föderation auf, die Rhetorik über den Einsatz von Atomwaffen und die Einschüchterung anderer Staaten sowie die unbegründeten Anschuldigungen über den angeblichen Einsatz biologischer Waffen in der Ukraine unverzüglich einzustellen“. In der Erklärung des Parlaments hei‎ßt es weiter, dass die rumänische Legislative ein substanzielles Engagement Rumäniens bei den künftigen Wiederaufbaubemühungen des ukrainischen Staates nach dem Konflikt sowie die Intensivierung der Hilfe insbesondere für die ukrainische Zivilbevölkerung unterstützt. Wir unterstreichen die Notwendigkeit, den EU-Beitrittsprozess der Ukraine und der Republik Moldau zu unterstützen; dabei muss auch die europäische Perspektive für die Republik Goergien berücksichtigt werden“, hei‎ßt es in der Erklärung des Parlaments zur Unterstützung der Ukraine.

  • Declaraţie de susţinere a Ucrainei

    Declaraţie de susţinere a Ucrainei

    Legislativul de la București a adoptat, în plenul reunit, o declaraţie de susţinere a Ucrainei vecine, în contextul împlinirii, pe 24 februarie, a unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Rusei faţă de această ţară. Parlamentul reafirmă sprijinul ferm al României pentru poporul ucrainean şi îşi exprimă respectul pentru curajul, demnitatea şi rezistenţa manifestate atât de armata ucraineană, cât şi de populaţia civilă.

    În document, se precizează că Federaţia Rusă a declanşat, unilateral şi neprovocat, războiul de agresiune împotriva Ucrainei, escaladând încălcările anterioare ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, prin anexarea ilegală, în 2014, a Crimeei.

    Senatorii și deputații români atrag, totodată atenția asupra faptului că se agravează tragedia umanitară a populaţiei civile ucrainene, suferinţele, fără precedent in istoria Europei, de după cel de-al Doilea Război Mondial, a milioane de oameni, fiind provocate deliberat de agresorul rus în cadrul unei strategii premeditate, cinice şi brutale de zdrobire a întregii naţiuni ucrainene.

    În același timp, parlamentarii de la București reconfirmă susţinerea neabătută a României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în limitele frontierelor recunoscute internațional. Ei subliniază faptul că toate încercările de schimbare prin forţa a graniţelor Ucrainei, prin deciziile de anexare ilegală a unor regiuni ale Ucrainei, începând cu 2014, reprezintă încălcări flagrante ale Cartei ONU și ale dreptului international. Ca urmare, Parlamentul de la București cere Moscovei să pună, fără întârziere, capăt războiului şi să retragă de urgenţă toate forţele militare şi echipamentele de pe întreg teritoriul Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional.

    Nu în ultimul rând, senatorii și deputații români solicită, prin acest document, Federaţiei Ruse să înceteze, de îndată, retorica cu privire la utilizarea armelor nucleare şi a acţiunile de intimidare la adresa altor state, precum şi acuzaţiile fără temei privind pretinsa folosire de către Ucraina a armelor biologiceˮ.

    De asemenea, în declaraţia Parlamentului se precizează că senatorii şi deputaţii susţin necesitatea angajării substanţiale a României în viitoarele eforturi de reconstrucţie postconflict a statului ucrainean, precum şi intensificarea sprijinului acordat de București îndeosebi populaţiei civile ucrainene.

    Subliniem nevoia concentrării eforturilor statului român, în egală măsură, şi sprijinirea procesului de aderare la UE a Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Republicii Georgia, ţinând cont atât de opţiunea exprimată majoritar de populaţia celor trei state, de statutul oficial de state candidate, dobândit de primele două în iunie 2022, cât şi de perspectiva europeană confirmată pentru cel de-al treileaˮ, se mai arată în declarația Parlamentului de susținere a Ucrainei.


  • Parlamentul, andamasi speţială tră Ucraina

    Parlamentul, andamasi speţială tră Ucraina

    Parlamentul di București nsimnă, luni, pritu ună andamasi di tiñie, un an de când Rusia aputrusi, pi 24 di şcurtu 2022, Ucraina. Senatorlli şi deputaţllii condamnară agresiunea militară şi tăxiră că România va u ndrupască ma largu văsilia viţină. Liberalu Sorin Cîmpeanu dimăndă un mesaj susta: “Niţi ună văsilie nu poati s’armână tăcută. Himu cu voi şi va vă agiutămu cătu va s’hibă ananghi.” Tut ditu partea PNL, Nicoleta Pauliuc cundille importanţa României tru actualul context geopolitic: “U spusimu ahtea că ambărţitămu principiile şi valorile europene, că himu importanţi tru arhitectura lumiilli occidentale, ca pavăză la sinurlu estică a Uniunillei Europeane şi NATO.” Coleglu social-democrat ditu coaliția la putere, Radu Oprea, cundille că ndrupămintulu NATO şi al Uniunii Europene criscu tru intensitate şi nica va s’crească, di adusi aminti că… “Milioane de oameni fudziră ditu calea polimlui. Pisti 3,5 milioane tricură sinurlu ali Românie. Românii lli-astiptară cu braţili dişcllisi, spusiră compasiune, tiñie, empatie.” Şansa di victorie a Ucrainei easti şansa Europăllei ditu perspectiva apărarillei şi promovarillei libirtatillei şi democraţiei – cundille şi Turos Lóránd, ditu partea UDMR “Libertatea lipseaşti s’hibă viglleată, lipseaşti apărată. Călcările di ndrepturi fapti di Rusia nu s’limiteadză maş la teritoriul Ucrainei. Easti, de fapt, un polimu contra lumillei libere.”


