Radio România Internațional

Tag: PIB

  • Débats sur l’imposition progressive

    Débats sur l’imposition progressive

    Ennemis jurés depuis presque toujours, le PSD et le PNL sont depuis six mois au pouvoir aux côtés de l’Union démocrate magyare de Roumanie (UDMR) formant une grande coalition qui n’a pas eu de fissures majeures. Tant les libéraux que les sociaux-démocrates tentent toutefois de rester fidèles à leurs propres doctrines, souvent incompatibles. Du coup les avis sont souvent partagés au sein de la coalition et cette fois-ci il s’agit du Code fiscal. Unique parti parlementaire assumé de gauche, le PSD souhaite abandonner le taux unique d’imposition de 16 %, actuellement en vigueur, et réintroduire l’impôt progressif. Le but serait d’augmenter les recettes budgétaires par des impôts majorés sur les grands revenus. Le leader du parti, Marcel Ciolacu, président de la Chambre des députés, affirme qu’il faut modifier le Code fiscal avant le 1er juin, afin de construire le budget d’Etat pour l’année prochaine selon de nouvelles règles.

    Ex-ministre des Finances, ex-premier ministre et ancien leader du PNL, actuellement président du Sénat, Florin Cîtu rejette le retour à un système progressif d’imposition. Il plaide pour la prédictibilité fiscale et pour le maintien du Code Fiscal dans sa forme actuelle. Il assure que les libéraux, qui se veulent le fer de lance de la droite, proposeront des solutions pour une meilleure collecte d’impôts, sans une majoration significative.

    Dans l’opposition, l’Union sauvez la Roumanie (USR) n’est pas non plus d’accord avec l’imposition progressive et affirment qu’aucun fardeau supplémentaire ne devrait être mis sur les citoyens les plus performants économiquement. Un autre chef libéral et ancien premier-ministre, Ludovic Orban, qui dirige aujourd’hui le parti appelé « la Force de la Droite », rejette à son tour toute majoration de l’imposition et défend le taux unique, dans le contexte d’une taxation déjà excessive du travail en Roumanie.

    De leur côté, les analystes économiques rappellent aussi qu’il existe un problème sérieux relatif au taux de collecte des taxes et des impôts, tant dans le cas des personnes physiques que dans celui des entreprises. Selon eux, les contribuables qui respectent leurs obligations fiscales le feront aussi à l’avenir en cas de majoration des impôts, mais c’est le devoir de l’Etat de combattre l’évasion quasi-généralisée dans certains secteurs. Le professeur Ionut Dumitru, ex-président du Conseil Fiscal, a déclaré à la radio publique roumaine que seulement 27 % du PIB avait été collecté par rapport à un taux moyen de collecte européen de 40 – 41%.

    L’évasion fiscale est donc très élevée, notamment en ce qui concerne la TVA, qui est collectée à hauteur de seulement 65 %, alors que le reste de 35 % se perd tout simplement. S’y ajoute un autre problème, selon le professeur Dumitru : un Code fiscal plein d’exceptions, déductions et régimes préférentiels, soit autant de trous. Sur 5 millions de salariés, 15 % environ ne paient pas d’assurances santé. Plus d’un million de personnes ne payent pas de taxes, ni d’impôts et travaillent au noir, souligne encore le professeur Ionut Dumitru. Enfin, les experts constatent que le taux de collecte est de 1% du PIB inférieur à celui enregistré en Bulgarie voisine et de 3 % inférieur à ceux de la Pologne et de la Hongrie. (Trad. Alex Diaconescu)

  • 16.05.2022 (mise à jour)

    16.05.2022 (mise à jour)

    Suède – Le chef de l’Etat roumain, Klaus
    Iohannis, a salué la décision de la Suède d’officialiser sa candidature à l’Otan.
    Dans un message sur Twitter, Iohannis précise que la Roumanie soutient
    entièrement l’intégration de Stockholm à l’Otan. Une fois membres de la grande
    famille des alliés, la Finlande et la Suède rendront l’Alliance de l’Atlantique
    Nord plus forte que jamais. Les deux pays de l’Europe du Nord ont décidé de
    renoncer à leur neutralité, en demandant leur intégration à l’Otan, en réponse à l’invasion
    russe de l’Ukraine. Six pays membres de l’UE ne sont pas encore membres de
    l’Otan : l’Autriche, Chypre, la Finlande, la Suède, l’Irlande et Malte.










    PIB – Le PIB de la Roumanie connaîtra
    une hausse de 2,6% d’ici la fin de l’année et de 3,6% en 2023, selon la
    Commission européenne. La croissance est inférieure aux prévisions de février,
    de Bruxelles. La situation est pareille
    partout en Europe et elle découle des perturbations provoquées par la guerre en
    Ukraine. Le commissaire européen de l’Economie, Paolo Gentiloni, a annoncé
    qu’en parallèle d’une croissance en baisse, la Commission avait revu fortement
    à la hausse ses prévisions concernant l’inflation. Elle s’attend désormais à ce
    que l’inflation atteigne une moyenne 6,8 % en 2022. Selon Bruxelles, en
    Roumanie, le taux d’inflation grimpera cette année à 8,9%, un montant deux fois
    plus grand que celui de l’année dernière. Ce ne sera qu’à partir de 2023 que
    Bruxelles préconise une baisse de l’inflation en Roumanie, jusqu’à 5,1%, tout
    en avertissant sur les risques économiques associés à la guerre.








    Vaccination – La 4e dose du vaccin
    anticovid est administrée en Roumanie à compter de lundi. L’immunisation se
    fera sur demande, dans les centres spécialisés ou bien auprès des médecins
    traitants. Selon le ministère de la santé, les personnes qui peuvent demander
    la 4e dose du vaccin Pfizer doivent être âgées de plus de 18 ans et avoir reçu
    les 3 autres doses. Elle est recommandée notamment aux personnes âgées de plus
    de 60 ans. De même il faut respecter un écart d’au moins quatre mois entre la
    3e et la 4e dose du vaccin anticovid à base d’ARN messager. Ces dernières
    semaines c’est la 3e dose qui a été le plus souvent administrée, mais le taux
    des personnes immunisées est toujours faible en Roumanie.















