Radio România Internațional

Tag: Ponta

  • Nachrichten 02.07.2014

    Nachrichten 02.07.2014

    BUKAREST: Der Oberste Verteidigungrat des Landes ist am Mittwoch unter dem Vorsitz von Präsident Traian Basescu zu Beratungen zusammengekommen. Im Mittelpunkt der Gespräche stand under anderem das Mandat Rumäniens beim Nato-Gipfel in diesem Jahr. Zudem kamen weitere Themen zur Sprache, wie der Auftrag der rumänischen Streitkräfte, die 2015 bei Missionen im Ausland eingesetzt werden sollen, sowie die Teilnahme Rumäniens an der künftigen Nato-Mission in Afghanistan. Rumänien hatte am Sonntag mit dem Abzug seiner Truppen aus diesem Land begonnen. Ab 2002 waren 25.000 rumänische Soldaten in Afghanistan stationiert, derzeit zählen die rumänischen Truppen nur 2000 Soldaten. 200 von ihnen bleiben dennoch auch nach dem Rückzug zur Ausbildung afghanischer Truppen im Land.



    BUKAREST: Rumäniens Ministerpräsident Victor Ponta hat die Ratifizierung des Assoziierungsabkommens zwischen der EU und der Moldau als historischen Moment bezeichnet. Das am 27. Juni in Brüssel unterzeichnete Dokument war zuvor von den Parlamenten Rumäniens und der Moldau ratifiziert worden. In Bukarest hatten 284 Abgeordnete dafür gestimmt, ein Abgeordneter stimmte dagegen, einer enthielt sich. Mit einer ebenfalls überwältigenden Mehrheit ratifizierte die Abgeordnetenkammer auch die Assoziierungsabkommen der EU mit der Ukraine und Georgien. Der rumänische Senat wird sich voraussichtlich am Donnerstag dem Unterhaus des Parlaments anschlie‎ßen. In Chisinau stimmten die Parlamentsmitglieder der proeuropäischen Koalition und die Liberalen für die Ratifizierung des Abkommens, während sich die Kommunisten und Sozialisten dem widersetzten. Das Au‎ßenministerium in Bukarest begrü‎ßte die Abstimmung, die laut einer Mitteilung den Fortschritt der Moldau auf ihrem europäischen Weg bestätige“.



    BUKAREST: Rumänien wird die Prioritäten des italienischen EU-Vorsitzes entschlossen unterstützen, erklärte Au‎ßenminister Titus Corlatean am Mittwoch. Er sei davon überzeugt, dass die italienische Amtszeit dynamisch und von Erfolg geprägt sein werde, so der Chefdiplomat. Corlatean war in Bukarest bei der Startveranstaltung zur Übernahme des rotierenden EU-Vorsitzes durch Italien zugegen. Bei der von der italienischen Botschaft organisierten Veranstaltung waren ferner der italienische Botschafter Diego Brasioli, die Leiterin der EU-Kommisionsvertretung in Bukarest Angela Filote und weitere in Bukarest akkreditierte Diplomaten anwesend.



    SPORT: Rumäniens beste Tennisspielerin Simona Halep ist am Mittwoch ins Halbfinale des Grand-Slam-Turniers in Wimbledon vorgesto‎ßen. Mit einer konzentrierten Leistung lie‎ß sie beim 6:4 und 6:0 Sieg über die Deutsche Sabine Lisicki nichts anbrennen. Die an Nummer 19. gesetzte Gegnerin war im vergangenen Jahr noch im Endspiel von Wimbledon gestanden. Halep wird jetzt in der Vorschlussrunde auf den kanadischen Teenie-Star Eugenie Bouchard treffen. Sollte die 22-jährige Weltranglistendritte auch dieses Spiel gewinnen, wird sie die Chinesin Na Li von Platz zwei verdrängen. Die Rumänin hatte bereits bei den French Open das Endspiel erreicht, wo sie allerdings Maria Scharapowa in einem Dreisatzkrimi unterlegen war.

  • Rumänien beginnt Truppenabzug aus Afghanistan

    Nach einer gut 12-jährigen Militärpräsenz in Afghanistan, beginnt Rumänien seine Truppen aus dem Kriegsgebiet abzuziehen. Der Prozess wurde am Sonntag mit einer feierlichen Zeremonie in Kandahar eingeleitet, bei der Rumäniens Ministerpräsident Victor Ponta, Verteidigungsminister Mircea Duşa und Innenminister Gabriel Oprea anwesend waren. Der Regierungschef dankte in seiner Ansprache den rumänischen Militärs für ihren Mut und rief die 23 Opfer aus ihren Reihen in Erinnerung.





    Dank ihrer Mission, ihrer Aufopferung, ihres Mutes, ist Rumänien heute ein sicheres Land und ein respektierter Partner innerhalb der NATO und der alliierten Staaten. Ihre 23 Kamaraden, die ihr Leben verloren haben, werden als Helden Rumäniens, als Helden der Rumänischen Armee in die Geschichte eingehen. Ich denke gleichzeitig auch an die Verwundeten, die unsere Solidarität und Unterstützung brauchen und sie bis an ihr Lebensende brauchen werden. Ich will mich aber auch an sie wenden, an all die Militärs, die gesund nach Hause zurückkommen werden. Die Pflicht Rumäniens und der Regierung ist es, ihnen auch zu Hause bessere Bedingungen als die der letzten Jahre zu bieten. Wir erwarten sie alle gesund und munter zu Hause, wir sind sehr stolz und danken ihnen.”





    Die Zeremonie wurde von einem Zwischenfall überschattet: Die Militärbasis in Kandahar stand offenbar kurz vor einem Raketenangriff, es wurde der Alarm ausgelöst. Die rumänischen Amtsträger wurden sofort in die Schutzbunker gebracht, es wurden keine Verletzten gemeldet.

