Radio România Internațional

Tag: parteneriat strategic

  • Opinie de politică externă

    Opinie de politică externă

    Riverane Mării Negre și aliate, de două decenii, în NATO, România şi Turcia sunt legate și printr-un parteneriat strategic pe care-au decis să-l aprofundeze. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a avut recent, la București, consultări cu omoloaga sa, Luminiţa Odobescu.



    Șeful diplomației de la Ankara a anunţat că, în curând, se va înfiinţa Consiliul de cooperare strategică la nivel înalt între cele două ţări. Colaborarea în domeniul apărării reprezintă o dimensiune importantă a relaţiilor dintre cele două ţări – mai spune ministrul de Externe al Turciei.



    Un punct central al discuţiilor l-a reprezentat contextul de securitate actual şi modalitatea prin care cele două ţări pot contribui la consolidarea şi sporirea securităţii la Marea Neagră — afirmă, la rândul său, șefa diplomației de la București. Ea a mulţumit pentru participarea Turciei la Poliţia Aeriană a Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul României, fapt care contribuie la consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare pe flancul estic al NATO.



    Luminița Odobescu a evocat şi decizia recentă de creare a Grupului Naval de deminare în Marea Neagră, România-Turcia-Bulgaria, o expresie concretă a felului în care cele trei ţări pot coopera în regiune. Întărirea cooperării economice dintre România şi Turcia a fost, de asemenea, pe agenda discuţiilor. În primele 11 luni ale anului trecut, comerţul bilateral a fost de 9,4 miliarde de dolari, iar pentru 2025 se preconizează un volum de 15 miliarde de dolari.



    Pe de altă parte, cei doi oficiali au discutat, la Bucureşti şi despre situaţia din Orientul Mijlociu. Ministrul de Externe turc a acuzat faptul că două milioane de oameni sunt bombardaţi de Israel în Fâşia Gaza şi se luptă cu foametea şi cu bolile contagioase. Luminiţa Odobescu a arătat că este nevoie de o coordonare strânsă a eforturilor internaţionale în vederea avansării către o pace durabilă în Orient.



    Ea mai susţine că nevoile civililor palestinieni vor continua să fie o prioritate pentru România, chiar dacă, asemenea multor parteneri, Bucureștiul şi-a suspendat contribuţia financiară către Agenția ONU pentru Refugiaţii Palestinieni, după dezvăluirile privind implicarea unor angajați ai acesteia în atacul teroriștilor din mișcarea Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023.



    O preocupare majoră rămâne pentru diplomația românească și războiul din Ucraina vecină, invadată, acum aproape doi ani, de armata rusă. Luminița Odobescu a subliniat că situaţia din Ucraina este, de altfel, în continuare o temă prioritară pe agenda europeană și a pledat pentru menținerea sprijinului comunitar față de Kiev. De la declanșarea războiului, peste șapte milioane de cetățeni ucraineni s-au refugiat din calea luptelor prin România, iar portul românesc Constanța a devenit un debușeu esențial pentru exporturile de cereale ale Kievului.

  • Europarlamentarii doresc reanalizarea relaţiilor UE cu Azerbaidjanul

    Europarlamentarii doresc reanalizarea relaţiilor UE cu Azerbaidjanul

    Parlamentul European condamnă ferm atacul Azerbaidjanului împotriva enclavei Nagorno-Karabakh din 19 septembrie, pe care îl consideră o încălcare gravă a dreptului internațional, a drepturilor omului și a încercărilor anterioare de a obține o încetare a focului.

    Cu peste 100.000 de etnici armeni forțați să părăsească această enclavă, europarlamentarii consideră că actuala situaţie echivalează cu o epurare etnică.

    Parlamentul European cere Uniunii Europene și statelor membre să ofere imediat toată asistența necesară Armeniei pentru a face față afluxului de refugiați din Nagorno-Karabakh.

    Legislativul European mai solicită Uniunii Europene sancțiuni specifice împotriva oficialilor guvernamentali din Baku, responsabili de multiple încălcări ale încetării focului și abuzuri ale drepturilor omului în Nagorno-Karabakh.
    Deputaţii europeni reamintesc Azerbaidjanului că are întreaga responsabilitate pentru asigurarea siguranței și a bunăstării tuturor oamenilor din enclava Nagorno-Karabakh şi cer anchetarea abuzurilor trupelor azere, care pot constitui crime de război.

    Exprimându-și îngrijorarea serioasă față de declarațiile iredentiste și inflamatorii ale președintelui llham Aliyev și ale altor oficiali azeri care amenință integritatea teritorială a Armeniei, europarlamentarii avertizează Azerbaidjanul împotriva oricărui potențial aventurism militar și cer Turciei să-și tempereze aliatul. Ei condamnă, de asemenea, implicarea Turciei în înarmarea Azerbaidjanului și sprijinul Ankarei faţă de ofensivele azere din anii 2020 şi 2023.

    Parlamentul European mai cere Bruxelles-ului să-şi revizuiască serios relațiile cu Azerbaidjanul: să suspende orice negocieri privind un parteneriat reînnoit cu această ţară și, în cazul în care situația nu se îmbunătățește, să ia în considerare suspendarea aplicării acordului european de facilitare a vizelor cu Azerbaidjanul.

    Parlamentul European cere, de asemenea, Uniunii să-și reducă dependența de gazele din Azerbaidjan și, în cazul unei agresiuni împotriva Armeniei, să pună capăt complet importurilor de petrol și gaze azere. Eurodeputații mai cer suspendarea actualului Memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei între Uniunea Europeană şi Azerbaidjan.


  • Parteneriat strategic reînnoit româno – britanic

    Parteneriat strategic reînnoit româno – britanic

    Șeful
    diplomației române, Bogdan Aurescu, și omologul său britanic, James Cleverly, au
    actualizat, joi, la Londra, Parteneriatul Strategic dintre România şi Regatul
    Unit. Potrivit unui comunicat al MAE, cu ocazia vizitei ministrului român în
    Marea Britanie, cei doi oficiali au discutat, pe lângă principalele aspecte ale relaţiei bilaterale
    româno-britanice, şi despre evoluţiile regionale şi internaţionale, cu accent
    pe războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Cât privește
    Parteneriatul Strategic, documentul oferă un nou cadru de cooperare între cele
    două state, reflectând stadiul actual al relaţiilor dintre UE şi Regatul Unit
    şi evoluţiile din domeniul securităţii la nivel euroatlantic. Documentul
    urmăreşte, totodată, caracterul strategic al relaţiilor bilaterale, stabilit
    pentru prima dată acum douăzeci de ani, când cele două ţări au convenit
    ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de Parteneriat Strategic.

    Conform
    Declaraţiei actualizate, această nouă cooperare se va desfăşura cu prioritate
    în domeniile: afaceri externe, apărare şi securitate, aplicarea legii, afaceri
    interne şi cooperare în sfera justiţiei, legături inter-umane, securitate
    cibernetică, tehnologie şi ameninţări hibride, precum și în promovarea
    comerţului, a investiţiilor şi a antreprenoriatului. Concret, cele două
    ministere vor organiza anual reuniuni de evaluare a stadiului implementării
    obiectivelor stabilite în cadrul Parteneriatului şi vor explora noi
    oportunităţi de colaborare.

