Radio România Internațional

Tag: preturi

  • România, cel mai mic preț al bunurilor de consum din UE

    România, cel mai mic preț al bunurilor de consum din UE


    România şi Bulgaria au înregistrat au cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populaţiei, potrivit Institutului Național de Statistică și Eurostat. Astfel, prețurile din cele două state vecine a fost cu 41% mai mic decât media UE .



    Indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii. În anul 2022, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme, 149 euro în Danemarca şi respectiv 59 euro în România şi Bulgaria, explică INS.



    La polul opus, statele membre cu cel mai mari preţuri pentru consumul final al gospodăriilor au fost Danemarca (49% peste media UE), urmată de Irlanda (42% peste media UE) și Luxemburg (37% peste media UE).



    Potrivit Eurostat, România a avut în 2022 cele mai scăzute prețuri pentru grupa Alimente şi băuturi nealcoolice (72%), urmată de Polonia (73%). Din nou Danemarca şi Luxemburg, au avut cel mai ridicat nivel al prețurilor (121%). De asemenea. România a înregistrat cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE pentru grupa Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei (71%), la egalitate cu Bulgaria.


    Bulgaria mai înregistrează cel mai reduse prețuri pentru categoriile Băuturi alcoolice şi tutun (66%), Îmbrăcăminte şi încălţăminte (80%) şi Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili (38%).


    Nivelul prețurilor pentru bunuri și servicii din componența consumului per gospodărie / Sursa: Eurostat

    pondere-preturi-bunuri-consum-gospodarie-eurostat.jpg



    De cealaltă parte, Irlanda are cele mai prețuri produsele din grupele Băuturi alcoolice şi tutun (216%) şi Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili (195%), iar Danemarca pentru grupa Îmbrăcăminte şi încălţăminte (133%)



    Ungaria este cel mai ieftin stat membru pentru grupa Transport (70%), Polonia pentru Recreere şi cultură (62%), iar Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel la grupa servicii de cazare şi restaurante (50%).



    Luxemburg are cel mai mare nivel al preţurilor pentru Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei (128%) dintre statele membre, iar Danemarca este cea mai scumpă ţară din UE la grupele “Transport (129%) , Recreere şi cultură “(143%) precum şi la serviciile de cazare şi restaurante (154%).



    România împreună cu Ungaria înregistrează aceeaşi valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, şi se situează la nivelul de 76% faţă de media Uniunii Europene.



    În ceea indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC), România se afla la 76% din media Uniunii Europene în 2022. Cea mai mică valoare s-a înregistrat în Bulgaria (38% din media UE), în timp ce Luxemburg a avut cel mai ridicat nivel (156%).



  • Cum văd românii siguranța zilei de mâine

    Cum văd românii siguranța zilei de mâine

    Cu ocazia Zilei Naționale a Sustenabilității, ONG-ul Ambasada Sustenabilității în România a realizat un studiu prin care a explorat cum percep românii siguranța zilei de mâine și cât de valida este sintagma “Sustenabilitatea este siguranța zilei de mâine” prin corelarea nevoilor exprimate de cetățeni cu Obiectivele de Sustenabilitate definite de Națiunile Unite.



    Românii percep siguranța zilei de mâine în termeni de: salarii echitabile, adaptate la prețuri (72%), un sistem de sănătate pe care să te poți baza (71%), stabilitatea locului de muncă/financiară (70%), sănătatea personală și a celor din jur (68%), un sistem de învățământ de calitate, cu profesori bine pregătiți, dotări necesare etc. (60%), fără criminalitate, tâlhari, oameni ai străzii periculoși (57%), o țară puternică din punct de vedere financiar (52%).



    Ca idee generală, 6 din 10 români spun ca trăiesc fără siguranța zilei de mâine. Principalii responsabili de situaţie mentionați de respondenţi sunt instituțiile statului și politicienii.



    Aici puteţi consulta rezultatele detaliate ale studiului.



    Nevoile de siguranță ale românilor corespund obiectivelor de sustenabilitate ale ONU, promovate la noi în țară de Ambasada Sustenabilității în România.



    Studiul este o componentă importantă a campaniei de conștientizare Sustenabilitatea este siguranța zilei de mâine. Nu o putem lăsa în voia sorții”, lansată cu ocazia Zilei Naționale a Sustenabilității, celebrată anual pe 27 octombrie. Campania este realizată de organizația non-profit Ambasada Sustenabilității în România.

  • Preţuri mai mici pentru alimentele de bază

    Preţuri mai mici pentru alimentele de bază

    România este una dintre țările europene care au plafonat, în acest an, prețul unor produse alimentare de bază. La 1 august, a intrat în vigoare o ordonanţă de urgenţă privind instituirea unei măsuri temporare de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare. Ordonanța, care este valabilă timp de trei luni, vizează reducerea prețului pentru unele alimente precum pâine, lapte, carne, legume, fructe, cu scopul creşterii puterii de cumpărare a populaţiei. Reducerea, care a fost discutată, în prealabil, cu procesatorii, distribuitorii şi comercianţii, a vizat în total 14 produse.


    Conform datelor ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, analiza preţurilor din supermarketuri evidenţiază faptul că scăderile substanţiale de preţ se înregistrează la produse cum ar fi: pâinea, uleiul şi cartofii, urmate de brânza telemea, mălai, făină albă şi zahăr.