    Im Jahr 2002 waren in Afghanistan die ersten 600 Soldaten aus Rumänien gelandet. Ab 2006 wurde ihnen mit Zabul die gefährlichste Region im Süden des Landes zugeteilt. Ein Höhepunkt der rumänischen Militärpräsenz dort wurde 2011 erreicht, als etwa 1800 Streitkräfte anwesend waren. Gleichzeitig hatten die rumänischen Luftstreitkräfte die Führung des internationalen Flughafens von Kabul für ein Jahr übernommen.



    Insgesamt beteiligten sich 25.000 rumänische Soldaten an den NATO-Missionen in Afghanistan — insgesamt schlossen sie 1900 Militär- und Humanitärmissionen erfolgreich ab. Das Truppenkontingent besteht zurzeit aus etwa 2000 Militärs, deren Abzug in den kommenden Monaten beginnen wird. Ende des Jahres sollen circa 200 Soldaten aus Rumänien in Afghanistan bleiben, die sich mit der Ausbildung der afghanischen Streitkräfte befassen sollen.





    Überhaupt werden alle NATO-Truppen bis Jahresende abgezogen. Laut Experten, birgt der Prozess neue Befürchtungen hinsichtlich einer möglichen Intensivierung der Gewalt. Das in einem nach wie vor armen Land, in dem die Taliban immer noch stark sind, trotz der 12-jährigen westlichen Militärpräsenz. Vor 26 Jahren hatten sich auch die sowjetischen Truppen aus Afghanistan zurückgezogen, nach einem fast 10jährigen Krieg, der als Vietnam-Krieg“ der Sowjetunion bezeichnet wurde. Es sollte der Krieg sein, der den Zerfall des gro‎ßen kommunistischen Reiches beschleunigte.

  • Militarii români încep retragerea din Afganistan

    Militarii români încep retragerea din Afganistan

    Trupele românești din Afganistan își pregătesc retragerea din Afganistan, la 12 de când România s-a alăturat misiunii NATO. Duminică a avut loc ceremonia de retragere în prezența prim-ministrului Victor Ponta, a ministrului Apărării Naționale, Mircea Dușa, precum și a ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.



    “Datorită misiunii dumneavoastă, a sacrificiului, a curajului, România este astăzi o țară mai sigură și un partener respectat de toți membrii NATO și toti aliații noștri. Cei 23 de camarazi ai dvs. care și-au dat viața vor rămâne ca eroi ai Romaniei. Vă așteptăm pe toți sănătoși acasă”, a spus premierul Ponta în discursul către militarii români.



    La rândul său, ministrul Apărării a declarat: “Soldații români raportează astăzi «Misiune îndeplinită!». Militarii români nu au participat doar la misiuni militare, ci și umanitare. În urma prezenței lor, din ultimii 12 ani, vor ramâne școli, vor române spitale, zone stabile unde cetățenii afgani sa poată trăi liniștiți. O parte din cultura poporului român va ramâne aici, prin ceea ce dumneavoastră ați făcut aici, în misiunile fără caracter militar și aș vrea să le mulțumesc în primul rând doamnelor și domnișoarelor din Armata Română și să mulțumesc tuturor militarior români care și-au îndeplinit misiunea.”



    În timpul vizitei oficiale s-a declanșat alarma de raid aerian, iar premeirul și delegația guvernamentală au fost adăpostiți într-un buncăr. Nu s-au înrgistrat victime, iar oficialii au putut să își continue programul vizitei după mai puțin de jumătate de oră.



    Cei 2.000 de români se vor retrage treptat din Afganistan în următoarele 12 luni. De altfel, toate țările participante la misiunea NATO își vor retrage trupele în același interval.

  • Oameni şi bănci

    Cabinetul liderului social-democrat român Victor Ponta a luat, in ultimul timp, o serie de măsuri cu caracter popular, menite să ducă la creşterea nivelului de trai al românilor şi la o mai bună dinamică a economiei şi investiţiilor.



    În sedinţa de guvern de joi, miniştrii au adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, prin care se reglementează unele deduceri la credite în cazul persoanelor fizice cu salarii sau pensii de până la 2200 lei. Persoanelor din acestă categorie li se va putea înjumătăţi rata la credit pe o perioadă de doi ani, guvernul urmând să suporte dobânda suplimentară. Prin aceste facilităţi fiscale acordate populaţiei îndatorate se urmăreşte majorarea veniturilor disponibile şi, de aici, creşterea consumului, cu efecte favorabile asupra creşterii economice.



    Premierul Victor Ponta a menţionat că această măsură reprezintă o verigă dintr-un lanţ care mai cuprinde întregirea pensiilor şi a salariilor diminuate în perioada de apogeu a crizei economice şi mărirea, de la 1 iulie, a salariului minim pe economie la 900 de lei.



    În ceea ce priveşte mediul de afaceri, premierul a specificat că a fost păstrată cota unică şi scutirea de impozit a profitului reinvestit urmând ca, de la 1 octombrie, sa fie redus CAS la angajator cu cinci la sută. Considerată una dintre măsurile cele mai importante din ultimii ani, reducerea cotelor de CAS, adoptată deja de Senat şi cu şanse mari de a trece şi în Camera Deputaţilor, are ca scop sprijinirea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă şi – dacă indicatorii economici permit — atragerea unor măriri salariale.



    Întâmplător sau nu, în aceeaşi şedinţă de guvern de joi, Executivul a stabilit şi data alegerilor prezidenţiale, primul tur de scrutin urmând să se desfăşoare la 2 noiembrie 2014. Partidele din opoziţie leagă, de altfel, măsurile populare ale guvernului Ponta de proxima confruntare electorală în care social-democraţii sunt cotaţi, potrivit sondajelor, cu prima şansă.