    În context, Bogdan Aurescu și-a exprimat
    satisfacţia faţă de cooperarea bilaterală, având ca pilon principal colaborarea
    în domeniul securităţii. Cât privește războiul Rusiei împotriva Ucrainei, precizează
    comunicatul, cei doi miniştri au condamnat, din nou, ferm, agresiunea ilegală,
    ilegitimă şi neprovocată a Moscovei, cu impact asupra securităţii întregii
    regiuni, precum şi asupra securității euroatlantice. În context, oficialul
    britanic și-a exprimat aprecierea cu privire la modul în care România şi-a arătat
    solidaritatea în criza umanitară din țara vecină, acordându-i un sprijin
    consistent şi multidimensional.

    Potrivit comunicatului MAE, James Cleverly a mulțumit,
    în numele Guvernului de la Londra, pentru eforturile României în acest sens, contribuind
    substantial la eforturile comunităţii internaţionale de a sprijini Ucraina să
    facă faţă agresiunii ruse. Cu ocazia vizitei oficialului român la Londra, cei
    doi miniștri au deschis și lucrările primului Forum Bilateral România – Regatul
    Unit. Întâlnirea va avea loc anual, alternativ la Londra şi Bucureşti, reunind
    reprezentanţi guvernamentali, parlamentari, ai cercurilor academice, din mediul
    de afaceri şi mediul neguvernamental din cele două ţări, cu scopul
    identificării de oportunităţi de consolidare a cooperării bilaterale.


  • Parteneriat strategic România – Vărgăria

    Parteneriat strategic România – Vărgăria

    România şi Vărgăria va li ducă ninti gaereţli, diadunu tră adoptarea tru aestu an ali apofasi di adirari la Spațiul Schengen. Hăbarea fu faptă tru cadrul a vizităllei pi cari prezidintulu român, Klaus Iohannis, u feaţi ñiercuri Sofia, iu fu aştiptatu di omologlu a lui, Rumen Radiv, tră s’apufusească ună strateghie comună ligată di Schengen. Cu aestă ocazie, atelli doi șefi di stat simnară și ună declarație di Parteneriat Strategic cari pruveadi, ntră altili, criştearea a dialoglui politic bilateral, darea curayiu ti alăxerli economiţi şi cooperarea transfrontaliere, catacum și asigurarea a securitatillei energhetiţi. Ma multu, spuni Klaus Iohannis, pritu aestu Parteneriat Strategic, proiectili di infrastructură di transport, navigabilitate pi Dunăre şi tru domeniul ali energie veardi va s’niinteadză. Tru contextu, oficialii apufusiră că aţeali dauă stati viţini s’mutrească cu prioritate domeniile cari suntu simfuni cu sinferurli a lor strateghiţi, tră ş-asiguripsească rezilienţa, dizvoltarea economică şi securitatea.



    Tu ţi mutreaşti spațiul di liberă urdinari, Klaus Iohannis năpoi spusi că România şi Vărgăria suntu ndreapti tră aderare şi exighisi că aţeali dauă văsilii cilăstăsescu responsabil tră protejarea aluştui. Extindirea nu easti ligată di migraţia paranomu di la sinurli externe ali Uniunii Europeani, lugurseaşti șeflu a statlui, iara România şi Vărgăria şi spusiră ma multi ori arada disponibilitatea tra s’hibă parti a ceareiloru ti kivernisearea aliştei provocari.


    Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen spuni ti un ndreptu a cetăţeanului european tra s’urdină libiru tru statili a Uniunillei Europeani. Migraţia paranomu easti tut cu tutu altu ţiva. Zburaşti ti oamiñi cari intră paranomu tru Uniunea Europeană şi mindueasti s’treacă ditu un crat utu alantu. Di itii politiţi, aesti dauă chestiuni suntu mintiti di născănţă politicieni europeañi. Easti unu alathusu, ama noi akicăsimu dificultăţile a niscăntoru stati europeani tru chestiunea migraţiillei paranomu. Himu ndrepţă s’lom parti tru tuti programele cari yin s’ndreagă aesti chestiuni.



    Și prezidentulu vărgar spusi diznău că va s’facă gaereţ suplimentare tră ună aderare cât ma ntrăoară la spaţiul Schengen. El spusi că tru meşlli ditu soni, aţeali dauă văsilii alumtară contra a fluxului di migranţă paranomu, flux cari s-ñicură considerabil. Rumen Radiv: Lugursimu că aestă keadică nintimilleată, cari fu băgată dinintea a văsiliilor a noastre, nu lipseaşti s’hibă ufilisită tră ndridzearea a niscăntoru probleme interne ică alti probleme di năuntrulu ali Uniuni Europeane. Scutearea aliştei keadică, tră cari noi va s’lucrămu deadunu, va s’da un mari aport şi va s’apăndăsească a cetăţeañilor a noştri ti ndrepturli isa isa tru Uniunea Europeană.



    Tru contextu, aestu dimăndă că va s’pripună ali Uniuni Europeană crearea tru Vărgăria a unlui grup di lucru cu reprezentanţă a serviciilor sociale ditu tuti statele cari suntu influenţate di tranzitlu balcanic. Aduţimu aminti că tru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne ditu 8 di andreu 2022, România şi Vărgăria avură un eşec tru ţi mutreaşti acesul tru Schengen, acă aţeali două văsilii tiñisiră tuti condiţiile tehniţi ţi eara ananghi. Opoziţia vini di partea ali Austrie şi ali Olandă, aesta ditu soni cundillinda că Vărgăria nu easti toradioară ta s’intră tru Schengen. Austria ambudyiusi aderarea pi fondul a găilipserloru a llei mutrinda migraţia paranomu pi ruta balcanică. România nu apruke stepsurli adusi, dezminţăti, dimi, şi oficial di instituţiile europeane şi di Europol.




    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Parteneriat strategic România – Bulgaria

    Parteneriat strategic România – Bulgaria

    România şi Bulgaria vor continua eforturile comune pentru
    adoptarea în acest an a deciziei de aderare la Spațiul Schengen. Anunțul a fost
    făcut în cadrul vizitei pe care preşedintele român, Klaus Iohannis, a făcut-o
    miercuri la Sofia, unde a fost primit de omologul său, Rumen Radev, pentru a
    stabili o strategie comună legată de Schengen. Cu această ocazie, cei doi șefi
    de stat au semnat și o declarație de Parteneriat Strategic care prevede, între
    altele, intensificarea dialogului politic bilateral, încurajarea schimburilor
    economice şi a cooperării transfrontaliere, precum și asigurarea securităţii
    energetice. În plus, spune Klaus Iohannis, prin acest Parteneriat Strategic,
    proiectele de infrastructură de transport, navigabilitate pe Dunăre şi în
    domeniul energiei verzi vor avansa. În context, oficialii au stabilit ca cele
    două state vecine să urmărească cu prioritate domeniile care corespund
    intereselor lor strategice, pentru a-şi asigura rezilienţa, dezvoltarea
    economică şi securitatea.


    Cât privește spațiul de liberă circulație, Klaus
    Iohannis a reiterat că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare şi a
    explicat că cele două ţări acţionează responsabil pentru protejarea acestuia. Extinderea
    nu este legată de migraţia ilegală de la frontierele externe ale Uniunii
    Europene, consideră șeful statului, iar România şi Bulgaria şi-au exprimat în
    repetate rânduri disponibilitatea de a
    fi parte a soluţiilor pentru gestionarea acestei provocări.

    Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen se referă la un drept al cetăţeanului european de a
    circula liber în statele Uniunii Europene. Migraţia ilegală este cu totul şi cu
    totul altceva. Vorbeşte despre oameni care intrăilegal în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă
    dintr-un stat în altul. Din motive politice, aceste două chestiuni sunt
    amestecate de unii politicieni europeni. Este o eroare, dar noi înţelegem
    dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale. Suntem
    dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni.


    Și preşedintele bulgar a
    reafirmat că se vor depune eforturi suplimentare pentru o aderare cât mai
    rapidă la spaţiul Schengen. El a arătat că în ultimele luni, cele două țări au
    luptat împotriva fluxului de migranţi ilegali, flux care s-a diminuat
    considerabil.Rumen Radev: Considerăm că această
    barieră nejustificată, care a fost pusă în faţa ţărilor noastre, nu trebuie să
    fie folosită pentru rezolvarea unor probleme interne sau a altor probleme din
    interiorul Uniunii Europene. Ridicarea aceastei bariere, pentru care noi vom
    lucra împreună, va da un mare aport şi va răspunde cetăţenilor noştri despre
    drepturile egale în Uniunea Europeană.


    În context, acesta a anunțat că va propune Uniunii
    Europene crearea în Bulgaria a unui grup de lucru cu reprezentanţi ai
    serviciilor sociale din toate statele care sunt influenţate de tranzitul
    balcanic. Amintim că în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din
    8 decembrie 2022, România şi Bulgaria au înregistrat un eşec în ceea ce priveşte accesul în
    Schengen, deşi cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare.
    Opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând
    că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen. Austria
    a blocat aderarea pe fondul îngrijorărilor sale privind migraţia ilegală pe
    ruta balcanică. România a respins acuzaţiile aduse, dezminţite, de altfel, şi
    oficial de instituţiile europene şi de Europol.



  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05.03 – 11.03.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05.03 – 11.03.2023

    Vizite tru Extremlu Orient


    Parteneriatlu Strategic anamisa di România şi Japonia demonstreadză că ligăturli bilaterale agiumsiră pi nai ma analtulu nivel – declară prezidentulu Klaus Iohannis, după ţi, marță, la Tokyo, simnă, deadunu cu premierlu nipon, Fumio Kishida, perfectarea alustui tratat bilateral. Tut marță, prezidentulu Iohannis fu aştiptatu di amirălu ali Japonie, Naruhito. România şi Japonia, spuni șeflu a statlui, suntu tora ma aprukeati ca vărnăoară. El nica spusi că, tru actualu contextu global, dămcusitu di polimu şi di tensiuni regionale, easti important s’avemu besă unu alantu tră s’li vigllemu valorli di thimelliu cari nă difinesc: vrearea di irini şi securitate, libertatea, democraţia şi ndrepturile omului, arada internaţională thimilliusită pi reguli. Unăoară cu simnarea a Parteneriatului Strategic, spun experții, dizvoltarea cooperarillei româno-nipone va s’hibă accelearată, pritu lărdzearea a portofoliului di acţiuni şi proiecte tru tuti domeniile di sinferu comun. Uidisitu cu spusa a pitricutăllei Radio România, vizita prezidentului Iohannis avu şi ună importantă dimensiune economică, Japonia hiinda nai ma mari investitor asiatic tru România. Aţeali aproapea 400 di societăţi comerciale cu capital japonez ditu România aducu, tru aestu kiro, cama di 40.000 di locuri di lucru. Potenţialu di creastire easti semnificativ, inclusiv tru domeniile cu nai ma analtu nivel di inovaţie, catacum dizvoltarea tehnologiei di turlie reactoare modulare micñiţi, produţerea şi distribuţia di hidrogen veardi, producţia di optică di mare putere, infrastructura ditu bărnulu ditu soni ică bitisearea a unei nauă magistrală a metroului ditu Bucureşti. Parteneriatlu cu Japonia easti doilu simnatu di România cu un stat asiatic, după aţelu cu Coreea di Sud. Ditu Japonia, prezidentulu Iohannis nkisi calkea ti tu Singapore. România easti treilu nai ma mari furnizor ditu Uniunea Europeană di servicii IT tru Singapore, iara interesul ahăndusearea şi amplificarea aluştui palier di colaborare, pritu iniţierea di năi proiecte bilaterali.



    Pisti 3,7 miliuñi di arifugaţ ucraineni tru România vecină


    Inspectoratul General ali Poliţiei di Frontieră (IGPF) dimăndă că maş ñiercuri intrară tru România, pritu locurli di triţeari a sinurlui, cama di șapti ñilli di cetăţeni ucraineni. Uidisitu cu unu comunicat transmis, gioi, a presăllei, ahurhinda cu 10 di şcurtu 2022, cu dauă stămâñi ninti că askerea arusă s’lă aputrusească văsilia, intrară tru România 3.705.317 di cetăţeni ucraineni. Majoritatea nkisiră calea, ma largu, cătă văsilii ditu ascăpitata ali Europă, ama aproapea 100 di ñilli, precizează autoritățile di la București, aleapsiră s’rmână tru România. Aprindu dzuua ti dimăndari a datiloru di la Poliția di Frontieră,


    Parlamentul di la Bucureşti adoptă ună declaraţie di ndrupari ali Ucraină, cu arastea că s-umplu, pi 24 di şcurtu un an di la diclanşarea invaziei rusești. Documentul, adoptat cu largă majoritate di majoritatea guvernamentală PSD-PNL-UDMR, la pripunerea USR (tru opoziție), condamnă sertu polimlu nkisitu di Moscova contra a unui stat suvearan, a curi teritoriu easti inalienabil şi indivizibil. Diclaraţia reafirmă ndrupămintulu susta ali Românie tră aţea ţi număseaşti alumta eroică a statlui şi a popului ucrainean, catacum şi tră ndruparea ali independenţă, suvearanitati şi integritati teritorială ali Ucraină, tru limitili a sinurloru pricunuscuti internaţional.



    Româñilli ditu Ucraina


    Nu tuti suntu ti anami tru ligăturli româno-ucrainene. Tru arada a debatlui mutrinda declarația di ndrupari a Kievului, prezidentulu AUR (opoziția naționalistă), George Simion, insistă tră protejarea a conaționalilor ditu văsilia viţină. Pisti 400 di ñilli di etniţ români băneadză aclo, majoritatea tru nordul a Bucovinăllei, nordul și sudlu ali Basarabiei și Ținutlu Herța, teritorii românești răsăritene arăkiti, tru 1940, dupu un ultimatum, di Uniunea Sovietică stalinistă și priloati, tru 1991, di Ucraina, ca stat succesor. După invadarea ali Ucraină di cătră askerili aruse, mulţă etniţ români fudziră pi front sumu hlambura ucrainean. Tru andreu 2022, ministerul român di Externe lugursea regretabil că nomlu mutrinda minorităţile naţionale ditu Ucraina fu adoptat tru absenţa unei noi consultări a Comisiei di la Veneţia. Opinia aceastiia, apreciază diplomația di la București, ar fi contribuit tru mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar ditu perspectiva standardilor juridice europene tru materie.