    Visite – Une délégation du Ministère
    roumain des Affaires Intérieures ayant à sa tête le ministre, Lucian Bode, fait
    une visite officielle aux Etats-Unis, du 16 au 18 mai, à l’occasion de
    l’anniversaire des 25 ans depuis la mise en place du Partenariat stratégique
    roumano- américain. Le responsable roumain aura des entrevues avec des
    officiels du Département d’Etat américain, du Département pour la sécurité
    intérieure et du Congrès américain. Les pourparlers porteront sur les efforts
    déployés par Bucarest de respecter les recommandations de Washington stipulées
    dans le Rapport sur le trafic des personnes. La Roumanie dispose des
    instruments nécessaires pour offrir une réponse adéquate à ce type de défis, a
    fait savoir le Ministère roumain de l’Intérieur. Lors des discussions avec les
    responsables américains, le ministre Lucian Bode se penchera également sur la
    crise humanitaire dans la région provoquée par l’invasion russe de l’Ukraine,
    tout comme sur les défis de sécurité.




    Réfugiés – Quelque 7800 Ukrainiens
    sont entrés dimanche, en Roumanie, de 11% de moins que la veille, a fait savoir
    la Police aux frontières. Depuis le début de la crise en Ukraine, le 24 février
    et jusqu’au 15 mai, presque 950.000 citoyens ukrainiens ont franchi la
    frontière avec la Roumanie.






    Football – Le club roumain
    de football CFR Cluj, a été sacré champion de Roumanie pour la cinquième fois
    de suite, après une victoire contre l’équipe Universitatea Craiova, au tableau
    du play-off de la Première Ligue. Jeudi, Sepsi OSK Sfântu Gheorghe et FC
    Voluntari se disputeront la finale de la Coupe de Roumanie au football. Une
    fois la saison nationale finie, les Tricolores debuteront en juin dans une
    nouvelle édition de la Ligue des Nations où ils joueront contre le Monténégro,
    la Bosnie et la Finlande.




    Tennis – La Polonaise, Iga Swiatek,
    domine le classement mondial des meilleures joueuses de tennis paru lundi. Elle
    est suivie par la Tchèque Barbora Krejcikova et par l’Espagnole, Paula Badosa.
    La Roumaine, Simona Halep, est en 19ème position. La Roumanie a
    encore cinq joueuses parmi les cent meilleures du monde : Sorana Cîrstea,
    27ème, Gabriela Ruse, 52ème, Irina Begu, 62ème,
    Jacqueline Cristian, 69ème et Ana Bogdan, 91ème.








    Météo – Il fera chaud en Roumanie dans les 24 prochaines heures. Le ciel
    sera plutôt couvert et des orages pourraient faire leur apparition, notamment
    dans la moitié ouest et nord du pays. Mardi, les températures maximales iront
    de 20 à 31 degrés.

  • Inflaţie în creştere

    Inflaţie în creştere

    Unul
    dintre pericolele economice cu care se confruntă România, precum multe alte
    state ale lumii, în această perioadă, dar şi în lunile care urmează, având în
    vedere contextul international, este inflaţia. Specialiștii spun că efectele
    inflației vor fi resimţite atât la nivelul veniturilor populaţiei, cât şi în
    ceea ce priveşte evoluţia economiei, având în vedere că aceasta se bazează
    încă, în mare măsură, pe consum. Potrivit Institutului Național de Statistică,
    gazele naturale, uleiul comestibil, cartofii şi combustibilii s-au scumpit cel
    mai mult în ultimul an în România, în timp ce singura ieftinire s-a înregistrat
    la energia electrică. În condiţiile în care şi în ultima lună s-au consemnat
    scumpiri pentru toate categoriile de mărfuri alimentare, nealimentare şi
    servicii, rata anuală a inflaţiei a urcat, în februarie, la peste 8,5 procente.
    Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu, remarcă, însă, că acesta
    este un fenomen general, iar creşterea este relativ mică faţă de luna
    precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune. Potrivit
    lui Dan Suciu, România se află acum la jumătatea clasamentului ţărilor din
    Uniunea Europeană, în condiţiile în care anul trecut avea inflaţia cea mai
    ridicată. Statele baltice, deşi sunt în zona euro, au o inflaţie între 11 şi
    14%, iar Polonia, Bulgaria şi Cehia deja au peste 9 procente.

    Într-un articol
    postat pe blogul opiniibnr.ro, Dan Suciu precizează că Banca Centrală şi
    Ministerul Finanţelor deţin atât împreună, cât şi separat, un set variat de instrumente
    prin care pot răspunde eficient pentru atenuarea efectelor negative şi
    depăşirea situaţiilor sensibile. Astfel, statul s-a putut împrumuta în mod
    curent, în pofida faptului că războiul din Ucraina a coincis cu o perioadă de
    criză energetică în plină manifestare şi de creştere a presiunilor
    inflaţioniste. De asemenea, mai scrie acesta, leul a fost relativ stabil pe
    piaţa interbancară, în timp ce alte monede din regiune au avut deprecieri
    semnificative. El a explicat că situaţia de la casele de schimb de acum câteva
    zile, când românii au cumpărat valută în cantități mari, în urma unor
    speculații apărute în piață, nu a influenţat semnificativ evoluţia cursului pe
    piaţa interbancară, iar problema a fost rezolvată o dată ce valuta a fost adusă
    din străinătate şi distribuită celor care o căutau.

    Este clar că ne aşteaptă
    vremuri dificile, iar costul vieţii va creşte în continuare pentru că
    majorările de salarii nu vor putea ține pasul cu inflația. Populaţia resimte
    deja efectele acestor scumpiri, cel mai mult având de
    suferit în special pensionarii şi salariaţii cu venituri mici. Specialiștii mai
    spun că indicele nu a crescut mai mult și pentru că România are prețuri
    administrate la energie și la gaze și consideră că va exista o imagine mai bună
    asupra economiei când aceste preţuri vor fi eliminate. Între timp, nivelul
    actual de inflație necesită luarea de măsuri în continuare, important fiind
    însă dozajul acestora, mai spun analiștii, care preconizează pentru luna martie
    o inflație care înaintează încet.


  • 2,5% din PIB pentru apărare

    2,5% din PIB pentru apărare

    Deteriorarea situației de securitate din estul Europei, în urma invaziei ruse în Ucraina, a determinat mai multe ţări să-şi reconsidere capacitatea de a se apăra. Printre ele şi România, care vrea să îşi crească de la 2% la 2,5% din PIB bugetul armatei. Măsura ar putea să intre săptămâna aceasta în dezbaterea Parlamentului de la București. Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a scris pe pagina sa de socializare că astfel va exista siguranţa că orice guvern de acum înainte va aloca această sumă. Majorarea bugetului apărării a fost anunţată de preşedintele Klaus Iohannis, după o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El a arătat că, în actualul context de securitate, sunt necesare noi acţiuni consolidate ale României pe cel puţin două dimensiuni: creşterea capacităţii de apărare a statului român și realizarea independenţei energetice, în principal prin dezvoltarea energiilor regenerabile şi nucleare civile.

