Radio România Internațional

Tag: Petre Daea

  • October 19, 2022 UPDATE

    October 19, 2022 UPDATE

    NATO. The first two convoys of French armored combat vehicles set off for Romania on Tuesday, as part of an operation aimed at strengthening NATOs Eastern flank. As many as ten convoys will progressively leave the Mourmelon-le-Grand military base in eastern France, to reach Romania. French authorities have provided no details about the exact number of vehicles and their itinerary. Leclerc tanks are also to reach the Cincu military base in central Romania, to reinforce the mission under French command launched on February 28, 2022, in response to the Russian strikes in neighboring Ukraine. In parallel, special trains carrying ammunition, food and maintenance materials will also arrive in Romania.



    Gas. The President of the European Commission, Ursula von der Leyen, presented, on Wednesday, in the plenary session of the European Parliament, the new package of measures proposed by the Brussels Executive for the economic and social support of Europe in the context of the energy crisis. This package also aims to protect vulnerable people and support companies affected by the increase in energy prices. (…) 40 billion euros will be used to help households and companies suffering from high energy bills. The package of measures also includes a framework for joint purchases, with the member states going to buy together 15% of the gas needed to fill the storage facilities in the winter of 2023-2024. (…) The measures will be analyzed by European leaders this week, and later by the Ministers of Energy. If the 27 member states give the green light, community services will establish the technical details.



    Funding. 2.2 billion euros from European funds not used by Romania for the 2014-2020 programming period can be allocated to measures to mitigate the effects of the energy and economic crisis, according to the decision made on Tuesday by the European Commission. There are three types of aid that can be granted, namely: support for vulnerable households, non-refundable loans for SMEs and measures to encourage job creation. Prime Minister Nicolae Ciucă specified that, in this framework, the Government will establish exactly the measures supported by European money. Meanwhile, Romania seeks to diversify its sources of energy supply. A memorandum signed, on Wednesday, in Bucharest, between the national companies Romgaz from Romania and SOCAR from Azerbaijan provides for the analysis of a possible project to transport liquefied natural gas from the east to the west of the Black Sea.




    Agriculture. Romania has submitted to the European Commission the final version of the National Strategic Plan in the field of agriculture for the period 2023-2027, the Minister of Agriculture, Petre Daea, has announced. The document includes objectives such as increasing and diversifying production or reducing the impact on the environment. During this period, Romania will benefit from 15.8 billion euros from European funds for subsidies, investments in irrigation or agricultural equipment , Minister Daea also said.



    Motion. The Chamber of Deputies in Bucharest on Wednesday rejected the simple motion against Interior Minister Lucian Bode. The motion against the Liberal minister was tabled by 55 MPs from USR and Forta Dreptei Party. The latter is a Liberal dissident party led by the former PM Ludovic Orban. The motion failed with only 88 votes in favor and 162 against. 6 MPs abstained from voting. The signatories wanted Bode to resign his position for failing to reform the institution.



    EUSDR. The Romanian Minister of Foreign Affairs, Bogdan Aurescu, participated on Wednesday, in the ministerial meeting of the 11th Annual Forum of the EU Strategy for the Danube Region (EUSDR), in videoconference format. Minister Aurescu stressed the effort made by Ukraine, as the current chair of the Danube Strategy, in exercising this mandate, from the position of the first non-EU state to assume this role, in the context of the Russian aggression. He also presented the multidimensional actions undertaken by Romania to support Ukraine, highlighting the measures for the reception and integration of Ukrainian refugees and the measures to ensure food security by facilitating the transport and transit of grain through Romania. Bogdan Aurescu also encouraged the strengthening of links between the Danube Strategy and other relevant EU initiatives for the region, such as the Common Maritime Agenda for the Black Sea and the Black Sea Synergy.



    Award. The European Parliament awarded the people of Ukraine the Sakharov Prize for Freedom of Thought, in support of Ukraines fight against the Russian invasion, which began on February 24. The prize includes 50,000 euros, which will be awarded to representatives of civil society. The Sakharov Prize for Freedom of Thought has been awarded annually, since 1988, to individuals and organizations that fight for human rights and fundamental freedoms. It is named in honor of the Soviet physicist and dissident Andrei Sakharov. Last year, the prize was awarded to the Russian dissident Aleksei Navalny, for his fight against corruption and the Kremlins abuses of human rights. (MI)

  • România s’agiundzi cu biriketea

    România s’agiundzi cu biriketea

    Cu aproapea 300 di ñlli di ictări zñiipsiti pănă tora, di xeri, ditu ateali 7 miliñi siminati cu yipturi, România mutreaşti cu ngătanu catandisea, tra s’hibă ndreaptă tră iţi sţenariu. Anlu tricut, s-nregistră ună biriketi recordu, cari avea, ti exemplu, 11,3 milioane di tonuri di gârnu, ama tru aestu an recoltele fură zñiipsiti di condiţiile meteorologhiţi, iara custuserli mări di producţie și spusiră şi eali murafetea.



    Dzălili di ma ninti, România bitisi lucrărli di adunari a gărnului, ama biriketea easti cu 15-18% ma ñică andicra di 2021, dimăndă ministrul român ali Agricultură, Petre Daea:


    “Tută producția cari fu adunată ari trei scupadz adză — ţănearea tru măgăzii și tru dipozite, atea turlie că producția s’nu s’aspargă la fermieri, tru dipozitele pi cari li au procesatorllii cu scupolu ti alăxearea aliştei tru fărină și diapoa calea a pănllei, s’asiguripsimu populația și, cadialihea, disponibilitățli ti exportu.”



    Uidisitu cu ministurlu Petre Daea, ari duri gărnu tra s’anvălească ananghea internă ali Românie — ţi easti iuva la 2,5 – 3 miliuñi di tonuri – şi tra s’asiguripsească nica şi un surplus tră exportu. Tru idyiulu kiro, acă easti zborlu ti ună cantitate niheamă ma ñică di gărnu tru recolta aluştui an, calitatea aluştuio easti una superioară a atilui di anlu tricut, nica spusi ministrul. Datele centralizate spun că tempearaturile mări şi xerea prilundzită zñiipsiră culturli tru trei cirecuri ditu giudiţi, maus culturli di misuru şi floarea-soarelui, ama, uidisitu cu prognozili, producţiile va s’ţănă keptu a căftarillei di pi păzari. Tru zonili zñiipsiti, recoltărli ahuhriră ma ayoñea andicra di anlu tricutu.