    Di asemenea, subliniază MAE, easti regretabil faptul că legea a fost adoptată tru absenţa unei consultări adicvate a reprezentanţilor comunităţii române ditu Ucraina, aşa cum a solicitat Bucureștiul. România, mai precizează ministerul, susţine pe diplin parcursul european al Ucrainei şi truţelege dorinţa firească di apropiere di Uniunea Europeană, trusă semnalează faptul că acceleararea intempestivă a procesului di legifearare tru acest domeniu a afectat, di o manieră semnificativă, consultarea cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, cari ar fi trebuit să fie unul di substanţă, anterior adoptării legii.



    Enigma ditu canal


    Autorităţile ditu Ucraina şi România s


    Akicăsiră s’verifică ahăndusimea a canalelor di pe Dunăre pi cari administraţia di la Kiev li ufiliseaşti ti s’exporta părmătii agricole – dimăndară responsabili guvernamentali ditu aţeali dauă văsilii. Dunărea easti ună cali di transport importantă tră Ucraina, cari, tru dupu aputrusearea arusească, mindueaşti s’exporte pi aestă cale yipturi şi alte produse, tru majoritate tut agro-alimentare. Autorităţli române declarară, meslu tricutu, că suntu găilipsiti di indiciile ţi spunu că Ucraina draghează canalul Bîstroe, ţi traeaţi pritu ună regiune sensibilă ditu videală ecologic, şi ntribară desi pot s’verifica situația ditu teren. Kievul negă că, pritu adâncirea canalului, ari călcată vără acord şi să spusi hăzări să-lli spună ali Românie, membră a Uniunillei Europene şi a NATO, anvergura a dragărilor. Controalili suntu pruvidzuti s’ahurhgească meslu aestu. Bucureștiul ari frixea ti impactul pe cari lucrările nkisiti di ucraineni poati s-li aducă tru ecosistemlu ditu Delta a Dunăllei, zonă unică tru Europa, inclusă tru patrimoniul mondial UNESCO. Ministerul ucrainean ali Infrastructură comunică că, după ași-dzăsa născărseari a canalului, ahăndusearea aluştui criscu di la 3,9 la 6,5 metri, dimi aproapea easti diplo.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 05.03 – 11.03.2023

    Retrospectiva săptămânii 05.03 – 11.03.2023

    Vizite în Extremul Orient


    Parteneriatul Strategic dintre România
    şi Japonia demonstrează că relaţiile bilaterale au fost ridicate la
    cel mai înalt nivel – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după ce, marți,
    la Tokyo, a semnat, împreună cu premierul nipon, Fumio Kishida, perfectarea
    acestui tratat bilateral. Tot marți, președintele Iohannis a fost primit
    de împăratul Japoniei, Naruhito. România şi Japonia, afirmă șeful
    statului, sunt acum mai apropiate decât oricând. El mai spune că, în actualul
    context global, marcat de război şi de tensiuni regionale, este important să ne
    bazăm unii pe ceilalţi pentru a apăra valorile fundamentale care ne definesc:
    dorinţa de pace şi securitate, libertatea, democraţia şi drepturile omului,
    ordinea internaţională bazată pe reguli. Odată cu semnarea

    Parteneriatului
    Strategic, spun experții, dezvoltarea cooperării româno-nipone va fi
    accelerată, prin extinderea portofoliului de acţiuni şi proiecte în toate
    domeniile de interes comun. Potrivit trimisei Radio România, vizita
    președintelui Iohannis a avut şi o importantă dimensiune economică, Japonia
    fiind cel mai mare investitor asiatic în România. Cele circa 400 de societăţi
    comerciale cu capital japonez din România generează, în prezent, peste 40.000
    de locuri de muncă. Potenţialul de creştere este semnificativ, inclusiv în
    domeniile cu cel mai înalt nivel de inovaţie, precum dezvoltarea tehnologiei de
    tip reactoare modulare mici, producerea şi distribuţia de hidrogen verde,
    producţia de optică de mare putere, infrastructura de ultimă generaţie sau
    finalizarea unei noi magistrale a metroului din Bucureşti. Parteneriatul cu
    Japonia este al doilea încheiat de România cu un stat asiatic, după cel cu
    Coreea de Sud. Din Japonia, președintele Iohannis a plecat în Singapore.
    România este al treilea cel mai mare furnizor din Uniunea Europeană de servicii
    IT în Singapore, iar interesul său vizează aprofundarea şi amplificarea
    acestui palier de colaborare, prin iniţierea de noi proiecte bilaterale.



    Peste 3,7 milioane de refugiați
    ucraineni în România vecină


    Inspectoratul General al
    Poliţiei de Frontieră (IGPF) informează că numai miercuri au intrat în România,
    prin punctele de la graniţă, peste șapte mii de cetăţeni ucraineni.
    Potrivit unui comunicat transmis, joi, presei, începând cu 10 februarie 2022,
    cu două săptămâni înainte ca armata rusă să le invadeze țara, au intrat în
    România 3.705.317 de cetăţeni ucraineni. Majoritatea şi-au continuat drumul
    spre ţări din vestul Europei,     dar circa 100 de mii, precizează autoritățile de la București, au
    ales să rămână în România    . În ajunul
    datelor furnizate de Poliția de Frontieră,

    Parlamentul
    de la Bucureşti a adoptat o declaraţie de susţinere a Ucrainei, la împlinirea,
    pe 24 februarie, a unui an de la declanşarea invaziei rusești. Documentul,
    adoptat cu largă majoritate de majoritatea guvernamentală PSD-PNL-UDMR, la
    propunerea USR (în opoziție), condamnă ferm războiul declanșat de Moscova
    împotriva unui stat suveran, al cărui teritoriu este inalienabil şi
    indivizibil. Declaraţia reafirmă sprijinul ferm al României pentru ceea ce
    numește lupta eroică a statului şi a poporului ucrainean, precum şi pentru
    susţinerea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei,
    în limitele frontierelor recunoscute internaţional.



    Românii din Ucraina


    Nu-i totul roz în relațiile
    româno-ucrainene. În cursul dezbaterilor privind declarația de susținere a
    Kievului, preşedintele AUR (opoziția naționalistă), George Simion, a
    insistat pentru protejarea conaționalilor din țara vecină. Peste 400 de mii de
    etnici români trăiesc acolo, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii
    românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea
    Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor. După
    invadarea Ucrainei de către trupele ruse, numeroși etnici români au plecat pe front sub drapel ucrainean. În decembrie 2022, ministerul român de Externe considera
    regretabil faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a
    Comisiei de la Veneţia. Opinia acesteia, apreciază diplomația de la București,
    ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din
    perspectiva standardelor juridice europene în materie.

    De asemenea, subliniază
    MAE, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări
    adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat
    Bucureștiul. România, mai precizează ministerul, susţine pe deplin parcursul
    european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de apropiere de Uniunea Europeană, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a
    procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră
    semnificativă, consultarea cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar
    fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii.



