Radio România Internațional

Tag: radu jude

  • February 24, 2025

    February 24, 2025

    WAR IN UKRAINE – The president of Ukraine, Volodymyr Zelenskyy, hailed Ukrainian “resistance” on marking three years since the start of the Russian invasion, when several European leaders came to Kyiv to reassert their support for Ukraine amidst a shift of US policy on the war. European Commission president Ursula von der Leyen, European Council president Antonio Costa, Canadian Prime Minister Justin Trudeau, Spanish Prime Minister Petro Sanchez, as well as presidents and prime ministers from Baltic and Nordic states arrived in Kyiv on Monday morning for a summit devoted to collective defense and security strategy. Another 24 European leaders, including Romania’s interim president, Ilie Bolojan, will take part via video link. Also today, French President Emmanuel Macron is meeting Donald Trump at the White House, hoping to convince the US president to take into account the security of Europeans. Demonstrations in support of Ukraine took place over the weekend in Paris, Prague and Vilnius, in front of the Russian Embassy in Washington and in several American cities. Several hundred people, mostly refugees from Ukraine, participated in demonstrations yesterday in Bucharest and Constanța (southeast) to mark 11 years of Russian aggression and three years since the start of the full-scale invasion of Ukraine. In Bucharest, the Parliament Palace will be lit up in yellow and blue to express solidarity with Ukraine. The Chamber of Deputies today will observe a moment of silence to pay homage to the victims of the war.

     

    FAC – Romania’s Foreign Minister, Emil Hurezeanu, is attending Monday’s Foreign Affairs Council meeting in Brussels. According to a Foreign Ministry release, the agenda of the Council meeting includes Russia’s aggression against Ukraine, developments in the Middle East, Congo and Georgia. Talks on the war in Ukraine will also mark three years since the start of the conflict and will focus on the latest developments and on continuing EU multidimensional support for Ukraine, especially amidst the latest geopolitical dynamics concerning Ukraine peace talks. Talks on the Middle East will refer to the recent developments in Israel and Gaza, the importance of upholding the ceasefire agreement and the humanitarian situation in the region.

     

    DEFENSE – The Senate is today debating a bill allowing the army to shoot down foreign drones that illegally enter Romanian airspace. The Senate is the decision-making body in this matter, so if approved, the draft law will be submitted to interim president Ilie Bolojan for approval. The initiative is designed to correct a legal loophole amidst heated debates on social media. The bill allows the Romanian army and the units of allied and partner states to use aerial and land systems to shoot down illegal drones. The bill also creates the legal framework for conducting military operations without declaring a state of emergency. NATO will also be able to assume command of structures of the Romanian Army over a limited period of time.

     

    CORRUPTION – Anti-corruption prosecutors are raiding over 40 locations in the port of Constanța (southeast), targeting possible cases of corruption. The investigation might involve port managers and officials who took or gave bribes of some €6 mln.

     

    WASTE CRISIS – The city of Ploiești (south) is on the verge of a health crisis after no waste has been collected for nearly a week. Mayor Mihai Poliţeanu has called on central authorities to declare a state of emergency. The mayor calls on the Interior and Environment ministries to urgently unlock procedures to award environment permits and take legal action against the management of the local waste collection company, whose contract expired on January 15 and license at the end of 2024. Mayor Poliţeanu says the municipality was unhappy with the quality of waste collection services, and that the newly contracted operator was unable to start its activity due to an illegal deed extending the contract of the old operator. Under these circumstances, the Prahova County Environment Protection Agency did not issue an environment permit for the new operator. The Ploiești municipality has filed a notification in this regard.

     

    GERMANY – The Conservatives have won Sunday’s parliamentary election in Germany, although the Alternative for Germany (AfD), the far-right party, grabbed its best score yet. The CDU/CSU coalition of center-right parties grabbed some 29% of the vote, while AfD came in second with 20%, an unprecedented result for a far-right party in post-Nazi federal Germany.  “We have never been stronger at national level”, AfD leader Alice Weidel said after the election. Set up in 2013, the anti-migration party doubled its score compared to the 2021 election. The acting chancellor Olaf Scholz is the big loser of the current ballot, after the Social-Democrats grabbed only 16% of the vote, compared to 25% in 2021. The Greens won some 13%, the radical left 9%, while the Liberals apparently won’t reach the 5% threshold that allows them representation in the Bundestag.

     

    AWARD – Romanian filmmaker Radu Jude has scooped the Silver Bear for best script at the Berlin International Film Festival, for his feature film “Kontinental 25”, which tells the story of a bailiff facing a moral crisis.

     

    TENNIS – Two tennis players represent Romania in the WTA singles top 100, according to this Monday’s updated standings – Irina Begu (75) and Jaqueline Cristian (85). Gabriela Ruse (101), Anca Todoni (102) and Sorana Cîrstea (120) are not far off. In the doubles standings, Monica Niculescu ranked 35th, while Gabriela Ruse 51st.  (VP)

  • Romanian director Radu Jude wins another Berlinale Award

    Romanian director Radu Jude wins another Berlinale Award

    The 75th edition of the International Film Festival in Berlin, the first major cinema event of the year reached its climax on Saturday with its awards gala led by American reputed director Todd Haynes.