    Este important să asigurăm condiţii mai bune pentru înzestrarea forţelor noastre armate, pentru a se instrui mai bine şi a răspunde mai eficient nevoilor operaţionale ale Armatei României şi provocărilor de securitate actuale şi în perspectivă, a subliniat șeful statului.


    Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a arătat că mărirea capacităţii de apărare a României este un obiectiv complex pe termen mediu şi lung. Armata are un document strategic, un program ambiţios pentru înarmare cu ceea ce este mai modern în zona militară, în zona apărării, cu pregătirea superioară a resursei umane, pregătirea teritoriului, pregătirea populaţiei pentru apărarea patriei. 2,5% din PIB va sprijini ca aceste ţinte să fie realizate mai repede decât ne-am propus – planul mare fiind până în 2040, a subliniat Dancu. El a menționat că, prin aceasta, România realizează o parte din apărarea flancului estic și face astfel parte din planul înzestrării al NATO pentru apărarea comună. Cei care spun că nu este nevoie de apărare, că ar trebui să devenim neutri greşesc şi cea mai bună dovadă este exemplul nedorit, tragic al Ucrainei din acest moment, a atenționat ministrul Apărării.

    Săptămâna aceasta este așteptat în Parlament și pachetul legislativ privind securitatea naţională, pentru a fi adoptat în regim de urgenţă. Directorul SRI, Eduard Hellvig, a subliniat necesitatea urgentării proiectelor de lege privind sistemul naţional de apărare şi securitate pentru crearea şi perfecţionarea unor mecanisme clare, necesare pentru a gestiona o eventuală criză. Nu în ultimul rând, în atenţia parlamentarilor se află şi modificarea Legii Offshore pentru deblocarea unor proiecte energetice importante.

  • Révision à la baisse de la croissance économique

    Révision à la baisse de la croissance économique

    Cette progression de 4,3% est inférieure de 0,3% à la
    précédente. La Commission nationale de stratégie et de prévisions de
    Bucarest a expliqué ce résultat par la flambée de l’inflation, qui dépasse
    actuellement les 8% et qui devrait arriver prochainement à un nombre à deux chiffres
    mais aussi par la cinquième vague de la pandémie de coronavirus et par la continuation
    de la crise énergétique. Toutes les estimations sont réalisées sans prendre en
    compte le déclenchement d’un conflit provoqué par les tensions géopolitiques à
    la frontière avec l’Ukraine, précisent les auteurs de la prévision d’hiver de
    la Commission de Bucarest.

    Le taux de 4,3% annoncé est le résultat du maintien à
    un niveau assez élevé des factures énergétiques, ce qui toucherait l’activité
    de l’industrie, notamment chimique et métallurgique, des secteurs qui
    consomment beaucoup d’énergie. L’interruption dans les chaines d’approvisionnement
    qui contribue également aux prix élevés sur le marché devrait également
    continuer. Même si les perturbations peuvent s’avérer plus réduites, elles
    toucheront l’industrie automobile et celle des équipements électriques.

    Une progression
    plus modeste est également attendue côté services, notamment pour ce qui est de
    l’achat de produits de consommation courante. Par ailleurs, le BTP devrait
    contribuer davantage à la croissance économique par rapport aux estimations d’automne
    dernier lorsque l’activité dans le secteur avait ralenti. Le secteur bénéficie également d’un véritable coup d’accélérateur
    donné par les fonds européens. La Commission nationale de stratégie et de
    prévisions s’attend à une dynamique plus réduite dans le cas de la consommation
    privée et des investissements. Ses spécialistes ont également réévalué l’impact
    de la flambée des prix de l’électricité et du gaz naturel sur la trajectoire de
    l’inflation au cours de l’année en cours, ce qui a mené à une prévision à la
    hausse des prix. Celle-ci devrait s’apaiser en février, grâce à l’entrée en vigueur
    de nouvelles règles relatives au plafonnement, et aux quotas de consommation,
    suivies par un pic au mois d’avril. Une progression mineure est également prévue
    au mois de juillet et en début d’hiver.

    Les estimations font aussi état d’une
    inflation à la fin 2022 de 9,5%, relative à une moyenne annuelle de 9,9 % et ne
    prennent pas en compte d’autres mesures d’appui à la population. Celles-ci seraient
    évaluées dans les prévisions suivantes. Conformément aux chiffres de l’Institut
    national de la statistique publiées mardi, l’économie roumaine a progressé de
    5,6% l’année dernière. Durant le dernier trimestre de l’année 2021, le PIB a
    baissé de 0,5% par rapport au trimestre antérieur, mais il a progressé de 2,2%
    par rapport à la période similaire de l’année 2020.



  • Perspective economice pentru 2022

    Perspective economice pentru 2022

    Dacă în crizele anterioare, din 1996-1997,
    respectiv 2008-2009, economia României a avut nevoie de 5-6 ani pentru
    recuperarea completă, acum PIB-ul țării a reușit să revină la nivelul
    pre-pandemic într-o perioadă relativ scurtă de timp, de circa un an și
    jumătate. Datele centralizate arată că după scăderea de 3,7% din 2020, economia
    României a realizat o recuperare dinamică, înregistrând un ritm de creștere de
    6,3% până la finalul anului trecut. Redresarea deosebit de rapidă a economiei
    este însoțită, însă, de creșterea presiunilor inflaționiste atât pe plan
    intern, cât și extern. Analizele perspectivelor economice ale anului 2022 au și
    ele în prim-plan nivelul inflației, o inflație cu trend ascendent, potențat de
    creșterea prețurilor produselor energetice și de solicitările de creșteri
    salariale care vor veni pe parcursul anului pentru a acoperi majorările de
    prețuri. Practic, suntem într-o buclă inflaționistă, spun analiștii de profil.
    De asemenea, deficitul comercial este în creștere, iar deficitul bugetar nu stă
    nici el bine. România aflându-se încă din 2019 în procedură de deficit excesiv.
    Anul 2022 ar trebui să fie anul reformelor structurale, însă, va fi, mai
    degrabă, anul contrastelor, cu o adâncire a dezechilibrelor din economie, arată
    o analiză realizată de a companie de consultanţă.

