Radio România Internațional

Tag: politica

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 15.12 – 21.12.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 15.12 – 21.12.2024

    Rating
    Aghenţia di rating Fitch alâxi turlia cumu easti mutritâ România di la ‘stabilâ’ la ‘nigativâ’ tu ți mutreaști calificativlu ti creditli pi chiro lungu tu valutâ. Evaluarea scoati tu migdani riscurli multu mări cu cari s-alumtâ România, di itia a instabilitatillei politicâ, a dezechilibriloru fiscali ş-a criştearillei ali borgi publicâ, ți poati s-ducâ la criştearea a toclui ti âmprumuturli ți chivernisea di București ari tu umuti s-li llia di pi pâzarea externâ. Naua mutreari fu faptâ publicâ di aghenţie cu doi meși ninti di calindarlu di arada, di sibepea a instabilitatillei politicâ mari ditu vâsilie.
    Analişțâlli Fitch aducu aminti tensiunli politiți mări ți alâncirâ pi sțena politicâ dupâ anularea a lidzerilor prezidenţiali ditu 24 di brumaru, di itia a mintearielli xeanâ, s-pari aruseascâ. Ei anyrâpsescu ş-ti rezultatlu a scrutinlui ditu 1 di andreu, ți dusi la unu Parlamentu sârmatu, cu unâ crişteari mari a influenţâllei a partidilor ți suntu numâsiti antiivropeani ş-extremisti (AUR, SOS România și POT). Unâ altâ furnie di gâilipseari suntu defițitili mări ş-catastisea fiscalâ, ți s-aspardzi ma largu.

    Politicâ
    Tu aestu chiro, partidili ți s-aspunu eali ișiși pro-ivropeani, PSD, PNL (ți s-avea ti ehtri, salami, ama, di trei añi, s-adrarâ soațâ la cumândâseari ti stabilitati ș-ti dânâsearea a extremismului), USR și UDMR (tora di oarâ, tu opoziție), nu puturâ, nica, s-achicâseascâ ti unâ nauâ coaliție executivâ, ți, taha, va s-aibâ unâ magioritati di cama di 60% tu Parlamentul adratu tu 20 di andreu. USR âlli veadi câbâtli potențialli soț la cumândâseari ti amârtiili di ma ninti și xichea/lipsa di mirachi ta s-adarâ reformi și fudzi cușia di la pâzârâpseri. Cârtitu, PSD dzâsi că tradzâ mânâ, ama că va s-vuluseacâ unâ chivernisi minoritarâ di ndreapta. Fârâ unâ chivernisi cu puteri ântredz, nu poati s-hibâ adratu niți bugetlu di stat ti anlu ți yini. Primăriili/dimarhiili niți eali nu potu sâ-și adarâ bugetili, iara țetățeañilli va s-duceahscâ unâ ș-unâ efectili – facu tâmbihi analișțâlli icunomiț de-a loclui/ndophi.

    Timișoara
    Timişoara s-yiurtusi, tutâ stâmâna, âncllidearea a 35 di añi di la anchisita ali Revoluţie/Ximutari ți dusi la câdearea a comunismolui tu Românie. Tu 16 di andreu 1989, oamiñilli s-adunarâ dinintea a bâsearicâllei reformatâ ta s-lu andrupascâ preftul László Tőkés, fuvirsitu di poliția politicâ, Securitatea, cu avinarea. Protestul a loru s-alâxi tu unâ revoltâ/ximutari popularâ. Represiunea anchisitâ di autorităț dusi la cama di 100 di morţâ și suti di pliguiț. Timişoara agiumsi, tu 20 di andreu, protlu câsâbă libiru di comunismo ditu Românie, iara di aua pira a revoluţillei/ximutarillei s-teasi tu tutâ vâsilia.
    Multi cilâstâseri cu numa „35 di añi di libirtati” suntu programati ti eroilli ți murirâ atumțea: conferinţi, expoziţii, spectacoli, conțerti ş-proiecţii di filmi. S-feați ș-inaugurarea a portallui a libirtatillei, unâ instalaţie luñinoasâ ți adarâ halatlu ditu chirolu a Revoluţillei/Ximutarillei, dapoaia unâ priimnari tradiționalâ ali unâ unitati militarâ cu numa „Eroilli nu moru canâoarâ”. Marțâ fu dzuuâ di jali, iara viniri fu programatu conțertul Rock for Revolution.

    Fotbal
    Protlu acţionaru a clublui di fotbalu Rapid Bucureşti, unlu di cama cânâscutili ditu Românie, pârmâteftul Dan Şucu, agiumsi ș-acţionar magioritar a clublui italian Genoa – deadi tu șteari gruparea ditu Seria A pi site-lu a lui ufițialu. Sursa dzâți că, dupâ crișteri mări di pâradz, ditu cari 40 di miliuni di ivradz pâltiț tu 14 di andreu, Consiliul di Administraţie vulusi oferta a investitorlui românu. Aestu simnă tutâ criștearea di capitalu, luândalui, ama, unâ partițipari la capitallu suțialu di vârâ 77% ditu Genoa CFC ş-âlli alâsă tu minoritati pi acţionarilli di ma ninti – s-aspuni nica tu hâbari.
    Prezidentul ali Confederaţie Patronalâ Concordia, Şucu (61 di añi) easti unu prosup multu cânâscutu tu icunumia româneascâ. Elu easti ațelu ți thimilliusi Mobexpert, nai ma marli brandu di mobilâ ditu Românie, ți ari cama di 2.200 di arugaț. Easti, tutnâoarâ, misticatu tu sectorlu imobiliaru ş-tu media, cu unu rolu clleai tu dzuuarlu di business ”Ziarul Financiar/ Frândza Finanțiarâ”. Genoa easti unâ ditu echipili di tradiție ditu fotballu italianu. Ari tu palmares nouâ titluri di campioanâ ali Italie, protlu amintatu tu 1898, iara ațelu ditu soni tamam aoa ș-unâ etâ, tu sezonlu 1924. Cușia, tu rada-lli, easti, cama aproapea di chirolu di tora, triplâ campioanâ naționalâ – 1967, 1999 și 2003 –, amintă di 13 ori Cupa ali Românie ș-tu patru arădz Supercupa.

    Conțertu
    Doi muzițieñi româñi, violonista Diana Jipa ş-pianistul Ştefan Doniga, deadirâ unu concertu ti prota oarâ tu Antarctica. Ei cântarâ dinintea a cama di 70 di oamiñi, cercetâtori/xitâxitori şi personal ditu optu staţii ştiinţifiți. Spectacollu a lor fu doilu nai ma marli iventu muzicalu andreptu vârâ oarâ tu ațea zonâ/nai di lumi, dupâ conțertul ditu 2013 ali fanuminâ parei rock Metallica. Doilli muzițieñi sunt, tutnâoarâ, proțlli ditu lumi ți puturâ s-adarâ conțerti profesionisti pi tuti șaptili continenti tu ma pțânu di 100 di dzâli. Artişțâlli româñi aşteaptâ tora omologarea a performanţâllei a loru tu Cartea a Recordurloru.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțeari: Mirela Biolan

  • Generația tânără și politica

    Generația tânără și politica

    Absolvent al universităţii King’s College din Londra
    unde a studiat Științe Politice şi masterand în Politici Publice la University
    College tot în capitala Marii Britanii, Răzvan Petri este deopotrivă preocupat
    de implicarea civică şi politică a tinerilor din ţara sa natală. Iar preocuparea
    aceasta e motivată de lipsa de interes manifestată de o bună parte a generaţiei
    din care face parte faţă aceste chestiuni. De ce? Explică chiar Răzvan Petri.

    Cred că există un oarecare dezinteres, dar nu cred că este neapărat
    vina acestei generații, adică a tinerilor sau a oamenilor care nu se implică în
    politică și în acțiuni civice. E vorba de o încredere foarte scăzută în liderii
    politici, în instituțiile politice și în mod general, în instituțiile statului
    și cele europene. Dar această încredere scăzută este cauzată mai degrabă de
    către cei care ar trebui să ne conducă și să ia decizii pentru noi mai mult
    decât de o caracteristică specială a tinerilor de astăzi. Ei sunt la fel de
    interesați sau dezinteresați ca în toate timpurile, doar că pur și simplu
    liderii noștrii de opinii, dar și cei politici, și instituțiile noastre nu știu
    să comunice cu tinerii și din această cauză este foarte greu pentru aceștia să
    fie implicați în politică și să fie atrași de către politicieni.


    Şi pentru că
    interesul se trezeşte pornind de la date, Răzvan Petri, împreună cu prietenul
    său, Vlad Adamescu au co-fondat inițiativa civică Politică la Minut care își
    propune să facă politica mai accesibilă pentru tineri informându-i. Desfăşurat
    online şi pe reţelele sociale, acest proiect încearcă să suplinească absenţa
    orelor de educaţie civică, predate doar la nivelul primar şi gimnazial, nu şi
    la liceu. Răzvan Petri.