    Ditu opoziție, Uniunea Salvați România, pritu Radu Mihail, cundille “S’aprukemu, cu numă şi paranumă, pritu un vot, spunearea că Rusia ari purtaticlu a unluii stat terorist şi că România easti solidară cu victima terorizată tru anlu ditu soni, Ucraina !” Și formațiunea AUR condamnă iţi turlie di agresiune militară. Adusi aminti, ama si tră mira a minoritatillei române ditu Ucraina, cum și la frixili mutrinda rezervația naturală a Deltăllei a,I Dunării, tru videala a aţiloru ditu soni informații mutrinda dragarea canalului ucrainean Bâstroe di la Dunăre. Reprezentantul AUR, Claudiu Târziu “Nu putem să străximu dinintea a procesul di asimilare forţată la cari suntu băgaţ şi românii ditu Ucraina, cum nu putem să străximu că Ucraina fuvirseaşti cu aspărdzearea tută Delta a Dunăllei tră interesele a llei.” La andamasea a Parlamentului de la București lo parti şi ambasadorul Ucrainei tru România, Ihor Prokopciuc, cu un mesaj tru cari u spusi pricunuştearea a lui andicra di agiutorlu ţi lu-deadi România la tuti nivelurli. El adăugă că Ucraina va s’ţănă keptu şi va s’azvingă.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Sondersitzung des rumänischen Parlaments zum Jahrestag des Kriegs in der Ukraine

    Sondersitzung des rumänischen Parlaments zum Jahrestag des Kriegs in der Ukraine





    Am 24. Februar 2022 hat Russland seinen völkerrechtswidrigen Aggressionskrieg gegen die Ukraine begonnen. Am vergangenen Montag haben die vereinten Kammern des rumänischen Parlaments dem Jahrestag dieses erschütternden Ereignisses einen feierliche Vollversammlung gewidmet. Die Senatoren und Abgeordneten haben die militärische Aggression Russlands gegen das Nachbarland Rumäniens einhellig verurteilt und die weitere Unterstützung des leidgeprüften ukrainischen Volkes bekräftigt. So etwa sagte der liberale Abgeordnete Sorin Cîmpeanu:



    Kein Land der Welt darf angesichts dieser Aggression schweigen. Wir stehen den Ukrainern zur Seite und werden sie so lange wie nötig unterstützen.“



    Sein sozialdemokratischer Kollege Radu Oprea hob angesichts der gravierendsten Flüchtlingswelle in Europa seit dem dem Zweiten Weltkrieg die Bedeutung der Unterstützung der Ukraine durch die Nato und die Länder der EU hervor:



    Millionen von Menschen sind vor dem Krieg geflohen. Allein nach Rumänien sind über 3,5 Mio. Flüchtlinge aus der Ukraine eingereist. Sie wurden alle mit offenen Armen, Mitgefühl und Empathie aufgenommen und beherbergt.“



    Von der Ungarnpartei (UDMR) ergriff der Abgeordnete Lóránd Turos das Wort und hob hervor, dass Europa die Ukraine in der Verteidigung der Freiheit und der Demokratie bedingunglsos unterstützen müsse:



    Die Freiheit muss verteidigt werden. Die Menschenrechtsverletzungen durch Russland werden nicht auf die Ukraine beschränkt bleiben. Russland führt einen Krieg gegen die freie Welt.“



    Auch von der Opposition kamen klare Worte. Radu Mihail von der Union Rettet Rumänien (USR) forderte eine offene Verurteilung Russland als Terrorstaat ein:



    Wir müssen namentlich durch eine offene Abstimmung dafür einstehen, dass Russland sich wie ein Terrorstaat verhält und dass Rumänien eindeutig auf Seite des Opfers, nämlich der Ukraine steht.“



    Die nationalistische Allianz für die Einheit der Rumänen (AUR) verurteilte zwar auch den Angriffskriegs Russlands, doch gab es auch Zwischentöne, die auf die aktuellen Verstimmungen zwischen Rumänien und der Ukraine hinwiesen. Der AUR-Abgeordnete Claudiu Târziu zeigte sich besorgt über das Schicksal der rumänischsprachigen Volksgruppe in der Ukraine und über die Ausbaggerungsarbeiten am Bystroje-Kanal der Donau im ukrainischen Grenzbereich, die seiner Meinung nach das empfindliche Ökosystem des Donaudeltas beeinträchtigen könnten:



    Wir dürfen nicht tatenlos zuschauen, wie die Rumänen in der Ukraine zwangsassimiliert werden, ebenso wie wir nicht ignorieren dürfen, dass die Ukraine in der Verfolgung wirtschaftlicher Interessen das gesamte Donaudelta zu zerstören droht.“



    An der feierlichen Plenarsitzung des rumänischen Parlaments nahm auch der Botschafter der Ukraine in Bukarest, Ihor Prokoptschuk, teil, der die Dankbarkeit seines Landes für die Unterstützung Rumäniens ausdrückte. Der Diplomat sagte noch: Die Ukraine wird sich weiterhin verteidigen und siegen.“

  • Parlamentul, ședință specială pentru Ucraina

    Parlamentul, ședință specială pentru Ucraina

    Parlamentul de la București a marcat, luni,
    printr-o şedinţă solemnă, un an de când Rusia a invadat, pe 24 februarie 2022, Ucraina.
    Senatorii şi deputaţii au condamnat agresiunea militară şi au promis că România
    va sprijini, în continuare, ţara vecină. Liberalul Sorin Cîmpeanu a transmis un
    mesaj ferm: Nici
    o ţară nu poate rămâne tăcută. Suntem cu voi şi vă vom ajuta cât va fi nevoie.     Tot din partea PNL, Nicoleta Pauliuc a subliniat importanţa României în
    actualul context geopolitic: Am dovedit că am îmbrăţişat
    principiile şi valorile europene, că suntem importanţi în arhitectura lumii
    occidentale, ca pavăză la frontiera estică a Uniunii Europeane şi NATO.
    Colegul social-democrat din coaliția la putere, Radu Oprea, a precizat că sprijinul
    NATO şi al Uniunii Europene a crescut în intensitate şi el va trebui să
    continue, amintind că… Milioane
    de oameni au fugit din calea războiului. Peste 3,5 milioane au trecut graniţa
    României. Românii i-au primit cu braţele deschise, au arătat compasiune,
    decenţă, empatie.     Şansa de victorie a Ucrainei este şansa
    Europei din perspectiva apărării şi promovării libertăţii şi democraţiei – a
    subliniat şi Turos Lóránd, din partea UDMR Libertatea trebuie protejată, trebuie
    apărată. Încălcările de drepturi comise de Rusia nu se limitează doar la
    teritoriul Ucrainei. Este, de fapt, un război împotriva lumii libere.

    Din opoziție, Uniunea Salvați România, prin
    Radu Mihail, a punctat Să ne asumăm, cu nume şi prenume, printr-un vot,
    afirmaţia că Rusia se comportă ca un stat terorist şi că România este solidară
    cu victima terorizată în ultimul an, Ucraina !     Și formațiunea AUR a condamnat orice fel de agresiune militară. A
    făcut, însă, trimitere şi la soarta minorității române din Ucraina, precum și
    la temerile privind rezervația naturală a Deltei Dunării, în lumina celor mai
    recente informații privind dragarea canalului ucrainean Bâstroe de la Dunăre.
    Reprezentantul AUR, Claudiu Târziu Nu
    putem asista nepăsători la procesul de asimilare forţată la care sunt supuşi
    românii din Ucraina, cum nu putem ignora că Ucraina ameninţă să distrugă
    întreaga Deltă a Dunării pentru interesele ei.     La ședința Parlamentului de la București a participat şi ambasadorul
    Ucrainei în România, Ihor Prokopciuc, cu un mesaj în care a transmis
    recunoştinţa ţării sale pentru sprijinul acordat de România la toate
    nivelurile. El a adăugat că Ucraina va rezista şi va învinge.


  • Priorităţ politiţi

    Priorităţ politiţi

    Cabaia lungă tră lucrătorlli ditu sectoarele productive ale societati româneşti, vacanţa a politicienilor ahurhi cu multu kiro ninti di Crăciun, pi 14 di andreu 2022, şi va s’bitisească tăş ñercuri, 1 di şcurtu 2023. Cu bateriile teoretic ncărcate, senatorii şi diputaţii di la Bucureşti s’toarnă la lucru, tră prota sesiune parlamentară a anului. Anamisa di priorităţile aliştei, easti, asimcum yilipsea presa, proiecte di nom sensibile, cum atelu a pensiilor di serviciu, cari nu lipseaşti s’năstreacă tiñia di cafi mesu ditu perioada activă, ică pripunirle di alăxeari a nomurloru educaţiillei, ti cari partidile ditu coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR nu agiusiră nica la ună variantă comună. Nomlu a nvăţământului preuniversitar şi atelu mutrinda nvăţământul universitar easti, nica tru analiza specialiştilor tru educaţie a aţiloru trei partidi. Suntu părţ ale proiectului prezidetuţial România educată, lansat, nica di aoa şi aproapea un deceniu di şeflu a statlui, Klaus Iohannis, şi armasi tut tru catandisea di ciornă.