    Perspectivele noului an
    indică o accentuare a diferenţei dintre preţuri şi salarii – fapt ce va
    determina o scădere a nivelului de trai, o discrepanţă tot mai mare între
    mediul public şi cel privat, între promisiuni şi realitate, între bogaţi şi
    săraci, a explicat la Radio România, Adrian Negrescu, consultant economic Este un an al contrastelor pentru că va fi
    o diferență destul de mare între creșterea prețurilor și veniturile populației,
    între modul în care evoluează diverse ramuri ale economiei, unele pe plus,
    altele pe minus, sectoare care vor înregistra creștere economică în 2022,
    altele afectate, din păcate, de zona aceasta de exporturi care se îngustează pe
    zi ce trece urmare a acestei pandemii de covid de care parcă nu mai scăpăm. Va
    fi anul contrastelor între angajații din sectorul bugetar și cei din sectorul
    privat pentru că, să nu uităm, în sectorul bugetar salariile au înghețat -
    chiar dacă, într-adevăr, puterea de cumpărare a scăzut, dar acei oameni au
    garantate salariile, mai mult decât atât primesc bonuri de vacanță, bonuri de
    masă, pe când în sectorul privat șansele de a găsi un loc de muncă mai bun, de
    a primi o creștere salarială în 2022 se îngustează pe zi ce trece având în
    vedere provocările generate de inflație, de blocajul financiar.

    Deşi anul 2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor
    structurale în administraţie, în companiile de stat, în mediul bugetar în
    general dar şi în sectorul pensiilor, în sănătate, în educaţie etc., din varii
    motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluţia fiind includerea
    majorităţii acestora în PNRR, ca o condiţionalitate esenţială a obţinerii
    banilor europeni, subliniază compania de consultanță. Singura reformă cu
    impact a fost liberalizarea completă a pieței energiei, care a dus, din păcate,
    la o accentuare semnificativă a problemelor din economie. Cum vor sta
    sectoarele economice în 2022? Zona comerțului online și tot ceea ce înseamnă
    afacere conexă va funcționa bine, la fel și zona clinicilor medicale, consideră
    Adrian Negrescu

    Mă aștept la o creștere semnificativă chiar și pe zona agricolă. Dacă
    avem un an bun din punct de vedere meteo, s-ar putea să înregistrăm producții
    agricole similare cu cele din anul trecut când într-adevăr au fost printre cele
    mai mari din ultimii ani. Deficitul pe zona de export se va accentua, astfel
    încât toate companiile care au legătură cu exporturile, cu activitățile
    lucrative vor avea, din păcate, de pierdut. Va fi pe plus sectorul IT care în
    continuare reprezintă un vector de creștere economică și, în general, sunt
    multe sectoare care nu vor avea acces la ceea ce ne dorim cu toții, la o
    creștere economică, la finanțare, pentru că asta e marea problemă în multe
    domenii. Sectoarele Horeca probabil vor continua să rămână într-o stare de
    expectativă, de supraviețuire, cum s-a întâmplat și în 2020 și în 2021. Deci,
    unele sectoare vor crește, altele vor rămâne pe minus, e o economie cu multiple
    viteze, din punctul acesta de vedere, și cred că marea problemă e că multe,
    foarte multe companii vor trebui să-și închidă porțile. În 2021 am avut aproape
    100 de mii de companii care n-au mai făcut față mediului economic, mă aștept ca
    și în 2022 numărul IMM-urilor care se vor închide să atingă, de asemenea, cifre record pentru ultimii ani.

    Vestea bună este că mare parte dintre firmele
    româneşti au învăţat lecţia pandemiei, şi-au restructurat afacerile şi au
    început 2022 cu planuri mai bine calibrate pe realitatea economică, mai spune
    Adrian Negrescu. Pe de altă parte, potrivit analiştilor, între principalele
    provocări pentru mediul de afaceri se vor număra, în continuare, recrutarea
    angajaţilor calificaţi şi oferirea unor salarii competitive.


  • 03.01.2022 (mise à jour)

    03.01.2022 (mise à jour)

    Coronavirus en Roumanie – Le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca, a
    organisé lundi, une réunion de travail consacrée à l’évolution pandémique en
    Roumanie et dans l’espace européen. Y ont participé des ministres et des
    représentants roumains responsables de la gestion de la pandémie des ministères
    de la Santé, des Finances, de la Justice, de l’Education, du Travail et de la
    Solidarité sociale, tout comme le chef du Département pour les Situations
    d’Urgence.Par
    ailleurs, la Roumanie a rapporté lundi 1 756 nouveaux cas de contamination et
    18 décès. Dans les hôpitaux spécialisés, le nombre total de personnes
    hospitalisées en raison de la covid 19 se monte à 2 500 dont plus de 400 sont
    en réanimation – soins intensifs. Les spécialistes de la santé publique et les
    autorités avertissent qu’une centaine de cas d’infection au variant Omicron ont
    été déjà confirmés à travers le pays et selon les estimations la nouvelle
    souche deviendra dominante en deux semaines seulement. Sur les trois scénarios
    en rapport avec la 5ème vague pandémique, le plus pessimiste table sur un
    nombre de 25 mille nouveaux cas dépistés chaque jour, ce qui mettra une
    pression immense sur le système sanitaire. La campagne nationale de vaccination
    traine toujours. Le nombre de personnes vaccinées en Roumanie d’un schéma
    complet se monte à 7,8 millions.











    Société – Ce sont les Roumains travaillant à l’étranger qui ont envoyé à leurs familles, en 2020, les sommes d’argent les plus importantes parmi les autres ressortissants de l’UE. Selon les chiffres d’Eurostat, les quelque 3,6 millions de Roumains qui habitent et travaillent officiellement à l’étranger ont envoyé quelque 3,4 milliards d’euros, suivis par les Espagnols avec 2,9 milliards et les Polonais avec 2,8 milliards. Selon l’office européen des statistiques, au niveau de l’UE, le volume de ces montants a baissé de 9% en 2020 par rapport à 2019.

    PIB – En Roumanie, le PIB a connu en 2021 une hausse de 17 milliards d’euros par rapport à 2019, en se situant à presque 240 milliards d’euros, soit un record historique malgré la plus grande crise des dernières décennies. C’est ce qu’a affirmé sur les réseaux sociaux le ministre de l’Entreprenariat et du Tourisme, Constantin-Daniel Cadariu. Et lui d’ajouter que la Roumanie a terminé l’année 2021, en affichant une croissance économique de 7%. La stratégie fiscale pour la période 2021-2023 sur laquelle la construction budgétaire pour 2021 reposait prévoyait une croissance économique de 4,3% et un PIB de quelques 226 milliards d’euros.