    Strângem toate
    informațiile de care noi credem că ei au nevoie și le prezentăm prin câteva
    slide-uri pe care le prezentăm pe rețelele sociale într-un mod cât mai
    atractiv, simplu și ușor de înțeles. Practic, traducem din limbajul politic,
    legislativ, ceea ce se întâmplă în limbajul oamenilor de zi cu zi, lucru care
    ar fi trebuit deja făcut de către oamenii care încearcă să comunice. (…) Cred
    că dacă am începe mai devreme, din școală sau din liceu, să le explicăm
    copiilor ce trebuie să știe despre sistemul politic și cât de importantă este
    democrația, ar fi mai ușor să avem o generație mai implicată și mai informată.
    (…) Și mai mult decât atât : dacă aceștia ar face educație civică și ar
    înțelege că, de exemplu, președintele nu poate să construiască el singur
    autostrăzi, că prim-ministrul este ales de către Parlament și că alegerile
    parlamentare sunt poate mai importante sau cel puțin la fel de importante ca
    cele prezidențiale, ar ști mai bine cum funcționează sistemul politic și nu ar
    face greșeala de a învinovăți pe cineva care nu are de-a face cu acea situație.



    Nu toţi adolescenţii şi tinerii sunt, totuşi, dezinteresaţi de civism şi
    politică. Iar cei care au doresc să se implice sunt atraşi, mai ales, de
    chestiuni foarte apropiate de lumea lor, constată Răzvan Petri.

    Aș spune că îl interesează foarte mult lucrurile care se întâmplă la
    nivel local, în comunitățile și orașele lor pentru că foarte mulți ar vrea să
    facă din orașul sau uneori chiar din satul în care locuiesc un loc mai bun. Și
    atunci domeniile de acțiune ar fi cele locale referitoare la străzi, la
    parcuri, la locuri de joacă sau chiar la școli. Și foarte mult îi interesează,
    desigur, aspecte care țin de drepturile elevilor, de felul în care se
    desfășoară dinamica dintre profesori, elevi și respectarea drepturilor
    elevilor. Foarte mulți au întrebat și au vrut să știe dacă are sens sau nu să
    se implice în consiliile de elevilor și cum să o facă pentru a reprezenta
    interesele elevilor mai bine.


    De câţiva ani, însă, a apărut o
    tendinţă îngrijorătoare în rândul celor tineri. De pildă, amplul studiu
    realizat în 2019 de Fundaţia Friedrich Ebert arăta că, în timp ce majoritatea
    tinerilor din România credeau că democrația
    este singura cale acceptabilă de guvernare a unei țări, 23% dintre ei au spus
    că, în condiții speciale, ar lua în calcul și dictatura. Iar recent, un alt
    studiu, care de data asta n-a inclus România, demonstrează că această
    preferinţă este împărtăşită de o parte însemnată a generaţiei tinere de pe
    glob. Barometrul societății deschise: Este democrația eficientă?,
    realizat în perioada mai-iulie 2023 în 30 de ţări, constata că doar
    57% dintre tineri cu vârsta între 18 și 36 de ani cred că democrația este
    preferabilă oricărei alte forme de guvernământ în timp ce 42% dintre ei susțin
    un regim militar. Totuşi, Răzvan Petri consideră că preferinţa spre autocraţie
    din 2019, dar şi de azi, exprimată de aproape un sfert din tinerii români trebuie
    interpretată cu atenţie faţă de contextul românesc. Răzban Petri.

    Încrederea în instituțiile democratice este foarte
    scăzută şi democrația pare acum puțin învechită, pare că se mișcă greu și că
    rezultatele nu prea apar. Și, foarte important, în acest sondaj apăreau și
    informații legate de felul în care aceeași politicieni se învârt printre
    aceleași funcții. Pare că tot orice
    am face, aceiași oameni sunt la putere. Foarte multă lume crede că, indiferent
    cine vine la putere, rezultatele vor fi mereu aceleași. Se simte nevoia unui
    lider puternic care să nu respecte neaparat aceste reguli democratice care
    încetinesc procesul de luare a deciziilor, care să bată cu pumnul în masă și să
    le rezolve oamenilor problemele. De aici și apetitul pentru mișcări politice
    care propun un sistem alternativ sau o reformă extremă a sistemului politic de astăzi, care, în opinia multora,
    ar duce la rezultate mai rapide, dar nu neapărat mai legitime sau democratice.
    Parțial este și vina sistemului de partide din România și faptul că se comportă
    ca un cartel, în sensul în care partidele politice se validează prin faptul că
    își acordă bani foarte mulți de la stat și prin faptul că nu lasă alte partide
    mici să intre în sistemul politic prin aceste bariere electorale și birocratice
    foarte mari, cum ar fi cele 200.000 de semnături sau cel pragul electoral de
    5%. Și astfel vedem că doar
    aceleași partide sunt la guvernare, că nimic nu pare să se schimbe, că nu
    există reformă reală și de acolo și apetitul pentru altceva, pentru ceva nou,
    rapid, eficient.


    Aşadar, potrivit
    lui Răzvan Petri, nu înclinaţia spre o anumită ideologie extremistă sau
    autocrată ar motiva preferinţa pentru mâna de fier, ci tot dezamăgirea
    produsă de ineficienţa actuală a sistemului politic. Oricum, în 2024, an
    electoral important în România, aceste ipoteze vor putea fi probate sau nu






  • Sondaj privind corupția în statele UE

    Sondaj privind corupția în statele UE


    În largă majoritate, cetățenii din cele 27 de state membre ale UE consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor (70%), potrivit sondajului Eurobarometru publicat alături de raportul anual privind statul de drept în țările UE. Sudul Europei are cele mai ridicate procente, cu Grecia în capul listei (97%), urmată de Croația (96%), Portugalia (93%), Cipru și Malta (ambele 92%). De cealaltă parte, doar 13% dintre finlandezi sunt de părere că fenomenul corupției larg răspândit, urmată de alte două state nordice, Danemarca (21%) și Suedia (36%).

    eb-coruptie-afaceri-politica-2023.jpg



    În România, 79% dintre respondenți văd un flagel răspândit al corupției, însă datele Eurobarometrului relevă o percepție ceva mai diferită a românilor față de instituțiile cele mai corupte, în comparație cu situația la nivelul întregii Uniuni. Surprinzător, românii văd mediul politic din țara noastră mai puțin corupt față de percepția generală a europenilor.



    Astfel, numai 44% dintre români crede că a da sau a lua mită şi abuzul de putere pentru câștig personal sunt răspândite în rândul partidelor politice, mult sub media europeană de 59%. Tot 44% consideră mita și abuzul de putere există printre politicienii la nivel național, regional sau local (56% media UE). În schimb, 53% dintre români cred că mita și abuzul de putere există în sistemul de sănătate (29% media UE), iar 42% dintre respondenții din țara noastră indică poliția și vama ca instituții atinse de corupție (29% media UE). Funcționarii care eliberează autorizații de construcție (36% în România) și cei care decid câștigătorii licitațiilor publice (33%) sunt alte categorii unde românii consideră că mita și abuzul de putere sunt răspândite, dar și în curțile de justiție (27%) sau în sectorul educațional (25%).

    eb-coruptie-instituii-2023.jpg



    Întrebați dacă este acceptabil să facă ceva pentru a obține ce își doresc de la administrația publică sau de la un serviciu public, jumătate dintre români (51%) au răspuns că este acceptabil să ofere un cadou, față de numai 27% media europeană. Alți 48% consideră inacceptabilă această opțiune (72% media UE), cu trei puncte procentuale mai mulți comparativ cu datele sondajului din anul anterior.


    31% dintre români (26% media UE) spun că este în regulă să facă un serviciu pentru a primi ce au nevoie de la aceleași servicii publice, și tot 31% dintre cei intervievați în țara noastră consideră acceptabil să ofere bani (16% media UE), cifre în scădere cu șase puncte procentuale față de anul trecut.


