Tag: PNRR

  • Retrospectiva săptămânii 28.11 – 04.12.2021

    Retrospectiva săptămânii 28.11 – 04.12.2021

    Românii au marcat, pe 1 Decembrie, Ziua Națională

    Românii sărbătoresc Ziua Națională pe 1 decembrie, dată care semnifică unitatea în spirit, limbă și valori. În 1918, în această zi, Adunarea Națională de la Alba Iulia adopta rezoluția unirii provinciilor istorice locuite de români Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România. Într-un mesaj adresat românilor de ziua naţională, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că sărbătoarea a fost o marcată de realitatea dureroasă provocată de pandemie. El a lansat, totodată, un mesaj de încurajare pentru cei aflaţi în suferinţă, dar şi de respect şi recunoştinţă faţă de cadrele medicale. Lecţia solidarităţii este mai vie şi mai actuală decât oricând. Istoria ne-a demonstrat de nenumărate ori că, dacă rămânem uniţi, putem să ne adaptăm oricăror realităţi şi tendinţe şi că depinde de voinţa noastră, ca naţiune, să trecem cu bine peste toate provocărileˮ, a afirmat Klaus Iohannis. Ziua Naţională a României a fost marcată, miercuri, în numeroase localităţi din ţară. În capitală, parada militară, la care au participat 1.500 de militari şi au fost prezente mijloace de luptă de ultimă generaţie, a fost urmărită de mii de oameni. A fost a doua paradă în pandemie, dar prima la care oamenii au putut asista.

    România a primit prima tranşă din prefinanțarea PNRR

    România a primit, joi, prima tranşă, de 1,8 miliarde de euro, din prefinanţarea aferentă Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Până la finalul acestui an, Bucureștiul va primi şi restul sumei din împrumutul total de prefinanţare, care se ridică la aproximativ 3,8 miliarde de euro. Banii europeni se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea anumitor obiective. Cu această plată de prefinanţare trebuie demarate investiţiile şi reformele fixate de România în Planul Naţional de Redresare. La capitolul tranziţie către economia verde, România şi-a propus investiţii de 3,9 miliarde de euro în modernizarea căilor ferate, inclusiv cu echipamente electrificate sau fără emisii de carbon. În plus, 2,7 miliarde de euro vor fi investiţi în renovarea clădirilor publice şi a blocurilor, atât din punct de vedere energetic, de exemplu prin anvelopare, cât şi pentru a le face mai rezistente la cutremur. Planul prevede de investiţii de 2 miliarde de euro în infrastructura spitalicească, dar şi în îmbunătăţirea sistemului de educaţie în domeniu. Pe măsură ce acest plan este pus în practică, Bucureștiul va primi, în total, 29,2 miliarde de euro.

    COVID în România

    România a înregistrat, zilele acestea, aproape jumătate din numărul cazurilor noi de COVID de săptămâna trecută. Autorităţile au raportat, joi, peste 1.100 de îmbolnăviri confirmate în 24 de ore. În același timp, interesul pentru vaccinarea anti-COVID a continuat să scadă. Doar 10.000 de persoane au făcut prima doză sau doza unică în 24 de ore, faţă de o medie zilnică de peste 16.000 săptămâna trecută. În prezent, aproape 7,4 milioane de români au schema de vaccinare completă. Institutul Naţional de Sănătate Publică a anunțat, joi, că aproape 90% dintre persoanele care au decedat, săptămâna trecută, în urma infectării cu noul coronavirus erau nevaccinate. Datele analizate arată că peste 44% din totalul cazurilor de COVID s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj, Timiş, Arad şi Bihor, iar 70% din îmbolnăvirile confirmate au fost înregistrate la persoane care nu se vaccinaseră. Institutul a precizat că marea majoritate din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 de ani şi la cele care aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    Pe de alta parte, 46 de cetăţeni români şi 24 străini au fost aduși, marți, din Africa de Sud în România. Zborul special a fost organizat de Guvernul de la Bucureşti ca urmare a anulării curselor aeriene către Africa de Sud, pe fondul situaţiei epidemiologice create de identificarea variantei Omicron a coronavirusului. Joi, peste 120 de români blocaţi în Maroc în urma anulării unor curse aeriene au fost repatriaţi. Aeronava Tarom, care mai avea la bord şi 62 de cetăţeni europeni, a aterizat pe aeroportul Otopeni. Turiştii români au rămas blocaţi în Maroc, după ce companiile aeriene la care aveau rezervare pentru întoarcerea în ţară şi-au anulat cursele în urma interdicţiilor de călătorie impuse de autorităţile de la Rabat, generate de apariţia variantei Omicron a coronavirusului.

    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, la Consiliul ministerial OSCE

    Şeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a susţinut, joi, în prima zi a reuniunilor Consiliului Ministerial al OSCE, desfăşurat la Stockholm, creşterea capacităţii OSCE de a gestiona situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, precum şi soluţionarea conflictelor prelungite din regiune. Ministrul Aurescu a prezentat, cu acest prilej, intervenţia naţională, în cadrul căreia a subliniat angajamentul României pentru apărarea şi protejarea valorilor şi principiilor OSCE consacrate în Actul Final de la Helsinki din 1975 şi în Carta de la Paris pentru o Nouă Europă din 1990, care stau la baza securităţii europene. În acest sens, ministrul Aurescu s-a referit la afectarea securităţii energetice, la instrumentalizarea migranţilor, la consolidarea militară de la frontierele Ucrainei şi la numărul mare de încălcări ale încetării focului în estul Ucrainei. În intervenţia sa în plenul Consiliului Ministerial, ministrul Aurescu a reacţionat, şi pe această cale, faţă de afirmaţiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov din discursul naţional al acestuia, conform cărora sistemul antirachetă din România poate fi utilizat pentru lansarea de lovituri ofensive. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat că această poziţie rusă este complet incorectă, poziţia României, SUA şi a NATO fiind exprimată de foarte multe ori: sistemul antirachetă din România este strict defensiv, doar pentru legitimă apărare conform Cartei ONU, şi nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse.



  • Prima tranşă de bani PNRR

    Prima tranşă de bani PNRR

    România va beneficia de o finanţare totală de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro şi de o finanţare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiţii avantajoase – adică sub formă de credite cu dobânzi mici, garantate de Comisia Europeană.


    Joi, Bruxellesul a transmis Bucureștiului primele 1,8 miliarde de euro, adică o prefinanțare de 13% din suma alocată României, urmând ca până la finalul anului să fie transferată și diferența din prefinanţarea totală de aproape 3,8 miliarde de euro aferentă acestui an. Cu plata de prefinanţare trebuie demarate investiţiile şi reformele fixate de România în PNRR – un plan structurat pe 6 piloni și împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene.

    La Capitolul Tranziţie către economia verde, România şi-a propus investiţii de 3,9 miliarde de euro în modernizarea căilor ferate, inclusiv cu echipamente electrificate sau fără emisii de carbon. În plus, 2,7 miliarde de euro vor fi investite în renovarea clădirilor publice şi a blocurilor, atât din punct de vedere energetic, de exemplu prin anvelopare, cât şi pentru a le face mai rezistente la cutremure.


    Planul Naţional mai prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administraţiei publice, în domenii ca justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul şi eliberarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. În plus, 881 de milioane de euro vor merge în digitalizarea educaţiei, de exemplu, pentru îmbunătăţirea competenţelor profesorilor, dar şi a conţinutului educaţional şi a echipamentelor digitale.


    Există şi un capitol de întărire a rezistenţei economice şi sociale, care urmărește ca România să aibă pe viitor un proces mai bun de luare a deciziilor şi o fiscalitate mai bine susţinută. Cum? Printr-un cadru bugetar consolidat prin reforme în administraţia fiscală şi ale cadrului fiscal, prin reformarea sistemului de pensii şi printr-un control mai bun al cheltuielilor. Planul are și măsuri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, prin consolidarea independenţei sistemului judiciar, a calităţii şi eficienţei lui, combaterea corupţiei şi realizarea unui sistem de decizii previzibil.

    Pentru Sănătate, planul prevede investiţii de două miliarde de euro în infrastructura spitalicească, dar şi în îmbunătăţirea sistemului de educaţie în domeniu. La capitolul rezistenţă naţională la riscuri, este prevăzută și reforma venitului minim de incluziune, care ar trebui să simplifice şi să îmbunătăţească sprijinul social pentru persoanele mai vulnerabile, dar şi să stimuleze ocuparea forţei de muncă şi formarea profesională.

    Pentru toate acestea, banii vor veni în tranșe, în funcţie de îndeplinirea unor obiective, care trebuie realizate până la 31 august 2026.


  • La Roumanie bénéficie d’un premier versement du Plan national de relance et de résilience

    La Roumanie bénéficie d’un premier versement du Plan national de relance et de résilience


    La Roumanie bénéficiera d’un financement de 29,2
    milliards d’euros du Mécanisme de Relance et de Résilience pour financer les
    réformes et les investissements inclus dans le Plan National de Relance et de
    Résilience. Concrètement, le pays se verra octroyer une subvention de 14,24
    milliards d’euros et un financement de 14,942 milliards d’euros, sous la forme des emprunts proposant de
    faibles taux d’intérêts et garantis par la Commission européenne. Jeudi, Bruxelles
    a versé à la Roumanie 1,8 milliards d’euros de préfinancement, soit 13% de l’enveloppe
    totale destinée au pays. Le reste de presque 2 milliards d’euros du montant
    total de préfinancement prévu pour 2021 sera accordé d’ici la fin de l’année.