    Recent, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că ordonanţa de plafonare a adaosului comercial va fi prelungită. Demnitarul a menţionat că, în prezent, există fonduri pentru finanţarea de proiecte atât în domeniul procesării, cât şi referitor la independenţa energetică a producătorilor. Produsele agroalimentare în România au TVA de 9%. Producătorii nu vor pierde, pentru că, la acele cheltuieli pentru realizarea acestor produse, TVA este mai mare. Se va face o compensareˮ, a adăugat ministrul Florin Barbu.


    În proiectul Ministerului Agriculturii se arată că decizia din vară a Guvernului a avut un impact pozitiv, iar prelungirea perioadei de aplicare este necesară deoarece urmează sezonul rece, când cheltuielile gospodăriilor cu utilităţile cresc, la fel şi nevoia de consum din perioada sărbătorilor. De altfel, șeful Executivului, Marcel Ciolacu, a afirmat că limitarea preţurilor la alimente a contribuit la scăderea inflaţiei sub 9% luna trecută.


    Noua ordonanţă ar trebui adoptată până la sfârşitul acestei luni, când expiră termenul de aplicare a prevederilor aflate în vigoare. Şapte categorii de alimente ar urma să se adauge pe lista celor pentru care cotele de adaos comercial sunt temporar plafonate.

    Odată cu prelungirea perioadei de aplicare a acestei măsuri cu încă trei luni, până la sfârşitul lui ianuarie 2024, la cele 14 alimente vizate, inițial, de măsura plafonării adaosurilor, se adaugă, printre alte produse, cozonacul, bulionul de roşii, smântâna cu 12% grăsime, margarina, drojdia. Decizia de a introduce şi alte produse pe lista alimentelor de bază subvenţionate este luată cu procesatorii şi retailerii, afirmă autoritățile. Nerespectarea prevederilor ordonanței constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 2.000.000 lei.


  • Perspective și decizii privind inflația

    Perspective și decizii privind inflația

    Datele Băncii Centrale Europene arată că inflația
    continuă să se reducă, dar încă se anticipează că aceasta se va menține prea
    ridicată pe o perioadă prea îndelungată. Conform proiecțiilor macroeconomice
    din luna septembrie pentru zona euro ale experților BCE, rata medie a
    inflației se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024 și
    la 2,1% în 2025. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens ascendent
    pentru anii 2023 și 2024 și o revizuire în sens descendent pentru
    anul 2025.

    Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a
    inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu     – a dat
    asigurări, într-o conferință de presă, Christine Lagarde, președinta BCE. Și, a
    precizat aceasta, în vederea consolidării progreselor în direcția atingerii
    țintei noastre, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 de puncte
    de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE.

    Această
    majorare reflectă evaluarea privind perspectivele inflației, având în vedere
    noile date economice și financiare, dinamica inflației de bază și robustețea
    transmisiei politicii monetare, a spus Christine Lagarde:

    Majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor continuă să se
    transmită de o manieră solidă. Condițiile de finanțare s-au înăsprit în
    continuare și frânează tot mai mult cererea, ceea ce reprezintă un factor
    important pentru revenirea inflației la nivelul țintei. Pe fondul
    intensificării impactului măsurilor noastre restrictive asupra cererii interne
    și al temperării schimburilor comerciale internaționale, experții BCE
    și-au redus semnificativ proiecțiile privind creșterea economică. Aceștia
    anticipează, în prezent, o expansiune a economiei zonei euro de 0,7%
    în 2023, de 1% în 2024 și de 1,5% în 2025. Pe baza evaluării noastre actuale,
    considerăm că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins
    niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui
    substanțial la revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei
    noastre. Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor
    reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de
    restrictive atât timp cât va fi necesar.

    Riscurile în sensul creșterii la adresa inflației
    includ o posibilă reintensificare a presiunilor în sens ascendent asupra
    costurilor produselor energetice și ale alimentelor. Condițiile meteorologice
    nefavorabile, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea determina
    creșteri peste așteptări ale prețurilor alimentelor. Plasarea îndelungată a
    anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei sau majorări salariale ori
    ale marjelor de profit superioare celor estimate ar putea conduce, de asemenea,
    la accelerarea inflației, inclusiv pe termen mediu.

    Pe de altă parte,
    diminuarea cererii, de exemplu ca urmare a unei transmisii mai robuste a
    politicii monetare sau a deteriorării mediului economic din afara zonei euro,
    ar determina atenuarea presiunilor asupra prețurilor, în special pe termen
    mediu.


  • Evaluări ale Băncii Naționale

    Evaluări ale Băncii Naționale

    Banca Naţională a României a revizuit în
    creştere, la 7,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, potrivit
    noilor estimări prezentate, miercuri, de guvernatorul Mugur Isărescu. Prognoza
    inițială era de 7,1 procente. La sfârșitul anului viitor, inflaţia ar urma să fie de
    4,4 procente. Conform scenariului de bază, rata anuală a inflaţiei se va reduce
    continuu până la orizontul proiecţiei și anume iunie 2025, însă într-un ritm
    mai atenuat relativ. Mugur
    Isărescu a precizat că numai unele impozite majorate duc la creşterea
    inflaţiei, şi anume cele directe pe consum, accizele şi TVA. Majorarea impozitelor pe venit, de
    exemplu, poate să aibă chiar efect contrar. E mai greu de calculat la creşterea
    impozitării pe venituri. Ea duce la scăderea cererii agregateˮ, a explicat
    guvernatorul BNR. Conform prezentării, scenariul de bază a fost construit pe baza
    legislaţiei în vigoare la momentul realizării proiecţiei şi nu include impactul
    măsurilor de consolidare fiscală discutate, recent, de autorităţi. Guvernatorul
    BNR a mai precizat că dau semne de încetinire atât creşterea economică cât şi
    consumul.