    19 films were vying for a prize in the main competition, which also included a Romanian director. Radu Jude, a Romanian filmmaker, recipient of the Golden Bear Award in 2021 for his dark comedy Bad Luck Banging or Loony Porn, could have scored a double with his production this year entitled ‘Kontinental 25’

    On Saturday, Radu Jude reaped the Silver Bear for best screenplay of ‘Kontinental ’25’, a political fresco of the contemporary society and capitalism, which is exploring present-day issues, such as the housing crisis, the post-socialist economy, nationalism and the impact language has over the social statute.

    The film is based upon a newspaper article about a guilt-ridden woman bailiff, who had to evict a homeless man from a basement. Shortly after learning that he is going to be evicted, the man commits suicide and his death sparks off the protagonist’s moral crisis.

    Shot only in ten days with a smartphone, ‘Kontinental ’25’ was among the favourites of a group of international critics in Berlin, mentioned by the specialized review Screen.

    ‘I am a poor script-writer, so winning this award is kind of funny’, Jude joked during the award ceremony. He thanked his team adding that the prize proves that Romania still has a lot of talent and that he hoped more money would be allotted to culture in this country.

    Radu Jude has dedicated the Silver Award he got for ‘Kontinental ’25’ to the heritage of the Spanish director Luis Bunuel (1900-1983), whose name was associated with the surrealistic movement and whose birthday was being commemorated right on the day of the award ceremony. ʹKontinental 25ʹs cast included Eszter Tompa, Gabriel Spahiu, Adonis Tanţa, Oana Mardare and Şerban Pavlu. The film is played in Romanian, Hungarian and German with English and German subtitles. We recall that at the 2015 edition of the aforementioned festival, Jude’s production, Aferim!, also got him the Silver Bear Award for best director.

    (bill)

  • Die rumänischen Filme des Jahres 2023 im Überblick

    Die rumänischen Filme des Jahres 2023 im Überblick

    Laut Filmrezensionen in Cahiers du Cinema und Sight and Sound, bleibe der beste rumänische Film des Jahres “Warte nicht zu viel vom Ende der Welt” (“Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”) von Radu Jude. Der Film feierte seine Weltpremiere auf dem Internationalen Filmfestival von Locarno (wo er mit dem Silbernen Leoparden – Spezialpreis der Jury und dem Ersten Preis der Jugendjury ausgezeichnet wurde). “Die Geschichte basiert auf wahren Begebenheiten, an denen ich beteiligt war oder die ich miterlebt habe. Es sind kleine, individuelle Geschichten von Menschen, die in persönlichen und beruflichen Beziehungen gefangen sind”, sagt Radu Jude seine Produktion, Rumäniens Beitrag für die Oscars 2024.



    “Zwischen Revolutionen” (“Între revoluții”), eine Dokufiktion in der Regie von Vlad Petri, ist ein weitere rumänische Produktion, die von Festivals und Publikum gleicherma‎ßen geschätzt wurde und den FIPRESCI-Preis in Berlin sowie den Preis für den besten rumänischen Film beim TIFF (Transilvania International Film Festival) gewann. “Eine leidenschaftliche Freundschaft, die sich über ein turbulentes Jahrzehnt erstreckt, das von zwei unwahrscheinlichen Aufständen geprägt war, bildet das emotionale Herz der kraftvollen Dokufiktion des rumänischen Regisseurs Vlad Petri”, schreibt Variety. “Der Film bestätigt einmal mehr Petris Fähigkeit, Geschichten zum Leben zu erwecken und zu hinterfragen, was sie für die Menschen bedeuten, die sie erlebt haben”, schreibt Screen International.



    2023 kam in die Kinos such “Warboy”, der neueste Spielfilm von Marian Crișan, der die Geschichte eines Teenagers erzählt, durch dessen Augen wir das Ende des Zweiten Weltkriegs sehen, insbesondere die Ereignisse im Herbst 1944. Der Junge versucht, die beiden Pferde der Familie zu retten, indem er sich mit ihnen auf eine Initiationsreise durch die wilde Landschaft des Apuseni-Gebirges begibt. “Warboy” ist der absolute Kontrapunkt zu allen Bemühungen der hiesigen Industrie, hip zu sein: ein bewusst inaktiver, ja sogar veralteter Film, der aber eine Klarheit der Regiegesten zeigt, die das Kino in ein kleines Wunder verwandeln kann”, schreibt der Kritiker Victor Morozov.



    Derselbe Kritiker erwähnt auch “Richtung Norden” (“Spre nord”) , das Spielfilmdebüt des Regisseurs Mihai Mincan, das bei den 79. Internationalen Filmfestspielen von Venedig 2022 in der Sektion “Venice Orizzonti”, mit dem Preis der Filmkritik, Bisato dOro, ausgezeichnet wurde. Das Drehbuch des Films, das 2016 von Mihai Mincan geschrieben wurde, ist von einer wahren Begebenheit in den 1990er Jahren inspiriert: dem Versuch einiger Rumänen, versteckt in einem Frachtschiff nach Amerika zu gelangen. “Eine mutige und schonungslose Darstellung von Situationen, die in internationalen Gewässern auftreten können. Eine Geschichte über moralische Entscheidungen, Freundlichkeit und Kompromisse, Mut und Angst. Eine Geschichte, die zum Nachdenken anregt, selbst wenn der Abspann läuft”, schreibt Intoscreens.