    Uidisitu cu călindarea apufusită di decidenţălli politiţ, tru şcurtu aesti lipseaşti s’treacă di Guvern şi deapoa, tru marţu, s’agiungă tru Parlament, tră s’hibă adoptate. Senatorul PSD Vasile Dîncu spunea, ama, tora ma ninti că ljlji căftă a liderlui social-dimocrat, Marcel Ciolacu, s’caftă tru coaliţie prilundzearea a vadelui di prezentare a nomurloru ali educaţie, tră un plus di consultări. Alliumtrea, diputatul Ionuţ Stroe, purtătorul di zboru a PNL, armas partidlu di suflet a prezidentului, cundilleadză că aestă călindari lipseaşti shibă tiñisită. Un altu proiect di nom cari lipseaşti s’hibă tru debatu şi votat easti atelu mutrinda pensiile di serviciu tră diverse categorii di beneficiari, ntră cari magistraţllii, personalu auxiliar ditu instanţi ică militarlli.


    Tru perspectiva a anului electoral 2024, un proiect di nom cari aşteaptă votul tru Parlament easti aţelu ţi mutreaşti ca minimum un cirecu ditu candidaţlli di pe listele di la parlamentare şi locale s’hibă mlleri. Tru paralel, spun analiştii, liberalii şi social-dimocraţii ş’fac planuri tră momentul a rocadăllei convenite la nivelul coaliţiei di guvernare, dimi rotaţia premierilor şi alăxearea a născăntoru ministere anamisa di atealu dauă partidi. Uidisitu cu unu protocol a coaliţillei, aestă rotaţie lipseaşti si s’facă tu bitisita a meslui mai, cându social-democratlu Marcel Ciolacu lipseaşti ta s’llia loclu a liberalului Nicolae Ciucă la şefia Guvernului, iara aestu ditu soni s’prillia şefia a Senatlui, asigurată tora, interimar, di soaţa a lui di partidu Alina Gorghiu. Liberalii insistă ca protocol s’hibă tiñisitu di tamam, aca social-democraţlli vor tra s’tănă ministerele iu spun că reprezentanţăllii a lor au faptă performanţă, cata cum Sorin Grindeanu la Transporturi i Adrian Câciu la Finanţe.




    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Parlament nimmt Tätigkeit wieder auf

    Parlament nimmt Tätigkeit wieder auf





    Im Vergleich zu den normalsterblichen Beschäftigten in der rumänischen Gesellschaft hatten die Politiker einen ungewöhnlich langen Urlaub über die Feiertage. Die Winterpause begann bereits vor Weihnachten, am 14. Dezember 2022, und wird erst am Mittwoch, dem 1. Februar 2023, enden. Somit kehren die Bukarester Senatoren und Abgeordneten zur ersten Parlamentssitzung des Jahres an die Arbeit zurück.



    Zu ihren Prioritäten gehören laut Presseberichten heikle Gesetzesentwürfe, wie der über die Spezialrenten, die das Gehalt während der aktiven Zeit nicht mehr übersteigen dürfen, oder Vorschläge zur Änderung des Bildungsgesetzes, über die sich die Parteien der Regierungskoalition PSD-PNL-UDMR noch nicht einigen konnten. Das Gesetz über die voruniversitären Bildungseinrichtungen und das Hochschulgesetz werden derzeit noch von den Bildungsexperten der drei Parteien analysiert.



    Beide Gesetze sind Teil des Projekts Bildungsstandort Rumänien“, das vor fast 10 Jahren von Staatschef Klaus Johannis ins Leben gerufen worden war und immer noch im Entwurfsstadium ist. Nach dem von den politischen Entscheidungsträgern festgelegten Zeitplan sollten die Gesetze im Februar von der Regierung verabschiedet werden und dann im März dem Parlament zur Debatte und anschlie‎ßenden Annahme vorgelegt werden. Doch darüber herrscht Uneinigkeit in der Koalition. Der PSD-Senator Vasile Dîncu erklärte kürzlich, er habe den Vorsitzenden der Sozialdemokraten, Marcel Ciolacu, gebeten, sich in der Koalition für die Verlängerung der Frist für die Vorlage der Bildungsgesetze stark zu machen, um weitere Konsultationen zu ermöglichen. Ionuț Stroe, der Sprecher der National-Liberalen Partei (PNL), die nach wie vor dem Staatspräsidenten nahe steht, besteht hingegen auf die Einhaltung des ursprünglichen Zeitplans.



    Ein weiterer Gesetzesentwurf, über den diskutiert und abgestimmt werden soll, betrifft die Dienstaltersrenten für verschiedene Nutznie‎ßer, darunter Richter und Staatsanwälte, Hilfskräfte der Gerichte und Militärangehörige. Im Vorfeld der Wahlen 2024 steht auch ein Gesetzentwurf über eine Frauenquote in der Politik zur Abstimmung im Parlament an; damit soll sichergestellt werden, dass mindestens ein Drittel der Kandidaten auf den Listen für die Parlaments- und Kommunalwahlen Frauen sind.