    Avem creştere economică, însă slăbită semnificativ
    pentru acest an, comparativ cu ce credeam noi că se va întâmpla la începutul
    anului. Avem o majorare a ritmului anual al consumului populaţiei în T1. Uşor,
    ne-a surprins şi pe noi. Am avut o creştere a consumului venită din venituri,
    dar observăm o atenuare a consumului. Extrem de vizibilă este această atenuare,
    este legată, probabil, şi de depozitele la termen ale populaţiei. Au crescut semnificativ
    în această perioadă, categoric şi datorită dobânzilor mai mari, deci, consum
    mai mic, economisiri mai mariˮ.

    În acest sens, Mugur Isărescu a afirmat că
    România trebuie să aibă o creştere economică bazată mai puţin pe consum și mai
    mult pe investiţii. Atragerea fondurilor europene, a subliniat el, este
    esenţială din acest punct de vedere. În același timp, Mugur Isărescu a declarat
    că Banca Naţională sprijină, în totalitate, un program al guvernului de
    ajustare şi consolidare fiscală. El a subliniat, însă, că decizia care trebuie
    luată este politică, nu fiscală. Tot miercuri, Institutul Naţional de
    Statistică a anunțat că deficitul balanţei comerciale în primul semestru al
    acestuia an a fost de peste 13,3 miliarde de euro, mai mic cu circa 2,1 miliarde
    de euro decât cel înregistrat în prima jumătate a anului trecut. Potrivit INS,
    în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023, ponderi importante în structura
    exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupe de produse precum maşini şi
    echipamente de transport și anume peste 45,% la export şi circa 36,% la import,
    dar şi alte produse manufacturate.


  • România, cele mai mici prețuri la bunurile de consum din UE

    România, cele mai mici prețuri la bunurile de consum din UE


    În 2022, România a înregistrat cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). România se află cu 42 de puncte procentuale sub media UE, în spatele Bulgariei (41% sub media UE) și Polonia (-38%).



    La polul opus, țările UE cu cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației sunt Irlanda (46% peste media UE), Danemarca (+45%), Luxemburg (+37%) şi Finlanda (+27%).



    Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii. În anul 2022, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 146 euro în Irlanda și 58 euro în România, se arată în raportul publicat de INS la finalul săptămânii trecute.



    INS citează în acest context un comunicat al Oficiului European pentru Statistică (Eurostat) din care reiese că România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa Alimente şi băuturi nealcoolice (72%), urmată de Polonia (73%). De cealaltă parte, ă Danemarca şi Luxemburg sunt statele membre cu cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (121%).



    Datele Eurostat mai arată că țara noastră un nivel redus al preţurilor pentru grupa Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei (70% din media UE), fiind devansată doar de Bulgaria (71%). De altfel, statul vecin avea, anul trecut, cel mai scăzut nivel al preţurilor și pentru grupele Băuturi alcoolice şi tutun (66%), Îmbrăcăminte şi încălţăminte (80%) şi Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili (37%).



    Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa Îmbrăcăminte şi încălţăminte (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele Băuturi alcoolice şi tutun (216%) , dar și pentru Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili (212%).



    În ceea ce privește indicele de volum al Produsului Intren Brut (PIB) pe locuitor, calculat pe baza Parității Puterii de Cumpărare (PPC), România a avut un nivel de 77% din media UE, același cu Portugalia și UE, capitol la care Bulgaria se află la nivelul cel mai redus din blocul comunitar (41% sub media UE). La celălalt pol se situează Luxemburg cu 161% peste media UE, procent ce se datorează ponderii mari a cetățenilor străini în forța de muncă totală din acest stat car contribuie la realizarea PIB-ului.

    PIB-ul per capita în statele UE, calculat pe baza PPC /Sursa: Eurostat

    pib-per-capita-ppc-2022-eurosta.jpg

  • Inflaţie în scădere

    Inflaţie în scădere

    Rata anuală a inflaţiei va
    continua să scadă în Romania într-un
    ritm susţinut în următoarele luni, estimează Banca Naţională. Instituţia
    apreciază, însă, că se menţin incertitudini şi riscuri în contextul războiului
    din Ucraina, dar şi al politicii fiscale din România, care trebuie să împace
    nevoia de reducere a deficitului bugetar cu măsurile de sprijin pentru
    populaţie şi economie. Banca Centrală a decis să menţină rata dobânzii de
    politică monetară la nivelul de 7% pe an, astfel încât, în lunile următoare,
    ratele de credite să nu mai crească. De acest indicator depind cantitatea
    de monedă aflată în circulaţie, cursul de schimb valutar, dobânzile din piaţă,
    dar şi alte pârghii folosite pentru atingerea obiectivelor de politică
    economică. Este prima şedinţă a conducerii BNR care menţine neschimbată rata
    dobânzii de politică monetară, în condiţiile în care aceasta a crescut continuu
    din noiembrie 2021.