    Enigma din canal


    Autorităţile din
    Ucraina şi România au convenit să verifice adâncimea canalelor de pe Dunăre pe
    care administraţia de la Kiev le foloseşte pentru a exporta mărfuri agricole -
    au anunţat responsabili guvernamentali din cele două țări. Dunărea este o rută
    de transport importantă pentru Ucraina, care, în urma invaziei rusești,
    încearcă să exporte pe această cale cereale şi alte produse, în majoritate tot
    agro-alimentare. Autorităţile române au declarat, luna trecută, că sunt
    îngrijorate de indiciile conform cărora Ucraina
    draghează canalul Bîstroe, ce străbate o regiune sensibilă din punct
    de vedere ecologic, şi au întrebat dacă pot verifica situația din teren. Kievul
    a negat că, prin adâncirea canalului, ar fi încălcat vreun acord şi s-a
    declarat pregătit să-i arate României, membră a Uniunii Europene şi a NATO,
    anvergura dragărilor. Controalele ar urma să înceapă luna aceasta.
    Bucureștiul se teme de impactul pe care lucrările întreprinse de ucraineni
    le-ar putea avea asupra ecosistemului din Delta Dunării, zonă unică în Europa, inclusă în patrimoniul mondial
    UNESCO. Ministerul ucrainean al
    Infrastructurii a comunicat că, după așa-zisa curățare a canalului, adâncimea
    acestuia a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, adică aproape s-a dublat.


  • Președintele României, Klaus Iohannis, va face o vizită oficială de trei zile în Japonia

    Președintele României, Klaus Iohannis, va face o vizită oficială de trei zile în Japonia

    Președintele României, Klaus Iohannis, va face, începând de luni, o vizită oficială de trei zile în Japonia, unde va avea întrevederi cu Împăratul Naruhito, cu prim-ministrul Fumio Kishida, precum și cu președinții celor două Camere ale Dietei Naționale a Japoniei.

    Obiectivul principal al vizitei este ridicarea relației bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, prin semnarea Declarației Comune de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia. Semnarea documentului încheie astfel un amplu proces de consultări și negocieri, la cinci ani de la adoptarea deciziei de lansare a acestui Parteneriat Strategic, în cadrul dialogului dintre Președintele României, Klaus Iohannis, și regretatul premier Shinzō Abe, de la București.

    Instituirea Parteneriatului Strategic cu Japonia va marca, astfel, avansarea cooperării româno-japoneze la cel mai înalt nivel și trecerea la o etapă superioară de valorificare a potențialului bilateral, în baza valorilor și a principiilor împărtășite de cele două țări, pe trei dimensiuni cheie: politica externă și dialogul pe teme de securitate, cooperarea economică și în domeniul asistenței pentru dezvoltare, respectiv cooperarea în domeniile culturii, științei și tehnologiei, inovării, cercetării și dezvoltării.

    După vizita în Japonia, Klaus Iohannis, va merge, tot săptămâna viitoare, în Singapore, prima vizită la nivel de președinte al României în această țară, din ultimii 20 de ani. Şeful statului român va avea convorbiri oficiale cu președintele Halimah Yacob și cu prim-ministrul Lee Hsien Loong.

    Agenda vizitei de stat în Singapore cuprinde intensificarea cooperării în domeniile IT, educație, cercetare, securitate alimentară, conectivitate, securitate cibernetică și înalte tehnologii, combaterea schimbărilor climatice și tranziția verde.

    În materie de cooperare economică și sectorială între România și Singapore, pornind de la dinamica pozitivă a schimburilor comerciale în ultimii ani, inclusiv de la faptul că țara noastră este al treilea mare furnizor din Uniunea Europeană de servicii IT în Singapore, interesul României vizează aprofundarea și amplificarea acestui palier de colaborare, prin inițierea de noi proiecte bilaterale.

    Va fi promovat interesul României pentru atragerea investițiilor singaporeze, inclusiv în ceea ce privește proiectele prioritare de interconectare din cadrul Inițiativei celor Trei Mări, în contextul în care președintele Iohannis găzduiește la București, în acest an, Summitul acestei platforme, alături de Forumul de Afaceri, iar unul dintre obiectivele urmărite este creșterea contribuțiilor la Fondul de Investiții al Inițiativei.

    Președintele României va sublinia, totodată, contribuția țării noastre la securitatea alimentară globală și va prezenta potențialul pe care portul Constanța și Dunărea le au pentru conectarea cu Europa Centrală și nu numai.

  • Perspectivili a parteneriatlui strategic România – SUA

    Perspectivili a parteneriatlui strategic România – SUA

    România nu ari un soţu ma bun andicra di Statele Unite, dimăndă secretarlu di stat american, Antony Blinken, cu ucazea că s-umplură 25 di ani di la lansarea a Parteneriatlui Strategic anamisa di Washington şi Bucureşti.


    “Anvărtuşimu ligăturli tru dumenea ali apărari, ali energhie şi a cooperarillei economiţi. Ambărţitămu un angajamentu tra s’pindzemu fuvirsearea ali Rusie tru reghiune”, cundilleadză Blinken tru mesajlu a lui.



    Optu foşti ambasadori a Statilor Unite tru România spusiră tru arada a loru, tru ună carti comună pitricută cu aestă itie, că Parteneriatlu strategic anamisa di ateali dauă văsilii agiumsi s’hibă ună di tu nai cama buni investiţii americane tru Europa. Parteneriatul – sumliniadză diplomaţlli — agiutară la construirea a unei Românii vărtoasi şi tru prucukie, cari easti adză unu di aţelli ma aprukeată şi ma axi aliatu a Statelor Unite tru Europa Centrală şi di Est. Tru opinia lor, includirea a Româniillei tru programul Visa Waiver, cari poati s’lă da izini a cetăţenilor români s’călătorească tru SUA fără vize, poati s’hibă un amplificator vărtosu tră tuti dimensiunile a parteneriatlui.



    Tră prezidentulu Klaus Iohannis, Parteneriatlu Strategic cu SUA avu un rol diterminantu tră alăxearea democratică a văsiliillei şi dusi la tindearea a cooperarillei bilaterale şi tru plan internaţional, la anvărtuşearea a ligăturăllei transatlantiţi şi la anvărtuşearea a ligăturilor anamisa di aţeali dauă populi.


    La un cirecu di secol di la lansari, România şi SUA suntu angajate tră tindearea şi ahăndusearea a tutulor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, di la cooperarea bilaterală excelentă tru domeniul a securitatillei şi apărarillei, până la atea tru domeniile economic, a securitatillei energheetiţi, educaţie, cercetari şi relaţiilor interumane, dimăndă, tru un comunicat, Administraţia prezidinţială.


    Uidisitu cu aesta, vătuşamea a Parteneriatlui Strategic cu Statele Unite ali Americă fu dimonstrată tu kirolu ditu soni pritu hăbarea faptă di prezidentulu Joe Biden mutrinda suplimentarea prezenţăllei trupelor americane tru România.


    Polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraină şi consecinţele a lui uruti pi livelu global şi tru sectoari cleaie nă faţi s’cilăstăsimu diadunu, ma adunaţ stogu ca vărnăoară, tra s’aflămu cearei, tru plan bilateral ică euroatlantic, ta s’anvărtuşeadză şi s’veaglle valorile, securitatea şi rezilienţa societăţilor noastre, cundilleadză şeful a statului român.


    Dizvoltaria Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii pe tuti dimensiunile a llei di cooperari agiumsi ună prioritate a Românillei, diclară şi prim-ministrul Nicolae Ciucă.