    “Recoltăm suprafeţele cari avură zñiie di itia a xerillei, tră aţea că eali agiumsiră la maturitatea di recoltare, aţea turlie tra s’nu nregistrămu niţi ună kireari, iara calea ti florea-soarilui easti cătă unităţile di procesare”, spusi Petre Daea.


    Iara tra s’ayină tru agiutorlu a fermierilor, ministerlu diadi posibilitatea a aţiloru zñiipsiţ di xerea pedologică s’alăxească distinaţia a culturilor tru hrană tră prăvdză.


    Ma multu, Ministerlu ali Agricultură bagă la dispoziţia a fermierilor un Ghid di bune practiţ agricole mutrinda efectele a alăxerloru climatice, tră s’ţănă keptu a provocărilor tru contextul di crişteari a fenomenlui di xeri sertă. “Alăxerli climatiţi suntu ună realitate, nu ună ficţiune şi ti atea lipseaşti s’ufilisimu tuti hălăţli ţi li avemu aţea turlie că nivelu a producţiilor şi valorificarea superioară a aluştoru s’aibă hăiri tru sectorlu economic ali Românie”, spune Petre Daea.


    România easti unu ditu nai ma mări exportatori di gărnu tru Uniunea Europeană şi easti un exportator activ tră Orientul di Mesi, prinţipalu importator hiinda Egiptulu. Grânele româneşti suntu exportati pritu portul prinţipal a văsiliillei, Constanţa, ufilisitu, tora şi di Ucraina ca rută alternativă di export, după ţi Rusia băgă ună blocadă la Amarea Lae.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • România are suficiente recolte

    România are suficiente recolte

    Cu circa 300 de mii de hectare afectate, până
    acum, de secetă, din cele 7 milioane cultivate cu cereale, România analizează
    cu atenție situația, pentru a fi pregătită pentru orice scenariu. Anul trecut,
    s-a înregistrat o recoltă record, care a inclus, de exemplu, 11,3 milioane de
    tone de grâu, dar în acest an recoltele au fost afectate de condiţiile
    meteorologice, iar costurile mari de producţie și-au spus și ele cuvântul.


    Zilele
    trecute, România a încheiat lucrările de recoltare a grâului, dar recolta este
    cu 15-18% mai mică decât în 2021, a anunţat ministrul român al Agriculturii,
    Petre Daea:

    Întreaga producție
    care a fost recoltată are trei destinații astăzi – păstrarea în magazii și în depozite,
    în așa fel încât producția să nu se deprecieze la fermieri, în depozitele pe
    care le au procesatorii în vederea transformării acesteia în făină și apoi pe
    drumul pâinii, să asigurăm populația și, evident, disponibilitățile către
    export.


    Potrivit ministrului Petre Daea, există suficient grâu pentru a
    acoperi necesarul intern al României – situat undeva la 2,5 – 3 milioane de
    tone – şi pentru a asigura chiar un surplus pentru export. În același timp,
    deși este vorba despre o cantitate ceva mai mică de grâu în recolta acestui an,
    calitatea acestuia este una superioară celui de anul trecut, a mai precizat
    ministrul. Datele centralizate arată că temperaturile ridicate şi seceta
    prelungită au afectat culturile în trei sferturi dintre județe, în special culturile
    de porumb şi floarea-soarelui, dar, potrivit prognozelor, producţiile vor face
    faţă cererii din piaţă.     În zonele afectate, recoltările au început mai devreme
    față de anul trecut.

    Recoltăm suprafeţele care au fost afectate de secetă,
    pentru că ele au ajuns la maturitatea de recoltare, în aşa fel încât să nu
    înregistrăm nicio pierdere, iar drumul florii-soarelui este spre unităţile de
    procesare,     a precizat Petre Daea.

    Iar pentru a veni în sprijinul fermierilor,
    ministerul a acordat posibilitatea celor afectaţi de seceta pedologică să
    schimbe destinaţia culturilor în hrană pentru animale.

    În plus, Ministerul
    Agriculturii pune la dispoziţia fermierilor un Ghid de bune practici agricole
    privind efectele schimbărilor climatice, pentru a face faţă provocărilor în
    contextul intensificării fenomenului de secetă severă. Schimbările climatice
    sunt o realitate, nu o ficţiune şi de aceea trebuie să folosim toate mijloacele
    de care dispunem în aşa fel încât nivelul producţiilor şi valorificarea
    superioară a acestora să influenţeze pozitiv sectorul economic al României,     spune
    Petre Daea.

    România este unul dintre cei mai mari exportatori de grâne în
    Uniunea Europeană şi este un exportator activ pentru Orientul Mijlociu,
    principalul importator fiind Egipt. Grânele româneşti sunt exportate prin
    portul principal al ţării, Constanţa, utilizat acum şi de Ucraina ca rută
    alternativă de export, după ce Rusia a impus o blocadă la Marea Neagră.



  • Rumänische Landwirtschaft von der Dürre stark betroffen

    Rumänische Landwirtschaft von der Dürre stark betroffen

    Frankreich ist in höchster Alarmbereitschaft. Italien meldet Schäden in Höhe von mehreren Milliarden Euro in der Landwirtschaft. Die Niederlande, Deutschland, Polen, Ungarn, Slowenien und Kroatien stehen vor der Schwierigkeit, Futtermittel bereitzustellen. In Spanien liegen die in den Stauseen gespeicherten Wassermengen derzeit um mehr als ein Drittel unter dem Zehnjahresdurchschnitt. In Portugal liegt die Wassermenge in den Reservoirs für Wasserkraftwerke nur noch halb so hoch wie im Durchschnitt der letzten sieben Jahre. Nicht zu vergessen die Brände in den südeuropäischen Ländern! Sie alle haben eine gemeinsame Ursache – übermä‎ßige Hitze und gro‎ße Trockenheit.