    Analistul
    financiar Adrian Codirlaşu spune că decizia era anticipată şi că nu va avea un
    impact semnificativ asupra dobânzilor practicate de către bănci    : Nu a fost luată,
    practic, o decizie de politică monetară, lucru care şi de către pieţe era larg
    aşteptat.     Prin urmare, impactul asupra evoluţiei ratelor de dobândă
    de pe piaţa monetară este extrem de redus. Rata de dobândă de piaţă monetară
    vedem că este pe un trend de scădere, însă ROBOR-ul nu va coborî sub 6. Prin urmare, mai degrabă scadenţele lungi ar
    putea în continuare să scadă odată ce se confirmă procesul dezinflaţionist.
    IRCC-ul în acest trimestru este la valoarea maximă. Din trimestru următor, deja
    va fi o uşoară scădere, de la 5.98, poate la un 5.93-5.94. Nu va merge anul
    acesta semnificativ sub 6. Probabil mai puternic va scădea anul următor, când
    şi Banca Centrală probabil va opera prima scădere de rată de dobândă..


    Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a
    inflaţiei îşi va accelera probabil descreşterea în următoarele luni, însă
    persistă o serie de incertitudini şi riscuri. Adrian Codirlaşu le-a menţionat
    pe principalele două: Rămâne războiul, principalul risc, care poate
    aduce încă surprize negative în regiunea aceasta sau chiar în toată UE. OPEC
    Plus, adică OPEC plus Rusia au anunţat că reduc cantitatea de petrol, scopul
    fiind de a creşte preţul pe piaţa internaţională. Aceasta se va duce în
    inflaţie în caz că prețul rămâne ridicat sau în caz că le iese această
    operaţiune şi chiar creşte preţul petrolului. Deci, rămân încă energia ca un
    factor de vulnerabilitate, dar şi incertitudinile legate de război.


    Incertitudini şi riscuri generează şi
    turbulenţele din sistemele bancare din Statele Unite şi Elveţia, care ar putea
    exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a
    percepţiei de risc asupra Europei Centrale şi de Est, cu impact asupra
    costurilor de finanţare.



  • Românii, îngrijorați de situația financiară, sănătate și educație

    Românii, îngrijorați de situația financiară, sănătate și educație


    Situația economică este principala preocupare a românilor, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru. Cu toate că infalția în UE a început să scadă ușor în primele luni ale anului, prețurile pentru bunuri și alimente continuă să crească, fiind cu 30-40% mai mari față de februarie 2022, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Astfel, 43% dintre români consideră că situația financiară a gospodăriei lor este una bună, o scădere de 9 puncte procentuale față de vara anului trecut și departe de media europeană (69%). Doar 7% dintre respondenții din țara noastră au apreciat ca foarte bună situația financiară a gospodăriei. La nivel european, numai 15% sunt îngrijorați de situația financiară a gospodăriei



    Peste jumătate dintre români (51%) au indicat creșterea prețurilor, inflația și costul de trai drept cea mai pregnantă problemă cu care se confruntă în prezent în viața personală. Ponderea este mai mică decât media Uniunii, unde 62% dintre cei chestionați au numit aceeași factori ca problema principală. Totodată, 49% dintre români consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în viața lor personală, cu 17 puncte procentuale mai puțin decât media UE (69%) și numai 58% se declară mulțumiți cu viața pe care o au, cu mult sub media celor 27 de state membre (83%).



    Următoarea problemă menționată de români este sănătatea (22%), însă 25% dintre tinerii cu vârste între 15-24 de ani declară că sunt mai îngrijorați cu privire la sistemul educațional, iar 34% dintre cei cu vârste între 65-74 de ani au indicat pensiile ca a doua mare îngrijorare. Creșterea prețurilor la energie și impredictibilitatea emiterii facturilor au determinat 64% dintre români să ia măsuri sau să sorească să le ia în viitorul apropiat pentru a-și reduce consumul de energie, o pondere cu 17% mai scăzută față de UE27.

    Optmism (albastru) și pesimism (roșu) față de viitorul UE în cele 27 de state membre

    eb-iarna-2023-optimism-pesimism-viitorul-ue.jpg



    Sondajul Eurobarometru de iarnă mai arată că 63% dintre români consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția greșită în România, aproape de nivelul din vara anului trecut, dar și de media UE (61%) pentru fiecare stat membru. Dintre respondenții din țara noastră care au dat acest răspuns, peste două treimi (69%) au declarat că întâmpină dificultăți privind plata facturior curente și 72% nu sunt mulțumiți de viața lor.



    De asemenea, 72% dintre români sunt de părere că situația generală din țara noastră este proastă și foarte proastă, iar 66% din populație are aceeași părere și despre situația economică, cu 8% mai mulți față de cei care au răspuns la Euroboarometrul din vara lui 2022 și cu 3 puncte procentuale peste media celor 27 de state UE.



    În schimb, o bună parte dintre români (47%) spun lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în Uniunea Europeană, cu mult peste media europeană (33%). Peste jumătate dintre cei chestionați au încredere în Parlamentul European și în Comisia Europeană și declară că înțeleg cum funcționează Uniunea Europeană.

    eb-iarna-2023-masuri-ucraina.jpg



    La un an la declanșarea invaziei rusești în Ucraina, 46% dintre români se declară mulțumiți de răspunsul guvernului de la București la situația din statul vecin. Doar 13% dintre respondenții din țara noastră consideră că situația internațională este o problemă semnificativă pentru România, însă 69% consideră că războiul din Ucraina are consecințe asupra situație economice din țara noastră. La nivelul UE, 86% dintre cei chestionați sunt de aceeași părere.