    Tout
    cet argent servira au démarrage des investissements et des réformes que la
    Roumanie s’est fixés dans le cadre du Plan national de relance et de
    résilience, un plan structuré sur les 6 piliers prévus par le Règlement du
    Mécanisme de Relance et de Résilience et divisé en 15 composantes, afin de
    couvrir les besoins de la Roumanie et de poursuivre simultanément les priorités
    de la Commission européenne. Au chapitre de « La transition verte »,
    le pays s’est proposé d’investir 3,9 milliards d’euros dans la modernisation des
    chemins de fer afin de diminuer les émissions de carbone. 2,7 milliards d’euros
    seront attribués à la rénovation et à l’enveloppement
    des immeubles et des sièges des institutions publiques afin d’accroître leur
    performance énergétique et leur résistance en cas de séisme. Le PNRR prévoit
    aussi 1, 5 milliards d’euros pour la numérisation des services publics dans des
    domaines divers tels la justice, l’occupation de la main d’œuvre, la sécurité
    sociale, l’environnement ou encore le passage à la carte d’identité
    électronique pour 8,5 milliards de Roumains. 881 millions d’euros seront
    utilisés pour numériser l’éducation nationale, améliorer les compétences du
    personnel enseignant, moderniser les manuels et doter les écoles d’équipements
    informatiques.

    Le financement européen sera également dirigé vers le
    renforcement économique et social du pays afin de lui permettre une meilleure
    prise de décisions et une fiscalité améliorée. Comment le faire ? Eh bien,
    à travers un cadre budgétaire consolidé par des réformes mises en place dans l’administration
    fiscale, à travers la réforme du système des pensions de retraite et un contrôle
    renforcé des dépenses publiques. Le Plan national de relance et de résilience prévoit
    aussi des mesures destinées à améliorer le milieu des affaires à travers le renforcement
    de l’indépendance du système juridique, de sa qualité et de son efficacité,
    tout comme à travers la lutte contre la corruption et la mise en place d’un
    système de prise de décisions prédictibles. La Santé, elle, se verra verser deux
    milliards d’euros pour moderniser l’infrastructure hospitalière et améliorer le système d’éducation en la
    matière. Enfin, dans le cadre du chapitre consacré à la résilienceéconomique, sociale et
    institutionnelle, la Roumanie prévoit la réforme du RMI afin de simplifier et d’améliorer
    le soutien réservé aux catégories vulnérables, parallèlement à la stimulation
    de l’occupation de la main d’œuvre et à l’encouragement de la formation
    professionnelle. Le financement sera accordé par tranches, au fur et à mesure
    que le pays arrive à accomplir les jalons et cibles à atteindre d’ici le 31
    août 2026.







  • November 27, 2021 UPDATE

    November 27, 2021 UPDATE

    Covid-19 Ro – In Bucharest, the National Committee for Emergency Situations decided that the Romanian citizens or citizens from the EU and Switzerland, who come from southern African countries, where the new, more contagious strain of the noel coronavirus emerged, will be quarantined, regardless of whether they are vaccinated or not. They can be released from quarantine after 10 days if the Covid-test-result is negative. The authorities have also updated the list of countries/territories with a high epidemiological risk which now also includes Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambique, Namibia, South Africa and Zimbabwe. The access on the Romanian territory of the non-EU foreigners arriving from the mentioned countries has been forbidden. On the other hand, 1,727 new cases of COVID-19 were reported in the last 24 hours in Romania, and 180 deaths, of which 19 were registered prior to the reference period. Only four counties are still in the red scenario. The COVID-19 incidence rate calculated for a period of 14 days for Bucharest dropped to 2.26 cases per thousand inhabitants. As for the vaccination campaign, since its start in December, about 7.35 million people have been fully vaccinated.



    COVID world — The World Health Organization has labeled the new coronavirus variant from Africa, called Omicron, a ‘variant of concern’. The variant has a large number of mutations and could be even more contagious than the Delta variant. More and more states have decided to close their borders to people in southern Africa. Restrictions have been announced by the US, Canada, Turkey, as well as by some EU member states. The President of the EC, Ursula von der Leyen, said that all Member States, through coordination, should activate the so-called Safety Mechanism to suspend flights to countries in southern Africa. The new variant has already been detected in Europe.



    Resilience plan — The loan agreement through the Recovery and Resilience Mechanism between the European Commission and Romania for the disbursement of a first tranche, worth approximately 15 billion Euros, was initialed on Friday by the new Finance Minister, Adrian Câciu, the finance ministry announced on Saturday. The loan will be used to finance the state budget deficit and to refinance the government public debt, based on budget expenditures made for the reforms provided for in the National Recovery and Resilience Plan (PNRR). The amounts will be made available in ten installments, based on the fulfillment by the Romanian side of the targets provided in the reforms and investments associated with the loan. At the same time, the European Commission will make available a pre-financing of 13% of the loan (about 1.94 billion Euros), after the Agreement comes into force. Under the PNRR Romania benefits from approximately 29 billion Euros, almost half of the amount being a grant and the rest a loan.



    Tennis — Romania’s team leads the team of the state of Peru 2-0 in the qualification playoffs for the Davis Cup final phase after the tennis player Marius Copil defeated Conner Huertas del Pino 7-5, 6-2 on Saturday in Cluj (northwest), in the second singles match of the competition. In the first singles match, Nicolae Frunză defeated Nicolas Alvarez, in 2 sets, 6-2, 6-4. The doubles match between Marius Copil / Horia Tecău and Sergio Galdos / Arklon Huertas del Pino will take place on Sunday. Sunday will also see the singles matches between Marius Copil – Nicolas Alvarez and Nicolae Frunză – Conner Huertas del Pino. Romania and Peru meet for the first time in the Davis Cup.

  • 27.11.2021

    27.11.2021

    Covid – Le
    Comité roumain pour les Situations d’urgence a décidé que tous les voyageurs européens
    ou suisses arrivant en Roumanie en provenance des pays de l’Afrique australe
    observent une période de quarantaine, même s’ils détiennent un certificat
    sanitaire. La mesure a été adoptée après la recrudescence des cas d’un nouveau
    variant de Covid dans cette région du monde,
    baptisé
    Omicron.
    La période de quarantaine peut
    être limitée à dix jours, sur preuve d’un test négatif. La Roumanie a également
    mis à jour la liste des pays à haut risque épidémiologique, en plaçant en rouge
    le Botswana, le Mozambique, la Namibie, l’Afrique du Sud, le Lesotho et le
    Zimbabwe. L’accès en terre roumaine des citoyens autres que ceux Européens en
    provenance de tous ces pays sera interdit. Par ailleurs, la Roumanie a rapporté
    samedi 1727 nouveaux cas de coronavirus enregistrés en 24 heures, tout comme
    180 décès dont 19 antérieurs à la période de référence, ont fait savoir les
    autorités roumaines. Le taux d’incidence a chuté à 2,26 cas pour mille
    habitants en deux semaines. Rappelons-le, le pic de l’incidence a été
    enregistré le 22 octobre dernier, à Bucarest, qui a rapporté à ce moment-là
    16,54 cas pour mille habitants. Le nombre de personnes pleinement vaccinées en
    Roumanie approche les 7,35 millions.




    PNRR Le
    nouveau ministre roumain des Finances, Adrian Câciu, a signé vendredi l’accord
    de prêt entre la Commission européenne et la Roumanie, via le Mécanisme de
    Relance et de Résilience, au terme duquel une première tranche de 15 milliards
    d’euros sera versée à Bucarest. L’argent sera utilisé pour financer le déficit
    du budget d’Etat et refinancer la dette publique gouvernementale, compte tenu
    des dépenses budgétaires effectuées pour les réformes prévues dans le Plan
    national de relance et de résilience. Les sommes seront versées en dix tranches
    au fur et à mesure que le pays accomplit les objectifs stipulés dans les
    réformes et les investissements associés au prêt. Un préfinancement de presque
    2 milliards d’euros, soit 13% du montant total du crédit sera débloqué par la
    CE une fois l’accord lancé. La Roumanie se verra octroyer une enveloppe de
    quelque 29 milliards d’euros.

    Tourisme – La Fédération patronale du Tourisme de Roumanie a transmis au nouveau gouvernement en place à Bucarest un projet d’ordonnance d’urgence censé permettre la distribution aux salariés de la fonction publique des tickets de vacances, à partir du 1 janvier 2022. Les patrons du tourisme considère que de tels tickets dont le montant total est de presque 300 euros contribueront au bien être des Roumains au bout de deux ans de pandémie. En plus, l’industrie de l’hôtellerie se verra offrir un coup de pouce au bout d’une période difficile quand nombre d’activités touristiques ont été suspendues. Cette année, faute de budget, les fonctionnaires publics de Roumanie n’ont plus reçu des tickets de vacances.