    O treime dintre români (33%) spun că știu unde să raporteze un caz de corupție în cazul în care ar constata sau observa unul, cu 12 pp sub media UE. De asemenea, trei din zece români sau europeni spun că ar fi inutil să raporteze darea sau luare de mită deoarece cei responsabili nu vor fi pedepsiți.

    eb-nivel-coruptie-2023.jpg




    Sursa infografice: Comsia Europeană

  • Prioritățli a năului guvernu

    Prioritățli a năului guvernu



    România neadzi ma largu cu un nău premier, social-dimocratlu Marcel Ciolacu, un nău guvernu, tru cari UDMR numata llia parti diadunu cu PSD și PNL, ama și cu tăxeri ditu partea a guvernanțălor că tru meşlli grei di lucru, efortu și tensiune cari yin va s’yină cu cearei dinintea a niscăntoru provocări ndilicati. Ti bitisita-a protăllei andamasi di guvernu, premierlu dimăndă că ari data a miniștrilor protili drafturi di ordonanţe, pi cari va li bagă tu lucru cât ma ntrăoară. Aeste mutrescu ñicurarea a păhadzloru la alimentele di bază, ndruparea ti lucrulu cu procesarea di alimente, schema di ndrupari ali industrie ti materialili di construcţii, nica şi băgarea ali energhie veardi tru firmili agricole.



    Tuţ funcţionarlli a statlui român lipseaşti s’akicăsească că avem ananghi di performanţă tru administraţie, diclară Marcel Ciolacu, avem ti ndridzeari ţinte şi jaloane ditu PNRR şi nu putem s’ascăpămu ici ţiva: pensiile speţiale, nomlu a tiñiiloru di cafi mesu, managementul a companiilor di stat:




    “Mandatlu aluştui guvernu easti ti reforme şi economie, ma concret, ti s’adrămu ca economia s’producă ma multă valoare şi locuri di lucru, iara rezultatele să s’veadă concret tru gekili a oamenilor. Ti atea, tru cathi andamasi di guvernu va s’videţ că avem pi agendă năi misuri di stimulare economică. Ama protlu şi nai ma concret rezultat a unăllei guvernări bună easti ca inflaţia să scadă, oamiñilli s’dukească aesta tru păhadzlli a niscăntoru produse di bază. Aesta vrem s’adrămu ună ş-ună şi s’cilăstăsimu nica di stămâna yinitoare. Pi ninga aesti mindueri şi nkisiti avem alti misuri tu scupo ta s’ndrupămu agricultura, construcţiile şi energia. Ditu videala a mea, suntu domeniile cari fac dgheafuraua tră oamiñi.”



    La ţeremonia di băgari pi ipotisi, prezidentulu Klaus Iohannis lă dimăndă a membrilor a guvernului că’lli așteaptă un greu kiro, cu multi probleme di ndridzeari. Șeflu a statlui și spusi pistusinea că și mandatul priloatu di Marcel Ciolacu va s’hibă caracterizat di stabilitate, hăiri și seriozitate idyea cum tu mandatlu a predecesorlui a lui, liberalu Nicolae Ciucă. Klaus Iohannis:



    Pistipsescu că tru aestă nauă postură, şi cu aestă echipă cari adză deadi giuratlu, va nidzeţ ninti cu lucurlu ahurhitu di coaliţie aoa şi un an ş-giumitati. Suntu multe probleme ti ndridzeari, nu lipseaşti s’bănămu cu impresia că tuti s-ndreapsir şi tora lucărli va s’ducă ma lişoru. Nu, tru practică ştim că neadzi tut ma cu zori. Avem nica giumitati di an tru cari putem s’ndridzemu multi lucri, a deapoa va s’intrămu tu un an superelectoral, cari neise easti ună provocari tră ună societate, va s’avemu patru arădăriki di alidzeri, şi, tru idyiulu kiro, văsilia lipseaşti s’hibă guvernată responsabil şi cu rezultate buni. ”



    Tutunăoară, Klaus Iohannis u spusi haristusearea că rocada guvernamentală – ună procedură tru premieră tră România s-dizv4rti iruşi și fără sincope.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Prioritățile noului guvern

    Prioritățile noului guvern

    România merge mai departe cu un nou premier, social-democratul Marcel Ciolacu, un nou guvern, în care UDMR nu mai participă alături de PSD și PNL, dar și cu promisiuni din partea guvernanților că în lunile grele de muncă, efort și tensiune care urmează vor veni cu soluţii în faţa unor provocări complicate. La finalul primei ședințe de guvern, premierul a anunțat că a dat deja miniștrilor primele drafturi de ordonanţe, pe care le vor aplicate cât mai urgent. Acestea vizează reducerea preţurilor la alimentele de bază, sprijinirea procesării de alimente, schema de susţinere a industriei materialelor de construcţii, plus introducerea energiei verzi în firmele agricole.



    Toţi funcţionarii statului român trebuie să înţeleagă că avem nevoie de performanţă în administraţie, a declarat Marcel Ciolacu, avem de livrat ţinte şi jaloane din PNRR şi nu putem rata nimic: pensiile speciale, legea salarizării, managementul companiilor de stat:




    “Mandatul acestui guvern este despre reforme şi economie, mai concret, despre cum facem ca economia să producă mai multă valoare şi locuri de muncă, iar rezultatele să se vadă concret în buzunarele oamenilor. De aceea, în fiecare şedinţă de guvern veţi vedea că avem pe agendă noi măsuri de stimulare economică. Însă primul şi cel mai concret rezultat al unei guvernări bune este ca inflaţia să scadă, oamenii să simtă asta în preţurile unor produse de bază. Asta vrem să facem imediat şi să acţionăm încă de săptămâna viitoare. Alături de acest demers avem alte măsuri ţintite pentru a susţine agricultura, construcţiile şi energia. Din punctul meu de vedere, sunt domeniile care fac diferenţa pentru oameni.”



    La ceremonia de învestitură, președintele Klaus Iohannis le-a transmis membrilor guvernului că îi așteaptă o perioadă dificilă, cu multe probleme de rezolvat. Șeful statului și-a exprimat încrederea că și mandatul preluat de Marcel Ciolacu va fi caracterizat de stabilitate, eficiență și seriozitate la fel ca mandatul exercitat de predecesorul său, liberalul Nicolae Ciucă. Klaus Iohannis:



    Sunt încredinţat că în această nouă postură, şi cu această echipă care astăzi a depus jurământul, veţi continua munca începută de coaliţie acum un an şi jumătate. Sunt multe probleme de rezolvat, nu trebuie să trăim cu impresia că toate s-au rezolvat şi acum lucrurile vor merge mai uşor. Nu, în practică ştim că merge din ce în ce mai greu. Avem încă o jumătate de an în care putem să rezolvăm foarte multe lucruri, după care vom intra într-un an superelectoral, care în sine deja este o provocare pentru o societate, vom avea patru rânduri de alegeri, şi, în acelaşi timp, ţara trebuie guvernată responsabil şi cu rezultate bune. ”



    De asemenea, Klaus Iohannis a apreciat faptul că rocada guvernamentală – o procedură în premieră pentru România s-a desfășurat rapid și fără sincope.






  • Alăxearea la guvernare s’amână

    Alăxearea la guvernare s’amână

    Akicăsearea cari fu la thimellilu ali coaliţii di tora cari guverneadză România, simnatu tru brumaru 2021, pruveadi că premierlu şi liderlu liberal Nicolae Ciucă lipseasi s’da mandatul de şef a Executivului după un an şi giumitate, atea turlie că aestu s’hibă priloatu di liderlu social-democrat Marcel Ciolacu, tru aestu kiro prezidentu tru Camera a Deputaţilor. Priamaea mandatului lipsea să s’facă viniri, 26 mai, ama liderllii politici ali coaliţie PSD — PNL — UDMR apufusiră că momentul nu easti ti bunu, tora cu ună grevă a profesorilor tru mplină desfăşurare. Easti ananghi di stabilitate tra s’află cearei la un conflictu suţialu fără preţedentu tru dauli dechenii ditu soni, cundilleara elli.



    Nicolae Ciucă: Avum muabeţ până aseara amănatu, nă vidzum diznău adză tahina şi n’akicăsimu ca, până la ndridzearea aluştoru problem, s’nu dipunu mandatul şi să-ñi facu ma largu borgea tu ipotisea di premier. Aestă turlie am nădia s’hibă ndreapti condiţiile aţea turlie că tu un kiro cât ma şcurtu s’putem s’băgămu tu practico planul di rocadă la nivelu ali coaliţie”.



    Omologlu al Ciucă di la PSD, Marcel Ciolacu, easti aţelu cari nkisi ideea ca muabeţli politiţi pi tema ti ampărţari a fotoliilor ministeriale să s’ducă ma largu dupu dănăsearea a grevăllei. Marcel Ciolacu: Easti ună apofasi pi cari nă u lom deadunu; deadunu va nidzemu ninti — mini, ditu harea di prezidentu la Camera a Deputaţilor, reprezentânda Legislativul, dumnilleavostă tu harea di prim-ministru, reprezentânda Executivlu — s’ndridzemu cătu ma ntrăoară aest provlemă, orlea zorlea legitimă, vinită ditu partea a profesorlor, ama lipseaşti s’avemu ama şi echilibru tra s’aflămu momentili nai cama cu hăiri. Şi deadunu apufusimu că tru programul di guvernare prioritatea numirlu 1 suntu profesorlli şi sistemlu di sănătate”.