    Der neue Film von Tudor Giurgiu “Freiheit” (“Libertate”) erzählt eine weniger bekannte Geschichte. In Sibiu wurden im Dezember 1989 mehrere Männer – Soldaten, Zivilisten – in einem stillgelegten Schwimmbad als Geiseln festgehalten und beschuldigt, Terroristen zu sein. Der Film hat zahlreiche internationale Preise gewonnen, darunter den Preis für den beliebtesten rumänischen Film beim TIFF, CICAE-Preis in Sarajevo, den Preis für das beste Kostüm und das beste Szenenbild (von Viorica Petrovici bzw. Vali Ighigheanu) beim Waterloo Historical Film Festival, FIPRESCI-Preis beim Filmfestival Cottbus und den Kritikerpreis beim Arras Film Festival. Der Dokumentarfilm “Warum ich Noira hei‎ße” (“De ce mă cheamă Nora), der Regisseurin Carla-Maria Teaha, war ein gro‎ßer Erfolg bei Publikum und Kritikern. In dieser Produktion spielt Nora Iuga, eine der bekanntesten Schriftstellerinnen und Übersetzerinnen Rumäniens.


  • At 83 actress Dorina Lazăr features in new film and theater play

    At 83 actress Dorina Lazăr features in new film and theater play

    Dorina Lazăr, one of the most appreciated actresses in Romania, received this year the Excellence Award of the Radio Romania Culture Awards Gala. Appreciated by the public and critics alike, Dorina Lazăr has played dozens of roles, both in theater plays and films. As director of the Odeon Theater for almost 20 years, she always supported young artists and bet on innovative productions. At 83 years old, Dorina Lazăr returns to theater and film with two remarkable roles. She plays the leading role in Radu Jude’s new film, Do Not Expect Too Much from the End of the World, which premiered at the Locarno International Film Festival, where it was awarded the Silver Leopard – Special Jury Prize, a Mention from the Ecumenical Jury and First Prize from the Youth Jury. The second memorable role of Dorina Lazăr this year is the main role in Neliniște – Unrest, a play by Ivan Vyrypaev, directed by Bobi Pricop.



    The newest film written and directed by Radu Jude, Romania’s proposal for a nomination at the 2024 Oscar Awards, in the Best International Feature Film category, is a satire about the new Romanian capitalism, a road movie in which Angela (played by Ilinca Manolache) crosses a crowded and hostile Bucharest, a drama about a man paralyzed after an occupational accident, and also a comedy about the making of a labor protection film. We spoke with Dorina Lazăr about the role she plays in Do Not Expect Too Much from the End of the World, about the film and montage, in which images from the production Angela goes on (directed in 1982 by Lucian Bratu, with Dorina Lazăr in the main role) enter into a dialogue with the images of the present.



    It was an extremely pleasant and honorable experience for me, I was happy to meet Radu Jude and shoot the film with him. I worked with a wonderful team, I’m talking mostly about actors, extremely talented and conscientious. Angela Goes On is a very good movie and I highly recommend it. It’s a film that has stood the test of time, even though it was made during communism. A film in which the entire team of actors acted very well and it was directed with great delicacy by Lucian Bratu. The film’s script was written by Eva Sîrbu. It was actually written for the actress Rodica Tapalagă, but Rodica did not know how to drive, so it was decided to choose someone who had a driving license. And since I was driving a car, they cast me as Angela. Coming back to Radu Jude’s film, I thank him for being so gentle, it was great that I played the scenes with my old partner László Miske in the same apartment where I shot Angela goes on. And I noticed during the shoot that on the shelves in that room there were photos of me and László Miske from 40 years ago, when we made that film. I can’t tell you how good and valued I felt, it’s a pleasure to work with Radu Jude. Not to mention that he handles everything with ease.



    Unrest is the fourth play written by Ivan Vyrypaev, a contemporary Russian playwright, theater and film director, screenwriter, producer and actor based in Poland and currently banned from theaters in his native country due to his anti-war stance. The play was staged by director Bobi Pricop at the Odeon Theatre. Similar to life, theater is and causes anxiety; each of us is a ball of anxieties that art, in all its forms, tries, and maybe even helps, to untangle says the director Bobi Pricop, who considers the role of Dorina Lazăr absolutely fantastic, of an overwhelming strength and scenic truth.



    Here is next Dorina Lazăr, who plays the role of the writer Ula Richter: When I invited the director Bobi Pricop to stage a show at the Odeon Theatre, last year, I was still the theaters director. I asked Bobi Pricop to come up with some proposals, and he came up with this piece, Unrest by Vyrypaev. I asked him about the cast, and he told me that I would play the lead role. I immediately refused, I told him no. No, for two reasons. The first is that I have grown old and you never know when that time comes, so I wouldn’t want the theater to invest in a show that after that can’t be played anymore. Or I might lose my memory and it is very difficult to find someone to replace you in such a role. But when I read the text translated into Romanian – I had originally read it in English – I realized that I really like it and that no matter what happens, I want to play this role. And so, we hit the road with five more actors, all stars.