    Tennis – L’équipe
    roumaine de tennis devance l’équipe péruvienne par 2 à 0 dans les matchs de
    barrages pour les qualifications à la Coupe Davis, après les victoires de
    samedi de Nicolae Frunza contre Nicolas
    Alvarez et de Marius Copil contre Conner Huertas del Pino. Dimanche, au tableau
    du concours de double, on retrouvera d’abord le match entre Marius Copil/Horia
    Tecău et Sergio Galdos/Arklon Huertas del Pino et ensuite celui entre Marius
    Copil – Nicolas Alvarez et Nicolae Frunză – Conner Huertas del Pino.A
    l’exception de Horia Tecau, 17ème mondial, aucun des sportifs mentionnés ne se
    retrouve parmi les cent meilleurs tennismen du monde.




    Météo – En
    Roumanie, il fera très doux pour la saison presque partout, avec des
    températures maximales allant de 7 à 17 degrés. Le ciel sera plutôt couvert
    dans la moitié occidentale du territoire et des pluies seront signalées. Des
    précipitations mixtes toucheront les altitudes. Le vent soufflera légèrement
    sur l’ensemble du relief et plus fort sur les sommets des Carpates où les
    rafales pourraient atteindre les 100km/heure.



  • November 27, 2021

    November 27, 2021

    Resilience plan — The loan agreement through the Recovery and Resilience Mechanism between the European Commission and Romania for the disbursement of a first tranche, worth approximately 15 billion Euros, was initialed on Friday by the new Finance Minister, Adrian Câciu, the finance ministry announced on Saturday. The loan will be used to finance the state budget deficit and to refinance the government public debt, based on budget expenditures made for the reforms provided for in the National Recovery and Resilience Plan (PNRR). The amounts will be made available in ten installments, based on the fulfillment by the Romanian side of the targets provided in the reforms and investments associated with the loan. At the same time, the European Commission will make available a pre-financing of 13% of the loan (about 1.94 billion Euros), after the Agreement comes into force. Under the PNRR Romania benefits from approximately 29 billion Euros, almost half of the amount being a grant and the rest a loan.



    COVID Ro – 1,727 new cases of COVID-19 were registered in the last 24 hours in Romania, and 180 deaths, of which 19 deaths were registered prior to the reference interval, the authorities announced on Saturday. The COVID-19 incidence rate calculated for a period of 14 days for Bucharest dropped to 2.26 cases per thousand inhabitants. The highest SARS-CoV-2 infection rate in Bucharest was reached on October 22, namely 16.54 cases per thousand inhabitants. As for the vaccination campaign, since its beginning, in December last year, about 7.35 million people have been fully vaccinated.



    COVID world — The World Health Organization has labeled the new coronavirus variant from Africa, called Omicron, a ‘variant of concern’. The variant has a large number of mutations and could be even more contagious than the Delta variant. More and more states have decided to close their borders to people in southern Africa. Restrictions have been announced by the US, Canada, Turkey, as well as by some EU member states. Ursula von der Leyen said that all Member States, through coordination, should activate the so-called Safety Mechanism to suspend flights to countries in southern Africa. The new variant has already been detected in Europe, in Belgium. Tens of passengers on two flights from South Africa were tested positive for COVID-19 on arrival in Amsterdam, the Dutch health authority said on Saturday. They are analyzing the results to see whether it is the new variant of the virus, France Press and Reuters report. First suspected case of infection with the new variant was also identified in Germany in a person who has recently returned from South Africa.



    Tennis — The Romanian tennis player Nicolae Frunză on Saturday defeated Nicolas Alvarez, in 2 sets, in Cluj (northwest), in the first singles match of the competition pitting the team of Romanian against that of the state of Peru, in the qualification playoffs for the Davis Cup final phase. The second singles match of the day will pit Marius Copil against Conner Huertas del Pino. The doubles match between Marius Copil / Horia Tecău and Sergio Galdos / Arklon Huertas del Pino will take place on Sunday. Sunday will also see the matches between Marius Copil – Nicolas Alvarez and Nicolae Frunză – Conner Huertas del Pino. With the exception of Horia Tecau, ranked 17th in the world doubles classification, none of the players is in the top 100 of the professional ranking. The two teams meet for the first time in the Davis Cup. (LS)

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Covid-19 Ro – București, Comitetlu Național tră Situații di Urgență apufusi că cetățeñilli români ică cetățenii ditu UE și Elveția, cari yinu ditu văsiliili sud-africane, iu alănci naua, nica ma contagioasă lumaki a năului coronavirus, va s’hibă tru carantină , acă suntu ică nu suntu vaccinaț. Elli pot s’hibă silighiţ ditu carantină după 10 dzăli cara rezultatlu a testului Covid easti negativ. Autoritățli actualizară, tutunăoară, lista a văsiliiloru/teritoriilor cu risc epidimiologic mari, cari acaţă tu isapi tora și Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa di Sud și Zimbabwe. Intrarea pi teritoriul ali Românie a xeñloru extracomunitari ţi agiungu ditu statili adusi aminti fu curmată. Di altă parte, 1.727 di cazuri năi di COVID-19 fură raportate tru 24 săhăţ ditu soni tru România și 180 di decese, ditu cari 19 fură nregistrate ninntie di perioada di referință. Maş patru giudeți sunt nica tru scenariul aroșu. Rata di incidituță a COVID-19 faptă isapi ti unu kiro di 14 di dzăli tră București scădzu la 2,26 cazuri la ñillea di bănători. Tru aţea ţi mutreaşti campania di vaccinare, ditu ahurhita a aliştei, tru andreu, aproapea 7,35 miliuñi di oamiñi fură vaccinaţ integral.



    Lumea COVID — Organizația Mondială a Sănătatillei spusi ti naua variantă di coronavirus ditu Africa, număsită Omicron, că easti ună variantă di găilipseari”. Varianta ari un numiru mari di mutații/alăxeri poati nia s’hibă cama contagioasă andicra di varianta Delta. Tut ma multi stati apufusiră tra ş’ncllidă sinurli tră oamiñilli ditu Africa di Sud. Restricțiile fură dimăndati di SUA, Canada, Turcia, cum și di născănti state membre ale UE. Prezidentulu CE, Ursula von der Leyen, spusi că tuti statili membre, pritu coordonari, ti bunu va s’hibă tra s’ufilisească ași-num$sitlu Mecanismu di sigurlăki tra s’curmă azboiurli cătră văsiliili ditu Africa di Sud. Naua variantă fu detectată tru Europa.




    Plan di reziliență — Acordul di împărmut pritu Mecanismul di Recuperari și Reziliență anamisa di Comisia Europeană și România tră silighearea a unei protă tranșe, tru valoari di aproapea 15 di miliardi di euro, fu parafat viniri di năulu ministru di Finanțe, Adrian Câciu, dimăndă Ministerlu a Finanților, sâmbătă. Împrumutlu va s’hibă ufilisitu tră finanțarea a deficitlui a bugetlui di stat și tră refinanțarea a borgillei publiţi guvernamentale, pi thimellilu a hărgiloru bugetar fapti tră reformele pruvidzute tru Planlu Național di Recupearare și Reziliență (PNRR). Păradzlli va s’hibă daţ tru dzaţi tranșe, pi thimellilu a tiñisearillei di cătră partea română a țintilor pruvidzuti tru reformili și investițiile asociate împărmutului. Tutunăoară, Comisia Europeană va s’bagă la dispoziție ună prefinanțare di 13% ditu împărmut (circa 1,94 miliardi di euro), după intrarea tru lucru a Acordului. Tru cadrul a PNRR România s’hărseaşti di aproapea 29 di miliardi di euro, aproapea giumitati ditu păradz hiinda un grantu, alanţă syntu parti ditu un împrumut.



    Tenis — Echipa a Româniillei conduţi cu 2-0 echipa statlui Peru tru playoff-ul di calificari tră faza finală a Cupăllei Davis după ţi tenismenlu Marius Copil l-azvimsi sâmbătă la Cluj (nord-vest) pi Conner Huertas dil Pino cu 7-5, 6-2. , tru doilu meci di simplu al competițiillei. Tru primlu meci di simplu, Nicolae Frunză l-u azvimsi Nicolas Alvarez, tru 2 seturi, scor 6-2, 6-4. Meciul di dublu anamisa di Marius Copil / Horia Tecău și Sergio Galdos / Arklon Huertas dil Pino va s’ţănă dumănică. Dumănică va s’ţăñă și meciurli di simplu anamisa di Marius Copil – Nicolas Alvarez și Nicolae Frunză – Conner Huertas dil Pino. România și Peru s’andămusescu tră prima oară tru Cupa Davis.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • 10.11.2021 (mise à jour)

    10.11.2021 (mise à jour)

    Coronavirus – Le nombre des infections continue de baisser. Ces dernières 24 heures, la Roumanie a rapporté quelque 6 300 nouveaux cas de contamination au coronavirus et 405 décès liés à la Covid, dont 8 antérieurs à l’intervalle de référence. D’autre part, plus de 6,6 millions de personnes sont pleinement vaccinées jusqu’ici. Selon le président du Comité national pour la vaccination, le médecin militaire Valeriu Gheorghiţă, Bucarest a une couverture vaccinale supérieure à 63 % de la population éligible de plus de 12 ans. Il a déclaré que si le rythme actuel de vaccination est maintenu, jusqu’à la fin de l’année, environ 50 % des Roumains seront immunisés, un taux absolument insuffisant selon lui. Mercredi et jeudi, 1,25 millions de doses de vaccin Pfizer/BioNTech seront livrées à la Roumanie.