    Rumänien bildet auch keine Ausnahme. Fast 243 000 Hektar in 30 Landkreisen, d. h. drei Viertel des Landes, sind von der Dürre betroffen. Die jüngsten Daten, die vom Ministerium für Landwirtschaft und ländliche Entwicklung zentralisiert wurden, zeigen, dass die betroffene Fläche im Vergleich zum Ende der letzten Woche deutlich zunimmt. Damals hatten 28 Landkreisen mitteilten, dass etwa 230.000 Hektar von Wassermangel betroffen sind. Am stärksten betroffen sind Weizen und Triticale, eine Kreuzung aus Weizen und Roggen: die betroffene Fläche stieg auf 133.000 Hektar. Es folgen die Anbauflächen von Gerste, Sorghum, Hafer und Roggen – 20.000 Hektar, Raps – 24.000 Hektar und Mais – 40.000. Die Landwirte sind verzweifelt und sagen, dass die Verluste enorm sein werden. Landwirtschaftsminister Petre Daea hat ihnen einen Leitfaden mit bewährten Praktiken versprochen, der in Zusammenarbeit mit der Akademie für Agrarwissenschaften und den besten Fachleuten Rumäniens entwickelt wurde, denn seiner Meinung nach kann die Dürre nicht nur durch Bewässerung, sondern auch durch den Einsatz angewandter Technologien und die Wahl der richtigen Sorten bekämpft werden.



    Was die Bewässerung betrifft, so soll Rumänien bis 2027 über 2,6 Millionen Hektar bewässerbare Fläche verfügen, für die 1,5 Milliarden Euro aus dem Staatshaushalt bereitgestellt werden, so Ressortminister Daea. Die Umsetzung des kürzlich von der Regierung genehmigten Programms zur Sanierung des Bewässerungssystems müsse Tag für Tag und ohne Unterbrechung erfolgen, fügte der Minister hinzu. Daea appellierte auch an die Verantwortung: Die Zerstörungen der letzten Jahre seien nicht zu übersehen. Die Waldvegetation, die den gesamten Abschnitt der Bewässerungskanäle eingenommen hat, die beschädigten Kanäle oder die zerstörten Druckstationen sind Beweise für Rücksichtslosigkeit und Untätigkeit. Die Sanierungsarbeiten haben begonnen, aber es ist wichtig, das Vorhandene zu bewahren und nicht zu zerstören, betonte der Landwirtschaftsminister. Erwähnenswert ist, dass die Weizenernte in Rumänien abgeschlossen ist, die gesamte Produktion eingelagert ist und die gewonnene Menge den Verbrauchsbedarf des Landes decken wird, wobei auch die Möglichkeit zum Export besteht.


  • Severe drought in Europe

    Severe drought in Europe

    France is on high alert. Italy reports
    billions of euros in agricultural damage. The Netherlands, Germany, Poland,
    Hungary, Slovenia and Croatia face the difficulty of providing animal feed. In
    Spain, the volumes of water stored in reservoirs are currently over a third
    lower than the ten-year average.




    As for Portugal, water in reservoirs for
    hydroelectric plants is at half the seven-year average. Let’s not forget the
    fires affecting countries in southern Europe! And all these have a common cause
    – excessive heat and severe drought.




    Romania is no exception. Almost 243,000
    hectares in 30 counties, i.e. three quarters of the country, are affected by
    drought. The most recent data centralized by the Ministry of Agriculture and
    Rural Development show that the affected area is increasing compared to the end
    of last week, when 28 counties announced that approximately 230,000 hectares
    were affected by the lack of water.




    The crops of wheat and triticale, a hybrid
    of wheat and rye, suffered the most: the affected area rose to 133,000
    hectares. Next are the areas cultivated with barley, sorghum, oats and rye -
    20,000 hectares, rapeseed – 24,000 hectares and corn – 40,000. Farmers are
    desperate and say that losses will be huge. The Minister of Agriculture, Petre
    Daea, has promised them a guide of good practices, developed together with the
    Academy of Agricultural Sciences and the most valuable specialists in Romania,
    because, in his opinion, drought can be combated not only through irrigation,
    but also by using applied technologies and choosing the right varieties.




    Regarding irrigation, by 2027, Romania is
    supposed to have 2.6 million hectares of irrigable surface, for which 1.5
    billion euros have been provided from the national budget, minister Petre Daea
    has also stated. In a post on social media, he says that the implementation of
    the irrigation system rehabilitation program recently approved by the
    Government must be done day by day, without interruption.




    The official also called for
    responsibility: the destruction over the years cannot be overlooked. Forest
    vegetation that has occupied the entire section of irrigation canals, damaged
    canals or pressure stations in ruins are evidence of recklessness and lack of
    action. The rehabilitation works have started, but it is important to take care
    and preserve what we have, not destroy it, the Minister of Agriculture has
    stressed.




    In Romania, however, there are also numerous
    counterexamples, that is, well-managed works in the field that are reflected in
    the products obtained, the quality of which is in no way inferior to that of
    any other holding in the flagship countries of European agriculture.




    Mention should be made of the fact that
    wheat harvesting has been completed in Romania, the entire production is
    stored, and the quantity obtained will ensure the country’s consumption needs,
    with availability for export. (MI)

  • Aprovizionarea cu apă – catandisi găilipsitoari

    Aprovizionarea cu apă – catandisi găilipsitoari

    Tru România, văsilie cu puţăne sisteme di irigații funcționale, agricultura easti tru mare parte dipendintă di kiro. Xerea pedologică, dimecu rezerva scadzută di apă tru sol, aspardzi şi anlu aestu ictări di culturi, aducânda agricultorllii tru praglu a falimentului. Catandisea easti confirmată di directorul general al Administraţiei Naţionale di Meteorologie, Elena Mateescu. Tru un interviu ti agenția Agerpres, ea spune că, tru aestă veară, România treati pritu un kiro tru cari dificitul di precipitaţii easti unu cabaia mari, iara semnalele suntu ma largu căţe catandisea nu va s’alăxească, atea ţi va s’facă cadialihea că aestu anu agricol s’hibă unu ditu atelli nai ma multu cu xeri ditu istorie.



    Simfunu cu isăkili di specialitate, nai cama zñiipsiti culturi suntu misurlu şi floarea-soarelui, kiro tru cari Moldova easti reghiunea agudită nai ma greu di xerea pedologică extremă, cu nai ma ñicurată cantitate di precipitaţii ditu istorie, di 322,6 litri pe metru pătrat, tru aestu an. Cama multu, nica ma multi giudițe ditu sud dimăndu că numata ari apă ti adăpari neise ti irigaţii di itia că nivelu ali Dunării scădzu cabaia multu. Ministerlu ali Agricultură spuni că suprafaţa zñiipsită di xerea pedologică la culturile la cari s-‘bitisi adunarea a biriketillei criscu la aproximativ 70.000 di ictări tru 14 giudiţe, iara procesul di constatare a zniiloru easti tru mplină dizvărteari. Cu tuti aestea, ministrul ali agricultură, Petre Daea, spuni că tru aestă oară nu easti ananghi tra s’hibă apufusită catandisea di calamitate di itia a xerillei. El nica spune că proiectele adrati la Ministerul ali Agriculturii şi tru aţeali executate au tru mengă trei obiective:


    “Primlu obiectiv easti aţelu tra s’adrămu staţiile di pompare, s’li echipăm cu hălăţ modirne di lucru, practic s’li automatizăm, s’consumă puţăn curentu. Difturlu easti atelu tra s’asiguripsească secţiunea di curari. Născărsimu secţiunile di curari a canalilor atea turlie că apa să s’ducă preayalea cătă staţiile di băgari sumu presie. Şi treilu obiectiv easti aţelu tra s’impermeabilizam canalu, neise avlakea”.