    Pe de altă parte, sindicatele nu sunt convinse că toate măsurile anunţate vor contribui la cresterea nivelului de trai. Pe fondul disponibilizării, de la 1 iulie, a 2500 de angajaţi din sistemul Căilor Ferate Române şi al protestelor lucrătorilor din sănătate, liderul Blocul Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat că reducerea CAS va dezechilibra bugetul asigurărilor sociale. El este sceptic cu privire la şansele ca, prin presupusa scoatere din zona muncii la negru a numeroase posturi — urmare a reducerii CAS – să apară peste noapte peste două milioane de locuri de muncă în economie.

  • Relaţiile româno-israeliene

    Şedinţa guvernelor român şi israelian va fi condusă de premierii Victor Ponta şi Benjamin Netanyahu. Agenda reuniunii cuprinde, în principal, evaluarea stadiului proiectelor de cooperare bilaterală şi propuneri concrete de intensificare a acesteia, în plan sectorial. Cu acest prilej, vor fi semnate o Declaraţie politică, la nivel de guverne, precum şi o serie de documente în domeniile afacerilor externe, cercetării şi dezvoltării tehnologice, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor, muncii şi afacerilor sociale, dezvoltării regionale, protecţiei mediului, sănătăţii.



    Înaintea plenului executivelor, ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean a avut, duminică, o întrevedere cu omologul său israelian, Avigdor Lieberman, ocazie cu care a fost semnat programul guvernamental comun de colaborare culturală, educaţională şi ştiinţifică. Cei doi miniştri au evocat, cu acest prilej, stadiul excelent al dialogului politico-diplomatic bilateral, reconfirmând legătura specială creată în cei 66 de ani de relaţii bilaterale neîntrerupte şi hotărârea de a înainta către o dimensiune strategică a cooperării.



    Cei doi premieri au analizat si evoluţiile recente din vecinătatea estică a Uniunii Europene, cu referire la Ucraina şi la traseul european al Republicii Moldova, precum şi la relaţia dintre Uniunea Europeana şi Israel. Potrivit Ministerului Roman de Externe, în 2013, valoarea schimburilor comerciale ale României cu Israel a fost de 491,8 milioane de dolari. Este cel mai ridicat nivel al schimburilor comerciale şi al exportului pe această relaţie. În primele 4 luni din 2014, schimburile au atins 162 milioane de dolari, cu 24% mai mult decât în perioada similară din 2013, iar exportul – 116 milioane dolari, cu o creştere de 39%.



    Titus Corlăţean, a avut o întrevedere şi cu preşedintele Partidului Muncii şi lider al opoziţiei din Knesset, Isaac Herzog. Într-o declaraţie pentru Radio România, şeful diplomaţiei de la Bucureşti apreciază că reuniunea celor două guverne confirmă o relaţie privilegiată a României cu statul Israel – un partener strategic al României în Orientul Mijlociu. El s-a referit şi la legăturile bilaterale speciale, create de comunitatea evreiască originară din România, comunitate care, spune Corlăţean, contează foarte mult, în continuare, pentru România. Potrivit statisticilor oficiale, în Israel, trăiesc 86.200 de cetăţeni născuţi în România şi peste 125 de mii de descendenţi ai acestora.

  • Măsuri fiscale

    Măsuri fiscale

    Fără să aibă undă verde din partea creditorilor externi ai României– FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială -, măsura reducerii cu 5% a contribuţiilor asigurărilor sociale la angajator a intrat în ultimele etape, unele pur tehnice, ce preced intrarea sa în vigoare, la 1 octombrie. Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind reducerea CAS, al cărui traseu mai include două borne: aprobarea în Parlament, ce se anunţă o simplă formalitate, şi promulgarea de către şeful statului, Traian Băsescu, cel care, până acum, nu a dat de înteles că doreşte retuşuri.



    Premierul Victor Ponta detaliază: ”Senatul mi-a comunicat că aşteaptă proiectul, îl dezbate în procedura cea mai rapidă şi îl adoptă, iar Camera Deputaţilor, la începutul lunii iulie, va avea, oricum, o sesiune extraordinară şi atunci îl adoptă. Deci, poate pleca la preşedinte pentru promulgare. Am discutat clar cu instituţiile financiare internaţionale, ne încadăm în 2014 în toate obligaţiile pe care ni le-am asumat. Important este ca mai departe, prin toate măsurile fiscal-bugetare şi de combatare a evaziunii fiscale, să facem această măsură sustenabilă, pe termen lung”.



    Aplicarea măsurii printr-o lege, susţin observatorii, este menită să aducă un surplus de legitimitate politică, în condiţiile în care, deopotrivă, instituţiile financiare internaţionale, Opoziţia de centru-dreapta şi marile confederaţii sindicale nu au ascuns că au ceva semne de întrebare.



    Opoziţia, prin fostul premier democrat-liberal Emil Boc, reproşează guvernului că reducerea CAS va fi operată chiar în preajma prezidenţialelor din noiembrie. Emil Boc: ”O măsură extrem de importantă pentru economia românească devine, din nefericire, doar o măsură de propagandă electorală, pentru că ea este pregătită să intre în vigoare la începutul campaniei electorale, fără a avea acordul Fondului Monetar Internaţional”.



    La rându-i, una dintre cele mai importante confederaţii sindicale din ţară, Cartel ALFA, consideră că reducerea CAS la angajator va creşte, de fapt, profiturile nete ale companiilor, în special ale multinaţionalelor. Mai mult, aplicarea acestei măsuri – susţine organizaţia sindicală – reduce cu aproximativ 20% contribuţiile la sistemul de pensii, micşorând, astfel, bugetul asigurărilor sociale cu aproape şase miliarde lei, circa 1,35 miliarde de euro, pe an.