    Nicoleta Lefter, Niko Becker, Alexandru Papadopol, Mihai Smarandache and Gabriel Pintilei complete the cast of the show Unrest, selected in the recent edition of the National Theater Festival. (LS)

  • Dorina Lazăr revine cu roluri memorabile în teatru şi film

    Dorina Lazăr revine cu roluri memorabile în teatru şi film

    Dorina Lazăr, una dintre cele mai apreciate actrițe din România, a
    primit anul acesta Premiul de Excelență al Galei Premiilor Radio România
    Cultural. Apreciată deopotrivă de public și critică, Dorina Lazăr a intepretat
    zeci de roluri, atât în teatru, cât și în film. Ca directoare a Teatrului
    Odeon, timp de aproape 20 de ani, i-a susținut întotdeauna pe tinerii artiști
    și a pariat pe producțiile inovatoare.

    La 83 de ani, Dorina Lazăr revine în
    teatru și în film cu două roluri remarcabile. Interpretează un rol principal în
    noul film al lui Radu Jude, Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii/Do Not
    Expect Too Much from the End of the World, care a avut premiera la Festivalul
    Internațional de Film de la Locarno, unde a fost premiat cu Leopardul de argint
    – Premiul Special al Juriului, Mențiune din partea Juriului Ecumenic și Premiul
    I din partea Juriului Tinerilor. Al doilea rol memorabil al Dorinei Lazăr de
    anul acesta este rolul principal din Neliniște,
    piesa lui Ivan Vîrîpaev, regizată de Bobi Pricop.

    Cel mai nou
    film scris şi regizat de Radu Jude, propunerea României pentru o nominalizare
    la Premiile Oscar 2024, categoria Cel mai bun lungmetraj internaţional, este
    o satiră despre noul capitalism românesc,un road-movie în care Angela (jucată de Ilinca Manolache)
    traversează un București aglomerat și ostil, o dramă despre un bărbat rămas
    paralizat în urma unui accident de muncă, dar și o comedie despre realizarea
    unui film de protecția muncii.

    Am vorbit cu Dorina Lazăr despre rolul pe
    care îl interpretează în Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii, film și
    de montaj, unde imagini din producția Angela merge mai departe (regizată în
    1982 de Lucian Bratu, având-o pe Dorina Lazăr în rolul principal) intră într-un
    dialog cu imaginile din prezent.

    A fost o experiență
    extrem de plăcută și de onorantă pentru mine, mi-a părut bine să îl cunosc pe
    Radu Jude și să filmez cu el. Am lucrat cu o echipă minunată, vorbesc mai ales
    de actori, extrem de talentați și conștiincioși. Angela merge mai departe
    este un film foarte bun și vi-l recomand cu toată căldura. E un film care
    rezistă și astăzi, deși este făcut în timpul comunismului. Un film extrem de
    bine jucat de toată echipa de actori și regizat cu multă delicatețe de Lucian
    Bratu. Scenariul filmului a fost scris de Eva Sîrbu. El a fost de fapt scris
    pentru actrița Rodica Tapalagă, dar Rodica nu știa să conducă și atunci s-a
    hotârât să fie ales cineva care să aibă permis. Și cum eu mergeam în mod curent
    cu mașina, m-au ales pe mine în rolul Angelei. A fost un mare noroc pentru
    echipă că eu știam să conduc, pentru că filmările au fost foarte grele.

    Revenind la filmul lui Radu Jude, îi mulțumesc că a fost atât de delicat, a
    fost extraordinar că am filmat scenele cu vechiul meu partener László Miske în
    același apartament în care am filmat și Angela merge mai departe. Și am
    observat în timpul filmării că pe rafturile din camera respectivă erau
    fotografii cu mine și cu László Miske de acum 40 de ani, când am filmat Angela
    merge mai departe. Nu pot să vă spun cât de bine și de prețuită m-am simțit,
    este o plăcere să lucrezi cu Radu Jude. În plus, se descurcă indiferent de
    situație.


    Neliniște este cea de-a patra piesă scrisă de
    Ivan Vîrîpaev – dramaturg, regizor de teatru și film, scenarist, producător și
    actor rus contemporan stabilit în Polonia și interzis în prezent în teatrele
    din țara natală, din cauza poziționării sale anti-război, piesă montată de
    regizorul Bobi Pricop la Teatrul Odeon. La fel ca
    viața, teatrul este și provoacă neliniște; fiecare dintre noi este un ghem de neliniști
    pe care arta, sub toate formele ei, încearcă, și poate chiar ajută, să (ni) le
    descâlcească spune regizorul Bobi Pricop, care consideră rolul Dorinei Lazăr absolut fantastic, de o forță și un adevăr scenic
    copleșitoare.