    Für Zoff in der Koalition könnte auch die geplante Rochade der Liberalen und Sozialdemokraten sorgen, d.h. die Rotation der Ministerpräsidenten und der Austausch von Ministerien zwischen den beiden Parteien. Laut Koalitionsprotokoll soll dieser Wechsel Ende Mai stattfinden, wenn der Sozialdemokrat Marcel Ciolacu den Liberalen Nicolae Ciucă als Regierungschef ablöst und der letztere den Vorsitz im Senat übernimmt, der zurzeit von seiner Parteikollegin Alina Gorghiu kommissarisch wahrgenommen wird. Die Liberalen bestehen darauf, dass das Protokoll buchstabengetreu eingehalten wird, während die Sozialdemokraten die Ressorts behalten möchten, in denen die bisherigen Amtsinhaber nach Auffassung der PSD gute Arbeit geleistet haben, so etwa Sorin Grindeanu im Verkehrsministerium oder Adrian Câciu im Finanzministerium.

  • Priorităţi politice

    Priorităţi politice

    Neobişnuit de lungă pentru angajaţii din sectoarele productive ale societăţii
    româneşti, vacanţa politicienilor a început cu mult înainte de Crăciun, pe 14
    decembrie 2022, şi se va încheia abia miercuri, 1 februarie 2023. Cu bateriile
    teoretic încărcate, senatorii şi deputaţii de la Bucureşti revin la lucru,
    pentru cea dintâi sesiune parlamentară a anului. Printre priorităţile acesteia,
    figurează, după cum remarcă presa, proiecte de lege sensibile, precum cel al
    pensiilor de serviciu, care nu ar trebui să mai depăşească salariul din
    perioada activă, sau propunerile de modificare a legilor educaţiei, asupra
    cărora partidele din coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR nu au reuşit încă să
    ajungă la o variantă comună. Legea învăţământului preuniversitar şi cea
    referitoare la învăţământul universitar se află, încă, în analiza specialiştilor
    în educaţie ai celor trei partide. Sunt părţi ale proiectului prezidenţial România educată, lansat, încă de acum aproape
    un deceniu de şeful statului, Klaus Iohannis, şi rămas tot în stadiul de
    ciornă.

    Potrivit calendarului stabilit de decidenţii politici, în februarie acestea
    ar trebui să treacă de Guvern şi apoi, în martie, să ajungă în Parlament,
    pentru a fi adoptate. Senatorul PSD Vasile Dîncu spunea, însă, recent că i-a
    cerut liderului social-democrat, Marcel Ciolacu, să solicite în coaliţie prelungirea
    termenului de prezentare a legilor educaţiei, pentru un plus de consultări. În
    schimb, deputatul Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, rămas partidul de
    suflet al preşedintelui, insistă că acest calendar trebuie respectat. Un alt
    proiect de lege care trebuie dezbătut şi votat este cel privind pensiile de
    serviciu pentru diverse categorii de beneficiari, printre care magistraţii,
    personalul auxiliar din instanţe sau militarii.

    În perspectiva anului electoral
    2024, un proiect de lege care aşteaptă votul în Parlament este cel ce vizează
    ca minimum o treime dintre candidaţii de pe listele de la parlamentare şi
    locale să fie femei. În paralel, spun analiştii, liberalii şi social-democraţii
    îşi fac planuri pentru momentul rocadei convenite la nivelul coaliţiei de
    guvernare, adică rotaţia premierilor şi schimbul unor ministere între cele două
    partide. Potrivit unui protocol al coaliţiei, această rotaţie ar trebui să aibă
    loc la sfârşitul lunii mai, când social-democratul Marcel Ciolacu ar urma să-i
    ia locul liberalului Nicolae Ciucă la şefia Guvernului, iar acesta din urmă să
    preia şefia Senatului, asigurată acum, interimar, de colega sa de partid Alina
    Gorghiu. Liberalii insistă ca protocolul să fie respectat întocmai, deşi
    social-democraţii ar dori să păstreze ministerele unde spun că reprezentanţii
    lor ar fi făcut performanţă, ca Sorin Grindeanu la Transporturi sau Adrian
    Câciu la Finanţe


  • Vizita prezidentăllei a Parlamentului European la București

    Vizita prezidentăllei a Parlamentului European la București



    Prezidenta a Parlamentului European, Roberta Metsola, năpoi spusi că România easti ndreaptă s’aderă la Spaţiul Schengen şi va u facă tu şcurtu kiro. Tru un zboru ţănut tru plenlu a Parlamentului d Bucureşti, ea cundille că intrarea tru aestu spaţiu nu easti ună dhoară, ă un ndreptu amintatu şi adusi aminti di agiutorlu datu di România tră arifugaţlli ucraineni. “România va s’adera la Spaţiul Schengen tru şcurtu kiro”, adăvgă ea. “Nu trădzeţ măna di la Europa”, nica spusi Roberta Metsola: “Lă spuş a liderlor că aesta fu nai ma urutu imnaticu ţi putea s’lu vulusească. Minduescu că apofasea ti amănari fu alătusită.”



    România ari, ma largu, scupolu strategic naţional di aderari la Spaţiul Schengen, iara niaprukearea a llei nu easti ntimilleată, spuni și prezidentulu interimar a Senatlui, Alina Gorghiu (PNL): “România easti un partener di pistusini pi car tuti statili europeani pot s’bagă besă. Ti aţea, vruţ români, rezultatlu a votlui ditu 8 di andreu easti unu acutotalui injustu. Poziţia ali Austrie fu acutotalui inadmisibilă.”