    De partea sa, premierul Ponta a declarat că măsura nu va provoca nicio gaură în bugetul asigurărilor sociale, fiindcă pierderile vor fi compensate prin recuperarea datoriilor de la contribuabilii aflaţi în insolvenţă.


  • Senatul României – 150 de ani

    Festivităţi speciale au marcat, marţi, împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului României. De multă vreme nu se mai strânseseră sub aceeaşi aulă foşti preşedinţi ai republicii şi ai Senatului post-comunist, lideri de partide altminteri rivale, reprezentanţi ai Casei Regale. Deopotrivă mondenă şi evocatoare, reuniunea a fost menită să reafirme rolul major al instituţiei. Parlamentarismul românesc a fost, dintru început, bicameral, iar Senatul are o vechime aproape egală cu a statului român modern.



    A fost creat în 1864, la doar cinci ani după Unirea Principatelor Române, Moldova şi Muntenia, sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A funcţionat, neîntrerupt, sub Monarhie, până în preajma celui de la doilea război mondial, când regimul autoritar al regelui Carol al II-lea a desfiinţat Parlamentul. După război, marionete ale ocupanţilor sovietici, comuniştii autohtoni au creat un surogat de organ legislativ monocameral, numit Mare Adunare Naţională. Abia după Revoluţia anticomunistă din 1989, Senatul a fost reînfiinţat şi învestit cu funcţiunile unei instituţii moderne, menite să legifereze într-o ţară ce avea să devină, în primii ani 2000, membră a NATO şi Uniunii Europene.



    Premierul social-democrat Victor Ponta mărturisea: “Nu văd o Românie democratică fără un parlament bicameral, în care Senatul să-şi exercite atribuţiile care i-au fost conferite în urmă cu 150 de ani. Rolul Parlamentului, şi al Senatului în mod special, este fundamental pentru a păstra acel echilibru pentru care, de altfel, Senatul a fost numit cameră ponderatoare.”



    Pentru actualul preşedinte al camerei superioare, liberalul Călin Popescu-Tăriceanu, Senatul trebuie să se adapteze unei viitoare Europe a regiunilor: “În perspectiva rolului tot mai important pe care tind să-l joace regiunile în actuala configuraţie a Uniunii Europene, în care trebuie să se înscrie şi România, consider prioritară regăsirea acestui principiu şi o redefinire a Senatului, care să exprime în forul legislativ suprem punctul de vedere al regiunilor şi comunităţilor locale şi să faciliteze colaborarea între acestea.”



    Speranţele pioase ale clasei politice sunt, însă, în flagrant răspăr cu dorinţele electoratului. Cazuri de senatori corupţi ajunşi în închisoare, absenteismul masiv în plen, care întârzie legiferarea, suprapunerea, multă vreme, a atribuţiilor celor două camere ale unui Parlament gonflat, după ultimele alegeri, la aproape 600 de membri, toate acestea au transformat Senatul în una dintre cele mai impopulare instituţii.



    În 2009, un referendum iniţiat la cererea preşedintelui Traian Băsescu a avut efectul unui duş rece: într-o proporţie covârşitoare, românii vor parlament unicameral cu doar 300 de aleşi. După care nu s-a mai întâmplat nimic, ceea ce n-a făcut decât să adâncească alienarea dintre aleşi şi alegători.

  • Evoluţii economice româneşti

    Evoluţii economice româneşti

    Fără a avea acordul instituţiilor financiare internaţionale, autorităţile de la Bucureşti au decis, totuşi, reducerea cu 5 procente a contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, de la 1 octombrie. Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta, care a dat asigurări că statul român va respecta toate ţintele macroeconomice convenite cu Fondul Monetar Internaţional, cu care România a încheiat în toamna anului trecut un acord de tip preventiv.



    Măsura, catalogată în an electoral de către opoziţie drept populistă, fusese prevăzută pentru 1 iulie, amânarea având loc în urma discuţiilor recente de la Bucureşti cu reprezentanţii creditorilor internaţionali. Această măsură economică, diferită de ceea ce s-a promovat până acum în România, poate fi aplicată întrucât există banii necesari în buget, a explicat şeful executivului, precizând că impactul bugetar al introducerii acestei măsuri va fi, în ultimul trimestru al acestui an, de 850 de milioane de lei.



    Victor Ponta: Nu mărim deficitul bugetar, nu creştem taxe sau impozite pentru a acoperi acest lucru. Decizia trebuie luată însă, şi guvernul o va propune, de asemenea pot să mă angajez în numele coaliţiei de guvernare deoarece acest lucru l-am stabilit, deci decizia, proiectul de lege va fi votat de către Parlament şi în acest fel legitimitatea politică pentru această măsură poate fi deplină. Sunt convins că şi opoziţia va vota pentru şi, în acest fel, va fi expresia unui consens politic pentru ca în acest moment, şi nu mai târziu, nu anul viitor, nu peste doi ani, nu peste trei, să luăm această măsură de reducere a fiscalităţii muncii.”



    1 iulie rămâne, însă, dată fermă pentru creşterea salariului minim brut pe ţară, de la 850 de lei, cât este în prezent, la 900 de lei, aceasta fiind a doua majorare din acest an, după cea similară de 50 de lei aplicată la 1 ianuarie. Pe de altă parte, consilierul onorific al premierului, Ionel Blănculescu, a anunţat că taxa pe construcţii speciale ar putea fi modificată de la începutul anului viitor. Acest lucru se va întâmpla, însă, doar în condiţiile în care o analiză ce urmează să fie realizată în perioada următoare va releva că impactul acestei taxe asupra mediului economic este mult mai mare decât cel preconizat.