    Dorina Lazăr, care interpretează rolul scriitoarea Ula
    Richter. Când l-am
    invitat pe regizorul Bobi Pricop să monteze un spectacol la Teatrul Odeon, anul
    trecut, eu eram încă directoare. Atunci i-am spus lui Bobi Pricop să vină cu
    niște propuneri, iar el a venit cu această piesă, Neliniște de     Vîrîpaev. L-am întrebat care va fi distribuția și
    mi-a spus că eu voi juca rolul principal. Am refuzat imediat, i-am spus nu. Nu,
    din două motive. Primul este că am o vârstă și nu știi când vine momentul
    acela, de aceea n-aș vrea ca teatrul să investească într-un     spectacol
    care după aceea să nu se mai poată juca. Sau se poate întâmpla să-mi pierd
    memoria și este foarte greu să găsești pe cineva care să te înlocuiască într-un
    asemenea rol. Dar când am citit textul tradus în română – inițial îl citisem în
    engleză – mi-am dat seama că-mi place foarte mult și că indiferent ce se
    intâmplă, vreau să joc rolul ăsta. Și așa am pornit la drum cu încă cinci
    actori, toți vedete.

    Nicoleta Lefter, Niko Becker,
    Alexandru Papadopol, Mihai Smarandache și Gabriel Pintilei întregesc
    distribuția spectacolului Neliniște,
    selecționat în recenta ediție a Festivalului Național de Teatru.



  • “N’attendez pas trop de la fin du monde” de Radu Jude

    “N’attendez pas trop de la fin du monde” de Radu Jude

    Chef-d’œuvre de collage et de montage,
    dramatique et comique à la fois, le dernier titre du cinéaste roumain, Radu
    Jude, N’attendez pas trop de la fin du monde représente la proposition de la
    Roumanie aux Oscars du meilleur film étranger en 2024. La comédienne Ilinca
    Manolache și l’acteur amateur Ovidiu Pîrșan sont les protagoniste de ce long
    métrage récemment sorti en salle, en Roumanie. Présenté en première au Festival
    international de film de Lucarno, le film a été récompensé du Prix du jury, de
    la Maintien du jury oecuménique et du Prix du public jeune.

    Considéré comme l’un des cinéastes les plus
    importants du moment, Radu Jude fait ses débuts en 2009 quand son premier long
    métrage, La Fille la plus heureuse du monde décroche le prix de la
    Confédération internationale des cinémas d’art et d’essai à la Berlinale. En
    2015, son film Aferim est sélectionné en compétition officielle au 65e
    festival international du film de Berlin et obtient l’Ours d’argent du meilleur
    réalisateur. En 2018, le film Peu m’importe si l’Histoire nous considère comme
    des barbares est couronné par le Globe de cristal du Festival de Karlovy Vary.

    Dans un article sur la publication en ligne
    les Inrockuptibles, Robin Vaz affirme et nous citons En montant ces séquences
    avec des extraits d’un film produit dans les années 1980 sous la dictature de
    Ceaușescu et à la gloire d’une chauffeure de taxi modèle, le cinéaste met en
    perspective le pouvoir économique d’aujourd’hui avec le pouvoir politique
    d’hier. Dans les deux cas, les images dominantes reposent sur des mécanismes pervers
    qui dépouillent les plus démuni·es de leurs propres reflets, paroles et
    histoires. Par le zoom et le ralenti, Jude exhume alors du fond de la pellicule
    des figures du lumpenprolétariat que la censure avait tenté de dissimuler
    derrière le visage d’une brave travailleuse héroïque.



    En octobre dernier, lors d’une conférence de
    presse, la Roumanie annonçait sa proposition aux Oscars. Invités aux micro de
    RRI, le réalisateur Radu Jude et la protagoniste, Ilinca Manolache, se penchent
    sur l’avatar numérique créé dans le film.

    Ce film se nourrit de mon désir de mettre à
    profit ma frustration envers ce type de dynamique si présente dans la société
    roumaine. Moi, j’avais déjà travaillé avec Ilinca pour des rôles secondaires et
    je voulais absolument lui offrir un rôle principal. J’ai été séduit par l’idée
    de cet avatar car il m’a permis de formuler des critiques d’une manière très
    intelligente. Après, les collages ont ouvert plusieurs voies à l’exploration.Et
    puis, enfin, j’ai tenté de répondre à travers ce film à la question qu’est ce
    que c’est qu’une image? Qu’est-ce qu’une image représente-t-elle en rapport
    avec la réalité? Qu’est ce que l’humanité perd avec toutes ces images
    virtuelles qui ont le vent en poupe, avec l’Intelligence artificielle qui rend
    les choses parfois plus compliquées. Il y a une certaine énergie qui se
    dégagent de toutes ces plateformes en ligne qui nous renvoient au début du
    cinéma.




    Effectivement, Robin Vaz affirme sur le même
    site les Inrockuptibles que tous ces
    collages déconstructivistes de Radu Jude évoquent les films de Godard, tout en
    se parant d’un humour dévastateur. Comment le cinéaste a-t-il construit ce
    film, et comment a-t-il fait pour insérer
    la partie en noir et blanc datant des années 1980?