    Probleme nu suntu maş la irigații, că și la asiguripserea apăllei ti populație. Di itia a fenomenului di xeri accentuată ditu kirolu dit soni, tru ma multi localități ditu sudlu și estul ali Românie apa fu raţionalizată, iara autorităţile caftă malargu cearei di asiguripseari ti ananghiseare di consum tră populaţie. A diapoa, kirolu nu s’alăxeaşti! După ună bitisită di săptămână cu temperaturi care agiumsiră la 40 di gradi Celsius, ama și cu fărtuni și vijelii cari arupsiră cupaci şi citii di casi, România ahurhi ună nauă săptămână cu căñină. Meteorologii dimăndă că până nai puţăn gioi, ma marea parte a văsiliillei va s’hibă sumu atenţionări cod galben şi portocaliu. Marță sunt prognozate diznău temperaturi maxime di până la 40 di gradi, maxus tru regiunile vestice şi sudice. Tru contextul căldurăllei excesivă, Ministerul ali Sănătati publică pi frăndza a lui di internet ma multe recomandări ti populaţie.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Water supplies – a worrying situation

    Water supplies – a worrying situation

    In Romania, a country with few functional irrigation systems,
    agriculture is largely dependent on the weather. Pedological drought, which
    means a low reserve of water in the soil, is destroying hectares of crops again
    this year, bringing farmers to the brink of bankruptcy. The situation has been confirmed
    by the Director of the National Meteorological Administration, Elena Mateescu.
    In an interview for the Agerpres agency, she says that, this summer, Romania is
    going through a period in which the precipitation deficit is significant, and
    the situation is very unlikely to change, which will certainly make this
    agricultural year one of the driest in history.




    According to specialist estimates, the most affected crops are corn and
    sunflower, while Moldova (east) is the region most seriously affected by the
    extreme pedological drought, with the lowest amount of precipitation in
    history, 322.6 liters per square meter this year. In addition, several counties
    in the south have announced that there is no water left for irrigation because
    the level of the Danube has dropped significantly. The Ministry of Agriculture
    says that the area affected by pedological drought, where harvesting has been
    completed, has increased to approximately 70,000 hectares in 14 counties, and a
    damage assessment is underway.





    However, the Minister of Agriculture, Petre Daea, claims that at this moment there is no need to declare a state of calamity due to the drought. He also says that the projects developed and implemented by the Ministry of Agriculture have focused on three main objectives. Petre Daea:


    The first objective is to build the pumping stations, to equip them
    with modern, automatic equipment, which would consume less electricity. We then need to clean the drainage sections
    of the canals in such a way that the water goes smoothly to the pressurization
    stations. And the third objective is to waterproof the canals.




    Irrigation is not the only problem; providing water to the population has also become an
    issue. As a result of the severe drought lately, water has been rationalized in
    several localities in the south and east of Romania, and authorities are still
    looking for solutions to ensure the population’s consumption needs.




    And
    the weather doesn’t seem to be changing any time soon. After a weekend with temperatures that reached 40 degrees Celsius, but
    also with storms and powerful winds that uprooted trees and destroyed roofs,
    Romania started a new hot week. Meteorologists say that most of the country will be under yellow
    and orange code warnings at least until Thursday.




    Maximum temperatures of up to 40 degrees are forecast again for Tuesday,
    especially in the western and southern regions. Against the background of this
    big heat wave, the Ministry of Health has published on its website several
    recommendation for the population. (MI)

  • Aprovizionarea cu apă – situaţie îngrijorătoare

    Aprovizionarea cu apă – situaţie îngrijorătoare

    În
    România, țară cu putine sisteme de irigații funcționale, agricultura este în
    mare parte dependentă de vreme. Seceta pedologică, adică rezerva scazută de apă
    în sol, distruge si anul acesta hectare de culturi, aducând agricultorii în
    pragul falimentului. Situația este confirmată de directorul general al
    Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu. Intr-un interviu
    pentru agenția Agerpres, ea spune că, în această vară, România trece printr-o
    perioadă în care deficitul de precipitaţii este unul semnificativ, iar
    semnalele sunt în continuare că situaţia nu se va schimba, ceea ce va face cu
    siguranţă ca acest an agricol să fie unul dintre cei mai secetoşi din istorie.

    Conform estimărilor de specialitate, cele mai afectate culturi sunt porumbul şi
    floarea-soarelui, în timp ce Moldova este regiunea atinsă cel mai grav de
    seceta pedologică extremă, cu cea mai redusă cantitate de precipitaţii din
    istorie, de 322,6 litri pe metru pătrat, în acest an. În plus, mai multe județe
    din sud anunță că nu mai există apă pentru irigaţii din cauză că nivelul
    Dunării a scăzut foarte mult. Ministerul Agriculturii spune că suprafaţa
    afectată de seceta pedologică la culturile la care s-a încheiat recoltatul a
    crescut la aproximativ 70.000 de hectare în 14 judeţe, iar procesul de
    constatare a pagubelor este în plină desfăşurare. Totuși, ministrul
    agriculturii, Petre Daea, susţine că în acest moment nu se impune declararea
    stării de calamitate din cauza secetei. El mai spune că în proiectele făcute la
    Ministerul Agriculturii şi în cele executate sunt urmărite trei obiective:

    Primul obiectiv este acela
    ca să realizăm staţiile de pompare, să le echipăm cu mijloace moderne de
    pornire, practic să le automatizăm, să consume puţin curent. Al doilea este
    acela de a asigura secţiunea de scurgere. Curăţăm secţiunile de scurgere ale
    canalelor în aşa fel încât apa să se ducă lin spre staţiile de punere sub
    presiune. Şi al treilea obiectiv este acela de a impermeabiliza canalul    .