    Tu arada-a lui liderul a Camerălleiei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu (PSD), spunea că nu lipseaşti s’keară pistipsearea. Amintămu neise tiñisearea a partenerilor a noştri europeni, pritu turlia tru cari nă feaţimu borgea tru prima linie ali apărarii şi securitatillei ama şi unitatillei europene, lugurseaşti năsu: “Aestu eşec di etapă nu poati s’hibă definitoriu. România ma largu va s’hibă parti ali soluţie europeană, ama, tru idyiulu kiro, deadunu cu partenerllii a noştri, va s’himu nica ma apufusiţ s’aşţămu rezultatlu aluştui vot ţi nu easti tiñîsitu.”



    Spaţiul Schengen va s’agiungă ma vărtosu, ma sigura şi ma tru prucukie pritu integrarea ali Românie, spuni premierlu Nicolae Ciucă. El spusi că România va s’armână angajată şi cu ună atituditue cât ma constructivă tra s’bagă tru lucru aestu scupo.



    București, Roberta Metsola s-andămusi şi cu prezidentulu Klaus Iohannis. Şeflu a statului şi spusi nădia că România va s’intra tru Schengen anul yinitoru: “După părerea a mea, easti cumu ţi s’hibă multu ayoñea. Până tru 15 di yinaru easti zori s’pistipsimu că vas ă zburască ţiva şi tru dauă stămâni nu minduescu că va s’ndreagă problema ti abordarea austrieacă şi problema ti abordarea olandeză andicra di Bulgaria. Lipseaşti s’akicăsimu toţ, deadunu, că aesti chestiuni lipseaşti s’hibă ndreapti ninti să s’voteadză nica nă oară tru Consiliul JAI.”



    Muabeţli di la Pălatea Cotroceni nica avură tru scupo unitatea năuntrulu ali UE tru contextul a polimlui ditu Ucraina, sancţiunile la adresa ali Rusie, ama şi aţelu ditu soni căvgă di corupţie ditu Parlamentul European ligat di aşi spuşlli păradz durusiţ di Qatar şi Maroc a născăntoru ufiţialli europeni tră s’influenţeadză apofasi a instituţiilor europene. Tru context, Roberta Metsola cundille că va s’cilăstăsească tra s’ndreagă alathusili şi tră s’aibă diznă pistusinea ţi s’kiru.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Vizita președintei Parlamentului European la București

    Vizita președintei Parlamentului European la București

    Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a reafirmat că România este pregătită să adere la Spaţiul Schengen şi o va face în curând. Într-un discurs susţinut în plenul Parlamentului de la Bucureşti, ea a subliniat că intrarea în acest spaţiu nu este un cadou, ci un drept câştigat şi a amintit de ajutorul oferit de România refugiaţilor ucraineni. “România va adera la Spaţiul Schengen în curând”, a adăugat ea. “Nu renunţaţi la Europa”, a mai spus Roberta Metsola: “Le-am spus liderilor că acesta a fost cel mai dezamăgitor curs pe care îl puteau adopta. Cred că decizia amânării a fost greşită.”



    România are, în continuare, obiectivul strategic naţional de aderare la Spaţiul Schengen, iar respingerea ei nu este întemeiată, afirmă și preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu (PNL): “România este un partener de încredere pe care toate statele europene se pot baza. De aceea, dragi români, rezultatul votului din 8 decembrie este unul complet injust. Poziţia Austriei a fost total inadmisibilă.”



    La rândul său, liderul Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu (PSD), arăta că nu trebuie să dispară încrederea. Am obţinut deja respectul partenerilor noştri europeni, prin modul în care ne-am făcut datoria în prima linie a apărării securităţii şi unităţii europene, apreciază el: “Acest eşec de etapă nu poate fi definitoriu. România va continua să fie parte a soluţiei europene, dar, în acelaşi timp, alături de partenerii noştri, vom şi mai determinaţi să întoarcem rezultatul acestui vot nedrept.”



    Spaţiul Schengen va deveni mai puternic, mai sigur şi mai prosper prin integrarea României, spune premierul Nicolae Ciucă. El a menţionat că România va rămâne angajată şi cu o atitudine cât mai constructivă pentru atingerea acestui obiectiv naţional.



    La București, Roberta Metsola s-a întâlnit şi cu preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului şi-a exprimat speranţa că România va intra în Schengen anul viitor: “După părerea mea, este oricum prea devreme. Până în 15 ianuarie este greu de crezut că se va discuta ceva şi în două săptămâni nu mă aştept să se rezolve problema abordării austriece şi problema abordării olandeze faţă de Bulgaria. Trebuie să înţelegem cu toţii, împreună, că aceste chestiuni trebuie rezolvate înainte să se voteze încă o dată în Consiliul JAI.”



    Discuţiile de la Palatul Cotroceni au mai vizat unitatea în interiorul UE în contextul războiului din Ucraina, sancţiunile la adresa Rusiei, dar şi recentul scandal de corupţie din Parlamentul European legat de presupuse sume de bani oferite de Qatar şi Maroc unor oficiali europeni pentru a influenţa decizii ale instituţiilor europene. În context, Roberta Metsola a subliniat că va lucra pentru a repara greşelile şi pentru a reconstrui încrederea pierdută.