    Liderlu UDMR, Kelemen Hunor, nu easti implicat direct tru rotaţia la cumăndusearea–a Executivului, ama lugurseasti amânarea a llei ună misură anănghisită. Actuala coaliţie are şansa s’adară lucre cu hăiri tra România, mindueaşti Hunor: Mini, am ma largu nădii, am pistipseari tru forţele a noastre şi am pistipseari tru oameni că ştiu că triţemu pritu un greu kiro, ama tru idyiulu kiro avem ună şansă babageană. România tru aestu dekeniu poate streacă şi va s’treacă ună cali. Tu caplu a calillei va s’avemu unăsuţiitati multu ma ghini dizvultată, cu serviţii publiţi bune, cu instituţii stabile, cu instituţii cari da apandisi la anănghiserli a oamiñilor”.



    Ditu opoziţie, liderlu USR, Cătălin Drulă, l’aduţi căbati a liderloru ditu coaliţie, cari di mulţă meşi păzărăpsescu ipotisi tru yinitorul Executiv, că sunt arupţă di realitate şi spuni că amânarea alăxearillei easti nica ună spuneari a eşeclui aliştei guvernari. Ratară nica şi proiectul di suflitu a prezidentului Iohannis, România Educată. Adză, cându lipsea să sfacă alăxearea, avem prima grevă ghenerală ditu Educaţie tu aeşţă 18 añi, profesorllii suntu pi geadei, sculiili suntu ncllisi şi cilimeañilli suntu acasă, cundille Drulă.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Rotaţia la guvernare se amână

    Rotaţia la guvernare se amână

    Acordul care a stat la baza formării actualei coaliţii care guvernează România, încheiat în noiembrie 2021, prevede că premierul şi liderul liberal Nicolae Ciucă trebuie să predea mandatul de şef al Executivului după un an şi jumătate, pentru ca acesta să fie preluat de liderul social-democrat Marcel Ciolacu, în prezent preşedinte al Camerei Deputaţilor. Predarea mandatului trebuia să aibă loc vineri, 26 mai, dar liderii politici ai coaliţiei PSD — PNL — UDMR au decis că momentul nu e oportun, cu o grevă a profesorilor în plină desfăşurare. E nevoie de stabilitate pentru a găsi soluţii la un conflict social fără precedent în ultimele două decenii, au subliniat ei.



    Nicolae Ciucă: Am avut discuţii până aseară târziu, ne-am revăzut în această dimineaţă şi am convenit ca, până la soluţionarea acestor probleme, să nu îmi depun mandatul şi să-mi asum în continuare responsabilitatea funcţiei de premier. În felul acesta, sper să fie create condiţiile astfel încât într-o perioadă de timp cât mai scurtă să putem să punem în aplicare planul de rocadă la nivelul coaliţiei”.



    Omologul lui Ciucă de la PSD, Marcel Ciolacu, este cel care a lansat ideea ca discuţiile politice pe tema împărţirii fotoliilor ministeriale să continue după oprirea grevei. Marcel Ciolacu: Este o decizie pe care ne-o asumăm împreună; împreună o să continuăm – eu, din calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, reprezentând Legislativul, dumneavoastră în calitate de prim-ministru, reprezentând Executivul – să soluţionăm cât mai rapid această problemă, categoric legitimă, venită din partea profesorilor, dar trebuie să avem totuşi şi echilibru de a găsi momentele cele mai prielnice. Şi împreună ne-am asumat faptul că în programul de guvernare prioritatea numărul 1 sunt profesorii şi sistemul de sănătate”.



    Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu e implicat direct în rotaţia la conducerea Executivului, dar consideră amânarea ei o măsură necesară. Actuala coaliţie are şansa să facă lucruri benefice pentru România, crede Hunor: Eu sunt, în continuare, optimist, am încredere în forţele noastre şi am încredere în oameni că ştiu că trecem printr-o perioadă grea, dar în acelaşi timp avem o şansă uriaşă. România în acest deceniu poate să traverseze şi va traversa un drum. La capătul drumului vom avea o societate mult mai bine dezvoltată, cu servicii publice bune, cu instituţii stabile, cu instituţii care răspund la nevoile oamenilor”.



    Din opoziţie, liderul USR, Cătălin Drulă, îi acuză pe liderii coaliţiei, care de luni bune negociază poziţii în viitorul Executiv, că sunt rupţi de realitate şi spune că amânarea rotaţiei este încă o dovadă a eşecului acestei guvernări. Au ratat inclusiv proiectul de suflet al preşedintelui Iohannis, România Educată. Azi, când trebuia să aibă loc rotaţia, avem prima grevă generală din Educaţie din ultimii 18 ani, profesorii sunt în stradă, şcolile sunt închise şi copiii sunt acasă, a conchis Drulă.






  • Iuliu Maniu, 150 de ani de la naștere

    Iuliu Maniu, 150 de ani de la naștere

    Politica este o temă de discuții nesfârșite, de dezacorduri în cea mai mare
    a ei. Foarte puțini politicieni din cei pe care îi considerăm astăzi de mare
    anvergură sunt imaculați pentru că oamenii greșesc. Însă aceasta nu înseamnă că
    nu au existat politicieni cu adevărat remarcabili care să devină repere pentru
    posteritate. Ceea ce i-a făcut excepționali a fost maniera în care s-au comportat
    în situații extrem de grele pentru ei și pentru comunitățile lor. Unul dintre
    politicienii formidabili ai României a fost Iuliu Maniu, de la nașterea căruia
    s-au împlinit pe 8 ianuarie 150 de ani.


    Născut în 1873 la Șimleul
    Silvaniei, în nord-vestul României de azi, Iuliu Maniu a urmat cariera de
    avocat asemenea tatălui. În 1896 a obţinut doctoratul în drept la Universitatea
    din Viena. Intră în politică şi activează în rândurile Partidului Naţional
    Român și în 1906 este ales deputat în parlamentul Ungariei. În 1915 este
    mobilizat în armata austro-ungară pe frontul italian, iar în 1918, la sfârşitul
    războiului, participă la adunarea de la Alba Iulia care hotărăşte unirea
    teritoriilor locuite majoritar de românii din Austro-Ungaria cu Regatul
    României. În România Mare a fondat, împreună cu Ion Mihalache, în 1926 Partidul
    Naţional Ţărănesc, iar între 1918 şi 1945, a fost prim-ministru al României de
    trei ori. Democrat convins, a refuzat orice colaborare atât cu dictaturile
    fascistă, cât mai ales cu cea comunistă. Întemniţat în 1947, la vîrsta de 75 de
    ani, pe 5 februarie 1953, Iuliu Maniu moare din cauza regimului de detenţie în
    închisoarea de la Sighet.


    Iuliu Maniu a fost unul dintre cei mai puternici
    factori coagulanţi ai obiectivelor societăţii române din prima jumătate a
    secolului 20. Incoruptibil, charismatic, tenace, Maniu a fost cu adevărat omul
    de care românii au avut nevoie în momentele de mare cumpănă. În amintirile
    tuturor, Iuliu Maniu a rămas un model de politician şi de om deosebit. Din
    noianul de mărturii, am extras două, aflate în arhiva Centrului de Istorie
    Orală din Radiodifuziunea Română. Ioana
    Berindei, fiica lui Ioan Hudiţă, fruntaş naţional-ţărănist, îşi amintea în anul
    2000 de domnul Iuliu Maniu, aşa cum îi spunea ea, ca de un om de o mare
    bunătate şi modestie.

    Maniu
    era un om de o rară modestie! Un om foarte drăguţ, cu o voce caldă. Venea la noi la masă, ţin minte că
    odată i-am ieşit în întîmpinare şi el ne spunea, mie şi surorii mele, bună ziua, scumpe domnişoare. Şi
    avea o pată pe rever şi-i spun să îmi dea voie să i-o curăţ. Vai, ce ruşine îmi e, spune el. Şi
    îi spun că se mai întâmplă şi să-mi dea voie să-l curăţ să nu meargă şi-n altă
    parte cu pata. Şi domnul Maniu atunci era bolnav, când se aşeza pe scaun, cădea.
    Îl dureau genunchii şi mergea greu, dar nu l-am văzut vreodată nervos, nu l-am
    văzut vreodată iritat de ceva. Era de un calm odihnitor. Ca om politic era
    intransigent. Asta îi plăcea tatălui meu. Nu ceda nici în ruptul capului! Sunt
    voci rele care spuneau că Maniu
    se hotăra greu până lua o decizie. Astea sunt răutăţi ieftine, toţi oamenii
    politici au duşmani, nu se poate să fii perfect sau să nu găseşti opozanţi. Dar,
    vă spun, nu pentru că tatăl meu îl iubea sau că eu l-am cunoscut, dar nu i-am
    găsit cusur, trebuie să vă spun.