    Cooperarea streasă şi substanţială tru domeniul a securitatillei şi ali apărari s-anvărtuşe permanentu şi easti ună componentă vitală a Parteneriatului Strategic anamisa di România şi SUA, iar relevanţa a llei fu scoasă tu vidială nica ma multu tu hăvaia a invaziillei paranou, niprovocate şi nintimilleati ali Rusiei tru Ucraina, cundilleeadză, tru mesajlu a llei, ministerlu di Externe di Bucureşti.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COD FISCAL. București s’duc ninti consultările anamisa di autorităț, sindicate și patronate, după ţi reprezentanțălli a mediului di emburlăki, sindicatelor și autorităților locale și spusiră niifharistusearea andicra di alăxerli pi cari guvernul ari naeti s’li facă la Codlu fiscal. Tru cadrul a muabeţloru purtate luni cu premierlu Nicolae Ciucă și ministrul di finanțe Adrian Câciu, aești căftară, ntră altili, amânarea ti anlu ţi yini a misurlor pi care guvernul ari naeti s’li bagă tru lucru di la di 1 agustu. Anamisa di aestea s’arădăpsescu acciza la alcool, taxe, plafonlu ma ñicu ti facilitățile fiscale tru sectorul a construcțiilor și ideea ca lucrătorlli cu fracțiune di normă s’păltească contribuții sociale uidisitu cu tiñia di cafi mesu minimă națională.



    INFLAȚIA. Rata anuală a inflațillei agiumsi la 15,1% tru cirisaru, andicra di 14,5% tru mai, dimăndă adză Institutlu Național di Statistică. Uidisitu cu instituția, păhadzlli la produsele nealimentare criscură cu aproapea 18%, păhadzlli la alimente criscură cu aproapea 15% și păhălu a serviciilor criscu și el cu aproapea 8%. Banca Națională a Româniillei ș-ajustă prognoza di inflație la 12,5% ti bitisita aluştui anu și la 6,7% ti bitisita a anului 2023.



    COVID. Ahurhinda di adză, actualizările COVID-19 va s’hibă lansate cafi dzuă tru România, andicra di cu si făţea siptămânal, după ună creaștiri cabaia mari a numirlui di cazuri, dublânda numirlu di noi infecții la cathi 7 dzăli. Autoritățli dimăndară marță că pisti 4.000 di persoani fură testate pozitiv tru 24 di săhăţ, ditu aţeali cama di 21.000 di teste fapti. Fură raportate și nauă decesi ligate di COVID, tuti la paciență cari avea afecțiuni tu kirolu di ma ninti. Numirlu a paciențălor cu COVID internaț easti di 1.361, cu 90 di paciență tru terapie intensivă. Uidisitu cu experțăll, naua sumvarianta Omicron cari aduţi dalaga di tora cu infecție tru tută lumea, și cari fu aflată și tru România, zniipseaşti protecția oferită emu di vaccin, emu și di imunizarea naturală, ama tru general pare ca aduţi turlii cama apridunati a lăngoarillei. Ministrul a Sănătatillei Alexandru Rafila dimăndă că misurli di prevenire armân tru vigoare, maxusu ti anvălearea a prosuplui și distanțarea fizică. Vaccinurile contra a COVID-19 suntu nica fapti urminie di autorități, maxus ti categoriili vulnerabili.



    PARTENERIAT România nu are niţi un soţ ma bun” andicra di SUA, declară secretarlu di stat ali SUA Antony Blinken, cu furñia că s-umplură 25 di ani di la lansarea a Parteneriatului Strategic anamisa di Washington și București. Tu arada a lor, foștilli ambasadori ali SUA la București declară tru ună carti că parteneriatlu strategic cu România fu ună ditu nai cama buni investiții ditu Europa tră SUA. Elli nica spunu că România agioacă un rol decisiv tru apărarea și anvărtuşearea a flancului estic al NATO și tru anvărtuşearea a stabilitatillei și securitatillei la Amarea Lae.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Perspectivele parteneriatului strategic România – SUA

    Perspectivele parteneriatului strategic România – SUA

    România nu are un prieten mai bun decât Statele Unite, a transmis secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre Washington şi Bucureşti.

    Am consolidat relaţiile în domeniul apărării, al energiei şi al cooperării economice. Împărtăşim un angajament de a respinge agresiunea Rusiei în regiune, notează Blinken în mesajul său.


    Opt foşti ambasadori ai Statelor Unite în România au afirmat, la rândul lor, într-o scrisoare comună transmisă cu acest prilej, că Parteneriatul strategic dintre cele două ţări s-a dovedit una dintre cele mai bune investiţii americane în Europa. Parteneriatul – subliniază diplomaţii – a ajutat la construirea unei Românii puternice şi prospere, care este astăzi unul dintre cei mai apropiaţi şi mai capabili aliaţi ai Statelor Unite în Europa Centrală şi de Est. În opinia lor, includerea României în programul Visa Waiver, care le-ar permite cetăţenilor români să călătorească în SUA fără vize, ar constitui un amplificator puternic pentru toate dimensiunile parteneriatului.


    Pentru preşedintele Klaus Iohannis, Parteneriatul Strategic cu SUA a avut un rol determinant în transformarea democratică a ţării şi a condus la extinderea cooperării bilaterale şi în plan internaţional, la consolidarea relaţiei transatlantice şi la întărirea legăturilor dintre cele două popoare.

    La un sfert de secol de la lansare, România şi SUA sunt angajate în extinderea şi aprofundarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, de la cooperarea bilaterală excelentă în domeniul securităţii şi apărării, până la cea în domeniile economic, al securităţii energetice, educaţiei, cercetării şi relaţiilor interumane, transmite, într-un comunicat, Administraţia prezidenţială.

    Potrivit acesteia, soliditatea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii a fost demonstrată cel mai recent prin anunţul făcut de preşedintele Joe Biden referitor la suplimentarea prezenţei trupelor americane în România.

    Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi consecinţele sale grave la nivel global şi în sectoare cheie ne determină să acţionăm împreună, mai uniţi ca niciodată, pentru a găsi soluţii, în plan bilateral sau euroatlantic, pentru a consolida şi proteja valorile, securitatea şi rezilienţa societăţilor noastre, conchide şeful statului român.

    Dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii pe toate dimensiunile sale de cooperare a devenit o prioritate a României, a declarat şi prim-ministrul Nicolae Ciucă.


    Cooperarea strânsă şi substanţială în domeniul securităţii şi al apărării s-a consolidat permanent şi este o componentă vitală a Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, iar relevanţa ei a fost evidenţiată şi mai pregnant pe fondul invaziei ilegale, neprovocate şi nejustificate a Rusiei în Ucraina, subliniază, în mesajul său, ministerul de Externe de la Bucureşti.