    Potrivit estimărilor iniţiale, suma colectată ar fi trebuit să se ridice la un miliard şi jumătate de lei, însă dimensiunea posibilă a încasărilor a fost redusă de Fondul Monetar Internaţional la 400 de milioane de lei, considerându-se că România nu e capabilă să colecteze în totalitate o astfel de taxă.

  • Nachrichten 16.06.2014

    Nachrichten 16.06.2014

    BUKAREST: Rumäniens Erdgasreserven reichen für die kommenden sechs Monate aus. Das versicherte Ministerpräsident Victor Ponta am Montag. In diesem Zeitraum sollten keine Probleme bei der Gasversorgung auftreten. Im Kontext des derzeitigen Gasstreits zwischen Russland und der Ukraine sei eine stabile und vorhersehbare Innenpolitik besonders wichtig für unser Land, fügte der Regierungschef hinzu. Ponta war am Montag mit dem Vizepräsidenten des US-amerikanischen Mineralölkonzerns Mark Alberts zusammengekommen. Seinem Gesprächspartner erklärte er, dass die Erdgasvorkommen im Schwarzen Meer sich entscheidend auf die Energie-Sicherheit Rumäniens auswirken könnten. Deshalb werde die Regierung Investitionen in die Erdöl- und Erdgasindustrie fördern, um schlie‎ßlich das Ziel einer energetischen Unabhängigkeit zu erreichen, so Victor Ponta.



    BUKAREST: Die Ständigen Büros der beiden Parlamentskammern haben die Ausrichtung eines Kongresses aller Diaspora-Rumänen“ beschlossen. Die zweitägige Veranstaltung soll am 29. November in Bukarest beginnen. Dieser Kongress der Rumänen aus aller Welt stelle ein wesentliches institutionelles Instrument“ für das Leben der Gemeinschaften dar, hei‎ßt es in einem Memorandum des Au‎ßenministeriums an das Parlament. Der Kongress sei sowohl ein repräsentatives Gremium als auch ein effizienter Mechanismus zur Identifizierung und Beseitigung der Probleme mit denen Millionen von rumänischen Staatsbürgern au‎ßerhalb der Landesgrenzen konfrontiert seien.“ Die bis dato beispiellosen Dimensionen der rumänischen Auslandsgemeinschaften der vergangenen 20 Jahre hätten den rumänischen Staat zur Ausarbeitung komplexer Strategien gezwungen, hei‎ßt es in dem Memorandum weiter. Dabei habe man versucht, die nationale Identität zu fördern und die individuellen Rechte zu schützen. Diese Strategien spiegelten sich in dem institutionellen Rahmen des Regierungsprogramms für den Zeitraum 2013-2016 wider, ein Programm, das vom Parlament gebilligt wurde.



    BUKAREST: Die rumänische Stromvertriebsgesellschaft Electrica ist ab Montag an der Börse gelistet. Der rumänische Staat versucht somit, das mehrheitliche Aktienpaket zu verkaufen. Der öffentliche Kauf von Anteilen begann am Montag und soll am 25. Juni zu Ende gehen. Der rumänische Staat hat sich vorgenommen, mindestens 435 Millionen Euro für das mehrheitliche Aktienpaket zu erzielen.

  • De la creditorii internaţionali, la fondurile europene

    De la creditorii internaţionali, la fondurile europene

    Jalonată de consultări cu responsabili guvernamentali, lideri ai opoziţiei, bancheri, reprezentanţi ai cercurilor de afaceri, vizita de evaluare la Bucureşti a delegaţiei comune a FMI, CE şi BM s-a finalizat fără semnarea unei noi scrisori de intenţie. Creditorii şi Guvernul nu s-au pus de acord asupra reducerii cu cinci procente a contribuţiilor de asigurări sociale ale angajatorilor.


    Anunţată de multă vreme de Executiv şi preconizată iniţial pentru 1 iulie, măsura, de altfel aşteptata cu nerăbadare de patroni, va fi aplicată abia de la 1 octombrie. Aceasta va fi stipulată într-un proiect de lege, ce va fi analizat, miercuri, în şedinţa de guvern, şi va fi trimis apoi Parlamentului. Premierul Victor Ponta susţine că la buget există banii necesari şi că nu va fi nevoie nici de mărirea deficitului bugetar, nici de inventarea unor taxe sau impozite noi.



    Ponta speră că, pentru plusul de legitimitate pe care i-l conferă consensul politic, această reducere a fiscalităţii muncii va fi votată în Parlament şi de Opoziţie. Premierul a insistat că acordul stand-by, de tip preventiv, încheiat cu instituţiile financiare internaţionale, rămâne valabil. Următoarele discuţii cu partenerii internaţionali vor fi în noiembrie, când, potrivit premierului, va fi analizat proiectul de buget pentru 2015. Ponta spune că nu este nevoie de reînnoirea acordului în valoare de 4 miliarde de euro, din care România oricum nu intenţionează să acceseze fonduri. Analistul economic Aurelian Dochia e de un optimism mai curând prudent:



    “Dacă nu mai avem acordurile cu Fondul, evident că rămân semne de întrebare cu privire la politicile economice pe care guvernele le vor adopta în lipsa constrângerilor pe care de obicei le au din partea Fondului. Istoria noastră de vreo 20 de ani ne spune că există unele riscuri în această privinţă, dar până la urmă cred că depăşirea acestor acorduri trebuie să se întâmple şi trebuie să stăm pe picioarele noastre.”



    Şi mai retincenţi, comentatorii politici notează riscurile pe care le implică adoptarea, într-un an în care vor avea loc alegeri prezidenţiale, a unor astfel de măsuri exuberante, cu străvezii resorturi electorale: deşi nici măcar nu şi-a oficializat candidatura, primul ministru e, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, marele favorit al scrutinului.