    Inflation – L’Institut national de la statistique a annoncé aujourd’hui qu’en Roumanie, le taux annuel de l’inflation est monté à 7,9 % en octobre, par rapport à 6,3 % en septembre. Selon la source citée, l’électricité, le gaz, les carburants et l’huile comestible ont connu les plus fortes hausses au cours des 12 derniers mois. En plus, octobre est le premier mois où aucune baisse des prix n’a été enregistrée par rapport au même mois de l’année précédente. Mardi, la Banque nationale a majoré son taux directeur de 1,5 à 1,75 % par an. Elle a également accru le taux d’intérêt auquel les banques peuvent souscrire des crédits auprès de la Banque centrale, qui passe de 2 à 2,5 % par an, dans une tentative de lutter contre l’inflation toujours croissante. Détails après nos infos.

    Politique – Le PSD et le PNL, adversaires politiques jurés jusqu’il y a peu, continuent les négociations officielles afin de former un gouvernement et une majorité parlementaire. Les représentants de l’UDMR et des minorités nationales, qui feront partie de l’alliance, ont également participé aux discussions. Après une première série, mardi, les négociations continuent aujourd’hui par chapitres : Economie-finances, Justice, Défense, Affaires étrangères et intérieures, Développement, Fonds européens, Transports, Agriculture, Environnement et Energie. Après l’établissement d’un programme commun de gouvernance, les négociations porteront sur la configuration du nouveau cabinet. Le PSD, gagnant des élections législatives d’il y a un an, mais actuellement d’opposition, souhaiterait un nombre de ministères proportionnel à son poids parlementaire. Le PNL ne veut pas renoncer aux fonctions de premier ministre, qu’il assure présentement. Suite à la décision du PNL de former un cabinet avec le PSD, l’USR – partenaire de gouvernance des libéraux jusqu’en septembre – a annoncé qu’elle passerait dans l’opposition, critiquant la nouvelle coalition. Rappelons qu’après le départ de l’USR du gouvernement, le cabinet minoritaire PNL-UDMR a été destitué par une motion de censure déposée par le PSD et votée aussi par les membres de l’USR. Jusqu’ici, deux tentatives de former un nouveau cabinet – minoritaire de l’USR et minoritaire PNL-UDMR – ont échoué.

    Diplomatie – Le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, qui se trouve à Washington pour renforcer la coopération sécuritaire avec les Etats-Unis, a présenté le point de vue de la Roumanie à l’égard de la région de la mer Noire. Lors d’une discussion au Conseil de l’Atlantique Nord, il a attiré l’attention sur les anciens conflits, non solutionnés. « Une cohésion accrue est nécessaire sur l’ensemble du Flanc est de l’OTAN », a affirmé Bogdan Aurescu. Lundi, le ministre roumain a demandé au secrétaire d’Etat américain Antony Blinken d’accroître la présence américaine dans la région et en Roumanie. Détails après nos infos.

    PNRR – Le gouvernement de Bucarest a approuvé mercredi les deux premiers documents censés permettre le lancement du Programme national de Résilience et de Relance de Roumanie. Il s’agit des deux mémorandums par lesquels les Ministères des Investissements et des Projets européens et celui des Finances ont été mandaté à signer l’Accord visant la contribution financière non remboursable et celui de crédit entre la Commission européenne et la Roumanie. Notre pays se verra accorder d’ici la fin de l’année, un préfinancement de 3,79 milliards d’euros auxquels s’ajouteront 6,17 milliards d’euros de financement dans le courant de l’année prochaine. Le Plan national de résilience et de relance s’articule autour de 6 piliers: la transition vers l’économie verte, la numérisation, la croissance intelligente, la cohésion sociale et territoriale, la santé, la résilience économique, sociale et institutionnelle, les politiques pour les générations futures d’enfants et de jeunes.

    Météo – En Roumanie, les températures vont chuter dans les heures à venir. Jeudi, le ciel sera variable et le vent soufflera légèrement sur l’ensemble du territoire et plus fort sur le sud-ouest et les crêtes des Carpates Méridionales. Le brouillard fera son apparition au petit matin, dans les régions de plaine. Jeudi, les températures iront de 8 à 14 degrés. 11 degrés à Bucarest.

  • 10.11.2021 (mise à jour)

    10.11.2021 (mise à jour)

    Coronavirus – Le nombre des infections continue de baisser. Ces dernières 24 heures, la Roumanie a rapporté quelque 6 300 nouveaux cas de contamination au coronavirus et 405 décès liés à la Covid, dont 8 antérieurs à l’intervalle de référence. D’autre part, plus de 6,6 millions de personnes sont pleinement vaccinées jusqu’ici. Selon le président du Comité national pour la vaccination, le médecin militaire Valeriu Gheorghiţă, Bucarest a une couverture vaccinale supérieure à 63 % de la population éligible de plus de 12 ans. Il a déclaré que si le rythme actuel de vaccination est maintenu, jusqu’à la fin de l’année, environ 50 % des Roumains seront immunisés, un taux absolument insuffisant selon lui. Mercredi et jeudi, 1,25 millions de doses de vaccin Pfizer/BioNTech seront livrées à la Roumanie.

    Inflation – L’Institut national de la statistique a annoncé aujourd’hui qu’en Roumanie, le taux annuel de l’inflation est monté à 7,9 % en octobre, par rapport à 6,3 % en septembre. Selon la source citée, l’électricité, le gaz, les carburants et l’huile comestible ont connu les plus fortes hausses au cours des 12 derniers mois. En plus, octobre est le premier mois où aucune baisse des prix n’a été enregistrée par rapport au même mois de l’année précédente. Mardi, la Banque nationale a majoré son taux directeur de 1,5 à 1,75 % par an. Elle a également accru le taux d’intérêt auquel les banques peuvent souscrire des crédits auprès de la Banque centrale, qui passe de 2 à 2,5 % par an, dans une tentative de lutter contre l’inflation toujours croissante. Détails après nos infos.

    Politique – Le PSD et le PNL, adversaires politiques jurés jusqu’il y a peu, continuent les négociations officielles afin de former un gouvernement et une majorité parlementaire. Les représentants de l’UDMR et des minorités nationales, qui feront partie de l’alliance, ont également participé aux discussions. Après une première série, mardi, les négociations continuent aujourd’hui par chapitres : Economie-finances, Justice, Défense, Affaires étrangères et intérieures, Développement, Fonds européens, Transports, Agriculture, Environnement et Energie. Après l’établissement d’un programme commun de gouvernance, les négociations porteront sur la configuration du nouveau cabinet. Le PSD, gagnant des élections législatives d’il y a un an, mais actuellement d’opposition, souhaiterait un nombre de ministères proportionnel à son poids parlementaire. Le PNL ne veut pas renoncer aux fonctions de premier ministre, qu’il assure présentement. Suite à la décision du PNL de former un cabinet avec le PSD, l’USR – partenaire de gouvernance des libéraux jusqu’en septembre – a annoncé qu’elle passerait dans l’opposition, critiquant la nouvelle coalition. Rappelons qu’après le départ de l’USR du gouvernement, le cabinet minoritaire PNL-UDMR a été destitué par une motion de censure déposée par le PSD et votée aussi par les membres de l’USR. Jusqu’ici, deux tentatives de former un nouveau cabinet – minoritaire de l’USR et minoritaire PNL-UDMR – ont échoué.

    Diplomatie – Le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, qui se trouve à Washington pour renforcer la coopération sécuritaire avec les Etats-Unis, a présenté le point de vue de la Roumanie à l’égard de la région de la mer Noire. Lors d’une discussion au Conseil de l’Atlantique Nord, il a attiré l’attention sur les anciens conflits, non solutionnés. « Une cohésion accrue est nécessaire sur l’ensemble du Flanc est de l’OTAN », a affirmé Bogdan Aurescu. Lundi, le ministre roumain a demandé au secrétaire d’Etat américain Antony Blinken d’accroître la présence américaine dans la région et en Roumanie. Détails après nos infos.

    PNRR – Le gouvernement de Bucarest a approuvé mercredi les deux premiers documents censés permettre le lancement du Programme national de Résilience et de Relance de Roumanie. Il s’agit des deux mémorandums par lesquels les Ministères des Investissements et des Projets européens et celui des Finances ont été mandaté à signer l’Accord visant la contribution financière non remboursable et celui de crédit entre la Commission européenne et la Roumanie. Notre pays se verra accorder d’ici la fin de l’année, un préfinancement de 3,79 milliards d’euros auxquels s’ajouteront 6,17 milliards d’euros de financement dans le courant de l’année prochaine. Le Plan national de résilience et de relance s’articule autour de 6 piliers: la transition vers l’économie verte, la numérisation, la croissance intelligente, la cohésion sociale et territoriale, la santé, la résilience économique, sociale et institutionnelle, les politiques pour les générations futures d’enfants et de jeunes.