    Cei mai mulți români (58%) sunt mulțumiți de răspunsul din partea Uniunii la invazia rusă din Ucraina, aproape de media europeană (56%), iar 71% dintre respondenții români spun că situația de la granița României reprezintă o amenințare pentru securitatea țării, dar și a Uniunii Eurpoene (69%).



    Două treimi dintre români (67%) sprijină impunerea de sancțiuni economice asupra guvernului, companiilor și persoanelor din Rusia (67%), sub media UE de 74%. Întrebați dacă UE ar trebui să își reducă dependența de sursele de energie din Rusia cât mai curând posibil, 71% dintre români sunt de acord cu această abordare, în timp ce europenii o aprobă în proporție de 84%, se mai arată în sondajul Eurobarometru realizat în perioada 12 ianuarie – 6 februarie 2023.

  • Piaţa locală de terenuri

    Piaţa locală de terenuri

    Piaţa terenurilor din România a rămas foarte activă în 2022, păstrând
    tendinţele din anul anterior, care a marcat cele mai bune niveluri din 2007
    încoace, dar a scăzut cu aproximativ 45% în ceea ce priveşte volumul
    tranzacţiilor încheiate, până la aproximativ 450 de milioane de euro, potrivit
    raportului anual publicat de o mare companie din domeniul imobiliar.


    Multe contracte sunt în aşteptare, finalizarea lor fiind influenţată mai
    ales de procedurile de obţinere a documentaţiilor de urbanism, care se acordă
    într-un ritm foarte lent, în special la nivelul Bucureştiului, şi, în unele
    cazuri, de evoluţia economică, anumiţi cumpărători aşteptând să vadă cum face
    faţă piaţa rezidenţială la o economie mai slabă şi la dobânzi mai mari.
    Consultanţii subliniază că, în comparaţie cu anii precedenţi, în 2022 s-a
    înregistrat o creştere a numărului de terenuri scoase la licitaţie, inclusiv a
    celor de dimensiuni mari.


    Aproximativ două treimi din volumul total tranzacţionat s-au realizat în
    Bucureşti, iar cea mai mare parte a tranzacţiilor din Capitală (trei sferturi)
    a fost finalizată de dezvoltatori rezidenţiali. Consultanţii consideră că nu
    este o surpriză, având în vedere vânzările solide pe care sectorul le-a
    înregistrat în ultimii ani, numărul de apartamente pe cap de locuitor
    evidenţiind în continuare faptul că Bucureştiul rămâne cu o ofertă insuficientă
    în comparaţie cu alte capitale din regiune, mai ales cu cele vest-europene. Cele
    mai active zone din Bucureşti în 2022 au fost cele de nord şi centru-nord, şi
    care au adus rezultate bune până în prezent.


    În ceea ce priveşte preţurile, anul trecut lucrurile au rămas aproape neschimbate.
    După declanşarea războiului din Ucraina, piaţa nu a părut să aibă suficient
    elan pentru a continua să înregistreze creşteri, deoarece cumpărătorii au
    devenit mai prudenţi pe fondul incertitudinilor continue.


    În afara Bucureştiului, cea mai mare parte a tranzacţiilor încheiate
    provine de la dezvoltatorii de retail, cei mai activi fiind operatorii din
    domeniul alimentaţiei, inclusiv discounterii, retailerii de bricolaj şi de mobilă.
    Au fost vizate atât oraşe mari, cât şi oraşele mici sau medii, cele din urmă
    fiind preferate în special de dezvoltatorii de parcuri de retail, deoarece
    multe localităţi sunt deficitare din perspectiva schemelor moderne de retail.


    Oferta rămâne la un nivel bun în cea mai mare parte a ţării, atât în ceea
    ce priveşte platformele/terenurile industriale de mari dimensiuni, cât şi
    terenurile de dimensiuni medii care pot găzdui diferite tipuri de proiecte
    imobiliare. Între timp, unii investitori caută să achiziţioneze terenuri
    strategice, care îşi păstrează valoarea pe termen lung, indiferent de ceea ce
    se întâmplă cu economia pe termen scurt şi care acţionează, de asemenea, ca o
    garanţie eficientă de protecţie împotriva inflaţiei.


  • Noi reguli pentru salariul minim în UE

    Noi reguli pentru salariul minim în UE

    Prețurile alimentelor, energiei și locuințelor sunt în creștere. Oamenii se străduiesc cu adevărat să facă față cheltuielilor de zi cu zi. Nu avem timp de pierdut, munca trebuie să aducă din nou beneficii.

    Este de părere europarlamentara Agnes Jongerius, care s-a ocupat îndeaproape de negocierile privind salariul minim în Uniunea Europeană.

    În momentul de faţă, această retribuție este stabilită prin lege în 21 de state membre, printre care şi România, şi este rezultatul unor negocieri colective dintre angajatori şi sindicate în celelalte şase, adică în Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

    În plus, există diferențe foarte mari între valoarea salariului minim între statele membre. Cele mai mari remunerații de acest fel sunt în Luxemburg, Irlanda și Germania, iar cele mai mici în Bulgaria, Letonia și Estonia.