    Replica echipei guvernamentale a fost promptă: România nu va duce, oricum, lipsă de bani, fiindcă acordul de parteneriat al României cu Comisia Europeană privind alocarea de noi fondurilor comunitare va putea fi semnat până la sfârşitul acestui an. Potrivit ministrului de resort, Eugen Teodorovici, banii aferenţi exerciţiului bugetar 2007 – 2014 vor fi cheltuiţi în proporţie de 80% la finalul anului viitor, când se va încheia şi actualul cadru financiar comunitar.

  • România şi acordul cu FMI

    România şi acordul cu FMI

    După o vizită de 10 zile la Bucuresti, în care interlocutori i-au fost cei mai înalţi demnitari ori reprezentanţi ai mediului de afaceri, delegaţia finanţatorilor externi, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, a anunţat că a treia evaluare a prezentului acord cu Romania a fost amânată. Pentru noiembrie, a precizat misiunea, confirmată şi de premierul Victor Ponta, cel care a dat detalii despre consecinţele amânării evaluării prezentului acord, unul de tip preventiv, în valoare de patru miliarde de euro.



    Victor Ponta: Acordul nu se întrerupe, nu se reziliază în vreun fel sau altul, nu se denunţă. Avem acest acord şi asta înseamnă că, dacă vom avea cumva nevoie – sigur, nu e cazul – să accesăm creditele care sunt puse la dispoziţia României, cu siguranţă avem în continuare acces la acel top up de 10% ca şi cofinanţare pentru fondurile europene. De asemenea, liniile de credit deschise de Banca Mondială pentru programele de sănătate, de educaţie sunt valabile şi funcţionale. Şi, din acest punct de vedere, cred că încrederea pe care România şi-a câştigat-o atât în faţa instituţiilor financiare internaţionale, cât şi a pieţelor financiare private este un bun câştigat pe care trebuie să-l păstrăm”.



    Disensiunile părţilor s-au născut în jurul manierei în care trebuie aplicată ceea ce finanţiştii numesc relaxare fiscală, altiminteri, cerută, de multă vreme şi cu mulţi decibeli, de întreg mediul de afaceri. Principala măsură prin care Executivul de la Bucureşti vrea să reducă presiunea asupra clasei anteprenoriale este reducerea cu cinci procente a contribuţiilor asigurărilor sociale (CAS) pentru angajatori.



    Anunţată, iniţial, pentru 1 iulie, măsura – a detaliat Ponta – va fi pusă în practică la 1 octombrie, fără a avea, însă, acceptul creditorilor internaţionali. De altfel, reducerea CAS, consideră analiştii economici, a fost mărul discordiei în negocierile cu FMI, care, de ani buni încoace, după ce criza a măturat economia autohtonă, a avut un cuvânt greu de spus în politicile financiaro-economice promovate de guvernele ce s-au succedat la Bucureşti. Pentru reducerea CAS, a mai spus Ponta, bugetul este suficient de generos, aşa că pierderile suferite la colectare nu vor fi acoperite de taxe ori impozite suplimentare. Victor Ponta: ”Nu mărim deficitul bugetar, nu creştem taxe sau impozite pentru a acoperi acest lucru”.



    În timp ce, pentru guvern, scăderea CAS are un rol pivotal în pachetul de relaxare fiscală, Opoziţia acuză ceea ce numeşte oportunismul electoral al guvernului de stânga. Deoarece, constată preşedintele interimar al PNL, Klaus Iohannis, măsura va fi aplicată chiar în luna premergătoare alegerilor prezidenţiale, din noiembrie.

  • Nachrichten 03.06.2014

    Nachrichten 03.06.2014

    US-Präsident Barack Obama hat die Zuweisung von bis zu einer Milliarde Dollar für die Enfaltung von neuen amerikanischen Boden-, Wasser- und Lufttruppen in Osteuropa vorgeschlagen. Gleichzeitig appellierte Obama an seine europäischen Alliierten, sie sollten ihre Verteidigungsausgaben erhöhen. Obama beteiligte sich in Warschau an den Feierlichkeiten anlä‎ßlich des 25. Jubiläums seit der Wiederherstellung der Demokratie im nachkommunistischen Polen. Zu diesem Anla‎ß versicherte er auch den osteuropäischen Alliierten, dass die Vereinigten Staaten ihre Sicherheit im Rahmen der NATO gewährleisten wird. An der Zeremonie beteiligte sich auch Rumäniens Staatschef Traian Basescu. Vor dem Hintergrund der höchsten Spannungen mit Russland seit dem Ende des Kalten Krieges hat Präsident Obama ein Treffen mit dem gewählten Präsidenten der Ukraine, dem prowestlichen Petro Poroschenko vorgesehen. Dagegen wird er keine Gespräche mit seinem russischen Amtskollegen Wladimir Putin führen, obwohl beide am Freitag, in Frankreich, an den Feierlichkeiten zum Jahrestag der Landung in der Normandie im Zweiten Weltkrieg, teilnehmen werden. Die langfristigen Auswirkungen der Eingriffe Moskaus in der Ukraine wurden auch in Brüssel von den Verteidigungsministern der NATO-Staaten bewertet, darunter vom Rumänen Mircea Dusa. NATO-Generalsekretär Anders Fogh Rasmussen forderte Russland auf, die bewaffneten Gruppierungen in der Ukraine nicht mehr zu unterstützen. Die Nordatlantische Allianz werde die Annektierung der Halbinsel Krim durch Russland nicht anerkennen, sagte noch der NATO-Generalsekretär.