    Probleme nu sunt doar la irigații, ci și la asigurarea apei către populație. Ca
    urmare a fenomenului de secetă accentuată din ultima perioadă, în mai multe
    localități din sudul și estul României apa a fost raţionalizată, iar
    autorităţile caută în continuare soluţii de asigurare a necesarului de consum
    pentru populaţie. Iar vremea nu pare să se schimbe! După un sfârșit de
    săptămână cu temperaturi care au atins 40 de grade Celsius, dar și cu furtuni
    și vijelii care au smuls copaci şi acoperişuri, România a început o nouă
    săptămână caniculară. Meteorologii anunță că până cel puţin joi, cea mai mare
    parte a ţării se va afla sub atenţionări cod galben şi portocaliu. Marți sunt
    prognozate din nou temperaturi maxime de până la 40 de grade, în special în
    regiunile vestice şi sudice. În contextul căldurii excesive, Ministerul
    Sănătăţii a publicat pe pagina sa de internet mai multe recomandări pentru
    populaţie.


  • Combaterea secetei, o urgenţă

    Combaterea secetei, o urgenţă

    Seceta din acest an este resimțită, în
    agricultură, în multe județe din România. Culturile de pe suprafeţe
    întinse din unele zone au fost distruse de lipsa precipitaţiilor. În vestul
    țării, în zona de frontieră de la Nădlac, de pildă, peste 40% din cele 13.000
    de hectare de terenuri deţinute de fermieri sunt cultivate cu porumb, însă, în
    momentul de faţă, o bună parte din culturi sunt calamitate, iar investiţiile
    sunt periclitate. Agricultorii spun că, de mai bine de trei decenii, nu a mai
    fost o astfel de secetă, urmarea fiind că porumbul şi grâul nu au dat în rod.
    Aceștia se plâng că sistemele de irigaţii din zonă au devenit nefuncţionale,
    treptat, imediat după 1990. Seceta persistentă ameninţă, însă, în primul rând,
    zonele din sud şi sud-est. Şi dacă agricultorii îşi văd culturile uscate,
    crescătorii de animale spun, la rândul lor, că nu au cu ce să le
    hrănească.


    Pentru a combate seceta, în contextul schimbărilor climatice
    ale căror efecte se simt tot mai mult şi în România, Guvernul pregăteşte un
    program şi o strategie pe termen mai lung. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că
    o comisie interministerială va începe să lucreze, din această săptămână, pentru
    a analiza efectele şi impactul în agricultură pe care le produc schimbările
    climatice, cum ar fi seceta pedologică din ultima perioadă. Din acest
    comitet interministerial vor face parte Ministerul Agriculturii, cel al
    Mediului, cel al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, ministerul Finanţelor,
    cel al Economiei şi ministerul Antreprenoriatului. Intenţia este aceea de a se
    folosi bani europeni, precum şi de la bugetul de stat, pentru dezvoltarea
    sistemului de irigaţii şi pentru susţinerea fermierilor.


    Premierul Nicolae
    Ciucă Dorim ca, pe de o parte, să identificăm măsurile pe
    care putem să le luăm atât din fonduri guvernamentale, de la bugetul de stat,
    cât şi din fonduri europene pentru dezvoltarea sistemelor de irigaţii, pentru
    sprijinul fermierilor care sunt afectaţi de efectele secetei şi, desigur,
    dezvoltarea capacităţilor de producţie în industria agroalimentară, astfel
    încât să putem să dezvoltăm capacităţi de producţie care să asigure valoare
    adăugată mai mareˮ.


    La rândul său, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a
    anunțat că, din 20 iulie, fermierii pot accesa credite prin Programul De trei
    ori subvenţii, cu o dobândă de doar 2%. 80% din valoarea acestui credit
    este garantat de Fondul de Garantare a creditului. Acest mecanism oferă şi
    garanţia de a însămânţa în toamnă, de a înfiinţa culturile care le vor asigura
    cantităţile de produse pentru anul viitorˮ     a spus ministrul Agriculturii.
    Demersul a fost făcut la solicitarea agricultorilor, care sunt puternic
    afectaţi de seceta pedologică instalată şi au cerut luarea de măsuri
    pentru facilitarea însămânţărilor pe terenurile lovite de secetă.


  • 25.09.2019

    25.09.2019

    ONU – Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, délivrera un discours plus
    tard dans la journée, à New York, à la 74e session de l’Assemblée générale de
    l’ONU. La participation du chef de l’Etat à cette session sera l’opportunité de
    réaffirmer l’engagement de Bucarest à la « gouvernance multilatérale »
    que propose l’ONU dans la gestion des principaux défis globaux. Ce sera
    également l’occasion d’évoquer les résultats de la Roumanie, notamment dans la
    première moitié de l’année, quand le pays a assuré la présidence tournante du
    Conseil de l’Union européenne. Klaus Iohannis participera aussi au Forum politique
    de haut niveau qui débattra aujourd’hui de la possibilité d’accélérer la mise
    en œuvre de l’Agenda 2030 pour le développement durable. Le président roumain
    présentera alors les progrès nationaux fait dans cette direction, y compris le
    rôle régional qu’a assumé la Roumanie par l’organisation d’événements pour la
    promotion des partenariats régionaux.




    Diplomatie – La première ministre roumaine, Viorica Dăncilă, se trouve également
    aux Etats-Unis pour une visite de travail. Mardi, elle a rencontré le
    secrétaire général de l’Organisation de coopération et de développement
    économiques (OCDE), Angel Gurria, occasion de réitérer la détermination de la Roumanie
    à adhérer à l’OCDE et sa disposition à démarrer les négociations. La cheffe du
    cabinet de Bucarest a fait valoir l’évolution positive de l’économie roumaine,
    les réformes entamées et leurs résultats et la participation active des
    institutions roumaines aux activités, projets et programmes des structures de l’OCDE,
    ainsi qu’aux initiatives régionales et globales de l’organisation. Viorica Dăncilă a aussi rencontré le secrétaire américain à l’Energie,
    James Richard Perry pour la signature d’un accord dans le domaine du nucléaire
    civil.








    Présidentielles – Le Bureau électoral central résout aujourd’hui et demain les éventuelles
    contestations des candidats aux élections présidentielles de novembre prochain.
    La liste finale officielle des candidats inscrits dans la course sera annoncée
    vendredi, 14 candidats étant déjà validés par l’institution. Mardi, le Bureau
    électoral central a rejeté deux candidatures et a annoncé que les signatures
    collectées par plusieurs candidats présentaient des similitudes et qu’ils
    allaient porter plainte à ce sujet.