    Rezoluția, adoptată cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, stabilește că valoarea salariul minim rămâne o prerogativă națională, însă statele membre trebuie să garanteze că aceste retribuții le permit lucrătorilor un trai decent, ținând seamă de costul vieții și de nivelul general al salariilor.

    Rezoluția îndeamnă statele membre să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau să fixeze această remunerație minimă la 50% din salariul mediu brut.

    Rezoluția încurajează totodată negocierile colective, prin implicarea efectivă a partenerilor sociali.

    Nu în ultimul rând, documentul obligă statele membre să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv prin controale și inspecții pe teren, pentru a se asigura că normele legale sunt respectate sau că orele suplimentare sunt declarate, iar munca la negru e combătută.

    Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din Uniune care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Ţările în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme şi nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

    Mai trebuie spus că noile norme au la bază o propunere prezentată de Comisia Europeană în urmă cu doi ani, care a plecat de la realitatea că pandemia i-a afectat în mod special pe angajaţii din sectoarele care plătesc salarii minime precum curățenie, comerț, turism, baruri şi restaurante.

    Pentru ca rezoluția să fie pusă în aplicare este nevoie acum de avizul final al liderilor europeni. Statele membre au apoi la dispoziţie doi ani pentru a se conforma directivei.


  • Interviu cu eurodeputatul Victor Negrescu

    Interviu cu eurodeputatul Victor Negrescu

    Eurodeputatul S&D Victor Negrescu (PSD) a acordat un interviu amplu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre criza energetică, folosire energiei ca armă de către Rusia, războiul din Ucraina, creşterea preţurilor, creşterea inflaţiei, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE, aderarea României la Spaţiul Schengen, educaţia digitală în Uniunea Europeană, şomajul în rândul tinerilor europeni, mai ales după pandemie, conferinţa privind viitorul Europei.



  • Retrospectiva săptămânii 18.09 – 24.09.2022

    Retrospectiva săptămânii 18.09 – 24.09.2022

    Prezență
    românească la funeraliile de la Londra


    Președintele
    Klaus Iohannis, custodele Coroanei României, Margareta, şi principele consort
    Radu au participat la Funeraliile de Stat ale Reginei Elisabeta a II-a care s-au
    desfăşurat luni la Londra. La cea mai mare adunare de lideri mondiali într-un
    singur loc din istoria planetei, au fost prezenți în total peste 2.000 de
    invitaţi, După ce am participat la funeraliile de stat ale Majestăţii Sale
    Defuncte Regina Elisabeta a II-a, exprim încă o dată, în numele poporului
    român, întreaga noastră compasiune pentru această mare pierdere, a scris Klaus
    Iohannis pe o rețea de socializare. Și Casa Regală a României a transmis un
    mesaj. ʺMajestatea Sa Margareta a avut în Regina Elisabeta a II-a, de-a lungul
    întregii vieţi, un inegalabil sprijin, model de cârmuire regală şi curaj, un
    far luminos. Regina Elisabeta a fost mereu prezentă în viaţa Familiei Regale
    române şi a păstrat o neîntreruptă legătură de familieʺ – a subliniat Casa
    Regală a României. Ambii descendenţi ai Reginei Victoria, Elisabeta a II-a și
    fostul Rege Mihai I al României, decedat în 2017, au fost veri de gradul al
    III-lea. Iar noul Rege al Marii Britanii, Charles al III-lea, este un prieten
    apropiat al României. În incinta ‘Casei Albastre’, deţinută de actualul Suveran
    la Viscri, în județul Brașov (centrul României), ambasadorul britanic Andrew
    Noble şi membri ai comunităţii au adus, de asemenea, un ultim omagiu Majestăţii
    Sale Regina Elisabeta a II-a.



    Președintele
    României la Adunarea Generală a ONU


    La
    cea de-a 77-a Adunare Generală a
    ONU, desfăşurată la New York, preşedintele României, Klaus Iohannis, a
    evidenţiat necesitatea unor soluţii comune în privinţa provocărilor la nivel
    global, de la situaţia din Ucraina până la schimbările climatice sau accesul la
    educaţie. Printre temele abordate s-a aflat şi securitatea energetică, iar
    Klaus Iohannis a subliniat că energia nu trebuie să devină un instrument de şantaj.
    Klaus Iohannis: Securitatea energetică este o preocupare globală care
    necesită soluţii comune şi acţiuni responsabile. Trebuie să evităm folosirea
    energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii
    strategice în surse regenerabile, în energie nucleară, cu noi proiecte
    orientate spre viitor, precum reactoare modulare mici sau cu hidrogen. De
    asemenea, necesită preţuri la energie care să fie accesibile cetăţenilor
    noştri. Legătura dintre schimbările climatice, pace şi securitate ar trebui să
    fie mai proeminentă în discuţiile noastre, inclusiv în cadrul Consiliului de
    Securitate    .