    BUKAREST: Die Besatzung des Kreuzschiffes USS Vela Gulf“, das sich im Zeitraum 3-6. Juni im rumänischen Schwarzmeerhafen Constanţa aufhält, wird sich an den Übungen mit den NATO-Alliierten im Rahmen der Zusammenarbeit im Bereich Sicherheit beteiligen. Die Anwesenheit des Militärschiffes im Schwarzen Meer beweist das Engagement der USA, eng mit ihren Alliierten hinsichtlich der Steigerung des Sicherheitsgrades und der maritimen Stabilität zusammenzuarbeiten, kündigte ein Sprecher des Pentagons an. Seit der Verschärfung der Krise in der Ukraine hat Washington etliche Militärschiffe ins Schwarze Meer für gemeinsame Übungen mit den Alliierten entsandt. Am 5. Juni wird das Schiff vom US-Verteidigungsminister Chuck Hagel und dem rumänischen Verteidigungsminister Mircea Duşa besucht. Zu diesem Anla‎ß werden die beiden Amtsträger über die Strategische Partnerschaft zwischen den beiden Staaten diskutieren, mit Betonung auf die Unterstützung Rumäniens durch die USA, auf die Ma‎ßnahmen zur Wiederversicherung auf Alliiertenebene und auf den Umsetzungsstand der amerikanischen Vorhaben in Rumänien.



    BUKAREST: In Bukarest gehen die Diskussionen zwischen den rumänischen Behörden und der Delegation des IWF, der EU-Kommission und der Weltbank weiter. Besagte Delegation befindet sich seit Montag in Rumänien auf einer neuen Bewertungsmission des Stand-By-Abkommens, das letzten Herbst unterzeichnet wurde. Die Gespräche sollen ungefähr 2 Wochen dauern und betreffen Lösungen zur Reduzierung der Sozialbeiträge der Arbeitgeber um 5% ab dem 1. Juli. Am Montag hatten die IWF-Vertreter nach einem Erkundungsgespräch mit Ministerpräsident Victor Ponta Treffen mit Vertretern des Finanzministeriums. Dort wurde der Stand der Haushaltseinnahmen im ersten Jahresquartal besprochen, der niedriger ist als geplant. Die Delegation führte auch Gespräche im Transportministerium über die Verluste im Bereich des Eisenbahntransports, wo die Privatisierungsversuche gescheitert sind.



    SPORT/TENNIS: Die Weltranglistenvierte aus Rumänien Simona Halep hat sich ins Viertelfinale der French Open qualifiziert. Dabei besiegte sie die 15. der Setzliste Sloane Stephens aus den USA in zwei Sätzen, mit 6-4, 6-3. Halep sicherte sich dadurch 360 WTA-Punkte und 220.000 Euro. Im Viertelfinale wird Halep am Mittwoch gegen die Russin Svetlana Kuznetsova antreten.

  • Reconfigurări postelectorale

    Reconfigurări postelectorale

    Odată cunoscute rezultatele euroalegerilor de duminica trecută, care au evidenţiat ascensiunea îngrijoratoare a curentului extremist, eurosceptic şi populist, au şi început negocierile pentru viitoarea componenţă a executivului comunitar. Primul care va încerca să coaguleze o majoritate simplă în legislativul comunitar, tradusă prin 376 de mandate, dintr-un total de 751, este premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular (PPE) la preşedinţia Comisiei Europene.



    Legitimitatea lui Juncker este dată de faptul că PPE va avea cele mai multe mandate, 213, în viitorul Parlament European. Misiunea sa, consideră observatorii, nu va fi nici pe departe o simplă formalitate. Reculul puternic al PPE, care a pierdut mai bine de 50 de mandate, şi venirea la dreapta radicală a PPE a unui numeros grup de eurofobi şi naţionalişti cu accente xenofobe au slăbit forţa şi unitatea acestei famiilii ideologice.



    Tocmai de aceea, susţin aceiaşi observatori, Juncker nu îşi permite luxul de a negocia de pe poziţii de forţă, mai ales că printre potenţialii săi viitori parteneri se numără următorii clasaţi, socialiştii, cu aproape 200 de voturi disponibile.



    Despre posibila asociere între populari şi socialiştii a vorbit şi premierul român, Victor Ponta: ”Obligatoriu, programul şi proiectele principale în următorii 5 ani ale Comisiei Europene trebuie să reflecte priorităţile ambelor partide. Şi eu cred că aşa se va şi întâmpla. S-a cam lămurit toată lumea cum a fost cu măsurile de austeritate şi că nu au fost în favoarea Europei. De măsurile de austeritate au profitat, din punct de vedere politic, exact antieuropenii.”



    Despre interesele României, dincolo de componenţa noii majorităţi, a vorbit, în termeni pragmatici, şeful statului, Traian Basescu. În mandatul viitoarei Comisii Europene, România are fixate patru mari obiective, consideră Traian Băsescu: ”Creşterea numărului locurilor de muncă. Al doilea obiectiv, creşterea economică durabilă, rezultată, în primul rând, din investiţii. Al treilea obiectiv este o atenţie sporită acordată infrastructurii din periferia UE în zona estică şi, în sfârşit, preţul energiei, ca un element esenţial de competitivitate.”



    Pe de altă parte, România, ca orice stat membru, este interesată de portofoliul care-i va reveni în viitorul executiv european. Atât şeful statului, cât şi premierul s-au pronunţat, explicit, pentru păstrarea portofoliului agriculturii, ocupat, în prezent, de Dacian Cioloş. Totuşi, cei doi au lăsat să se înţeleagă că au opţiuni diferite în privinţa persoanei pe care România ar trebui să o propună pentru acest post.