    Sergiu Macarie, activ în tineretul
    naţional-ţărănist, mărturisea în anul 2000 cum intrarea sovieticilor în România
    a constituit un semnal de alarmă pentru societatea română care s-a mobilizat
    împotriva acestor duşmani ai săi. În ciuda vîrstei înaintate şi a bolii, Iuliu
    Maniu nu a ezitat să se implice activ. Nu treceau două-trei zile
    fără să n-avem o ciocnire cu bandele comuniste. Erau întruniri mai mari şi imediat se ştia că vor
    veni ăia. Din fruntaşii partidului care era împreună cu noi la ciocnirile astea
    era Ilie Lazăr. În Piaţa Palatului ne strângeam toţi şi aclamam pe rege şi
    regele venea în balcon, urmau ovaţiile şi fericirea. Şi totdeauna după asta,
    veneau maşinile cu muncitori, cu ciomege. De exemplu, pe 15 mai 1946, a fost
    sărbătorirea a 98 de ani de la discursul lui Bărnuţiu de pe Câmpia Libertăţii
    de la Blaj şi a venit şi Maniu. La ieşire, de jur-împrejurul Ateneului Român şi
    de partea cealaltă, erau maşini pline cu muncitori cu     ciomege.
    De-abia am reuşit să-l scoatem pe preşedinte, am deschis o uşă din fund, care
    nu se practica niciodată, şi am forţat-o ca să-l scoatem.


    Iuliu Maniu a fost mai mult decât un politician
    onest, a fost un simbol al democraţiei însăşi. Între anii 1944 şi 1947, în
    plină ofensivă de instalare a regimului comunist, a fost considerat cel mai
    important partener de dialog al Occidentului. Sacrificiul lui la Sighet l-a
    transformat într-unul dintre marile repere ale politicii româneşti în secolul
    20.

  • Generaţia Z şi participarea la viaţa politică

    Generaţia Z şi participarea la viaţa politică

    Implicarea tinerilor în viaţa socială, economică şi politică este esenţială pentru dezvoltarea sănătoasă a unui stat, mai ales în cazul României, o ţară cu o democraţie încă tânără. Există reprezentanţi ai Generaţiei Z care au decis să influenţeze din interior parcursul României, însă numărul lor rămâne încă mult prea mic. Nivelul scăzut de participare la viaţa cetăţii, înregistrat de foarte mulţi ani în România, îngrijoreazã, însă măsurile concrete de stimulare a acestuia au fost rare şi ineficiente.



    La ultimele alegeri organizate în România, în 2020, pentru componenţa Parlamentului de la Bucureşti, s-a prezentat la vot doar un sfert din numărul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani care figurau pe liste. În perioada 21 iulie — 5 septembrie, Societatea Academică din România şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie — IRES au elaborat studiul intitulat “Provocările tinerilor din România. Analiză şi recomandări”, la care au participat 814 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani. Reprezentantul SAR, Constantin-Alexandru Manda, a declarat că rezultatele barometrului arată că tinerii români sunt în mare parte dezinteresaţi de viaţa politică şi opinează că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. La rândul său, sociologul IRES, Antonio Amuza, a arătat că, deşi 90% dintre români ştiu că implicarea duce la efecte pozitive, tinerii nu se implică în politică şi în acţiuni civice, deoarece nu ştiu cum.



    Despre implicarea tinerilor din România în viaţa politică şi în acţiuni civice am discutat cu europarlamentarul român Victor Negrescu, care la 37 de ani, se află la al doilea mandat în Legislativul European. Acesta este cel mai tânăr reprezentat al României ales în forul european.



  • Sergiu Senciuc din Portugalia

    Sergiu Senciuc din Portugalia

    Suceveanul Sergiu Senciuc, student la Relaţii Internaţionale în Lisabona, reprezentant al Comunităţii de Elevi şi Studenți Români din Portugalia, cel mai tânăr român ales consilier local în sectorul Penha de França – Municipiul Lisabona


    Sergiu Senciuc are în curând (pe 2 noiembrie 2022) 21 de ani, de 15 trăieşte în Portugalia și îi place politica. Pe care a început să o urmărească la numai 13 ani, în 2014, an electoral pentru UE (când aveau loc alegeri europarlamentare) și pentru România (când aveau loc alegeri prezidențiale). Recent, el a fost ales consilier local în Penha de França — Lisabona, este secretar adjunct al organizaţiei pentru tineret a Partidului Popular din Lisabona şi preşedinte al PNL Portugalia. Anul acesta a beneficiat şi de un internship guvernamental de două luni la Ministerul Culturii, în România. Timp de un an a fost chiar consilier onorific la Camera Deputaţilor, în Parlamentul Romaniei, unde a urmat şi un stagiu. De ce se simte bine în politică, domeniu care i se potriveşte şi în care vrea să şi rămână?


    M-am simţit bine de la început, înainte să activez, am simţit că e ceva care mă atrage, care îmi plăcea, orice, de la protocol până la a scrie un discurs sau a citi câteva legi. Consider că aş putea veni cu ceva nou, cu o manieră mai relaxată de a face politică, cel puţin fiind aici, în Portugalia, văzând cum activează factorii politici de aici, fiind şi tânăr şi «neavând cadastru», dacă doriţi, cred că e bine să dăm oportunităţi şi tinerilor curaţi, care doresc să facă ceva constructiv şi frumos.”



    Sergiu Senciuc s-a născut în judeţul Suceava, comuna Grăniceşti, în minunatul sat Dumbrava.


    E un sat foarte, foarte frumos, cu oameni gospodari, se vede acest lucrur chiar în ograda lor, e un sat micuţ, nu foarte populat, dar e un sat în care eu, fiind de acolo, mă simt foarte, foarte bine de fiecare dată când revin şi, cum plec, deja mă ia dorul de el.”


    În ultimul timp, Sergiu Senciuc a revenit tot mai des acasă, în România natală, de care se simte foarte legat.


    De felul meu sunt aşa, mai patriot, ţin foarte mult la ţara mea, îmi iubesc patria şi mereu m-am gândit că, dacă a fost lăsat de sus să mă nasc în România, înseamnă că acolo trebuie să fiu, aşa gândesc eu, şi aşa simt eu, că trebuie să mă întorc într-o bună zi.”



    În 2007 pleca în Portugalia Sergiu Senciuc, împreună cu o soră mai mică şi cu mama lui.


    Mi-amintesc că am mers cu autocarul la vremea respectivă, aproape trei zile şi trei nopţi. Foarte multe nu-mi amintesc, dar ştiu că a fost ca pe autocar, n-a fost chiar cel mai confortabil. Tata era deja plecat în Portugalia, unde aveam rude, bunicii, mătuşile, unchii, verişori, care au considerat la un moment dat că Portugalia le oferă mai multe decât le poate oferi România şi treptat au mers în Portugalia, dacă nu mă înşel a fost undeva prin anii `90-2000. Atunci se trecea mai greu graniţa, că nu eram în Uniunea Europeană, erau probleme cu actele, cu documentele. La un moment dat a plecat şi tatăl meu, după care a considerat că pentru noi şi pentru creşterea, educaţia copiilor ar fi mai bine să ne mutăm, eu mai am trei surori şi un frăţior, suntem cinci fraţi în total. Acum, vorbind la prezent, în 2022, doar noi am mai rămas din familie, aproape toţi s-au reîntors înapoi în România.”



    În Portugalia, Sergiu Senciuc s-a integrat foarte bine şi rapid. Ce îi place în această ţară?


    Îmi plac foarte mult oamenii, sunt foarte deschişi, calzi, blânzi, primitori, îmi place şi gastronomia, îmi place şi clima lor, îmi plac şi peisajele, pot spune că iubesc Portugalia, chiar e o ţară frumoasă şi sunt bucuros că m-a adoptat.”


    În ţara adoptivă, Sergiu Senciuc este şi colaborator al publicaţiei online Rovestea.ro sau fondator al Comunităţii de Elevi şi Studenţi Români din Portugalia.


    Undeva prin 2015 mi-a venit spontan ideea de a crea Comunitatea de Elevi şi Studenţi Români din Portugalia ca un grup informal, compus din elevi şi studenţi români care fie s-au născut, au crescut şi au urmat aici o instituţie de învăţământ, fie sunt pe o perioadă scurtă aici, mă refer la cei cu Erasmus. Momentan suntem câţiva membri şi tot vin tineri, unii pleacă, alţii vin şi colaborăm, mai vorbim, ne mai întâlnim, mai avem anumite discuţii, când întâmpinăm vreo problemă sau cineva are nevoie de ajutor, intervenim cu ce putem şi noi, chestiuni asemănătoare.”