    La reuniunea de la New York, șefii de stat și de guvern
    au denunțat din nou invadarea Ucrainei, după anunțul Kremlinului privind mobilizarea
    parțială a rezerviștilor. România va continua să sprijine Ucraina,
    a declarat preşedintele Klaus Iohannis în plenul Adunării Generale a ONU şi
    amintit că Bucureștiul a oferit asistenţă umanitară directă celor peste 2,3
    milioane de refugiaţi ucraineni care ne-au trecut graniţa în cele șapte luni de
    război. Şeful statului a spus că nu există justificare pentru agresiunea
    militară împotriva unui stat suveran, precizând în același timp că democraţia
    şi drepturile universale ale omului sunt aspiraţii legitime pentru întreaga
    omenire. România reiterează apelul către Rusia de a înceta imediat
    agresiunea împotriva Ucrainei şi de a-şi retrage complet toate forţele
    armate – a transmis Klaus Iohannis.



    Șeful
    diplomației române la reuniuni la New York


    După
    ce Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a sute de mii de ruşi pentru a lupta în
    Ucraina, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au avut o reuniune de
    urgenţă miercuri, la New York. Într-o Declaraţie, ei au condamnat ferm acţiunile
    recente de escaladare ale Rusiei în contextul agresiunii ilegale, neprovocate
    şi nejustificate împotriva Ucrainei. În cadrul reuniunii, șeful diplomației
    române, Bogdan Aurescu, a condamnat în termenii cei mai fermi acţiunile recente
    ale Kremlinului, inclusiv decizia de mobilizare parţială şi de organizare a
    ‘referendumurilor’ ilegale în regiunile ocupate din Ucraina vecină. Potrivit oficialului român, acestea reprezintă o
    încălcare a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale
    Ucrainei vecine, precum şi a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi
    a principiilor pe care se fundamentează ordinea internaţională bazată pe
    reguli. De asemenea, Bogdan Aurescu a precizat că este complet inacceptabilă
    folosirea ameninţării privind utilizarea armelor nucleare. Tot despre evoluţiile
    recente din Ucraina şi impactul acestora asupra securităţii europene şi
    euroatlantice s-a discutat și la reuniunea în formatul Bucureşti 9, organizată
    în marja Adunării Generale a ONU. Bogdan Aurescu a evocat utilizarea B9 ca
    instrument ‘util’ de coordonare transatlantică în toată perioada de după
    declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.



    Discuții
    despre energie, carburanți și salarii


    În
    timp ce premierul Nicolae Ciucă a identificat, joi, la București, cu miniştrii Energiei
    din regiune soluții pentru asigurarea resurselor de gaze la nivel regional, membrii
    Comisiei economice din Senatul României au discutat cu furnizorii de energie şi
    cu autorităţile din domeniu despre măsurile incluse în Ordonanţa de Urgenţă a
    Guvernului care reglementează piaţa de profil. Până se va lua o decizie însă,
    România rămâne codașă la măsurile luate pentru atenuarea impactului crizei din
    energie. Un raport realizat de un grup de analiză de la Bruxelles arată că în
    timp ce Germania a alocat peste 100 de miliarde de euro, în România nota de
    plată este de doar şapte miliarde de euro. Între timp, partidele din coaliţia
    de guvernare au convenit să prelungească subvenţionarea preţului carburantului
    la pompă până la sfârşitul anului. Pe de altă parte, ministrul Muncii, Marius
    Budăi, a anunțat că pensiile ar putea creşte cu cel puţin 10% de la 1 ianuarie.
    Iar cu sindicatele și patronatele, spune ministrul, se va discuta despre o majorare
    a salariului minim brut pe ţară. Acest lucru în condițiile în care Parlamentul
    European a stabilit că statele membre, inclusiv România, trebuie să garanteze
    salarii minime care permit cetăţenilor un trai decent, ţinând seama de costul
    vieţii şi de nivelul general al salariilor. În prezent, în România, salariul
    minim este de 2.550 de lei brut, adică puțin peste 500 de euro.


  • Interviu cu eurodeputatul Siegfried Mureşan

    Interviu cu eurodeputatul Siegfried Mureşan

    Eurodeputatul PPE Siegfried Mureşan (PNL) a acordat un interviu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre discursul privind Starea Uniunii Europene, prezentat de către Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, criza energetică, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE.



    Interviul a fost acordat imediat după discursul doamnei von der Leyen în plenul Parlamentului European.




  • Românii îşi schimbă comportamentul financiar

    Românii îşi schimbă comportamentul financiar

    Ca peste tot în lume, în România preţurile continuă să crească.
    Rata anuală a inflaţiei a urcat la peste 15% în august – potrivit informaţiilor
    publicate de Institutul Naţional de Statistică. Luna trecută, cel mai mult au
    crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu peste 1,8%. Serviciile s-au scumpit,
    în medie, cu aproape 0,4%. Creşteri semnificative ale preţurilor s-au
    înregistrat faţă de iulie în cazul transportului aerian, cu aproape 24%,
    zahărului, cu aproximativ 10 procente, untului, cu peste 6,8%, laptelui cu
    peste 5%. Foarte uşoare reduceri au consemnat tarifele transportului rutier şi
    cele de telefonie.


    Faţă de august anul trecut, cele mai mari creşteri de
    preţuri au fost în cazul gazelor naturale, cu 70%, al cartofilor, cu peste 54%
    şi al uleiului comestibil, cu aproximativ 50%, scumpiri de peste 30%
    înregistrând şi transportul aerian, combustibilii, produsele de morărit şi
    zahărul.