  • Jurnal românesc – 12.07.2022

    Jurnal românesc – 12.07.2022

    Parteneriatul strategic cu România lansat în urmă cu 25 de ani s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune investiţii ale Statelor Unite ale Americii în Europa, iar includerea ţării noastre în Programul Visa Waiver ar reprezenta un amplificator puternic, afirmă, într-o scrisoare deschisă, opt foşti ambasadori ai SUA în România, din perioada 1994-2021. Diplomaţii apreciază că eliminarea vizelor ar stimula comerţul, turismul, schimburile educaţionale, precum şi relaţiile umane, care reprezintă temelia prieteniei româno-americane. Ei menţionează că pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie în mod clar de mai multă comunicare cu publicul prin campanii de informare şi educare, precum şi de cooperare mai strânsă cu toţi actorii implicaţi, inclusiv societatea civilă şi mediul de afaceri. România, Bulgaria şi Cipru sunt singurele state membre ale Uniunii Europene care nu sunt parte din Visa Waiver. Pentru a fi inclusă în programul american, România trebuie să înregistreze o rată de refuz a acordării vizelor de sub 3 procente. Aceasta a crescut, însă, în ultimii ani de la 9,11% în 2019, la 10,14% în 2020 şi a atins 17,03% în 2021.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind rechemarea lui Luca Niculescu din calitatea de ambasador al României în Franţa, în Principatul Andorra şi în Principatul Monaco. Acesta a condus reprezentanţa diplomatică la Paris din ianuarie 2016. Luca Niculescu spune că a fost o onoare să reprezinte timp de peste şase ani România în Hexagon. În toată această perioadă, am lucrat pentru ca relaţia atât de specială dintre Bucureşti şi Paris să fie şi mai strânsă, ca legăturile dintre noi să fie şi mai puternice, în toate domeniile. (…) am avut marea şansă să promovez dosare pasionante – cum ar fi aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică unde procesul a început cu succes. Sau relaţia tot mai puternică cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei, a afirmat ambasadorul. Luca Niculescu a spus că dintre toate experienţele de ambasador cel mai mult l-au marcat sutele de întâlniri cu oamenii şi le-a mulţumit românilor din Franţa, de la care afirmă că a avut multe de învăţat. Peste 500.000 de români trăiesc în Franţa, potrivit şefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorge Cârciu, deşi doar 106.000 de conaţionali sunt înregistraţi oficial de autorităţile franceze.

    Prima ediţie a evenimentului Weekend-ul românesc la Washington a avut loc între 9 şi 10 iulie pe esplanada The Wharf, situată pe malul râului Potomac din capitala Statelor Unite ale Americii. Manifestarea, organizată cu prilejul aniversării a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA, a avut în prim plan judeţul Maramureş. Tradiţiile, portul popular, folclorul, dansul, meşteşugurile şi gastronomia bogată i-au cucerit pe americani şi le-au alinat dorul de ţară românilor prezenţi, transmite Consiliul Judeţean Maramureş, unul dintre organizatori. Evenimentul a cuprins spectacole de dans popular şi concerte live oferite de artiştii Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania, demonstraţii de meşteşuguri tradiţionale oferite de meşterii populari Daniel Leş şi Petre Codrea, expoziţii de straie populare şi degustări culinare şi oenologice. La manifestare au fost prezenţi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, ai Ambasadei României la Washington şi ai Institutului Cultural Român de la New York. Ambasadorul Andrei Muraru a vorbit despre importanţa dezvoltării unei cunoaşteri mai bune a României în SUA, care să aducă mai mulţi turişti din America în România şi viceversa. Potrivit ICR New York, Weekend-ul românesc a fost unul dintre cele mai mari evenimente românești organizate vreodată în capitala Statelor Unite.

    Duo-ul artistic format din Alexandra Ivanciu şi Jolanta Nowaczyk participă cu proiectul Plan B in More Steps la festivalul de artă contemporană ZUKUNFTSVISIONEN, care are loc între 8 și 17 iulie în diferite locuri abandonate din Görlitz, în Germania. Proiectul tratează subiectul drepturilor reproductive și solidaritatea transnațională. Munca celor două artiste a implicat cercetarea, propagarea informaţiei, colaborări cu diverse colective și transferul de resurse din sectorul artistic în cel social. Proiectul a fost dezvoltat în cadrul unei rezidenţe organizate de festival, la care cele două artiste au luat parte în perioada 15-29 iunie. Festivalul ZUKUNFTSVISIONEN a fost lansat în 2007 din nevoia de a da expresie potențialului clădirilor abandonate din Görlitz și ideilor tinerilor artişti. Încă de la înființare, manifestarea a abordat schimbările structurale din oraş, îmbătrânirea societății, migrația și ascensiunea partidelor de dreapta. Participarea românească este sprijinită de reprezentanţa la Berlin a Institutului Cultural Român.



  • Jurnal Românesc – 29.06.2022

    Jurnal Românesc – 29.06.2022

    România a arătat că este un partener şi aliat de nădejde al Statelor Unite ale Americii şi este momentul ca ţara noastră să facă parte din programul Visa Waiver, a declarat preşedintele Senatului, Florin Cîţu. “Să lucrăm pragmatic şi mai cu spor pentru a include România în programul Visa Waver. Este momentul ca românii şi România să facă parte din acest program”, a spus Cîţu marţi la şedinţa Parlamentului dedicată aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic dintre România şi SUA. Cu acest prilej, Legislativul de la Bucureşti a adoptat o declaraţie în care se angajează să sprijine măsurile de asigurare a securităţii “în mod unitar şi coerent” pe Flancul Estic al NATO şi în spaţiul euroatlantic şi susţine extinderea colaborării în domenii ca apărare, energie, comunicaţii, noi tehnologii şi combaterea ameninţărilor hibride. Totodată, Parlamentul a salutat intensificarea cooperării privind îndeplinirea condiţiilor pentru includerea României în Programul Visa Waiver şi şi-a exprimat interesul de a consolida dialogul interparlamentar pe această temă. “Exprimăm speranţa că aderarea României la Programul Visa Waiver, obiectiv comun al celor două ţări, se va realiza în cel mai scurt timp, fiind deosebit de important pentru toţi cetăţenii români”, se precizează în Declaraţia adoptată de Legislativul român. Florin Câţu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Senatului astăzi, pe fondul unor discuţii cu liderii PNL.



    Preşedintele Comisiei senatoriale pentru Românii de Pretutindeni, Claudiu Târziu, a efectuat o vizită de lucru în Spania şi Portugalia, în perioada 22 – 27 iunie, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din cele două state. La Madrid, senatorul a avut o întrevedere cu Arhiereul-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, Teofil de Iberia, cu care a discutat despre rolul crucial pe care Biserica îl joacă în menţinerea unităţii de credinţă şi de limbă a românilor din diaspora. Senatorul s-a întâlnit apoi cu ambasadorul ţării noastre în Spania, George Bologan, şi cu membrii mediului asociativ cu care a vorbit despre priorităţile absolute ale celor peste un milion de români care trăiesc pe teritoriul spaniol, între care chestiunea dublei cetăţenii şi dezvoltarea reţelei consulare. Claudiu Târziu s-a deplasat apoi la Lisabona, unde a fost primit de ambasadorul României în Portugalia, Ioana Bivolaru. În cadrul discuţiei, la care au participat şi liderii principalelor asociaţii din zona capitalei lusitane, senatorul a vorbit despre anihilarea identitară şi disoluţia forţată la care sunt supuşi românii din afara graniţelor şi şi-a exprimat deschiderea ca, pe cale legislativă, Bucureştiul se le ofere acestora un sprijin mai consistent. El le-a mulţumit conaţionalilor pentru că au fost cei mai buni ambasadori ai României şi a apreciat că, dacă românii care trăiesc în afara graniţelor nu s-ar fi dovedit muncitori şi buni, România ar fi avut în continuare de suferit ca imagine de ţară.