    Météo – En Roumanie, les températures vont chuter dans les heures à venir. Jeudi, le ciel sera variable et le vent soufflera légèrement sur l’ensemble du territoire et plus fort sur le sud-ouest et les crêtes des Carpates Méridionales. Le brouillard fera son apparition au petit matin, dans les régions de plaine. Jeudi, les températures iront de 8 à 14 degrés. 11 degrés à Bucarest.

  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 24.10-30.10. 2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 24.10-30.10. 2021

    Năi restricţii antiepidemiţi


    Tru aproapea cathi dzuuă a stămânălleii, numirlu a cazurlor năi di contaminari cu COVID-19 fu, tru România, di cama di dzaţi ñilli, iara aţelu a morţăloru di itia a năului coronavirus armasi di ordnlu a sutilor. Autoritățli apufusiră obligativitatea a aşi-număsitlui certificat veardi tră intrari tu majoritatea-a activitățlor sociale. Intrareaa tru instituţiile publice, restaurante, teatre ică cinematografe s’faţi maş pi thimellilu a aluştui document, tră obținerea a curi titularlu lipseaşti s’aibă faptă schema completă di vaccinare, s’aibă tricută tora ayoñea pritu lăngoari ică s’fu testatu negativ. Purtarea z prusupidăllei di protecţie agiumsi s’hibă diznă obligatorie nica si tru locurli dişcllisi. Fu băgată diznău şi carantina di noapte, urdinarea hiinda restricţionată anamisa di oarili 22:00 și 5:00. Excepție fac persoanili vaccinate ică tricuti pritu lăngoari, urgenţele ică urdinarea tru sinferu di lucru. Frixea di lăngoari şi lehamitea di restricţii pari s’aibă azvimtă la mulţă români reticenţa andicra di vaccin, multu ambărţitată, dimi, tru multi văsilii ţentral şi est-europene. Isapea ndzuuă a inoculărlor tricu, ngheneral, di ună sută di nilli, nai ma multe hiinda cu protili doze. Autorităţli lugursescu că, ma s’hibă di ritmolu shibă tu idyea scară, până tu inşita-a anlui poati s’năstreacă ună rată vaccinală di 70% ditu populația di cama di 12 di añi, dimi aproapea 12 miliuñi di români vaccinaţ cu nai puțănu ună doză, andicra di ma puţăn di şapti miliuñi ţi suntu tu aestu kiro.



    Căvgălu certificatelor false


    Pandemia poati s’hibă multu lucrativă. Un centru di vaccinare anti-COVID-19 ditu Bucureşti s-ncllisi temporar, gioi, după ţi işiră tu migdani şubei că aclo s’da certificati verdză falsi. Poliţiştilli feaţiră percheziţii domiciliari Bucureşti şi loară probi, iara aproapea 170 di persoani va s’hibă dusi la audieri. Un funcţionar public fu riţănut. Procurorllii spunu că funcţionari publici detaşaţ la centrul respectiv tricură, tră păradzlli daţ, tru certificatele di vaccinare datele di identificari a născăntoru persoane cari nu avea faptă serlu. Oamiñilli programaţ tră vaccinare la aestu ţentru va s’hibă pitricuţ la alte unităţ, iara activitatea va s’ahurhească diznău după ţi tută echipa implicate va s’hibă alăxită di itia că elibearară certificate falsi.



    Piatra-Neamţ, un an ma amănatu


    Cara ancheta di Bucureşti ghiuşbilea ahurhi, tru aţea ţi mutreaşti tragedia di aoa şi unu an di la spitalu giudeţean di urgenţă ditu Piatra-Neamţ (nord-est) s’cundilleadză primele concluzii. Spitalul, ca persoană juridică, şi dzaţi persoane fizice suntu pusputiti penal di procurori tră incendiul ditu 14 di brumaru 2020, tru cari muriră dzaţi pacienţă. Anamisa di aţelli băgaţ sumu stipseari suntu şasi manageri interimari a unitatillei sanitare, stipsiţ că nu revizuiră procedurile după ţi spitalu agiumsi suportu COVID. Elli nu ndreapsiră misuri di prevenire cari s’asiguripsească securitatea la secţia di tearapie intensivă. Idyili stepsuri suntu aduse şi ti Spitalu di Urgenţă, cum şi ateali dauă asistente medicale cari tru noaptea a incendiului mutrea lăndzidzlli di COVID-19 şi cari alăsară niviglleată, la căpităñilu a unlui pacient greu lăndzidu, ună ţeară apreasă di turlia căndilă di la cari nkisi incediul. Suntu pusputiţ penal şi doi yeaţră di la ATI, unu hiinda tamamu caplu a aiştei secţii, tră falsificaria a născăntoru documente mutrinda cumu ălli mutrea pacienţălli. Fănico mari tru sistemlu sanitar românesc, incendii tru secţiile di tearapie intensivă, tu cari eaa multi victime, nica s’feaţiră, anlu aestu, tru spitalu bucureştean Matei Balş şi la spitalu giudeţean Constanţa (sud-est).



    Păradz di Bruxelles


    Miniştrilli europeni di finanţi aprobară, gioi, tru Consiliului tră Afaceri Economice şi Financiare ali Uniuni, urminia-a Executivlui comunitar mutrinda Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă al României, pi ningăaţeali ali Estoniei şi Finlandii. Fu aţeea ditu soni procedură ninte ca România să poată accesa fondurli alocate, iara proţlli păradz potu s’agiungă tu văsilie până tu bitisita a anului. Easti zborlu, tră ahurhită, di 3,7 miliardi di euro, sub turlia di prefinanţare. Suma totală alocată a Româniillei pritu PNRR easti di cama 29 miliardi di euro. Viţeprezidentulu a Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, spusi că ahărdzearea aluştoru fonduri nu easti zñiipsită di ixikea a unui guvern cu puteri mplini Bucureşti. Până tora, Bruxelles fura aprobate 22 ditu ateali 27 di planuri di redresare a văsiliilor membri, iara 17 state au loată şi ună parti ditu păradz.



    Dzuua Armatăllei şi centenarlu a aţilui ditu soni Suvearan


    Luni, ceremonii militare şi relighioase eara organizate, ca tru cathi an, di Dzuua Armatăllei Române, iara multi manifestări evocatoare nsimnară umplearea unu secol di la amintarea a aţilui ditu soni suveran ali Românie, Văsillelu Mihai I. Aţeali dauă momente s’diplusescu, di itia că, tru 1944, tru 25 di sumedru, tru cursul a Doilui Polimu Mondial, armata elefterisea atea ditu somi cumată di locu românesc aputrusită di Ungaria horthystă. Istoriţllii spunu că asaltul final putea s’facă cu ndauă dzăli ma ayoñea, ama genearalii Văsille. Tru 23 di august tru idyiulu anu, el apufusi arestarea a conducătorlui di facto al statlui, mareşalul Ion Antonescu, retragerea României ditu alianţa cu Germania hitleristă şi revenirea alături di aliaţii săi tradiţionali, Statele Unite şi Marea Britanie. Potrivit istoricilor, această dicizie a scurtat războiul cu cel puţin şase luni şi a salvat sute di nilli di vieţi. Trei ani mai tărziu, când ţara se afla, practic, sub ocupaţie militară sovietică şi eara condusă di un guvern comunist marionetă, Regele a fost silit să abdice şi să se exileze tru Occidint. Suvearanul putu s’toarnă tru văsilie maş după Revoluţia anticomunistă ditu 1989, şi u lo cetăţenia română, ritraptă di comunişti, şi ună parte ditu proprietăţi. Văsillelu Mihai promovă, ca ambasador special, tru mărli cancelarii occidintale aprukearea-a Româniillei tru NATO, tru 2004, şi UE, tru 2007. Dusi la Aţelu di Analtu tru 5 di andreu 2017.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii  24.10 – 30.10.2021

    Retrospectiva săptămânii 24.10 – 30.10.2021


    Noi restricţii antiepidemice


    În aproape fiecare zi a săptămânii, numărul cazurilor noi de contaminare cu COVID-19 a fost, în România, de peste zece mii, iar cel al deceselor provocate de noul coronavirus a rămas de ordinul sutelor. Autoritățile au instituit obligativitatea aşa-numitului certificat verde pentru acces la majoritatea activităților sociale. Accesul în instituţiile publice, restaurante, teatre sau cinematografe se face doar pe baza acestui document, pentru obținerea căruia titularul trebuie să fi făcut schema completă de vaccinare, să fi trecut recent prin boală sau să fi fost testat negativ. Purtarea măştii de protecţie a redevenit obligatorie inclusiv în spaţiile deschise. A fost reintrodusă şi carantina de noapte, circulaţia fiind restricţionată între orele 22:00 și 5:00. Excepție fac persoanele vaccinate sau trecute prin boală, urgenţele sau deplasările în interes de serviciu. Teama de boală şi lehamitea de restricţii par să fi învins la mulţi români reticenţa faţă de vaccin, larg împărtăşită, de altfel, în multe ţări central şi est-europene. Bilanţul zilnic al inoculărilor a trecut, în general, de o sută de mii, cele mai multe fiind prime doze. Autorităţile cred că, dacă ritmul se menține, până la sfârşitul anului se poate depăși o rată vaccinală de 70% din populația de peste 12 ani, adică aproape 12 milioane de români vaccinaţi cu cel puțin o doză, faţă de mai puţin de şapte milioane în prezent.