    Colectiv – La cour d’appel de Bucarest a renvoyé au 3 mars son verdict final dans le dossier de l’incendie qui a ravagé la discothèque « Colectiv ». Lors du premier procès, le complet a condamné à des peines de prison ferme les coupables de la tragédie qui a tué 65 personnes et blessés 200 autres. Un incendie meurtrier a éclaté dans la boîte de nuit Colectiv pendant un concert rock. Une partie des victimes ont souffert des brûlures alors que d’autres ont inhalé des substances toxiques. Lors de l’audience du 21 décembre, les avocats des inculpés ont réclamé un adoucissement des peines, en accusant les procureurs et les magistrats d’avoir pris des décisions erronées. Les procureurs ont demandé des peines maximales fermes pour l’ancien maire du 4e secteur de la Capitale, Cristian Popescu-Piedone, pour des fonctionnaires de la mairie, pour les patrons du club, deux pompiers, deux pyrotechniciens et les représentants d’une société pyrotechnique. A l’heure actuelle, la Cour d’appel rejuge le dossier après qu’en décembre 2019, le Tribunal de Bucarest eut condamné les inculpés à des peines allant de 3,5 à 13 ans de prison ferme et à plus de 10 millions d’euros de dédommagements.

    AEP – L’Autorité électorale permanente, AEP, de Roumanie annonce que le nombre d’électeurs roumains inscrits dans le Registre électoral s’élevait le 31 décembre 2021 à 18.875.052 citoyens. Sur ce total, 18.105.818 habitent la Roumanie et 769.243 vivent à l’étranger. Le registre électoral est un système informatique qui enregistre et met à jour les données personnelles d’identification des électeurs roumains vivant en Roumanie ou ailleurs.

    Handball – La sélection nationale de handball masculin de Roumanie s’est réunie pour se préparer pour le tournoi de qualification au Championnat mondial qui aura lieu à Cluj. Du 7 au 9 janvier, la Roumanie rencontrera Israël, Chypres et la République de Moldova. Le sélectionneur de la Roumanie est le célèbre Espagnol Xavi Pasqual, qui a conduit trois fois l’équipe de Barcelona à la tête de la Ligue des Champions de Handball.

    Météo – En Roumanie, il fera doux dans les 24 prochaines heures avec une hausse des températures en dessus de la normale saisonnière. Le ciel sera variable dans le sud du territoire et couvert dans le reste et des pluies éparses tombéront notamment sur la partie nord du pays. Le vent soufflera notamment sur les sommets des Carpates, mais aussi sur l’ouest, l’est et le sud-est. Le brouillard fera son apparition au petit matin, sur les régions de plaine. Les températures maximales iront de 5 à 15 degrés.

  • Roumanie : 15 années d’appartenance à l’UE

    Roumanie : 15 années d’appartenance à l’UE

    Le 1er janvier 2007, après d’intenses négociations, la Roumanie devenait membre à part entière de l’Union européenne. L’appartenance à l’espace communautaire a entraîné la disparition des frontières pour les Roumains, la possibilité pour eux de voyager librement, d’étudier et de travailler dans d’autres Etats européens. La liberté de circulation, y compris des marchandises, a fourni un énorme marché aux entreprises et aux produits roumains, près de 80 % de leurs exportations allant désormais vers l’Union européenne. Des fonds européens de différents types et des réglementations communautaires ont rapidement entraîné des changements visibles en Roumanie. Le pays est l’un des bénéficiaires nets du budget européen, c’est-à-dire qu’il reçoit plus d’argent qu’il ne verse au panier communautaire. La Roumanie a réussi à faire passer son Produit intérieur brut par habitant de 39 % de la moyenne de l’Union avant l’adhésion à 59 % après seulement neuf ans. Selon les prévisions, il pourrait dépasser les 66 % cette année.



    « L’adhésion à l’Union européenne nous a ancrés dans l’espace européen de démocratie et de valeurs, un idéal devenu réalité par le sacrifice ultime de ceux qui ont combattu en décembre 1989. La voie européenne reste légitimement la seule option de prospérité, de stabilité et de développement à long terme de la Roumanie », a déclaré le président Klaus Iohannis dans un message. Il indique également que les avantages pour les citoyens et la société sont concrets et constituent l’amélioration de la vie quotidienne, qu’il s’agisse du marché intérieur, de la protection de l’environnement, de la numérisation, de la libre circulation et des possibilités d’étudier, de travailler ou de vivre n’importe où dans l’Union européenne. Ou encore du financement du développement et de la modernisation dans de multiples domaines tels que les infrastructures, les zones rurales, l’énergie, le secteur médical, l’éducation. Le chef de l’Etat souligne aussi que la Roumanie contribue aujourd’hui directement, en tant qu’État membre, au renforcement de l’Union européenne.



    Le premier ministre Nicolae Ciucă affirme, pour sa part, que l’entrée dans l’Union s’est faite par l’effort conjoint de la classe politique et des diplomates roumains, sous les auspices des garanties de sécurité fournies par l’adhésion à l’OTAN. Et aussi par la confiance acquise sur les théâtres d’opérations par les militaires roumains qui se sont avérés des partenaires loyaux des alliés occidentaux, forts d’une bonne formation professionnelle. Il souligne le bien-être apporté par les 15 années d’adhésion à l’Union : le Produit intérieur brut de la Roumanie a triplé et le PIB par habitant a presque quadruplé. L’action de la Roumanie au niveau européen continuera d’être guidée par le plein respect de l’État de droit, des traités de l’Union et aussi des principes et valeurs inscrits dans les traités, en tant que piliers fondamentaux de l’Union ainsi que du droit européen dans son ensemble, assure le chef du cabinet de Bucarest.


    (Trad. : Ligia)


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    MUABEṬ. Premierlu ali Românie, Nicolae Ciucă, s-andămusi marț Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ciucă deadi asigurări că angajamentul a României ta s’ahărdzească 2% ditu PIB ti apărare va s’ducă ma largu. Bucureștiul va s’cilăstăsească, tutunăoară, activ și cabaia tu debaturli ti conceptulu strategic al NATO și a yinitoariloru a llei misiuni. Acumularea militară rusă actuală easte semnificativă, neprovocată și niantimilleată și nu putem s’akicăsimu cum acțiunile NATO și ali Ucraină pot s’hibă lugursiti provocări, nica spusi oficialu român. El năpoi lu spusi andrupimintul ali României ti suveranitatea și integritatea teritorială ali Ucraină tu cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internațional. Tut Bruxelles, Ciucă s-andămusi marță cu prezidentulu ali Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu cari zbură ti turliili mutrinda kivernisearea a pandemiillei. Premierlu ali României părăstisi gaereţli di redresare economică [ruvidzuti tru Planul Național de Redresare și Reziliență, sumliniinda cilăstăsearea ti asigurarea stabilitatillei fiscal-bugetare. Ciucă năpoi adusi aminti, tutunăoară, apelu tra să s’llia ună apofasi cătu cama ntrăoară tu loigătură cu aderarea ali Românie la zona fără sinuri, Schengen.