    EU – Les équipes de négociateurs du Parlement européen et du Conseil de l’Union
    européenne ont atteint un accord mardi soir quant à la nomination de la Roumaine
    Laura Codruţa Kövesi à la tête du nouveau Parquet européen. Les représentants du
    Parlement européen avaient soutenu la candidature de Laura Codruţa Kövesi
    depuis le début des négociations, au printemps dernier, malgré l’opposition, jusqu’il y a peu, des ministres de l’Union européenne.

    Politique – L’opposition de Bucarest a réussi à réunir plus de 233 signatures pour soutenir la motion de censure contre le cabinet Dăncilă, le nombre minimum de votes nécessaires pour renverser le gouvernement, a déclaré le président du Parti national libéral, Ludovic Orban. La motion sera déposée au parlement au plus tard au début de la semaine prochaine, après la finalisation des discussions individuelles avec certains parlementaires. Le texte a déjà été signé par des membres élus de plusieurs partis : l’Union sauvez la Roumanie, le Parti du mouvement populaire, l’Union démocrate magyare de Roumanie, Pro România, des partis des minorités nationales et des parlementaires que compte encore l’Alliance des libéraux et des démocrates. Selon Ludovic Orban, il existe plusieurs issues possibles après une éventuelle adoption de la motion de censure et les libéraux plaident pour la tenue des élections anticipées. C’est pour la première fois depuis les élections législatives de 2016 que l’opposition à des chances réelles de forcer le gouvernement à démissionner. Cette occasion s’est présentée après la sortie, fin août, des libéraux-démocrates du gouvernement de coalition qu’ils formaient avec le Parti social-démocrate.

    Agriculture – La Roumanie a mis en place et elle
    continuera à mettre en place des pratiques à impact majeur sur le stockage du
    carbone dans le sol, en élargissant les superficies boisées, notamment sur les
    terrains dégradés, en protégeant les pâturages sensibles et en gardant les
    pâturages permanents. C’est ce qu’a déclaré le ministre roumain de
    l’Agriculture, Petre Daea, dans son intervention à la réunion informelle du
    Conseil Agriculture et Pêche de l’UE de Heksinki. Selon le ministre roumain, il
    est nécessaire de stimuler les fermiers pour qu’ils prennent conscience de
    l’importance des rideaux forestiers de protection, qui entraînent la croissance
    de la production agricole et réduisent l’impact négatif de l’agriculture sur le
    climat. De même, la réforme de la Politique Agricole Commune (PAC) post – 2020
    comporte plusieurs mesures qui permettent de renforcer les ambitions en matière
    d’environnement et de climat dans le secteur agricole. Toutefois, il manque des
    précisions sur les modalités d’améliorer le stockage du carbone dans le sol, a
    encore précisé le ministre roumain Petre Daea.




    Handball – L’équipe de Roumanie féminine de handball rencontre ce soir, à Braşov (centre),
    l’équipe d’Ukraine dans le premier match du groupe 7 des préliminaires du Championnat
    européen 2020. Les deux premières classées du groupe, qui compte également les
    sélections de la Pologne et des Iles Féroé, iront au tournoi final. Lors de la
    précédente édition du championnat, l’équipe roumaine s’est classée quatrième.
    Côté hommes, la championne de Roumanie de handball masculin, l’équipe Dinamo
    Bucarest, affronte à domicile la vice-championne du Danemark, GOG Gudme, dans
    le groupe D de la Ligue des champions. Lors des matchs précédents du groupe, Dinamo
    a vaincu à domicile les Suédois d’IFK Kristianstad et a fait match nul à l’extérieur
    avec les Suisses de Kadetten Schaffhausen.






    Météo – Le ciel est couvert sur la majorité du pays, avec des pluies passagères
    sur le nord et le nord-ouest, mais aussi localement, sur des zones restreintes,
    ailleurs sur le territoire. Le vent est faible à modéré, avec des
    intensifications sur les crêtes et temporairement sur l’est. Les températures
    maximales vont de 16 à 24 degrés, avec 18°C à midi dans la capitale.

  • Le Conseil informel des ministres de l’Agriculture et de la Pêche

    Le Conseil informel des ministres de l’Agriculture et de la Pêche

    Présents en Roumanie, pays qui détient la présidence tournante de l’UE, plusieurs responsables européens ont entrepris début juin une série de visites sur le terrain afin d’observer les effets des investissements dans l’agriculture. Leur tournée a débouché sur une réunion informelle des ministres de l’Agriculture et de la Pêche. Organisé le 4 juin, sur Bucarest, le conseil a porté principalement sur la recherche dans l’agriculture et l’agriculture verte.
    Susceptible de répondre aux défis auxquels se heurte actuellement l’agriculture européenne, la PAC se donne pour but d’encourager la coopération dans le domaine de la recherche et de l’innovation pour une agriculture durable. Il est essentiel que les décideurs politiques se munissent d’instruments efficaces afin de permettre une collaboration encore plus serrée aussi bien au sein de l’UE, qu’au-delà de ses frontières, avec un accent particulier sur le domaine de la recherche.

    Pour une mise à profit du potentiel européen en matière d’agriculture biologique, il faudrait que les pays de l’Union développent de nouveaux modèles d’affaires qui précédent la ferme, tout en allant au delà du consommateur. La présidence roumaine du Conseil de l’Europe a fait de l’agriculture verte un de ses principaux objectifs. Dans ce sens, la Roumanie a organisé le 5 avril dernier, un sommet ayant comme principaux thèmes la recherche et l’innovation comme point de départ pour l’essor de l’agriculture européenne, des zones rurales et de la bio-économie. Car, il convient de préciser que la bio-économie aura un rôle essentiel non seulement pour booster la croissance économique et l’occupation de la main d’œuvre, mais aussi pour contribuer à la création de nouvelles opportunités de développement rural en Europe. C’est la raison pour laquelle, les responsables européens encouragent tous les pays communautaires à s’inscrire sur la voie d’une agriculture biologique à long terme.

    La future Politique agricole commune se donne pour but, entre autres, de renforcer la mise en place d’une économie verte qui s’associe de différents instruments de politique agricole et de développement rural. Présents sur Bucarest, le 4 juin dernier, les ministres européens de l’Agriculture et de la Pêche se sont réunis au Palais du Parlement pour un conseil présidé par le ministre roumain de tutelle, Petre Daea. La réunion s’est déroulée en présence du commissaire européen à l’Agriculture et au Développement rural, Phil Hogan.