    Scandalul certificatelor false


    Pandemia poate fi şi foarte lucrativă. Un centru de vaccinare anti-COVID-19 din Bucureşti s-a închis temporar, joi, după ce au apărut suspiciuni că acolo se eliberează certificate verzi false. Poliţiştii au făcut percheziţii domiciliare în Bucureşti şi au ridicat probe, iar aproape 170 de persoane vor fi duse la audieri. Un funcţionar public a fost reţinut. Procurorii susţin că funcţionari publici detaşaţi la centrul respectiv au trecut, pentru bani, în certificatele de vaccinare datele de identificare ale unor persoane care nu primiseră serul. Oamenii programaţi pentru vaccinare la acest centru vor fi trimişi către alte unităţi, iar activitatea va reporni după schimbarea întregii echipe implicate în eliberarea de certificate false.



    Piatra-Neamţ, un an mai târziu


    Dacă ancheta de la Bucureşti abia a început, în cea asupra tragediei de acum un an de la spitalul judeţean de urgenţă din Piatra-Neamţ (nord-est) se conturează primele concluzii. Spitalul, ca persoană juridică, şi zece persoane fizice sunt urmărite penal de procurori pentru incendiul de pe 14 noiembrie 2020, în care au murit zece pacienţi. Între cei puşi sub acuzare sunt şase manageri interimari ai unităţii sanitare, acuzaţi că nu au revizuit procedurile după ce spitalul a devenit suport COVID. Ei nu ar fi stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea la secţia de terapia intensivă. Aceleaşi acuzaţii le sunt aduse şi Spitalului de Urgenţă, precum şi celor două asistente medicale care în noaptea incendiului acordau îngrijiri bolnavilor de COVID-19 şi care au lăsat nesupravegheată, la căpătâiul unui pacient ce agoniza, o lumânare tip candelă de la care s-ar fi declanşat incediul. Sunt urmăriţi penal şi doi medici de la ATI, unul fiind chiar şeful acestei secţii, pentru falsificarea unor documente privind îngrijirile acordate pacienţilor. Coşmar recurent în sistemul sanitar românesc, incendii în secţiile de terapie intensivă, soldate cu numeroase victime, au mai avut loc, anul acesta, în spitalul bucureştean Matei Balş şi la spitalul judeţean Constanţa (sud-est).



    Bani de la Bruxelles


    Miniştrii europeni de finanţe au aprobat, joi, în Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare al Uniunii, recomandarea Executivului comunitar privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, alături de cele ale Estoniei şi Finlandei. A fost ultima procedură înainte ca România să poată accesa fondurile alocate, iar primii bani ar putea ajunge în ţară până la sfârşitul anului. Este vorba, pentru început, de 3,7 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare. Suma totală alocată României prin PNRR e de peste 29 miliarde de euro. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a precizat că alocarea acestor fonduri nu este afectată de lipsa unui guvern cu puteri depline la Bucureşti. Până acum, la Bruxelles au fost aprobate 22 din cele 27 de planuri de redresare ale ţărilor membre, iar 17 state au şi primit o parte din bani.



    Ziua Armatei şi centenarul ultimului Suveran


    Luni, ceremonii militare şi religioase au fost organizate, ca în fiecare an, de Ziua Armatei Române, iar numeroase manifestări evocatoare au marcat împlinirea unui secol de la naşterea ultimului suveran al României, Regele Mihai I. Cele două momente se suprapun, fiindcă, în 1944, pe 25 octombrie, în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, armata elibera utima brazdă de pământ românesc ocupată de Ungaria horthystă. Istoricii spun că asaltul final putea avea loc cu câteva zile mai devreme, dar generalii au decis să-i dedice victoria, de aniversare, tănărului şi curajosului lor Rege. Pe 23 august în acelaşi an, el a dispus arestarea conducătorului de facto al statului, mareşalul Ion Antonescu, retragerea României din alianţa cu Germania hitleristă şi revenirea alături de aliaţii săi tradiţionali, Statele Unite şi Marea Britanie. Potrivit istoricilor, această decizie a scurtat războiul cu cel puţin şase luni şi a salvat sute de mii de vieţi. Trei ani mai tărziu, când ţara se afla, practic, sub ocupaţie militară sovietică şi era condusă de un guvern comunist marionetă, Regele a fost silit să abdice şi să se exileze în Occident.Suveranul a putut reveni în Patrie doar după Revoluţia anticomunistă din 1989, şi-a redobândit cetăţenia română, retrasă de comunişti, şi o parte din proprietăţi. Regele Mihai a promovat, ca ambasador special, în marile cancelarii occidentale admiterea României în NATO, în 2004, şi UE, în 2007. S-a stins din viaţă pe 5 decembrie 2017.





  • Vuluseari finală tră PNRR

    Vuluseari finală tră PNRR

    Planlu Naționalu di Redresari și Reziliență ali Românie agiumsi tru linie dreaptă unăoară cu aprobarea ţi u-avu ditu partea-a Consiliului miniştrilor europeni di finanţe. Di aoa şi nclo, băgarea a lui tru practico poati s’ahurhească, iara tru yinitorlli șasi añi România poati si s’hărsească di 29,2 miliardi di euro, păradz ahărdziţ ti darea silă a tranzițiillei veardi și digitală și tră construirea a unei economii ma rezilientă. Finanţărli va s’poată s’hibă accesati nica ditu meslu andreu, iara tru perioada yinitoari proţlli păradz potu s’agiungătu văsilie sumu turlia a unăllei prefinanţări ţi u da Comisia Europeană, independentu di evoluțiile politiţi di București.



    Viţeprezidentulu ali Comisie Europeană, Valdis Dombrovskis “Yini arada ti aprobarea formală pritu proţedură scrisă, cari va s’hibă hăzări tru ndaua dzăli. Aesta da izini a Româniillei s’caftă prefinanţarea di 13%. Tora nu potu să spunu ti statutlu a guvernului interimar, ama ditu videala a Comisiillei Europeane, cara căftarea di prefinanţari yini ditu România, tru ună turliedi arada, Comisia poati s’ndrupască aestă căftari, di itia că condiţia tră darea a prefinanţarillei easti aprobarea-a planlui di redresare, iara aestă condiţie fu tiñisită. Easti limbidu că planurli di redresari lipseaşti s’coexistă cu lenu turlii di evoluţii politiţi tru statili membre. Aesta easti parti a realitatillei unăllei Uniuni ţi ari 27 di dimocraţii.



    Păradzlli va s’hibă daţ tru tranşe andicra di tiñisearea a născăntoru obiective cari da izin modernizarea pritu reforme şi investiţii esenţiale. Eliminarea preayalea ayalea a producţiillei di energie electrică pi bază di cărbune şi ufilisearea a surselor regenearabile di energie, cum şi realizarea di investiţii şi di reforme tru domeniul tră znuearea clădirilor, ti modernizărlii călliurloru di heru, kivernisearea a apillei şi cupriiloru, cum şi ti împădurirearea şi riîmpădurirea suntu misuri pi cari România ș-pripusi s’li bagă tru practico tră s’agiungă scupadzlli climatiţ. Păradzlli ţi ălli au la dispoziție va s’hibă tutu aşi, ufilisiţ tră digitalizarea-a serviţiilor publiţi, ama şi tră anvărtuşearea a rezilienţăllei tră sistemlu sanitar. Planlu a României pruveadi cama di 100 di investiţii şi 15 politici publice, iara nai ma mare alocari easti tru transporturi, cama di 7,5 miliardi di euro. Premierlu interimar, Florin Cîţu, lugursi că, pritu aestu plan naţional, România va s’aibă hăiri di ună infuzie vărtoasă di fonduri europene, cari va-lli da şansa ti dizvoltari tru yinitorlli añi. Ma multu, spuni Florin Cîțu, implementarea a Planlui Naţional di Redresare și Reziliență va s’acaţă tu isapi 64 di reformi şi cama di 100 di investiţii tru tuti domeniile, ahtari turlie că transportul, sănătatea şi educaţia va s’aibă parti di finanţări vărtoasi.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Aprobare finală pentru PNRR

    Aprobare finală pentru PNRR

    Planul Național
    de Redresare și Reziliență al României a intrat în linie dreaptă odată cu
    aprobarea pe care a primit-o din partea Consiliului miniştrilor europeni de
    finanţe. De acum, punerea sa în aplicare poate să înceapă, iar în următorii
    șase ani România ar putea să beneficieze de 29,2 miliarde de euro, bani alocați
    pentru stimularea tranziției verzi și digitale și pentru construirea unei
    economii mai reziliente. Finanţările vor putea fi accesate încă din luna
    decembrie, iar în perioada următoare primii bani pot ajunge în ţară sub forma
    unei prefinanţări acordate de Comisia Europeană, independent de evoluțiile
    politice de la București.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis
    Dombrovskis Urmează aprobarea formală prin procedură scrisă, care va fi gata în
    câteva zile. Asta permite României să ceară prefinanţarea de 13%. Acum nu mă
    pot referi la statutul guvernului interimar, dar din punctul de vedere al
    Comisiei Europene, dacă cererea de prefinanţare vine din România, în mod
    normal, Comisia poate să susţină această cerere, deoarece condiţia pentru
    acordarea prefinanţării este aprobarea planului de redresare, iar această
    condiţie a fost îndeplinită. E clar că planurile de redresare trebuie să
    coexiste cu diverse evoluţii politice în statele membre. Asta e parte a
    realităţii unei Uniuni de 27 de democraţii.