  • Das Parlament hat den Staatshaushalt für 2023 verabschiedet

    Das Parlament hat den Staatshaushalt für 2023 verabschiedet



    Innerhalb von weniger als einer Woche nach der Verabschiedung durch die Exekutive wurden der Staatshaushalt und der Haushalt der staatlichen Sozialversicherung vom Parlament angenommen. Die Version des Parlaments ist in der endgültigen Form sehr nahe an der Version der Regierung. Die Verabschiedung des Gesetzes wurde durch Abgeordnete und Senatoren der Regierungskoalition beschleunigt. Nur einige wenige Änderungsanträge wurden akzeptiert, während die Vorschläge der Opposition für umfangreiche zusätzliche Mittelzuweisungen abgelehnt wurden.




    Der Haushalt beinhaltet Ma‎ßnahmen, die Schwachstellen in der Wirtschaft beseitigen und Investitionen ermöglichen – so die Vertreter der Regierungsparteien. Die Liberalen sehen in diesem Haushalt eine Priorität, da er sich auf einen einzigen Satz und nicht auf eine progressiv ansteigende Steuerbasis stützt. Dieser Haushalt, so die PNL, wird alle Rumäninnen und Rumänen beim Überwinden der aktuellen Krise unterstützen. Der liberale Premierminister Nicolae Ciucă: “Wir werden unsere Aufmerksamkeit weiterhin auf alles richten, was die Unterstützung des Geschäftsumfelds, der Investitionen, des Schutzes der Bürger und des Schutzes der gefährdeten Bürger bedeuten kann.”




    Die Sozialdemokraten sagen, dass der Haushalt ausgeglichen ist, dass es Wirtschaftswachstum gibt und dass das Defizit sinkt. Au‎ßerdem behaupten sie, dass der Haushalt Rekordinvestitionen beinhaltet. Wir haben Sozialausgaben für sozial Schwache, Ausgleichszahlungen für Energiepreise, Jugendprogramme, aber auch Lohn- und Rentenerhöhungen, fügen sie hinzu. PSD-Chef Marcel Ciolacu: “Wir haben zum ersten Mal vor Ende des Jahres einen Haushalt, sodass künftig alle lokalen Behörden ihre Investitionen ab dem 1. Januar planen können.”




    Die Opposition kritisiert den Haushalt als kurzsichtig und unrealistisch. “Das Budget ist unseriös, genau wie Sie es letztes Jahr waren, indem Sie überhöhte Einnahmen angesetzt haben, um übertriebene Ausgabensteigerungen zu finanzieren”, sagt die öko-liberale USR. Der USR-Vorsitzende Cătălin Drulă: “Ein verlogener, inflationärer Haushalt, der den Preiserhöhungen, die jeden Tag stattfinden, noch mehr Öl ins Feuer gie‎ßen wird. Wir haben mit Nein gestimmt”.




    Aus Sicht der ultranationalen AUR ist der derzeitige Haushalt keiner für die Entwicklung und den Wiederaufbau des Landes, sondern ein Überlebenshaushalt, ein Haushalt zur Deckung des Defizits. Der AUR-Vorsitzende George Simion: “Wir bemühen uns, um zwei Lei mehr für die Rente, einen Lei mehr für das Gehalt und um von 100 Brücken eine oder zwei zu reparieren. Das Land wird keine finanziellen Mittel für die Reindustrialisierung, für neue Energieanlagen erhalten.”




    Der Staatshaushalt prognostiziert für das kommende Jahr ein Wirtschaftswachstum in Höhe von 2,8 % des Bruttoinlandsprodukts und eine durchschnittliche jährliche Inflationsrate von 8 % bis Ende 2023. Das Haushaltsdefizit wird von 80 Milliarden Lei (etwa umgerechnet 16 Milliarden Euro) in diesem Jahr auf 68,2 Milliarden Lei (umgerechnet 13,2 Milliarden Euro) sinken. Zu den Ma‎ßnahmen gehören eine Rentenanpassung um 12,5 %, eine Anhebung des Mindestlohns auf einen Betrag von 3.000 Lei (ca. 600 €) und finanzielle Unterstützung für Geringverdiener.



  • Nachrichten 12.12.2022

    Nachrichten 12.12.2022

    In Bukarest hat die USR (Opposition) in der Abgeordnetenkammer einen einfachen Antrag gegen den Innenminister Lucian Bode eingereicht. Die Partei wirft Bode die gescheiterte Aufnahme Rumäniens in den Schengen-Raum vor. Nach Ansicht der USR sei der Minister gemeinsam mit Präsident Klaus Iohannis, den Vertretern der Parlamentsmehrheit und der Diplomatie in Bukarest verantwortlich. Die USR forderte auch Außenminister Bogdan Aurescu auf, an der Regierungsstunde im Parlament teilzunehmen, um die Situation zu erklären. Indes hat der Innenminister einen offenen Brief an seinen österreichischen Amtskollegen Gerhard Karner geschickt, in dem er seine tiefe Empörung über das österreichische Votum gegen den Schengen-Beitritt Rumäniens in der vergangenen Woche ausdrückt.