    PROTEST. Protestatarlli cari intrară forţa tu uborlu a Parlamentului di Bucureşti, marţ, ufilisiră aftukinati cari avea izini nelimitată tru instituţie, să spuni tu unu comunicat apufusitu di MAI. Aproapea dauă ñilli di inşi, susținători a partidlui politic ultranaționalist AUR protestară marță dituintea a Parlamentului, ti naetea a autorităților ta s’curmă intrarea la loclu di lucru ma s’nu aibă certificatlu vearde. Protestul niautorizat fu promovat pi şingirili suţiali AUR, iara autoritățile cilăstăsescu tu aestu kiro ta s’află şi s’da sancțiuni ti protestatari. Ună parti di elli eara fuviroşi și vrură s’llia cu asaltu sediul. Uidisitu cu sursili ditu MAI, polițiștilli feaţiră un apel la isihie și ti tiñisearea a regulilor legale fără s’ufilisească violență. Aproapea 100 de protestatari s-adunară deapoa dituintea-a fața guvernului. România are a daua nai ma scădzută rată de vaccinare ditu UE, aproapea 40% ditu populația totală, spunu datili publicate di Centrul European ti Prevenirea și Controlul a Lăngorloru.



    COMEMORARE. Eroiilli a revoltei anticomuniste ditu andreu 1989 fură comemorat marţă Bucuresti. Slujbele religioase și ţeremonii militare s’ţănură la Mirminţălli a Eroilor Revoluției și la monumentele dedicate ditu misuhorea-a căsăbălui. Evenimente di idyea turlie sunt programate ñiercuri la Monumentul Eroilor Revoluției Române, la Sala Radio și Corporația Română di Televiziune. Nkisită ditu Timișoara (vest), tru 16 di andreu, revolta s-arăspândi tru tută văsilia, avănda kipita dictatorlu Nicolae Ceauşescu, cari fudzi ditu capitală pi 22 di andreu, pe fondul a protestelor a sute di ñilli a români. Capturați di Armată, Ceauşescu și nicukira a lui Elena fură băgaţ tu unu ñicu proces și executați tu căsăbălu ditu sudul Târgoviște. România fu goala văsilie di dinăpoia a Pirdelui di Heru tru cari alăxearea di regim fu nsuţătă di virseari di săndzu. Cama di 1.000 di oameni fură vătămaţ și aproapea 3.000 fură pliguiţ.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Mărli linii a bugetlui 2022

    Mărli linii a bugetlui 2022

    Proiectul a bugetlui di stat tră 2022 ari şanse s’agiungă tru Parlament şi s’hibă votat ntrăoară ninti di Cărciun. El fu pitricutu, duminică, tru debatu public şi ari ca obiective protejarea a categoriilor vulnearabile, ñicurarea-a evaziunillei fiscale şi criştearea-a fondurilor tră investiţii până la şapte procente ditu PIB. Simfunu cu documentulu, România va s’aibă anlu ţi yini venituri di 216 miliarde di lei (43,8 miliarde euro) și va s’hărgiuească 301 miliarde lei (61,4 miliarde euro).


    Ministerlu di Finanţe s’aşteaptă la ună creaştire economică niacumtinată şi anlu yinitor şi ari nădie s’hibă tu mărdziñili a ţintăllei di deficit akicăsită cu Comisia Europeană.


    La capitolu “Ahărdzeri bugetari”, Ministerlu Transporurlor va llia anlu yinitor fonduri cu 20% ma mari andicra di anlu aestu. Şi Ministerlu a Investiţiilor şi proiectilor Europene va s’aibă un buget cama mari, idyea cumu Apărarea, Educaţia şi Cultura, cari au şi eali mulță păradz. Va s’aibă fonduri suplimentari și Administrația Prezidențială, Senatul, Camera a Deputațlor și Secretariatlu General a Guvernului, ama și serviţiile secrete. Anamisa di instituţiile cari llia păradz ma puţăni suntu Ministerili a Finanţilor, Dezvoltarillei, Energiei, Antreprenoriatlui şi Turismului şi Ministerlu Public. Sănătatea va s’aibă aproapea idyiulu buget ca şi anlu aestu.



    Simfunu cu datili publicate di Ministerlu a Finanţilor, proiectul di buget easti cruitu pi ună creaştire economică di 4,6% şi un deficit bugetar di 5,8 % ditu produslu internu brut, estimat anlu yinitor la aproximativ 1.300 di miliarde di lei (265 miliarde euro). Tru idyiulu kiro, inflaţia medie easti prognozată la 6,5%. Potrivit strategiei bugetari, estimările tră yinitorii trei ani spunu ună kipită di creastire economică tru 2023 di 5,3% şi un ritmo mediu anual di 4,9% tu tutu orizontul 2023-2025. Aestu easti ma mari comparativ cu aţea estimată s’hibă nregistrată la nivelul ali UE şi a Zonăllei Euro, di 4,3%, tru condiţiile tru cari goada economică provocat di pandemie easti ună di nai cama semnificative ditu istoria recentă. România spuni, ama, particularitatea ua nei turnari tu ori relativ rapidă a PIB-ului la nivelul pre-pandemic.


    Tru document nica să spuni că momentul cama acut a crizăllei fu năstricutu pritu misuri fiscale şi monetari cari deadiră silă a huzmetillei economică. Evoluţiile economiţi suntu ama dependente di evoluţia campaniillei di vaccinari, manifestarea a născăntoru dăldză yinitoari pandemice, de particularităţile a structurăllei economiei şi di influenţili externe determinate de gradul de integrari tru şingirili di valoari adăvgată şi de producţie europene şi mondiale.


    Tutunăoară, ună influenţă va aibă şi misurile adoptate di autorităţi tru contextul a dezechilibrelor gemene manifesti (di cont curent şi fiscal) – misurli di andrupari va s’hibă trapti preayalea ayalea cu scupolu ti agiundzeari obiectivlu pripusu di deficit bugetar di 3% la orizontul a anlui 2024.



    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala









  • Marile linii ale bugetului 2022

    Marile linii ale bugetului 2022

    Proiectul bugetului de stat pentru 2022 are şanse să ajungă în Parlament
    şi să fie votat rapid înainte de
    Crăciun. El a fost lansat, duminică, în dezbatere publică şi are ca obiective
    protejarea categoriilor vulnerabile, reducerea evaziunii fiscale şi majorarea
    fondurilor pentru investiţii până la şapte procente din PIB. Conform
    documentului, România va avea anul viitor venituri de 216 miliarde de lei (43,8
    miliarde euro) și va cheltui 301 miliarde lei (61,4
    miliarde euro).