    Banii vor fi acordaţi în
    tranşe în funcţie de îndeplinirea unor obiective care ar permite modernizarea
    prin reforme şi investiţii esenţiale. Eliminarea treptată a producţiei de
    energie electrică pe bază de cărbune şi utilizarea surselor regenerabile de energie,
    precum şi realizarea de investiţii şi de reforme în domeniul renovării
    clădirilor, al modernizării căilor ferate, al gestionării apei şi deşeurilor,
    precum şi al împăduririi şi reîmpăduririi sunt măsuri pe care România și-a
    propus să le pună în aplicare pentru a-şi atinge obiectivele climatice. Sumele pe
    care le are la dispoziție vor fi, de asemenea, utilizate pentru digitalizarea
    serviciilor publice, dar şi pentru consolidarea rezilienţei sistemului sanitar.
    Planul României include peste 100 de investiţii şi 15 politici publice, iar cea
    mai mare alocare este în transporturi, peste 7,5 miliarde de euro. Premierul
    interimar, Florin Cîţu, a apreciat că, prin acest plan naţional, România va
    beneficia de o infuzie puternică de fonduri europene, care îi va oferi şansa să
    se dezvolte în următorii ani. Mai mult, spune Florin Cîțu, implementarea
    Planului Naţional de Redresare și Reziliență va include 64 de reforme şi peste
    100 de investiţii în toate domeniile, astfel că transportul, sănătatea şi
    educaţia vor avea parte de finanţări masive.

  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 26.09 – 02.10.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 26.09 – 02.10.2021

    Recordi di cazuri di infectari cu SARS CoV-2, tru România, ditu ahurhita-a pandemiillei.

    Spitalele ditu Romania cu zori ţănu keptu a numirului tut ma mari și ma grave di cazuri Covid 19. Dalga 4 a pandemiillei debută di unu meşu ş’cama, ama tru dauli stămăñi ditu soni numirlu a lăndzidzărloru raportate cathi dzuuă criscu alarmant, di bătu recordu după recordu. Uidisitu cu yeaţărlli, tru spital sunt ocupate prota secțiile di terapie intensivă. Tra s’ţănă keptu a dalgăllei di lăndzidz, spitalele s’reorganizeadză şi baga la dispoziţia a pacienţilor saloane distinate ti aţelli cari tragu di alti lăngori. Bucureşti ma multi spitali externară ică transferară la alte unităţi medicale pacienţii non-covid. Suti di căsăbadz si localitati năstricură incidenţa di trei cazuri di COVID la ñillea di bănători, cumulate la 14 di dzăli, iara ndauă dzăţ, ntră care Capitala și căsăbadz limitrohi, au incidenţa di 6 ş’cama.


    Tru contextul a criștearillei alarmante a numirului di cazuri di Covid-19, România ahurhi administrarea a treiillei doze di vaccin. Asi, persoanele vaccinate care au nai pțăn șase meşi di la administrarea a doz4llei a doaua di vaccin anti-COVID pot si s’imunizeadzăa diznau. Tru primă fază, sunt aştiptate tra vaccinare persoanele di pisti 65 di ani, aţeali cu lăngori croniţi indiferentu di ilikie, personalul medical, personalul ditu asistenţa socială şi alte categorii vulnerabile pruvidzute tru strategia naţională di vaccinare. Romania intră pe lista arosie a ţărilor şi teritoriilor cu riscu epidimiologic mari, ditu itia a numirului tut ma mare di cazuri di Covid 19. Bucuresti, Comitetul Naţional tra Situaţii di Urgenţă actualiză, gioi, aesta lista. Tru zona aroşie nica intrară Republica Moldova, Bulgaria, Armenia, Belarus şi Groenlanda. Atelli vaccinați contra COVID-19 nu lipseaşti s’şeadă tru carantină cara yin ditu zone ţi suntu pi lista galbenă ică pi atea aroșe. CNSU apufusi exceptarea di la misura a carantinăllei tra conducătorllii a autovehiculelor di transport părmătii şi persoani ma s’părăstisească rezultatlu negativ a unui test RT-PCR. Naua lista intră tru lucru ahurhinda cu 3 sumedru.



    Două moțiuni di cenzură contra Guvernului condus di năulu lider liberal Florin Cîţu


    Premierlu Florin Cîţu, proaspitu aleeptu prezidentu a PNL, numirlu ună tru coaliţia guvernamentală di Bucureşti, s’ahuhri mandatlu tru aestă funcţie, tru un moment tru care România s’confruntă, diznău, cu ună ixiki a locurilor la terapie intensivă tra pacienţii cu formi greali di Covid şi cu ună creaştiri dramatică a păhadzloru la energie. Ma multu, Guvernul cumăndusitu di Florin Cîţu easte vizat di dauă moţiuni di cenzură tru idyiulu kiro.Aţea dipusă di PSD, principala formațiune di opoziție ditu România, contra a Guvernului PNL – UDMR, fu ghivăsită, gioi, tru plenul a Parlamentului. Votlu ti aesta va s’ţănă marţă. Documentul spuni căţe goala cearei tra atea ca România s’iasă ditu ună continuă criză politică, economică şi socială easte ca guvernul Cîţu s’fugă di la conducerea a văsiliillei. Atrădzearea a fondurilor europene easte la pimintu, capitalu românesc easte condamnat la faliment, iar comunităţli locale sunt subdizvultate, sunt critiţli a PSD la adresa a guvernului.


    Tra s’hibă surpatu guvernul easte ananghi di 234 di voturi favorabile. USR-PLUS, până di curundu partener di guvernare al PNL, si AUR (ultranaționalist, di opoziție) spunu că va u voteadză moţiunea PSD. Tru Parlament ari nica ună moțiune di cenzură la adresa a actualului Cabinet, dipusă di USR-Plus și AUR, care illi reproșeadză al Florin Cîţu că easte ʺincapabil s’conducă un Guvern di coaliţieʺ și că pari apufusitu ʺsă lu facă curbani interesul general și prucukia a cetăţenilor a văsiliillei”. Executivlu cutugursi moțiunea di cenzură a aţiloru di la USR-Plus și AUR la Curtea Constituțională, cari, marță, apruke existența a unui conflict juridic anamisa di Guvern și Legislativ, ama apufusi că documentul lipseaşti să-şi ducă ma largu imnaticlu. Ghivăsită dimecu tru plen, moțiunea nica lipseaşti s’hibă tru debate și votată. Tra aesta, s’asteapta motivarea a CCR.



    Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă al României aprobat di Comisia Europeană


    Prezidenta-a Comisiillei Europene, Ursula von dir Leyen, aflată tru vizită București, deadi, simbolicu, Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, simnaut și aprobatu di Executivlu european. Ali Românie va’lli si da aproapea 30 di miliardi di euro pritu programlu NextGenerationEU, ţi ari scupolu s’ndrupască redresarea economică a statilor UE post-pandimie.


    Șefa a executivlui comunitar avu muabeţ la Pălatea Cotroceni cu preziditutulu Klaus Iohannis şi la Pălatea Victoria cu premierlu Florin Cîţu. La andamusea di la guvernu lo parti și Cristian Ghinea, fostul ministru tră fonduri şi proiecte europene, atelu cari coordonă realizarea şi păzărăpserli tră PNRR.


    Tu bitisita, s’ţănu conferința comună di presă, a curi nicukiru eara Spitalu Universitar di Urgenţă Bucureşti, iu preziditutulu Klaus Iohannis diclară: Easti ună şansă pi cari nu avem izini s’u kiremu, şansa ta s’adrămu economia ali Românie ma performantă, ma sustenabilă şi ma ghini ndreaptă tră iţi criză ţi nica poati s’alăncească. Easti şansa ta s’alăsămu a bărnurloru yinitoari ună Românie ahănda modirnizată.”


    Tu arada-a lui, Florin Cîțu și spus haristusearea tră aprobarea PNRR-ului ali Românie di cătră Comisia Europeană: Mi hărsescu că agiumsimu neise tru aestă oară. PNRR easti aprobat, simnat și va s’hibă băgatu tu practico. Tră România va s’nsimneadză modirnizare tru yinitorlli 5 ani. Mini vă asiguripsescu că Guvernul va implementeadză tuti reformili asumate, aţea turlie ca România s’tragă tuț păradzlli pritu PNRR.


    Ursula von dir Leyen haristusi a ufiţialliloru români tră turlial tru cari fa fost u aştiptată și hiritisi cadrele medicale tră gaeretea faptă tru alumta cu pandimia di coronavirus. Adză, Comisia Europeană da undă veardi tră PNRR, vă hiritisescu. Va s’hibă investiții tru energhia veardi, ama și tră un sistem di sănătati di calitati, tră spitali modirni. PNRR-ul tiñiseaşti tuti criteriile, la un standard analtu: digitalizare, energhie veardi, infrastructură. Mi hărsescu că agiumsimu aoa, ama aesta nu easti bitisita-a călătoriillei. Lipseaşti s’băgămu tu practico aesti proiecte, lipseaşti s’hibă tiñisiti tuti căftărli”, dicară șefa a executivlui european.