  • Misstrauensantrag der Liberalen scheitert im Parlament

    Misstrauensantrag der Liberalen scheitert im Parlament

    In Rumänien gibt es erste Anzeichen dafür, dass die nach den Parlamentswahlen wie betäubt wirkende Opposition zu mehr imstande ist. Ihre keineswegs zufällige Erholung begann mit der Entscheidung der Nationalliberalen Partei (PNL), aus der Regierungskoalition auszutreten, nach einem offen ausgetragenen Konflikt mit dem sozialdemokratischen Ministerpräsidenten Victor Ponta. Die PNL wollte sich sofort als starke Oppositionspartei etablieren und bediente sich, mit dem Misstrauensantrag, des effektvollsten verfügbaren Instruments .



    Der von den Liberalen initiierte und von allen Oppositionsparteien unterzeichnete Antrag scheiterte allerdings am Montag in der Plenarsitzung des Bukarester Parlaments. Damit ist klar, dass die Opposition sich noch mehr anstrengen muss, wenn sie der Regierung ein Dorn im Auge sein will. Für den Antrag gegen die aus Sozialdemokraten, Konservativen und der Einheit für den Fortschritt Rumäniens bestehende Exekutive stimmten nur 176 Abgeordnete und Senatoren, obwohl das Dokument ursprünglich 231 Unterschriften gesammelt hatte.



    Inhaltlich bezog sich der Misstrauensantrag auf die angebliche Verzögerung von Ma‎ßnahmen, die von der Geschäftswelt erwartet werden: etwa die Senkung der vom Arbeitgeber bezahlten Sozialbeiträge um 5% und die Einführung des Freibetrags für investierte Gewinne. Die Unterzeichnenden warfen dem Ministerpräsidenten Ponta zudem vor, er würde die Haushaltsressourcen zu Wahlzwecken missbrauchen und versuchen, das Justizsystem unter seine Kontrolle zu bringen.



    Die Mobilisierung der Opposition war schwerfällig, kommentieren rumänische Experten. Das, auch weil die Abstimmung im Parlament einen Tag nach der Europawahl angesetzt wurde, bei der viel Energie verbraucht worden war. Von einer Verbindung zwischen der Europawahl und dem Misstrauensantrag, der mit 286 Stimmen durchgekommen wäre, sprach auch Victor Ponta im Plenum der Legislative.



    Der aktuelle Antrag wurde als Wahlkampf-Instrument eingeführt. Die Wahlen sind zu Ende, die Menschen haben abgestimmt, ich denke, dass wir uns alle wieder an die Arbeit machen sollten.“



    Der zurückgetretene Parteichef der Liberalen, Crin Antonescu, bezeichnete die Erklärung des Ministerpräsidenten als undemokratisch, da dieser nicht näher auf die im Misstrauensantrag enthaltenen Vorwürfe eingehen wollte.



    Vielleicht hat sie der Wahlkampf ermüdet. Es ist kein Grund, Herr Ministerpräsident, einem grundlegenden Verfahren einer parlamentarischen Demokratie, wie dem Misstrauensantrag, mit einem derartigen Satz zu entgegnen, wie sie es hier gemacht haben. Es ist ihre Pflicht, hierher zu kommen und Rede und Antwort zu stehen.”



    Beachtlich ist dabei, dass sich Ministerpräsident Ponta zum ersten Mal seit seinem Amtseintritt vor mehr als zwei Jahren mit einem Misstrauensantrag konfrontieren musste.

  • Nachrichten 26.05.2014

    Nachrichten 26.05.2014

    BUKAREST: Ein linksgerichtetes Wahlbündnis hat bei der Europawahl am Sonntag in Rumänien die meisten Wählerstimmen erhalten. Die Allianz, die auch im Bukarester Parlament dominiert, besteht aus der Sozialdemokratischen Partei, der Nationalen Union für den Fortschritt Rumäniens und der Konservativen Partei (PSD-UNPR-PC). Das Bündnis PSD-UNPR-PC kam nach Auszählung aller Stimmen auf ein Ergebnis von 37,60%. Es folgten die mitte-rechts gerichteten National-Liberale Partei (PNL) mit 15% und die Liberal-Demokratische Partei (PDL) mit 12,23%. Der unabhängige Kandidat Mircea Diaconu erreichte 6,81% und platzierte sich somit vor dem in Bukarest mitregierenden Verband der Ungarn in Rumänien (UDMR), der 6,30% erzielte, und der präsidentennahen Partei Volksbewegung (Miscarea Populara) mit 6,21%. Der Anführer der National-Liberalen Partei, Crin Antonescu, kündigte seinen Rücktritt von der Parteispitze an, da die Gruppierung unter den als Ziel gesetzten 20% blieb.



    BUKAREST: Das rumänische Parlament hat am Montag den Misstrauensantrag der National-Liberalen Partei gegen die Regierung unter dem sozialdemokratischen Ministerpräsidenten Victor Ponta abgelehnt. 176 Senatoren und Abgeordnete stimmten gegen den Antrag, während nur 19 sich dafür aussprachen. Der Misstrauensantrag hätte von 286 der insgesamt 571 Parlamentsmitgliedern unterstützt werden müssen, um durchzukommen. Die Hauptvorwürfe gegen die Regierung beziehen sich auf die Nichtumsetzung der Ma‎ßnahmen zur Nichtbesteuerung investierter Gewinne und zur Herabsetzung der Sozialbeiträge um 5%. Der Antrag war von 214 Senatoren und Abgeordneten unterschrieben worden.



    BUKAREST: Das Hochwasser im rumänischen Donaubereich, das durch die heftigen Regenfälle auf dem Westbalkan verursacht wurde, bewegt sich Richtung Schwarzes Meer. Der Durchfluss beim Landeintritt der Donau geht weiter zurück. Ein Gro‎ßteil der Anreinerlandkreise stehen weiterhin unter der Warnstufe Orange wegen Überflutungen. In einigen Gegenden hat die Donau Ackerflächen, Wiesen oder Wälder überschwemmt. Wohnungen wurden nicht ernst betroffen.