    Ministerul de Finanţe se aşteaptă la o creştere economică susţinută şi anul
    viitor şi speră să se încadreze în ţinta de deficit convenită cu Comisia
    Europeană.

    La capitolul Alocări bugetare, Ministerul
    Transporurilor va primi anul viitor fonduri cu 20% mai mari faţă de anul
    acesta. Şi Ministerul Investiţiilor şi proiectelor Europene va avea
    un buget substanţial mărit, la fel ca Apărarea, Educaţia şi Cultura,
    care beneficiază şi ele de mai mulți bani. Vor avea fonduri suplimentare și
    Administrația Prezidențială, Senatul, Camera Deputaților și Secretariatul
    General al Guvernului, dar și serviciile secrete. Printre instituţiile care
    primesc bani mai puţini sunt Ministerele Finanţelor, Dezvoltării, Energiei,
    Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Public. Sănătatea va avea
    aproximativ acelaşi buget ca şi anul acesta.


    Conform datelor
    publicate de Ministerul Finanţelor, proiectul de buget este
    configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit bugetar de 5,8 %
    din produsul intern brut, estimat anul viitor la aproximativ 1.300 de miliarde
    de lei (265 miliarde euro). În acelaşi timp, inflaţia
    medie este prognozată la 6,5%. Potrivit strategiei bugetare, estimările
    pentru următorii trei ani arată un vârf de creştere economică în 2023 de 5,3%
    şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025. Aceasta este mai
    mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE şi al Zonei
    Euro, de 4,3%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este
    unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă. România prezintă, însă, particularitatea unei
    reveniri relativ rapide a PIB-ului la nivelul pre-pandemic.

    În document se mai
    precizează că momentul mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi
    monetare care au impulsionat activitatea economică. Evoluţiile economice sunt
    însă dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri
    viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei şi de influenţele
    externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi
    de producţie europene şi mondiale.

    Totodată, o influenţă vor avea şi măsurile
    adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont
    curent şi fiscal) – măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea
    atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului
    2024.



  • Puseu inflaţionist în România

    Puseu inflaţionist în România

    Produsul
    Intern Brut a crescut cu 3,9% în Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2021,
    comparativ cu perioada similară din 2020. Toate statele membre au raportat
    creşteri, dar cele cu reușite notabile au fost România (8%), Ungaria (6,1%) şi
    Lituania (6%) – arată datele preliminare publicate, săptămâna aceasta, de
    Oficiul European de Statistică. Specialiști în domeniu temperează, însă,
    bucuria generată de un astfel de anunț și amintesc că, acum un an, situația
    pandemică dusese la o contracție severă a avântului economic. Cât despre
    românii de rând, aceștia constată, pe zi ce trece, că o asemenea creștere
    economică nu se regăsește în niciun caz în buzunarele lor, constatare
    confirmată, de altfel, tot de Eurostat. Potrivit statisticienilor de la
    Bruxelles, România se înscrie în rândul ţărilor din Uniunea Europeană cu cea
    mai mare inflaţie în luna octombrie. Astfel, la nivelul întregului bloc
    comunitar, rata anuală a inflației a crescut, în octombrie, până la 4,4%, de la
    3,6% în septembrie. România – cu 6,5% – a depășit media europeană. Singura
    consolare este, poate, că altele sunt țările care ocupă podiumul fruntașelor
    – Lituania (8,2%), Estonia (6,8%) și Ungaria (6,6%).

    Altfel, la firul ierbii, românii
    resimt puternic scumpirile de la o
    lună la alta. Facturile la curent electric și gaze naturale au explodat, ceea
    ce a condus la scumpiri în lanț la o multitudine de produse alimentare sau
    nealimentare și la servicii. Nu mai departe de săptămâna trecută, potrivit
    calculelor sale, diferențiate, Institutul Naţional de Statistică de la
    București a informat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9% în luna
    octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile
    nealimentare s-au scumpit cu peste 11 procente, mărfurile alimentare cu 5,25,
    iar serviciile cu aproape 4%. Totodată, potrivit ultimului raport asupra
    inflaţiei elaborat de Banca Naţională a României, rata anuală a inflaţiei este
    estimată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi este prevăzută să se
    tempereze, până la 5,9% la sfârşitul anului viitor. BNR a menţionat și că, faţă
    de raportul din august, noua proiecţie este mai ridicată cu 1,9 puncte
    procentuale pentru finele anului curent şi cu 2,5 puncte procentuale pentru
    sfârşitul anului viitor. Și fosta președintă a FMI, în prezent șefă a Băncii
    Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că, în Europa, inflația la un
    nivel ridicat și o încetinire a avansului economic se vor menține pe o perioadă mai lungă decât s-a crezut.


  • Une forte poussée inflationniste en Roumanie

    Une forte poussée inflationniste en Roumanie


    Au
    troisième trimestre de l’année en cours, le PIB de l’UE a connu un bond de 3,9%
    par rapport à la même période de l’année 2020. Tous les Etats membres ont
    rapporté des croissances, mais les plus spectaculaires ont été enregistrées en
    Roumanie, 8%, en Hongrie, 6,1% et en Lituanie, 6%, selon les données
    préliminaires fournies cette semaine par Eurostat. Pourtant, les experts
    financiers invitent au calme et affirment qu’il y a un an, la situation
    pandémique avait débouché sur une contraction sévère des économies européennes.
    Quant aux Roumains, ceux-ci remarquent déjà chaque jour, que cette croissance
    économique ne se reflète pas dans leurs poches. Selon Eurostat, la Roumanie
    fait partie des pays européens frappés en octobre, par une des plus importantes
    poussées inflationnistes. Tandis qu’en Europe, le taux d’inflation moyen a
    augmenté de 3,6% en septembre à 4,4% en octobre, en Roumanie, le même taux a
    grimpé à 6,5%, bien en dessus de la moyenne européenne.La situation est encore pire en Lituanie,
    8,2%, en Estonie, 6,8% et en Hongrie, 6,6%.


    Concrètement,
    les consommateurs roumains sont frappés de plein fouet par les majorations
    mensuelles auxquelles ils se confrontent. Les factures énergétiques ont explosé
    ce qui a entraîné la hausse des prix des produits alimentaires et des services.
    La semaine dernière, l’Institut national de la Statistique a affirmé que le
    taux d’inflation annuel a grimpé de 6,3% en septembre à 7,9% en octobre, dans
    le contexte où les tarifs des produits non alimentaires se sont majorés de 11%,
    ceux des aliments de 5,25% et ceux des services de presque 4%. Parallèlement,
    le dernier rapport de la Banque centrale de Roumanie table sur un taux
    d’inflation annuel de 7,5% pour décembre 2021 avant que la poussée
    inflationniste se calme et que le taux chute à 5,9% d’ici la fin de l’année
    prochaine.