    Student în ultimul an la Relaţii Internaţionale la Universitatea din Lisabona, Sergiu Senciuc plănuieşte să se întoarcă în România natală în 2023. Bucureştiul sau Dumbrava natală se află pe lista opţiunilor sale la revenirea în ţară.


    Am de gând să mă reîntorc în ţară şi să încep să lucrez în administraţie publică sau chiar în politică, dar întâi aş prefera să ajung acolo şi să văd ce oferte am. Fie rămân în Portugalia, fie mă întorc în ţară, însă aş dori să continui în această sferă a politicii sau chiar şi în a diplomaţiei. Cel mai bine pentru a creşte politic ar fi în Capitală, în Bucureşti. Dar ştiu că sunt şanse şi e posibil să am această creştere şi în judeţul Suceava, de ce nu chiar în comuna natală, în satul Dumbrava, comuna Grăniceşti, poate ar fi o provocare.”



    Sergiu Senciuc, azi consilier local in Penha de França — Lisabona, secretar adjunct al organizatiei pentru tineret a Partidului Popular din Lisabona şi preşedinte al PNL Portugalia, ne vorbea inclusiv despre susţinerea de care se bucură din partea părinţilor sau chiar de ţelurile sale în politică.


    Părinţii mei au acceptat ideea şi simt că acum mă susţin. Cred şi simt că sunt bucuroşi pentru mine, dar bineînţeles că îmi dau şi sfaturi să nu alunec în politică, pentru că e o ocupaţie foarte alunecoasă, să-mi păstrez coloana vertebrală, să fiu un băiat înţelept mereu, care să nu mă las pe tânjeală, să merg înainte şi să las mereu în urma mea un loc de bună ziua. Eu aş dori să mă reîntorc în România şi să activez în România. Mi-aş dori să ajung cât mai sus, sincer să vă spun acum, nu ştiu, unde va vrea şi bunul Dumnezeu să mă propulseze, dar nici nu vreau să îmi creez iluzii, că nu e bine, mai ales în politică. Dar ţintesc cât se poate de sus, eventual ministru, premier, sau cine ştie, poate şi preşedinte, dar prefer să nu-mi creez iluzii, chiar evit acest lucru şi cu paşi corecţi, fără să sar etape, cred că ar fi cel mai adecvat şi corect .”




  • Poate politica să salveze planeta?

    Poate politica să salveze planeta?

    Schimbarea este o trăsătură constantă a planetei noastre. Suprafața terestră, oceanele, atmosfera, clima și viața de pe Pământ s-au modificat mereu de-a lungul timpului. Însă schimbările actuale diferă de cele din trecut prin ritmul și amploarea lor fără precedent, precum și prin factorii și agenții care le cauzează. Cele mai recente date furnizate de oameni de știință de renume arată schimbări fără precedent în climatul mondial. Răspunsul UE la schimbările climatice: obiective și legislație.



    UE a adoptat o legislație ambițioasă în mai multe domenii de politici, pentru a-și pune în aplicare angajamentele internaționale privind schimbările climatice. Țările UE au stabilit obiective obligatorii privind emisiile pentru sectoarele-cheie ale economiei, în vederea reducerii substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră.



    În acest context, provocările cu care se confruntă politicienii sunt multiple. Ei trebuie să un echilibru între protejarea mediului şi continuarea dezvoltării societății.



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Cama di 4.100 di cazuri năi di COVID-19 și 16 di decesi asociati fură raportati luni dit aproapea aţeali 30.700 di testi. Nai pțăn 400 di pacienți suntu la tearapie intensivă. Tru 11 di căsăbadz rata di infectare cu COVID-19 easti cama di 3 la nille, tu capitala București și giudeţlu Ilfov dit sud tora pe lista galbenă, pi ningă Cluj (nord-vest), cu rate di cama di 2 la nille. Tu aistu kiro, rata di vaccinare armâne scădzută. Maş 2.700 di persoane feaţiră prima doză tru 24 săhăţ ditu soni, di aproapea 3 ori sum media a dzăliloru ditu soni. Până tora, aproapea 42% dit populație ari faptă nai ma pţănu ună doză di vaccin. Arăspândirea a variantăllei Omicron declanșă unu şingiru di misuri di protecție 160 di centre di evaluare tru ambulatoriu va s’hibă opearaționale ahurhinda cu aestă stămână, tra s’ñicureadză zorea ţi easti băgată pi spitali.



    TOC. Consiliul a Băncăllei Naţionali a Româniillei poate s’apufusească adză criştearea ma largu a ratăllei mutrinda toclu di politică, aflatu tru aestu kiro la 1,75% tru an. Criștearea easti aștiptată, avânda tru videală creastirea a ratei inflația tru România și tru xinătati. Rata a toclui di politică monetară fu majorată atea ditu soni oară tru brumaru, ama maş cu 0,25%, aţea ţi easti ma pțănu andicra di s’aștipta analiștilli.



    DIPLOMAȚIA. Ministrul di externe ali Românie, Bogdan Aurescu, avu muabeţ adză București cu omologlu a lui pakistanez Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi. Vizita s’ţăni tru contextul a evoluțiilor pozitive ditu soni tru ligăturli bilaterale, inclusiv agiutorlu datu di Islamabad tra gaereţli fapti di autoritățlor române tra s’lli scoată cetățeanilli români și aliaț, cum și a 156 di cetățeni afgani vulnearabili dit Afganistan tru agstu și yismăciuni 2021. Aţelli 2 oficiali va să zburască ti hălăţli di anvărtuşeari a ligăturloru bilatearale, ti făţeari ma sănătosu dialoglu politic și cooperarea economică. Un acordu di coopearari anamisa Camera di Comerțu și Industrie a Româniillei și Asociația Camerelor di Comerțu și Industrie dit Pakistan, cum și un acordu-cadru mutrinda alăxerli di studență ntră Universitatea Politehnică di București și Universitatea dit Islamabad suntu ndauă dit documentili simnate tru cadurlu aluştui evenimentu a vizităllei.



    MUABET. Adză s’tănu muabeţ Geneva, Elveția, di oficialli americani și ruși tu ligătură cu catandisea dit Ucraina. Părțăli spusiră că au rezerve tu ţi mutreaşti agiundzearea la un compromis potențial. Rusia declară viniri că nu va s’tragă mănă la zorea băgată și feaţi timbihi că muabeţli pot s’hibă curmati, kiro tu cari Washingtonlu spusi că nădiili di sucţesu suntu multu scădzute. Muabeţli s’ţănu tu hăvaia-a găilipserloru tu ligătură cu anvărtuşearea militară ali Rusie aproapea di sinurlu cu Ucraina și asparizma că Moscova poati s’atacă diznău văsilia, după ţi aputrusi şi aliki Crimeea tru 2014. Ucraina caftă aderarea la NATO, ama Moscova caftă garanții că NATO nu nu va s’ducă ma largu cu tindearea cătă apirită. Dupu andamasea di Geneva va s’aibă muabeţ stămâna aeasta anamisa di oficialii ruși și NATO di Bruxelles, kiro tu cari ună andamasi ali OSCE cari va s’tănă Viena easti programată, tutu aşi, s’aibă tu amprotusa catandisea ditu Ucraina.


    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 12.12 – 18.12.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 12.12 – 18.12.2021

    Năi misuri antiepidemiţi


    Fu vulusită Ordonanţa di Urgenţă mutrinda implementarea formulaului di intrare tru România tră pasageri. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spusi că documentul nu easti unu ţi ari scupo ta s’nkeadică urdinarea, ama easti tra s’da izini ti localizarea ntrăoară a contacţilor a unei persoane infectate cu COVID-19. Misura s’bagă tu lucru ditu 20 di andreu. Aest turlie di document easti ufilisitut, pănă tora, tru alte 18 di state membre ale Uniunii Europene. Di la declanșarea-a pandemiillei, pi teritoriul ali Românie fură nregistrate 1,8 miliuñi di cazuri di COVID-19, iara aproapea 58.000 di persoane diagnosticate cu năulu coronavirus muriră. Pe fondul psihozăllei anti-vaccin hărnită di ună parti ali media, di ndoi politicieni și di alte figuri publiţi, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di imunizare ditu atelli 27 di membri ali Uniuni Europeană.