    A parler de tous ces extraits du film en noir
    et blanc, les choses se sont construites pas à pas, parce que même le projet,
    dans son ensemble, il s’est construit pas à pas. Je n’ai pas eu dès le départ
    l’idée de faire un montage qui mélange le fil principal à l’histoire d’un avatar
    et aux images en noir et blanc extraites du long-métrage de Lucian Bratu,
    Angela avance. Tout cela est venu au fur et à mesure que le projet avançait.
    Nous avons décidé de tourner non seulement en noir et blanc, mais aussi sur une
    pellicule cinématographique d’une largeur de 16 mm, par souci de faire une
    sorte d’expérience en voie de disparition    .






    Comment Ilinca Manolache a-t-elle reçu la
    proposition de faire un tel rôle?


    Pour moi, le plus important a été de rester
    attentive à tout ce que Radu voulait de moi, à me concentrer sur les choses
    qu’il me prétendait à faire. Quand j’ai lu le scénario, je m’y suis retrouvée,
    donc, le personnage était assez proche de moi. Je suis tellement fière d’avoir
    fait ce rôle qui me représente beaucoup que j’avoue que parfois, il m’arrive de
    me poser la question: et maintenant, comment ma carrièreva évoluer? Est-ce que
    l’avenir pourrait-il m’apporter un autre rôle tout aussi important que celui du
    film de Radu?




    Interrogé sur sa participation, l’acteur
    amateur Ovidiu Pîrșan a ajouté:


    Pour moi, ce projet reste ma plus belle
    expérience de vie. C’est pour la première fois que j’ai joué dans un film et je
    suis comblé. Quant à mon personnage, je l’ai vite incarné, car, je ne sais pas
    si vous le savez, mais moi, dans ma vraie vie, je suis vraiment immobilisé dans
    un fauteuil roulant. Donc, en quelque sorte, j’ai porté à l’écran ma propre
    histoire, mais d’une manière différente    . (trad. Ioana Stancescu)

  • Jurnal Românesc – 25.07.2023

    Jurnal Românesc – 25.07.2023

    Tineri din ţară şi diaspora sunt prezenţi, timp de o săptămână, la o tabără internaţională în Munţii Sebeşului, la Mănăstirea Oaşa, unde, pe lângă participarea zilnică la Sfânta Liturghie şi la activităţile gospodăreşti, fac drumeţii, iau lecţii de muzică psaltică sau asistă la diverse conferinţe. Potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, în perioada 19-27 iulie, la Mănăstirea Oaşa se desfăşoară o tabără internaţională ce reuneşte aproximativ 180 de tineri din ţară şi din diaspora și anume din Marea Britanie, Germania, Austria, Franţa, Irlanda, Belgia, Italia, Olanda, Statele Unite ale Americii, Canada şi Republica Moldova. Toate activităţile din tabără converg şi culminează cu sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, ocrotitorul aşezământului monahal de la Oaşa, prăznuit pe 27 iulie, sărbătoarea fiind înfrumuseţată anul acesta de aducerea la mănăstire a moaştelor Sfintei Ana.



    România a cunoscut, în ultimii ani, pe lângă pierderea forţei de muncă, şi un exod al creierelorˮ, explicat nu doar prin nevoia de a câştiga mai bine în alte ţări, ci şi prin lipsa oportunităţilor de angajare, rămânerea în urmă a educaţiei sau lipsa finanţării pentru cercetare, a afirmat preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. Ea a subliniat că, în România, cercetarea a rămas la un nivel cronic de subfinanţare, descris de cheltuielile interne brute la cel mai jos nivel din Uniunea Europeană, de numai 0,4% din PIB, şi, ca atare, minţile strălucite din cercetare şi dezvoltare tind să migreze în alte ţări, pentru a-şi continua cercetarea. Întrebarea este: ce anume i-ar atrage înapoi acasă? Nu este niciun mister ascuns aici: o economie solidă, în expansiune, încurajează întoarcerea acasă şi descurajează emigraţiaˮ, a punctat președinta CONAF. Ea a subliniat că România a acordat o vacanţă fiscală nelimitată specialiştilor din IT şi, se pare, a oprit, astfel, amplificarea exodului multor specialişti, însă schimbările tehnologice, economice, politice şi sociale continuă să modeleze viaţa tinerilor, care sunt nativi digitali într-o lume globalizată şi au o flexibilitate sporită în privinţa alegerii locului în care trăiesc şi muncesc.



    Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a decorat cu Ordinul de Onoare” pe fostul ministru al Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu. Anunțul a fost făcut, luni, de către serviciul de presă al Președinției de la Chișinău. Conform decretului, distincția i-a fost oferită fostului șef al diplomației de la București, în prezent consilier al președintelui Klaus Iohannis pentru politică externă, în semn de înaltă apreciere a contribuției aduse la consolidarea relațiilor dintre cele două state. După ce Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, Bogdan Aurescu a susținut continuu și în mod prioritar Republica Moldova. Astfel, a avut o contribuție importantă la avansarea parcursului european al Chișinăului și la promovarea intereselor comune în cadrul instituțiilor blocului comunitar.