    Nachdem Österreich den Beitritt abgelehnt hatte, kündigten Landwirte, Gewerkschaften und Geschäftsleute in Rumänien an, österreichische Unternehmen, einschließlich Tankstellen, zu boykottieren. Bundeskanzler Karl Nehammer sagte im öffentlich-rechtlichen Fernsehen in Wien, er sei überzeugt, dass das österreichische Veto im JI-Rat keine Konsequenzen für österreichische Unternehmen haben werde. Dabei handele es sich um zwei getrennte Fragen, nämlich um die Sicherheits- und die wirtschaftspolitische Dimension. Mehrere europäische Länder haben ihre große Enttäuschung über das Votum gegen den Beitritt Rumäniens und Bulgariens zur Freizügigkeitszone zum Ausdruck gebracht. Darüber hinaus erklärte die EU-Kommissarin für Inneres, Ylva Johansson, dass sie den Beitritt der beiden Länder zum Schengener Abkommen zu einer Priorität ihres Mandats machen werde.



    In Bukarest haben die Fachausschüsse des Parlaments am Montag die ersten Stellungnahmen zu den Haushaltsentwürfen mehrerer Institutionen und Ministerien abgegeben. Die Geschäftsbereiche Bildung, Verkehr, Entwicklung und Verteidigung werden im nächsten Jahr mehr Mittel erhalten. Bereiche wie Energie, Justiz oder Gesundheit werden dafür im Jahr 2023 weniger Geld erhalten, hoffen aber auf zusätzliche Mittel bei künftigen Haushaltskorrekturen. Die Koalitionsparteien PSD, PNL und UDMR erklären, dass der Entwurf des Staatshaushalts für das kommende Jahr auf einem ihrer Meinung nach historischen Investitionsvolumen von 7,2% des BIP aufbaut. Der Entwurf ist auf ein Wirtschaftswachstum von 2,8% des BIP, eine jährliche Inflationsrate von 8%, eine steigende Zahl von Beschäftigten und eine auf 2,7% sinkende Arbeitslosenquote ausgelegt. Die Opposition kritisiert den Haushaltsentwurf. Laut der ökoliberalen USR seien die Prognosen der Regierung viel zu optimistisch und enthielten künstlich überhöhte Beträge. Die populistische AUR ist auch unzufrieden über die Unterfinanzierung einiger Ministerien. Sowohl die Regierung als auch die Opposition haben Änderungsanträge eingebracht. Die Schlussabstimmung über den Entwurf des Staatshaushalts und des Sozialversicherungsgesetzes ist für Donnerstag vorgesehen.



    Der rumänische Justizminister Cătălin Predoiu ist am Montag in Luxemburg mit der Generalstaatsanwältin der Europäischen Staatsanwaltschaft (EPPO), Laura Codruța Kovesi, zusammengekommen. Laut einer Erklärung des Ministeriums in Bukarest sprachen die beiden Beamten über den Schutz der finanziellen Interessen der Europäischen Union, die Frage der EPPO-Personalressourcen und die Ausweitung ihrer Befugnisse auf Verstöße gegen EU-Sanktionen: Er sei überzeugt, dass der Dialog mit der EPPO Ideen und Lösungen hervorbringen kann“, auch für die Straffung der Zusammenarbeit zwischen nationalen Staatsanwälten und EPPO-Staatsanwälten. Sie hätten schließlich einen gemeinsamen Kampf gegen die Kriminalität, der sowohl die Interessen der EU als auch die nationalen Interessen der Mitgliedstaaten berühre“, sagte Catalin Predoiu.



    Die Präsidentin des Europäischen Parlaments, Roberta Metsola, hat sich am Montag empört und traurig“ über den Korruptionsskandal im Europäischen Parlament erklärt. Die europäische Demokratie werde angegriffen, sagte sie. Auch die Präsidentin der Europäischen Kommission, Ursula Von der Leyen, forderte am Montag, dass die europäischen Institutionen mit hohen Standards der Unabhängigkeit und Integrität“ geführt werden. Der Hohe Vertreter der EU für auswärtige Angelegenheiten, Josep Borrell, bezeichnete die Tatsache, dass mehrere Personen, die mit dem Europäischen Parlament in Verbindung stehen, in Belgien angeklagt wurden, als äußerst besorgniserregend“. Die griechische Vizepräsidentin des Europäischen Parlaments, Eva Kaili, und drei weitere Personen waren in Belgien im Rahmen von Ermittlungen wegen Korruptionsverdachts im Zusammenhang mit dem Katar angeklagt und inhaftiert worden. Gegen die vier wurde Anklage wegen Mitgliedschaft in einer kriminellen Vereinigung, Geldwäsche und Korruption erhoben. In der Wohnung von Eva Kaili wurden bei den Durchsuchungen nach Angaben aus Justizkreisen angeblich Taschen voller Geld“ gefunden.