    Buget 2022


    Executivlu dil Bucureşti acăţă tu debatu publicu proiectili a nomurloru ti bugetlu di stat şi asiguripserloru sociale ti anlu yiniitor, ti cari u-ari nădia ca Parlamentul va li voteadză ninti di sărbătorli di iarnă. Proiectul acată tu isapi criştearea-a pensiiloru, alocaţii şi indemnizaţii, apufusiti tutu stămâna aesta. Fu, di altă parti, lansată hăbarea mutrinda nglliţarea a tiñiiloru di cafi mesu diu sistemlu public, cu excepţia-a aţiloru ditu asistenţă socială şi sănătate, cum şi amânarea ti băgarea tu practico a pensiilor speciale a alepţăloru locali cu nică un an. Tră pensiile di pisti 4.000 di lei (echivalentul a 800 di euro) va s’păltească asiguripseri suţiali di sănătate. Microntreprinderile cu ţifra di afaceri anamisa di 500.000 şi ună miliuni di euro va s’hibă impozitate cu 16% ditu profit, şi nu cu 1% ditu venit, ca până tora. Guvernanţălli ş-llia borgea s-nu crească taxele şi s-combată ma hăirlătivu evaziunea fiscală. Opoziţia critică multe ditu aesti decizii, iara sindicaliştilli ditu poliţie şi sănătate ş-ahurhiră protestile andicra di politiţli sociale şi tră tiñia di cafi mesu a guvernului.



    Prota demisie ditu năulu guvern di Bucureşti


    Ministrul român ali Cercetari, liberalu Florin Roman, demisionă di pi ipotisi — dimăndă, ñiercuri, Biroulu di presă a Guvernului di Bucureşti. Ma ninti, demisia ică demiterea a lui di cătră premierlu PNL Nicolae Ciucă fu căftată emu di opoziţia di centru-dreapta, USR, emu şi di aţea naţionalistă, AUR, după stepsurli că ş-falsifică CV-ul şi plagie tru lucrarea di masterat. Demisia al Roman easti prota ditu năulu guvern di coaliţie PSD-PNL-UDMR, băgatu pi ipotisi aoa şi ma ptănu di unu mesu. Portofoliul a Cercetarillei fu priloat, interimar, di ministrul ali Energie, Virgil Popescu, tut liberal.



    CSM — alăxearea s’amână


    Plenlu a Consiliului Superior ali Magistratură ditu România apufusi, cu majoritati di voturi, ca actualu prezidentu, Bogdan Mateescu, s’hibă interimar tu aestă ipotisi şi după ţi va’lli si bitisească mandatlu. Ma ninti, secţia tră giudicători a CSM nu apruke ateali dauă candidati la ipotisea di prezidentu, Andreea Chiş şi Gabriela Baltag. Mandatlu a cumăndusearillei di tora a Consiliului, cari easti di un an, expiră tru 6 di yinaru. Uidisitu cu Constituţia, Consiliul Superior ali Magistratură easti garantul a independenţăllei tru justiţie.



    La Bruxelles, tră Ripublica Moldova


    Statili membre a Uniunillei Europene lipseaşti s’pricunoască şi s’tiñisească nădiili di integrari a văsiliiloru ditu Parteneriatlu Estic, cum şi alidzerli a lor libire şi suvearane – spusi prezidentul a Româniillei, Klaus Iohannis, la summitlu di Bruxelles a Aţiloru 27 cu şeflli di stat şi di guvern ditu ripubliţli ex-sovietiţi Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. Uniunea Europeană, spuni prezidentul român, lipseaşti s’minduească prota ti prota di dari silă a cooperarillei şi a agiutorlui tră partenerii ditu est tru domeniul a securitatillei. El căftă tutunăoară, agiutorlu a Bruxellesului tră imnaticlu european a Ripublicăllei Moldova, majoritar românofonă, condusă di un prezidentu, Maia Sandu, şi un guvern apufusitu pro-occidentali.



    Farsă electorală tru ună republică fantomă


    Ministerul român di Externe dimăndă că nu pricunoaşte legitimitatea a alidzerloru organizate dumănică tru reghiunea secesionistă pro-arusă Transnistria, ditu estul a Ripublicăllei Moldova. Diplomaţia di Bucureşti năpoi şi spunu andrupămintulu tră ună reglementari cuprinzătoare, iriñeatică şi durabilă a conflictului transnistrean. Aeasta lipseaşti s’hibă simfună cu ndreptul internaţional, cu tiñisearea-a suvearanitatillei şi integritatillei teritorială a Ripublicăllii Moldova, tru cadrul a sinurloru a lui pricunuscute la nivel internaţional şi fără zñiipsearea a yinitorlui a llei european — să spuni tru un comunicat al MAE. Transnistria ieşi, di facto, di sumu controlul autorităţilor centrale tru 1992, după un conflict armat tu cari fură vătămaţ suti di oamiñi şi tranşat unăoară cu intervenţia a askeriloru ali Moscovă di partea-a aribelilor secesionişti.



    România la mondialu di handbal


    Echipa naţională feminină di handbal a Româniillei bitisi pi locul 13 Campionatul Mondial organizat tru Spania. Andrupăti niacumtinatu ditu tribune di mulţă compatrioţ stabiliţ tru Spania i viniţ la meciuri ditu văsilie, româncele nregistrară trei victorii, cu Iran, Kazastan şi Puerto Rico, şi trei kireri, dinintea-a tutulor adversarelor ditu Europa, Norvegia, Olanda şi Suedia. Ditu lotllu ali Românie, convocat di selecționerul Adrian Vasile, nu feaţi parti vedeta Cristina Neagu, declarată di patru ori nai ma bună handbalistă a lumillei, cari apufusi s’llia ună adyi di la echipa națională tru aest an. România, cari eara dusă la tuti turneili finali mondiali, amintă titlul tru 1962, medaliile di asimi tru 1973 şi 2005 şi brundzul tru 2015, cum şi un brundzu european, tru 2010.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 12.12 – 18.12.2021

    Retrospectiva săptămânii 12.12 – 18.12.2021

    Noi
    măsuri antiepidemice


    A
    fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă privind implementarea formularului de
    intrare în România pentru pasageri. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a
    afirmat că documentul nu este unul menit să împiedice circulaţia, ci să permită
    localizarea rapidă a contacţilor unei persoane infectate cu COVID-19. Măsura
    intră în vigoare pe 20 decembrie. Acest tip de document e utilizat, deja, în
    alte 18 state membre ale Uniunii Europene. De la declanșarea pandemiei, pe teritoriul României au fost
    înregistrate 1,8 milioane de cazuri de COVID-19, iar circa 58.000 de persoane
    diagnosticate cu noul coronavirus au murit. Pe fondul psihozei
    anti-vaccin întreținute de o parte a media, de câțiva politicieni și
    de alte figuri publice, țara are a doua cea mai scăzută rată de imunizare
    dintre cei 27 de membri ai Uniunii Europene.



    Buget 2022


    Executivul
    de la Bucureşti a pus în dezbatere publică proiectele legilor bugetului de stat
    şi asigurărilor sociale pe anul viitor, pe care speră ca Parlamentul să le
    voteze înaintea sărbătorilor de iarnă. Proiectul ia în calcul majorările de
    pensii, alocaţii şi indemnizaţii, decise tot săptămâna aceasta. A fost, pe de
    altă parte, lansat anunţul privind îngheţarea salariilor din sistemul public,
    cu excepţia celor din asistenţă socială şi sănătate, precum şi amânarea
    intrării în vigoare a pensiilor speciale ale aleşilor locali cu încă un an.
    Pentru pensiile de peste 4.000 de lei (echivalentul a 800 de euro) se vor
    achita asigurări sociale de sănătate. Microîntreprinderile cu cifra de afaceri
    între 500.000 şi un milion de euro vor fi impozitate cu 16% din profit, şi nu
    cu 1% din venit, ca până acum. Guvernanţii se angajează să nu crească taxele şi
    să combată mai eficient evaziunea fiscală. Opoziţia critică multe dintre aceste decizii, iar
    sindicaliştii din poliţie şi sănătate şi-au reluat protestele faţă de
    politicile sociale şi salariale ale guvernului.



    Prima
    demisie din noul guvern de la Bucureşti


    Ministrul
    român al Cercetării, liberalul Florin Roman, a demisionat din funcţie – a
    anunţat, miercuri, Biroul de presă al Guvernului de la Bucureşti. Anterior,
    demisia sau demiterea lui de către premierul PNL Nicolae Ciucă fusese
    solicitată atât de opoziţia de centru-dreapta, USR, cât şi de cea naţionalistă,
    AUR, după acuzaţiile că şi-a falsificat CV-ul şi a plagiat în lucrarea de
    masterat. Demisia lui Roman e prima din noul guvern de coaliţie PSD-PNL-UDMR,
    instalat acum mai puţin de o lună. Portofoliul Cercetării a fost preluat,
    interimar, de ministrul Energiei, Virgil Popescu, tot liberal.