    La
    BNR a également précisé qu’à la différence de ses estimations précédentes
    faites en août, les actuelles prévisions sont de 1,9% plus importantes pour le
    mois de décembre et de 2,5% pour l’année prochaine. L’ancienne cheffe du FMI,
    Christine Lagarde, actuellement à la tête de la Banque centrale européenne, a
    averti sur le risque qu’en Europe, la poussée inflationniste et le
    ralentissement économique se maintiennent plus que prévu.



  • Economia europeană revine puternic din recesiune

    Economia europeană revine puternic din recesiune

    Pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricțiile s-au ridicat, din primăvară s-a reluat creşterea economică. Se preconizează că economia Uniunii Europene în ansamblu va atinge o rată de creștere de 5% în 2021, 4,3% în 2022 și 2,5% în 2023. Pentru Zona Euro, anul acesta ne aşteptăm ca ratele de creștere să fie identice cu cele de la nivelul întregii Uniuni Europene şi să atingă 2,4 % în 2023. La aproape 14% pe an, rata de creștere a Produsului Intern Brut în UE, în al doilea trimestru al anului 2021, a fost cea mai bună înregistrată vreodată. În al treilea trimestru, economia europeană a ajuns din nou la nivelul de dinaintea pandemiei și a trecut de la redresare la expansiune. Comisia preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune.

    Rata şomajului. După relaxarea restricţiilor, piaţa muncii s-a ameliorat semnificativ. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă şi mulți oameni şi-au reluat lucrul. Ne aşteptăm ca rata şomajului la nivelul întregii Uniuni să scadă de la 7,1% anul acesta, la 6,7% anul viitor și la 6,5% în 2023. Pentru Zona Euro, rata șomajului este estimată la 7,9% anul acesta, 7,5% anul viitor și 7,3% în 2023.

    Inflaţia. După mai mulți ani cu un nivel scăzut, rata inflaţiei a ajuns acum la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, în principal din cauza creșterii prețurilor la energie. Se preconizează că inflația în zona euro va atinge un maxim de 2,4% anul acesta, 2,2 % anul viitor și 1,4 % în 2023. La nivelul întregii Uniuni, Comisia estimează că inflația va atinge 2,6% anul acesta, 2,5% la anul și 1,6 % în 2023.

    Comisia avertizează în final că incertitudinile și riscurile legate de perspectivele de creștere în Uniunea Europeană rămân foarte ridicate. Pandemia nu a fost încă înfrântă, o eventuală reintroducere a restricţiilor ar afecta economiile, sunt în continuare blocaje în aprovizionarea globală, iar creşterea preţurilor la energie poate afecta consumul şi investiţiile. De asemenea, inflația se poate dovedi mai ridicată decât se anticipase.


  • Prognoze economice pentru România

    Prognoze economice pentru România

    Comisia
    Europeană a redus, uşor, prognoza de creştere pentru economia României. Astfel,
    avansul estimat ar urma să fie de 7 procente, faţă de 7,4 cât indicau
    previziunile executivului comunitar în iulie. Potrivit Comisiei, până la
    finalul acestui an, PIB-ul României ar urma să depăşească nivelul de dinaintea
    pandemiei, iar în viitor, expansiunea va rămâne robustă, la aproximativ 5%,
    alimentată de consumul intern şi de investiţiile sprijinite de Facilitatea de
    redresare şi rezilienţă. Riscurile la adresa estimărilor de creştere sunt rata
    scăzută de vaccinare, combinată cu restricţii de mobilitate ce ar putea afecta
    consumul, şi eventuale întârzieri în implementarea Planului naţional de redresare
    şi rezilienţă, provocate de formarea noului guvern.

    Comisarul pentru economie,
    Paolo Gentiloni, avertiza că perspectivele de creştere economică în Uniune sunt
    ameninţate de numărul tot mai mare al infectărilor, acolo unde nu se fac
    vaccinări. Mai există, spunea el, şi o presiune în creştere asupra producţiei
    în statele membre din cauza blocajelor pe lanţurile globale de furnizare.

    Dacă
    în ce priveşte avansul economic estimat România stă mai bine decât multe state
    ale Uniunii, în schimb, va avea o inflaţie mai mare decât media în UE, iar
    şomajul va scădea mai puţin decât în alte ţări membre.

    Zilele trecute, Banca
    Naţională a anunţat că rata anuală a inflaţiei a ajuns luna trecută la aproape
    8%, cea mai mare din ultimii 13 ani. Iar creşterile de preţuri la energie şi
    combustibil cu aproape 25% faţă de octombrie 2020 au antrenat majorări care nu
    se vor opri până la jumătatea anului viitor, potrivit BNR şi analiştilor
    economici. Luna viitoare, rata inflaţiei ar urma să ajungă la 7,5% şi este
    prevăzută să se tempereze până la 5,9% la sfârşitul anului viitor, afirmă BNR
    în raportul asupra inflaţiei publicat joi. Instituţia subliniază că toate
    aceste estimări depăşesc prognozele făcute în raportul anterior din luna
    august, din cauza majorării preţurilor la energie.

    Purtătorul de cuvânt al BNR,
    Dan Suciu, spune, însă, că puseul inflaţionist şi creşterile importante de
    preţuri au avut loc deja, iar variaţiile care vor urma vor fi nesemnificative.

    Dan Suciu: Marea parte a creşterii este în urmă. Creşterile s-au cam produs. Asta
    nu înseamnă că de acum încolo vom avea preţuri care coboară. Vor mai fi
    probabil creşteri de preţuri, dar ele vor fi marginale. Tendinţa de evoluţie a
    inflaţiei va rămâne cam la acest nivel până la finalul anului, va urma o uşoară
    scădere până în luna aprilie, când vor ieşi din joc compensările, subvenţiile
    la energie pe care începem să le încasăm de la 1 noiembrie, când vom avea un
    vârf în luna aprilie. Dar repet, diferenţa faţă de ce avem acum este una mică.
    Asta înseamnă că marile creşteri de preţuri sunt în spate.

    Luna
    trecută, comparativ cu cea anterioară, cel mai mult s-au scumpit gazele
    naturale, cu peste 21%. Singura categorie care a consemnat o reducere semnificativă
    a fost zona de transport aerian, cu peste 16%.