    La recherche et la bio-économie sont des priorités-clé dans le domaine de l’agriculture, car elles permettent aux fermiers des Etats membres de l’Union de s’aligner sur les standards toujours plus hauts imposés par la Politique Agricole Commune (PAC), notamment en matière d’environnement et de climat, a déclaré le ministre roumain, Petre Daea, lors d’une conférence de presse tenue à l’issue du conseil. Selon Phil Hogan, la nouvelle PAC offrira davantage d’argent aux petits et moyens fermiers de l’espace communautaire. De même, l’adoption d’une stratégie dans le domaine de la bio-économie permettra de créer environ un million d’emplois dans l’UE d’ici 10 à 12 ans. La Commission européenne a alloué 10 milliards d’euros à la bio-économie et au développement des ressources naturelles pour la période 2021-2027 a encore ajouté le commissaire européen.

  • Cercetarea în agricultură şi bioeconomie

    Cercetarea în agricultură şi bioeconomie

    Comisia Europeană a alocat 10 miliarde de euro pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale pentru perioada 2021-2027.

    La Bucureşti s-a desfăşurat, în această săptămână, o reuniune informală a miniştrilor agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene pe tema Cercetarea în Agricultură şi Bioeconomie – Crearea de sinergii, prezidată de ministrul român al agriculturii, Petre Daea.

    La lucrări, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a anunţat că forul european a alocat 10 miliarde de euro în propunerea cadrului financiar multianual pe agricultură pentru perioada 2021 – 2027 pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale. Oficialul european a subliniat că ar dori ca Politica Agricolă Comună să îşi joace pe deplin rolul în dezvoltarea bioeconomiei.

    Inovarea este esenţială pentru pregătirea agriculturii pentru viitor, dar şi pentru a asigura oportunităţile în acest sens. Avem mari oportunităţi pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă în mediul rural pentru exploatarea potenţialului bioeconomiei. Estimăm că până în 2030, putem crea un milion de locuri de muncă în agricultură, însă fermierii trebuie să fie în centrul politicilor noastre. Aceştia trebuie să joace un rol important în crearea şi menţinerea în mediul rural a locurilor de muncă şi în ultimii ani am subliniat acest lucru începând cu declaraţia din 2016 în care am stabilit principiile temei pe care o discutăm acum. Fundaţia este acum turnată, iar preşedinţia finlandeză va continua acest demers, continuând să clădească peste munca preşedinţiei române şi să vină cu următoarele măsuri practice, cu programele care să permită implementarea politicilor elaborate până acum.

    Comisarul european a susţinut că îi este recunoscător preşedinţiei României şi ministrului Agriculturii personal pentru atenţia pe care o acordă bioeconomiei şi pentru modul în care România poate contribui la dezvoltarea agriculturii în Europa.

    Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale Uniunii, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, acesta este un domeniu esenţial pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă.

    Uniunea Europeană finanţează deja cercetarea, demonstrarea şi punerea în aplicare a unor soluţii durabile, bazate pe incluziune, şi circulare, inclusiv cu 3,85 miliarde de euro alocate în cadrul actualului program de finanţare – Orizont 2020.


  • Reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană

    Reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană

    La evenimentul desfășurat la București, la Palatul Parlamentului, prezidat de ministrul agriculturii, Petre Daea, au participat miniștri pentru agricultură și pescuit din statele membre UE, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, precum și alte oficialități europene.

    Tema principală discutată în cadrul Consiliului informal de Agricultură și Pescuit a fost Cercetarea în Agricultură și Bioeconomie – Crearea de sinergii.

    Complexitatea provocărilor cu care trebuie să se confrunte agricultura UE pentru a răspunde obiectivelor de dezvoltare durabilă necesită o cooperare consolidată în domeniul cercetării și inovării. Factorii de decizie politică trebuie să ia în considerare instrumente eficiente pentru a răspunde provocărilor care permit colaborarea și promovarea unor astfel de priorități în domeniul cercetării.

    Ministrul agriculturii, Petre Daea, a declarat: ,,Am reiterat, astăzi, necesitatea de a readuce în atenție cercetarea agricolă și bioeconomia, elemente catalizatoare pentru agricultură, luând în considerare viitoarea reformă a PAC. În domeniul agriculturii, cercetarea și bioeconomia reprezintă priorități-cheie menite să permită fermierilor din țările UE alinierea la standardele tot mai înalte impuse de Politica Agricolă Comună, mai ales de cele de mediu și climă.
    Vreau să subliniez, de asemenea, demersurile Uniunii Europene pentru susținerea cercetării și inovării, concretizate în: programul-cadru de cercetare actual al UE – Orizont 2020, politica de dezvoltare rurală și strategia pe termen lung intitulată «O abordare strategică a cercetării și inovării în domeniul agriculturii în UE».

    Președinția română consideră bioeconomiadrept una dintre prioritățile sale și a identificat următoarele obiective:
    – găsirea soluțiilor care să permită o integrare largă a agriculturii în bioeconomie, stabilirea priorităților cercetării agronomice pentru a satisface noile cerințe privind economia și economia circulară, găsirea de soluții pentru participarea mai largă a țărilor din Europa de Est la programul UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020, identificarea provocărilor și dezbaterea modalităților și a mijloacelor de punere în aplicare a Strategiei de bioeconomie, actualizată la nivel european, cu participarea largă a tuturor statelor membre.


  • Reuniunea miniștrilor Agriculturii din UE la București

    Reuniunea miniștrilor Agriculturii din UE la București


    Palatul Parlamentului din București a găzduit, marți, Consiliul informal al miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din statele membre UE, eveniment organizat în marja Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Pe agenda reuniunii s-au regăsit subiecte deosebit de relevante și de actualitate pentru statele membre, în contextul noii Politici Agricole Comune (PAC): cercetarea agricolă, inovarea și bioeconomia — crearea de sinergii și instrument principal în dezvoltarea rurală.