    Toate acestea afectează dramatic puterea de cumpărare a românilor,
    care au salarii şi pensii dintre cele mai mici în Uniunea Europeană şi sunt
    panicaţi, în plus, de apropierea iernii, care înseamnă, întotdeauna, facturi
    mai mari la termoficare, electricitate şi gaze. Astfel că aproape jumătate
    dintre ei şi-au restrâns cheltuielile, iar ponderea celor care obişnuiesc să
    pună bani deoparte a crescut semnificativ faţă de anul trecut.


    Practic, oamenii
    şi-au adaptat comportamentele financiare în contextul creşterii accelerate a inflaţiei,
    a preţurilor în general şi, mai ales, a tarifelor la utilităţi din ultimele
    luni – relevă studiul Money matters – Banii contează -, realizat în
    vară de grupul financiar austriac Erste, în ţări din Europa Centrală şi de Est.
    Potrivit cercetării, peste trei sferturi dintre românii intervievaţi strâng
    bani pentru potenţiale urgenţe şi cheltuieli neprevăzute, în timp ce 74%
    economisesc pentru a avea o rezervă de bani pentru sine sau pentru familie,
    ambele categorii fiind în creştere cu opt puncte procentuale faţă de anul
    trecut.     De asemenea, unul din patru români pune bani deoparte în dorinţa de a
    investi în educaţie şi pregătire profesională, faţă de numai 16 procente anul
    trecut.


    Datele studiului au mai scos în evidenţă faptul că 64% dintre români
    declară că au fost afectaţi de inflaţie, iar 38 de procente cred că situaţia
    lor financiară s-a deteriorat în ultimul an, procentul fiind dublu faţă de
    2019. Românii economisesc în medie 351 de lei (echivalentul a circa 70 de euro)
    pe lună, cu 42 de lei mai mult decât în 2021, şi numai o treime pun bani
    deoparte pentru bătrâneţe, mai relevă analiza. 61% dintre respondenţi consideră
    că educaţia financiară intră în atribuţiile şcolii şi ale altor instituţii de
    învăţământ, 56 de procente cred că este responsabilitatea părinţilor şi a
    familiei, iar 45% a băncilor şi a altor instituţii financiare.


  • Inflaţia, cote îngrijorătoare

    Inflaţia, cote îngrijorătoare

    Românii
    fac față din ce în ce mai greu creșterilor foarte mari de prețuri, cu atât mai
    mult cu cât veniturile lor – fie ele salarii sau pensii – au stagnat sau au
    fost palid indexate, cu mult sub rata inflației. Într-un raport al Băncii
    Naționale a României de acum aproximativ o lună se arăta că inflaţia şi-a
    intensificat ritmul de creştere din aprilie până în iunie şi a depășit 15
    procente, pe fondul şocurilor provocate de preţul exorbitant al energiei,
    combustibililor sau de majorarea preţului produselor alimentare. În
    perspectivă, BNR prognoza o inflație de circa 14% pentru finalul acestui an.
    Doar că, cel puțin pentru moment, în continuare, oamenii sunt nevoiți să scoată
    din buzunare – în cazul în care îi au – bani foarte mulți.


    Să spunem aici,
    pentru conformitate, că România este, alături de Bulgaria, țara cu nivelul de
    trai cel mai scăzut din Uniunea Europeană, discrepanțele dintre venituri și
    cheltuieli fiind uriașe, spre deosebire de alte state, de pildă, occidentale.
    Or, potrivit cifrelor la zipublicate
    de Institutul Naţional de Statistică, în România, rata anuală a inflaţiei şi-a
    reluat creşterea în luna august, ajungând la 15,32%, după ce în iulie scăzuse
    uşor sub 15%. Scumpirile au continuat, chiar dacă şi-au redus uşor avansul. În
    august, preţurile au fost cu 0,6% mai mari faţă de iulie, dar faţă de aceeaşi
    perioadă a anului trecut mărfurile alimentare s-au scumpit cu peste 18%, cele
    nealimentare cu aproape 16 procente și serviciile cu mai mult de 8%. Cele mai
    mari scumpiri faţă de vara trecută au fost la gaze – cu 70%, cartofi – cu 54%
    şi ulei comestibil – cu 50%.


    În privința salariilor, câştigul mediu net s-a
    redus în iulie cu 0,1%, coborând la 3.975 de lei, echivalentul a doar aproape
    800 de euro. Cele mai mari câştiguri medii din salarii au fost în domeniul IT
    şi servicii informatice, iar cele mai mici în industria HoReCa. Cât despre
    pensia medie lunară a celor circa 5 milioane de pensionari din toate
    categoriile – de asigurări sociale, invaliditate ori urmaş, aceasta a fost de
    1.851 lei, adică de numai circa 370 de euro.


    Cu aceste cifre pe masă,
    consolările venite din partea analiștilor financiari sunt foarte slabe! Banca
    Naţională estimează pentru trimestrul 3 al acestui an o perioadă de stagnare a
    inflației, apoi una de scădere. Abia din trimestrul al treilea al anului viitor
    inflaţia va coborî sub două cifre, la final de 2023 fiind estimată la 7,5%.
    Între timp, clasa politică de la București promite că încearcă să găsească
    soluții de sprijinire a persoanelor celor mai vulnerabile. USR, în opoziție,
    critică, însă, PSD, PNL și UDMR la guvernare pentru lipsa de măsuri. Uniunea, ea
    însăși la putere în 2020-2021, se declară foarte dezamăgită de lipsa de reacţie
    a Guvernului.