    Noi reguli di intrare tru Marea Britanie tra cetăţenii nirezidenţă ali UE, inclusiv aţelli ditu România


    Cetăţenii nirezidenuţă ali Uniunii Europene, inclusiv atell ditu Romania, pot s’intra di la 1 sumedru tru Marea Britanie maş pi baza a paşaportului valabil, cu viză di lucru ica di studii I cu dovedz că sunt turişti. Cărțile di identitate nu ma sunt acceptate ca documente valabile tra călătorie, ca efectu a Brexit-ului. Conform cu informaţiili dimandati di administraţia di Londra, a cetăţeanilor europeni nirezidenuţă tru Regatul Unit care nu va tiñisească năile reguli nu va lă si da izini ta s’intră pi teritoriul britanic. Românii care ama intră sum incidenţa a Programului di Inregistrare a Cetăţenilor Uniunii Europene şi sunt diţinători a unui statut di rezidentu va s’poată s’urdină tru Regatul Unit ufilisinda cartea naţională di identitate valabilă, până la data di 31 di andreu 2025, cu condiţia ca aesta s’hibă inregistrată ca document di călătorie tru contul personal UK Visas and Immigration, cont adratu cu ucazea a caftarillei rezidenţăllei. Cama di 850.000 di români loară un statut di rezidentu tru Marea Britanie, uidisitu cu datili a ministerlui britanic di Interne.




    Autoru: Andreea Bojoi


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Retrospectiva săptămânii 26.09 – 02.10.2021

    Retrospectiva săptămânii 26.09 – 02.10.2021


    Record
    de cazuri de infectare cu SARS CoV-2, în România, de la începutul pandemiei.


    Spitalele din Romania fac faţă cu greu numărului tot mai mare și mai grave
    de cazuri Covid 19. Valul 4 al pandemiei a debutat de mai bine de o lună, însă
    în ultimele două săptămâni numărul înbolnăvirilor raportate zilnic a crescut
    alarmant, bătând record după record. Potrivit medicilor, în spital sunt ocupate
    mai întâi secțiile de terapie intensivă. Pentru a face faţă valului de bolnavi,
    spitalele se reorganizează şi pun la dispoziţia pacienţilor saloane destinate celor
    care suferă de alte boli. In Bucureşti mai multe spitale au externat sau au
    transferat la alte unităţi medicale pacienţii non-covid. Sute de orașe si
    localitati au depăşit incidenţa de trei cazuri de COVID la mia de locuitori,
    cumulate la 14 zile, iar câteva zeci, între care Capitala și orașe limitrofe,
    au incidenţa peste 6.

    În contextul creșterii alarmante a numărului de cazuri de
    Covid-19, România a început administrarea celei de-a treia doze de vaccin.
    Astfel, persoanele vaccinate care au cel puțin șase luni de la administrarea
    dozei a doua de vaccin anti-COVID se pot imuniza din nou. În primă fază, sunt
    aşteptate pentru vaccinare persoanele de peste 65 de ani, cele cu boli cronice
    indiferent de vârstă, personalul medical, personalul din asistenţa socială şi
    alte categorii vulnerabile prevăzute în strategia naţională de vaccinare. Romania
    a intrat pe lista rosie ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat,
    din cauza numarului tot mai mare de cazuri de Covid 19. La Bucuresti, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a
    actualizat, joi, aceasta lista. În zona roşie au mai intrat
    Republica Moldova, Bulgaria, Armenia, Belarus şi Groenlanda. Cei vaccinați
    împotriva COVID-19 nu trebuie să stea în carantină dacă vin din zone aflate pe
    lista galbenă sau pe cea roșie. CNSU a decis exceptarea de la măsura carantinei
    pentru conducătorii autovehiculelor de transport marfă şi persoane dacă
    prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR. Noua lista intră în vigoare
    începând cu 3 octombrie.



    Două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului
    condus de noul lider liberal Florin Cîţu




    Premierul Florin Cîţu, proaspat ales preşedinte al
    PNL, numărul unu în coaliţia guvernamentală de la Bucureşti, si-a inceput
    mandatul în această funcţie, într-un moment în care România se confruntă, din
    nou, cu o lipsa a locurilor la terapie intensivă pentru pacienţii cu forme
    grave de Covid şi cu o creşterea dramatică a preţurilor la energie. In plus,
    Guvernul condus de Florin Cîţu este vizat de două
    moţiuni de cenzură în acelaşi timp.Cea depusă de PSD, principala formațiune de opoziție din România, împotriva
    Guvernului PNL – UDMR, a fost citită, joi, în plenul Parlamentului. Votul asupra acesteia va avea loc marti. Documentul afirmă că singura soluţie
    pentru ca România să iasă dintr-o continuă criză politică, economică şi socială
    este ca guvernul Cîţu să plece de la conducerea ţării. Atragerea fondurilor
    europene este la pământ, capitalul românesc este condamnat la faliment, iar
    comunităţile locale sunt subdezvoltate, sunt criticile PSD la adresa
    guvernului.

    Pentru ca guvernul să fie demis este nevoie de 234 de voturi
    favorabile. USR-PLUS, până de
    curând partener de guvernare al PNL, si AUR (ultranaționalist, de opoziție)
    afirmă că vor vota moţiunea PSD. In Parlament mai există o moțiune de cenzură
    la adresa actualului Cabinet, depusă de USR-Plus și AUR, care ii reproșează lui Florin Cîţu că este ʺincapabil
    să conducă un Guvern de coaliţieʺ și că pare hotărât ʺsă sacrifice interesul
    general și bunăstarea cetăţenilor ţării. Executivul a reclamat
    moțiunea de cenzură a celor de la USR-Plus și AUR la Curtea Constituțională,
    care, marți, a admis existența unui conflict juridic între Guvern și Legislativ,
    dar a decis că documentul trebuie să-şi continue parcursul. Deja citită în
    plen, moțiunea ar mai trebui dezbătută și votată. Pentru aceasta, se asteapta
    motivarea CCR.



    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României aprobat de Comisia
    Europeană


    Comisia Europeană a aprobat Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă al României, parte a unui amplu mecanism european menit
    să redreseze economic şi social statele membre ale Uniunii Europene, afectate
    de pandemie. Banii acordaţi României – 29,2 miliarde de euro – vor reprezenta,
    în părţi aproape egale, granturi şi împrumuturi și vor fi destinaţi mai multor
    domenii, iar proiectele finanţate trebuie finalizate până în anul 2026. Anunţul
    aprobării PNRR a fost făcut,luni, la Bucureşti, de preşedinta CE, Ursula von
    der Leyen. Seful statului, Klaus Iohannis, a afirmat că aprobarea acestui Plan
    reprezintă un moment simbolic de mare importanţă pentru viitorul României şi
    este rezultatul unui dialog intens şi al unui proces laborios, sub presiunea timpului.
    El a avertizat însă că implementarea la timp a reformelor este esenţială şi
    le-a cerut celor responsabili să facă o prioritate din aceasta.Banii alocaţi prin
    PNRR vizează investiții, dar și reforme în sistemul de pensii, cel de sănătate,
    educație, energie verde, digitalizare. Pentru România, reformele includ și
    domeniul justiției. Alte
    domenii vizate de Planul de Redresare și Reziliență sunt finanţele publice si
    transporturille. De exemplu, aproape 4 miliarde de euro vor merge spre
    modernizarea căilor ferate, alte 2,7 miliarde în eficientizarea energetică a
    clădirilor publice şi private, iar 2 miliarde în construirea şi modernizarea de
    spitale.



    Noi reguli de intrare în Marea Britanie pentru
    cetăţenii nerezidenţi ai UE, inclusiv cei din România



    Cetăţenii nerezidenţi ai Uniunii Europene, inclusiv
    cei din Romania, pot intra de la 1 octombrie în Marea Britanie doar pe baza
    paşaportului valabil, cu viză de muncă sau de studii sau cu dovezi că sunt
    turişti. Cărțile de identitate nu mai sunt acceptate ca documente valabile
    pentru călătorie, ca efect al Brexit-ului. Conform informaţiilor comunicate de
    administraţia de la Londra, cetăţenilor europeni nerezidenţi în Regatul Unit
    care nu vor respecta noile reguli li se va interzice accesul pe teritoriul
    britanic. Românii care însă intră sub incidenţa Programului de Înregistrare a
    Cetăţenilor Uniunii Europene şi sunt deţinători ai unui statut de rezident vor
    putea să călătorească în Regatul Unit folosind cartea naţională de identitate
    valabilă, până la data de 31 decembrie 2025, cu condiţia ca aceasta să fie
    înregistrată ca document de călătorie în contul personal UK Visas and
    Immigration, cont creat cu ocazia solicitării rezidenţei.Peste 850.000 de
    români au primit un statut de rezident în Marea Britanie, potrivit datelor
    ministerului britanic de Interne.