    10 mld. euro pentru bioeconomie în viitorul buget UE



    Prezent la București, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a anunțat că vor fi alocate 10 miliarde de euro pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale pentru perioada 2021 — 2027:


    “Comisia Europeană a alocat 10 miliarde de euro în propunerea cadrului financiar multianual pe agricultură pentru perioada 2021 – 2027 pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale. Deci, e normal să ne punem banii în sprijinul a ceea ce spunem că vrem să facem, tocmai ca să putem să aplicăm această strategie a bioeconomiei. (…) Aş vrea ca Politica Agricolă Comună (PAC) să îşi joace pe deplin rolul în dezvoltarea bioeconomiei. Acum s-au pus bazele, iar noul Parlament şi noua Comisie vor putea să facă alţi paşi pe această cale. Urmează preşedinţia finlandeză, care va prelua ceea ce s-a făcut în timpul preşedinţiei române şi vor veni cu următoarele măsuri practice, cu programele care să permită implementarea politicilor pe care le-am elaborat”, a spus oficialul european, marţi, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii.



    “Agricultura are nevoie de instrumente pentru a gestiona schimbarea climatică”



    Invitat la reuniunea din capitala României, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, Paolo de Castro a subliniat sprijinul forului legislativ pentru propunerea Comisiei Europene:


    “Susţinem ferm propunerea comisarului Hogan de a se creşte şi bugetul pentru cercetare. Nu putem face faţă provocărilor viitorului decât cu mai multă inovare. În intervenţia mea din Consiliu am vorbit despre un alt aspect al cercetării: noile tehnici de cultivare şi de creştere a animalelor, respectiv aspectul genetic. În acest sector, agricultura trebuie să dispună de mai multe instrumente pentru a gestiona schimbarea climatică şi pentru a gestiona alte riscuri, de aceea inovarea este foarte importantă.”



    Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale UE, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane, precizează Agerpres.



    Despăgubiri pentru culturile distruse de precipitații



    Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cel care a prezidat reuniunea informală a miniştrilor Agriculturii de la București, a anunț că fermierii români afectați de precipitațiile abundente din ultimele săptămâni ar putea primi despăgubiri din partea Uniunii Europene: “Am discutat şi cu comisarul Hogan despre alocarea de bani europeni (pe despăgubiri n.r.), dar nu vreau să vă spun prea devreme despre ce perspective sunt, dar sunt bune. Putem obţine fonduri europene la timp.”



    Conferința de presă susținută la finalul reuniunii de la București:



    Press conference held by Petre Daea and Phil Hogan from ro2019eu on Vimeo.

  • 25.05.2019 (mise à jour)

    25.05.2019 (mise à jour)

    Elections – En Roumanie seront organisés, le dimanche 26 mai, les élections européennes et un référendum sur la justice, convoqué par le chef de lEtat, Klaus Iohannis.13 formations politiques et 3 candidats indépendants sont inscrits sur les listes. La Roumanie enverra 33 eurodéputés au futur Parlement européen. Le candidat déclaré élu pour le 33e mandat pourra le prendre, mais selon la décision du Conseil européen, uniquement après la date à laquelle le retrait du Royaume Uni du bloc communautaire produira des effets juridiques. 441 bureaux de vote ont été créés pour les Roumains de l’étranger, la plupart en Italie, en Espagne et en République de Moldavie. Toujours dimanche, les citoyens de 20 autres Etats membres de l’UE sont attendus aux urnes pour désigner leurs représentants à la nouvelle Assemblée législative européenne. Le scrutin a déjà été organisé au Royaume-Uni, aux Pays-Bas, en République tchèque, Irlande, Slovaquie, Lettonie et à Malte.



    Conférence — Le ministre roumain de l’Agriculture et du Développement rural, Petre Daea, a participé ce samedi à Bucarest à la conférence « L’apiculture dans le contexte européen et mondial ».Organisé dans le cadre de la présidence roumain du Conseil de l’UE et à l’occasion de la Journée mondiale des abeilles, cet événement s’est proposé de mettre en exergue l’importance des pollinisateurs pour l’humanité et pour l’ensemble de l’écosystème, la nécessité de développer le secteur apicole dans le contexte des changements climatiques ainsi que le rôle crucial des abeilles pour un rendement agricole accru. Le ministre Daea a précisé qu’au niveau de l’UE, la Roumanie occupe la deuxième place après l’Espagne en matière de nombre de familles d’abeilles et la première place pour ce qui est de la production de miel. La Roumanie produit en moyenne 22.000 tonnes de miel par an, ce qui la classe à la quatrième position en Europe. En 2015, elle recensait près d’un million et demi de familles d’abeilles. Quant à la consommation annuelle de miel, avec 450 à 500 grammes par habitant, la Roumanie est loin derrière des pays tels que l’ Allemagne (2 kilos), les Pays – Bas et la Belgique (1,5 kilos).



    Universités — 24 universités roumaines présenteront leur offre éducationnelle du 26 au 31 mai, à Washington, durant la conférence et l’exposition annuelle NAFSA, l’événement international le plus prestigieux en la matière — a annoncé le Conseil national des présidents d’université de Roumanie. La conférence, à laquelle plus de 10.000 participants sont attendus, réunit 3500 universités d’une centaine de pays. « La Roumanie offre un environnement d’études de qualité et sûr, ainsi que des facilités au niveau européen dans les campus universitaires, à des tarifs plus compétitifs par rapport à d’autres pays européens », lit-on dans un communiqué du Conseil.



    Rougeole — Près de 90 nouveaux cas de rougeole ont été confirmés cette dernière semaine dans 8 départements de Roumanie. Selon le Centre national de surveillance et de contrôle des maladies transmissibles, le nombre total de cas de rougeole confirmés est actuellement de 16.888, dont 64 mortels. Les médecins ont à nouveau insisté sur la nécessité de la vaccination, notamment chez les enfants.



    Enfants disparus — Plus de 5.000 enfants ont été portés disparus ces 12 derniers mois en Roumanie, révèlent les données fournies par la Direction d’investigations criminelles au sein de l’Inspection générale de police. Dans près de 70% des cas, il s’agit de mineurs âgés de plus de 14 ans. La plupart des disparitions ont été signalées à Bucarest, la capitale ainsi que dans les départements de Constanţa (sud-est) et de Neamţ (nord-est). Dans 95% des situations, les mineurs quittent volontairement le domicile familial ou le centre d’accueil pour une période indéterminée. A l’occasion de la Journée internationale des enfants disparus, marquée le 25 mai, l’organisation « Sauvez les enfants Roumanie » a attiré l’attention sur le fait que la fugue des enfants est aussi la conséquence des conflits familiaux, des abus, de l’influence de l’entourage ou de la pauvreté .