    CSM
    – schimbarea se amână


    Plenul
    Consiliului Superior al Magistraturii din România a hotărât, cu majoritate de
    voturi, ca actualul preşedinte, Bogdan Mateescu, să ocupe interimar această
    funcţie şi după ce îi expiră mandatul. Anterior, secţia pentru judecători a CSM
    respins cele două candidate la funcţia de preşedinte, Andreea Chiş şi Gabriela
    Baltag. Mandatul conducerii actuale a Consiliului, care este de un an, expiră
    pe 6 ianuarie. Potrivit Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii este
    garantul independenţei justiţiei.



    La Bruxelles, despre Republica Moldova


    Statele
    membre a Uniunii Europene trebuie să recunoască şi să respecte aspiraţiile de
    integrare ale ţărilor din Parteneriatul Estic, precum şi alegerile lor libere
    şi suverane – a afirmat preşedintele României, Klaus Iohannis, la summitul de
    la Bruxelles al Celor 27 cu şefii de stat şi de guvern din republicile
    ex-sovietice Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. Uniunea
    Europeană, spune preşedintele român, trebuie să se concentreze pe
    intensificarea cooperării şi a sprijinului pentru partenerii din est în
    domeniul securităţii. El a cerut, totodată, sprijinul Bruxellesului pentru
    parcursul european al Republicii Moldova, majoritar românofonă, condusă de un
    preşedinte, Maia Sandu, şi un guvern decis pro-occidentali.



    Farsă
    electorală într-o republică fantomă


    Ministerul
    român de Externe a anunţat că nu recunoaşte legitimitatea alegerilor organizate
    duminică în regiunea secesionistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii
    Moldova. Diplomaţia de la Bucureşti îşi reiterează susţinerea pentru o
    reglementare cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului transnistrean.
    Aceasta trebuie să fie în conformitate cu dreptul internaţional, cu respectarea
    suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul
    graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional şi fără afectarea viitorului
    său european – se arată într-un comunicat al MAE. Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul
    autorităţilor centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi
    şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor
    secesionişti.



    România
    la mondialul de handbal


    Echipa
    naţională feminină de handbal a României a încheiat pe locul
    13 Campionatul Mondial organizat în Spania. Susţinute permanent din
    tribune de numeroşi compatrioţi stabiliţi în Spania sau veniţi la meciuri din
    ţară, româncele au înregistrat trei victorii, cu Iran, Kazastan şi Puerto Rico,
    şi trei înfrângeri, în faţa tuturor adversarelor din Europa, Norvegia, Olanda
    şi Suedia. Din lotul României, convocat de selecționerul Adrian Vasile, a
    lipsit vedeta Cristina Neagu, declarată de patru ori cea mai bună handbalistă a
    lumii, care a decis să ia o pauză de la echipa națională în acest
    an. România, care n-a lipsit de la niciun turneu final mondial, a câştigat
    titlul în 1962, medaliile de argint în 1973 şi 2005 şi bronzul în 2015, precum
    şi un bronz european, în 2010.


  • Cum va arăta era post-Merkel?

    Cum va arăta era post-Merkel?

    După mai bine de 16
    ani la putere, creștin-democrata Angela Merkel s-a retras, iar partidul său a
    intrat în opoziție. Se deschide astfel un nou capitol în politica germană și în
    cea europeană, cu social-democratul Olaf Scholz în postura de cancelar. Este al 9-lea cancelar postbelic al Germaniei,
    iar cabinetul său a fost generat de o coaliţie fără precedent între social-democraţi,
    verzi şi liberali. Ceea ce îi uneşte, susțin ei, este determinarea de
    a moderniza Germania, concomitent cu păstrarea stabilităţii ţării.

    Liderii mondiali au salutat numirea lui Scholz -
    fost vicecancelar
    și ministru de finanțe al Angelei Merkel, care a promis un nou început, şi şi-au exprimat speranţa că
    mandatul său va aduce o colaborare strânsă, iar în unele cazuri mai multă
    transparenţă. Care va fi cea mai mare provocare pentru Olaf Scholz? Sunt două,
    din punctul meu de vedere, spune profesorul universitar Dan Dungaciu,
    directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al
    Academiei Române:

    Prima este să ţină toate trei bilele în aer în
    acelaşi timp – coaliţie de trei partide care nu s-a prea exersat în Germania.
    Sigur, Germania ar trebui să poată, cum ni se pare nouă, dar sarcina nu va fi
    deloc uşoară. A doua chestiune este să ducă mai departe promisiunea pe care a
    făcut-o, ideea de mai multă Europă, chiar o Europă federală. Acela va fi un
    pariu extrem de complicat, pentru că într-o asemenea chestiune te joci, ca să
    zic aşa, cu focul.

    Proiectul acesta poate să meargă mai departe, dar poate şi
    declanşa o reactivitate, o reacţie din partea statelor europene, care s-ar
    putea să facă proiectul european mai puţin funcţional decât este în momentul în
    care e pornit proiectul de federalizare. Zona asta este foarte delicată,
    chestiunea a început înainte de declaraţia actualului cancelar, pentru că
    actualul cancelar este cel care a lucrat intens cu preşedintele Macron şi cu
    Franţa, atunci în 2020, când s-a pus pe masă Planul de Redresare şi Rezilienţă,
    adică ajutoare financiare masive pe care Europa le dă statelor din interiorul
    ei, care este până la urmă pasul spre federalizare nedeclarată a Europei, cum
    s-ar zice momentul hamiltonian al Europei. Acest moment a fost identificat ca
    momentul acelui plan de redresare şi rezilienţă, făcut inclusiv de actualul
    cancelar în funcţia lui de ministru de finanţe.

    Prin urmare, relaţia lui cu
    Franţa, cu preşedintele Macron este fundamentală în perspectiva câştigării alegerilor de către domnul
    Macron. Vom avea o relaţie Germania – Franţa care va merge nu doar pe
    parteneriatul tradiţional pentru Europa, ci pentru parteneriatul pentru Europa
    federală.

    Care sunt
    principalele puncte din agenda așa-numitei coaliții semafor? În primul rând, a explicat la Radio România d-na Anneli Ute
    Gabanyi, politolog, cred că această coaliţie încearcă să proiecteze imaginea
    unui nou guvern, care, pe de o parte, reprezintă progres, adică un fel de
    plecare dintr-o stare care este descrisă de inactivism politic, sub doamna
    Merkel, – sigur că ne gândim şi că am trecut de o fază de luptă electorală -,
    dar, pe de altă parte, partenerii din această coaliţie de trei partide – o noutate
    în Germania – promit totuşi eventuale schimbări în linia politică:

    Componenta verde este
    cea care doreşte să schimbe foarte mult din felul de viaţă al germanilor, şi
    vizează tineretul, care s-ar putea să fie foarte încântat de anumite schimbări,
    de exemplu liberalizarea consumului de haşiş sau faptul că se fixează acum
    vârsta alegătorilor la 16 ani.

    Pe de altă parte, cei care doresc continuitate
    se orientează după componenta liberală, burgheză, ar spune nemţii, care promite
    totuşi continuitate şi o seriozitate în ceea ce priveşte, de exemplu, politica
    financiară. Dar, aspectul social-democrat a făcut câteva promisiuni care, de
    asemenea, au condus probabil la votul foarte… nu foarte masiv, dar totuşi mai
    masiv decât pentru fostul partid creştin-democrat, creştin-social, şi anume
    fixarea unui salariu minim orar la 12 euro şi anumite înlesniri pentru cei care
    primesc ajutor social.


    Printre
    ideile principale din programul de guvernare al coaliţiei regăsim susţinerea
    aprofundării integrării europene şi sprijinul pentru o ”Europă suverană”,
    aplicarea noului mecanism prin care Comisia Europeană poate să suspende
    fondurile europene acelor ţări despre care consideră că încalcă ”statul de
    drept”, relaxarea regulilor privind naturalizarea migranţilor, accentul pe
    măsurile de mediu pentru combaterea schimbărilor climatice, echilibrarea
    finanţelor publice începând din anul 2023, adoptarea unei ”legi a
    autodeterminării” care să înlesnească schimbarea de gen pentru persoanele LGBT
    – plus combaterea mai puternică a discriminării şi a violenţei de gen.


    Pe scena europeană, noul cancelar al Germaniei și-a făcut intrarea
    prin discuţiile de la Paris şi Bruxelles. Potrivit unei îndelungate tradiţii
    postbelice, a mers în vizită în Franţa, pentru o întâlnire-simbol cu
    preşedintele Macron, vizită menită să transmită mesajul că motorul
    franco-german al Europei este la fel de solid şi după încheierea epocii Merkel. Un alt mesaj
    important al noului cancelar privește situația de la frontiera Ucrainei, Olaf
    Scholz avertizând, deja, că vor exista consecinţe asupra funcţionării
    gazoductului Nord Stream 2 care leagă Rusia de Germania, dacă Ucraina va fi
    invadată de trupele ruseşti.