    Expoziția “Un manuscris al peisajului urban”, realizată de Mihaela Moțăianu, este prezentată pe rețelele de socializare ale Institutului Cultural Român de la Lisabona începând din 29 iunie. Materialul fotografic a fost realizat orașele portugheze Lisabona, Tomar și Mação şi este corelat cu poeme și citate din opera scriitorului Fernando Pessoa, pe care a descoperi-o în 2019, în timpul unei şederi de 4 luni în spaţiul lusitan. Mihaela Moțăianu este senior art director cu peste 20 de ani de experiență în industria de publicitate. După ce a absolvit Universitatea Națională de Arte în 1997, cu specializarea design grafic, a dezvoltat concepte creative și campanii de publicitate pentru mai multe agenții internaționale și locale. Din 2015, lucrează ca lector la Facultatea de Jurnalism și Ştiinţele Comunicarii, unde predă seminarul de desktop publishing. În 2018 a obţinut doctoratul în arte vizuale la Universitatea Națională de Arte din București, iar în 2020 s-a alăturat echipei Departamentului de Design din cadrul instituţiei de învăţământ. Expoziția virtuală poate fi accesată cu ajutorul unui link distribuit pe conturile de Facebook, Twitter şi Instagram ale ICR Lisabona.




  • Parteneriat strateghicu România – SUA

    Parteneriat strateghicu România – SUA

    S-umplură 25 di añi di cându eara băgati thimeallili a unei nauă colaborari româno-americană şi a unlui Parteneriatu Strateghicu, ma ghini spus tru 11 di alunaru 1997, cu furñia a şcurtăllei vizită oficială faptă Bucureşti di prezidentulu american ditu aţelu kiro, Bill Clinton. Parteneriatlu avea tru amprotusa anvărtuşearea a ligăturloru bilaterali, andruparea a proţesului di reformă şi a gaereţloru di integrare euro-atlantică ali Românie, promovarea a rolului a văsiliillei fi sturu di stabilitate şi securitate tru Europa di sud-est. Diplomația di București cundilleadză că, di la oara a lansarillei, Parteneriatlu strategic reprezentă un reper di thimelliu a ligăturlor ditru aţeali dauă state şi, tru idyiulu kiro, ună hălati hăirl4tică di andrupari a gaereţloru interne tru domeniul a reformăllei politiţi, economiţi, militare ică administrative.



    14 di añi ma amănatu, tru 13 di yismăciuni, fu adoptată, Washington, Declaraţia Comună mutrinda Parteneriatlu Strategic tră Secolu XXI anamisa di România şi Statele Unite ali Americă. Documentu importantu tră ligătura bilaterală a aţiloru dauă state, aesta confirma buna cooperare la nivelu a Parteneriatului şi apufuseaşti sturlli a ligăturăllei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie şi cultură.



    Cu furñia a ţiloru 25 di añi di Parteneriat, ambasadorlu român la Washington, Andrei Muraru, fu aştiptat di lidirul di la Casa Albă, Joe Bidin, cari haristusi ali Românie tră agiutorlu pe cari lu-diadi şi lu-da ma largu ali Ucraină di la ahurhita ali invazie ruseşti. Andrei Muraru ălli pitricu aluştui mesajlu a prezidintului Klaus Iohannis şi vrearea tra s’anvărtuşeadză parteneriatlu anamisa di București şi Washington. Tru un mesaj pi Facebook, diadunu cu dauă caduri tru cari easti diadunu cu lidirlu di la Casa Albă, Andrei Muraru angrăpseaşti că România easti nai ma vărtosu aliat a Statilor Unite tru reghiune, ama zona ali Amarea Lae easti, tru aestă oară, nai ma vulnerabil loc ditu tut spaţiul NATO.


    “Cara Rusia easti prota fuvirseari iminentă şi directă contra a noastră şi a viţiñiloru a noştri, apandisea nu poati s’hibă că maş ună prezenţă militară americană şi ma vărtoasă tru regiune şi maxus tru Româniaˮ, cundille Andrei Muraru tru postarea a lui.



    Di altă parte, tru plan economic, prezidentul Klaus Iohannis salută, dumănică, hăbarea a omologlui a lui american, Joe Biden, mutrinda cooperarea energetică anamisa di România şi Statele Unite, pritu finanţarea di cătră Washington, cu 14 miliuñi di dolari, a unei nauă etapă a programlui di reactoari modulari tru România. “Asiguripsearea a securitatillei energhetiţi easti un scupo comun a parteneriatlui strategic România-Statele Unite” cundille Klaus Iohannis. Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spusi că apofasea a Statilor Unite tra s’finanteadză etapa preliminară a studiilor di inginerie şi proiectare tră dizvoltarea reactoarilor modulari ñiţ ditu România easti componentă di mari simasie a dizvoltarillei pritu programlu nuclear tivilu naţional.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Parteneriat strategic România – SUA

    Parteneriat strategic România – SUA

    Se împlinesc 25 de ani de când au fost puse bazele unei noi colaborări româno-americane şi
    ale unui Parteneriat Strategic, mai precis în 11 iulie 1997, cu
    prilejul scurtei vizite oficiale la Bucureşti a preşedintelui american de la
    acea vreme, Bill Clinton. Parteneriatul se axa pe consolidarea relaţiilor
    bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare
    euro-atlantică ale României, promovarea rolului țării de factor de stabilitate
    şi securitate în Europa de sud-est. Diplomația de la București punctează faptul
    că, de la momentul lansării, Parteneriatul strategic a reprezentat un
    reper esenţial al relaţiilor dintre cele două state şi, în același timp, un
    instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei
    politice, economice, militare ori administrative.


    14 ani mai târziu, pe 13
    septembrie, a fost adoptată, la Washington, Declaraţia Comună privind Parteneriatul
    Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Document
    important pentru relaţia bilaterală a celor două state, acesta confirma buna
    cooperare la nivelul Parteneriatului şi stabilea pilonii relaţiei România
    – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie,
    cercetare, educaţie şi cultură.


    Cu prilejul celor 25 de ani de
    Parteneriat, ambasadorul român la Washington, Andrei Muraru, a fost primit de
    liderul de la Casa Albă, Joe Biden, care a mulțumit României pentru ajutorul pe
    care l-a oferit şi continuă să-l ofere Ucrainei de la începutul invaziei
    ruseşti. Andrei Muraru i-a transmis acestuia mesajul preşedintelui Klaus
    Iohannis şi dorinţa de a întări parteneriatul dintre București şi Washington.
    Într-un mesaj pe Facebook, însoţit de două fotografii în care apare alături de
    liderul de la Casa Albă, Andrei Muraru scrie că România este cel mai puternic
    aliat al Statelor Unite în regiune, dar zona Mării Negre este, în acest moment,
    cel mai vulnerabil loc din tot spaţiul NATO.

    Dacă Rusia este principala
    ameninţare iminentă şi directă la adresa noastră şi a vecinilor noştri,
    răspunsul nu poate fi decât o prezenţă militară americană şi mai robustă în
    regiune şi în mod special în Româniaˮ    , a subliniat Andrei Muraru în postarea
    sa.


    Pe de altă parte, în plan economic, preşedintele Klaus Iohannis a salutat, duminică,
    anunţul omologului său american, Joe Biden, privind cooperarea energetică
    dintre România şi Statele Unite, prin finanţarea de către Washington, cu 14
    milioane de dolari, a unei noi etape a programului de reactoare modulare în
    România. Asigurarea securităţii energetice este un obiectiv comun al
    parteneriatului strategic România-Statele Unite     a punctat Klaus Iohannis.
    La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că decizia Statelor Unite de a
    finanţa etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru
    dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România este componentă esenţială a
    dezvoltării programului nuclear civil naţional.