    Cel mai nou film scris și regizat de Radu Jude, Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”, participă în competiţia oficială a celei de-a 76-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Locarno cu sprijinul Institutului Cultural Român. Din selecția oficială a festivalului, care se desfășoară în perioada 2-12 august, fac parte 17 producții. Ilinca Manolache, Ovidiu Pîrșan, Dorina Lazăr și László Miske joacă în rolurile principale, alături de celebra actrița germană Nina Hoss. Radu Jude a mai fost prezent în Festivalul de la Locarno în 2016, în competiția oficială, cu lungmetrajul Inimi Cicatrizateˮ, obținând Premiul Special al Juriului. În 2017, a participat în secțiunea Signs of Life cu filmul de montaj Țara moartăˮ și, în 2021, în secțiunea Pardi di domani: Concorso Corti d’autore cu scurtmetrajul Caricaturanaˮ. De altfel, filmele acestuia, notează ICR, fac obiectul unui studiu monografic recent -“Beyond the New Romanian Cinema: Romanian Culture, History, and the Films of Radu Jude”, scris de Andrei Gorzo și Veronica Lazăr. Cel mai recent scurtmetraj al său, Potemkiniștii” a avut premiera mondială în cadrul Quinzaine des Réalisateurs și a fost selectat în peste 20 de festivaluri internaționale. În prezent, lucrează la filmul de montaj 8 ilustrate din lumea ideală”, realizat împreună cu filozoful Christian Ferencz-Flatz și la filmul de ficțiune Dracula Park“.






  • Jurnal românesc – 06.07.2023

    Jurnal românesc – 06.07.2023

    Bugetul României nu trebuie să fie zgârcit în ceea ce
    priveşte comunicarea directă cu diaspora, a declarat prim-ministrul Marcel
    Ciolacu în timpul vizitei de lucru în Germania.     Premierul a participat la o
    întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti la sediul Ambasadei României
    de la Berlin. Trebuie să găsim soluţiile de a exista totuşi o comunicare
    între dumneavoastră şi cei de acasă. Trebuie să găsim o soluţie, să nu ne
    pierdem tradiţiile şi ce am învăţat fiecare la timpul nostru în România,
    le-a spus Ciolacu celor prezenţi. El a anunţat că Ministerul Economiei vine cu
    un program de start-up pentru diaspora şi că numărul de consulate va fi mărit
    acolo unde este nevoie. Premierul a punctat faptul că administraţia de la Bucureşti
    trebuie să se asigure că românii din străinătate nu sunt victime ale abuzurilor
    în viaţa cotidiană sau la locul de muncă şi a arătat că dezvoltarea României nu
    se poate face fără aportul acestora. (…) indiferent câţi consuli am
    pune (…) fără implicarea dumneavoastră şi fără programe susţinute de statul
    român, punctuale, nu vom reuşi să aducem diaspora mai aproape de România şi
    diaspora să nu se mai uite urât către România când vine acasă, a declarat
    Ciolacu. În acelaşi context, şeful Executivului a afirmat că în Europa nu a
    existat o migraţie mai mare decât cea a românilor plecaţi din ţară şi şi-a
    exprimat speranţa că România va depăşi momentul Schengen astfel
    încât cozile la intrarea în ţară să fie de domeniul trecutului.




    Ambasada României la Washington organizează, între 7 şi 13
    iulie, o serie de evenimente de diplomaţie culturală, parte a unui program mai
    amplu desfăşurat anul acesta sub sloganul România – SUA: Un parteneriat
    pentru viitor – Celebrăm talentul românesc    . Astfel, în perioada
    menţionată, va avea loc a 2-a ediţie a celui mai mare festival românesc din
    Statele Unite, Romanian Weekend at The Wharf. Publicul american şi
    membrii comunităţii româno-americane se vor putea bucura de spectacole de dans
    popular şi concerte live, demonstraţii de meşteşuguri tradiţionale, ateliere
    interactive, lecturi publice, prezentări turistice, expoziţii şi degustări
    culinare şi oenologice, organizate într-o zonă foarte populară pentru
    petrecerea timpului liber, situată pe malul râului Potomac, nu departe de
    Capitoliu. La 10 iulie, la Clubul Naţional al Presei, vor fi sărbătorite
    personalităţile americane care au iniţiat şi sprijinit Parteneriatul Strategic
    timp de 25 de ani. La 11 iulie, va avea loc o seară dedicată domeniilor
    economic, de afaceri, tehnologie şi inovaţie, iar la 12 iulie, în Congresul
    SUA, se va desfăşura un eveniment de celebrare a Parteneriatului
    româno-american. În ultima zi, la 13 iulie, va avea loc o recepţie cu
    participarea membrilor aparatului legislativ din Congresul american. Lansat la
    11 iulie 1997, cu ocazia vizitei preşedintelui american Bill Clinton la
    Bucureşti, Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite este definit
    astăzi drept unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe a României.




    Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii, cel
    mai nou film scris și regizat de Radu Jude, a fost inclus în competiţia
    oficială a celei de-a 76-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la
    Locarno.     Manifestarea se va desfășura în perioada 2-12 august, iar din selecția
    pentru competiția oficială fac parte 17 producții. Participarea la această
    ediție a Festivalului de la Locarno este susținută de Centrul Național al Cinematografiei,
    Uniunea Cineaștilor din România și Institutul Cultural Român. Radu Jude a mai
    fost prezent în Festivalul de la Locarno în 2016, în competiția oficială, cu
    lungmetrajul Inimi Cicatrizate, care a primit Premiul Special al
    Juriului, în 2017, în secțiunea Semne de viaţă cu filmul de montaj Țara
    moartă și în 2021 în secțiunea Scurtmetraje de autor cu pelicula
    Caricaturana.




    Dansatoarea Alexandra Mihaela Dancs, care face parte din
    distribuția spectacolului aniversar more than naked, regizat de coregrafa
    de origine austriacă Doris Uhlich, participă, în perioada 6 iulie – 6 august,
    la Festivalul Internaţional de Dans ImPulsTanz de la Viena.
    Spectacolul este programat în zilele de 8 iulie și 10 iulie, la Cartierul
    Muzeelor. Dansatoare și coregrafă independentă, Alexandra Mihaela Dancs a fost
    bursieră DanceWeb la Impulstanz Vienna în anii 2010 și 2012. În 2014 a primit
    Premiul de Excelență pentru contribuția adusă consolidării dansului contemporan
    românesc de la Centrul Național al Dansului București. În 2016 a conceput
    Totul pentru endorfine, un program produs de Centrul Național al
    Dansului București, adresat tuturor iubitorilor de dans. Printre alte proiecte
    de artă se numără: intervenția hibridă ALTER în colaborare cu Nicoleta
    Lefter și Vlaicu Golcea, soloul În căutarea dansului și duetul
    Atenție: locuitorii râului! în colaborare cu Urvi Vora. Din 2021 este artist asociat
    la spațiului pentru dezvoltare coregrafică AREAL.


  • Jurnal românesc – 02.02.2023

    Jurnal românesc – 02.02.2023

    Sprijinul acordat de România Ucrainei începând din februarie 2022, când Rusia a invadat statul vecin, a fost subiectul unei mese rotunde organizate în Congresul american, la care a participat şi o delegaţie parlamentară de la Bucureşti. La evenimentul organizat de Ambasada României la Washington au fost prezenţi membri democraţi şi republicani ai Congresului, parte din Comisiile de Informaţii, Forţe Armate, Securitate internă, Juridică şi Comisia Helsinki. Partea română a fost reprezentată de ambasadorul Andrei Muraru, de preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, ministrul culturii, Lucian Romaşcanu, şi deputaţii Pavel Popescu, Alexandru Muraru, Ben-Oni Ardelean şi Dan Cristian Popescu. Reprezentanţii Congresului american au subliniat importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, a cărui soliditate a fost reconfirmată de cooperarea celor două state în contextul războiului ilegal şi neprovocat început de Rusia în Ucraina. Oficialii americani au recunoscut rolul proeminent asumat de România în gestionarea crizei umanitare şi de securitate cu reverberaţii puternice în regiune şi la nivel global. În marja evenimentului, parlamentarii români s-au întâlnit cu membrii comunităţii de români din SUA şi cu politicieni şi think tank-uri americane cu scopul de a promova interesele și viziunile României legate de provocările de securitate din bazinul Mării Negre.

    Ministerul de Externe transmite că, în această perioadă, în Istanbul există un risc ridicat de insecuritate, ce vizează lăcaşuri de cult şi reprezentanţe diplomatice ale unor state membre ale Uniunii Europene. Bucureştiul arată că zonele vizate de avertizare sunt Beyoglu, Galata, Taksim şi Istiklal. În acest context, instituţia le recomandă cetăţenilor români care locuiesc sau se deplasează în Istanbul să respecte cu stricteţe recomandările şi îndrumările autorităţilor locale, să urmărească mass-media locale pentru a cunoaşte şi evita zonele cu o situaţie de insecuritate ridicată, să dea dovadă de maximă prudenţă şi să evite locurile aglomerate din spaţiile publice şi de interes turistic, să evite staţionarea prelungită în zonele turistice principale, în apropierea centrelor comerciale sau a secţiilor de poliţie, iar în contextul observării unor persoane sau colete suspecte să părăsească de urgenţă zona şi să se delimiteze de orice acţiune de protest. De asemenea, MAE îi sfătuieşte pe românii care călătoresc în Turcia, în special în Istanbul, şă-şi anunţa prezenţa autorităţilor române, comunicând datele de contact prin intermediul portalului econsulat.ro. Românii pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Consulatului General la Istanbul +90 212 358 05 16, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispozişie linia telefonică specială +90 533 542 06 95. Bucureştiul reaminteşte, totodată, că, în prezent, este în vigoare o alertă de călătorie pentru Turcia, la nivelul Există factori de risc – evitaţi călătoriile dacă nu sunt necesare.

    Guvernul Republicii Moldova a aprobat semnarea Acordului cu Guvernul României privind controlul coordonat în vama Leuşeni – Albiţa, pe sensul de intrare în România. Acordul va duce la facilitarea traversării frontierei comune, prin efectuarea verificării coordonate a traficului în baza principiului oprire unică, fapt care va reduce timpul de aşteptare, inclusiv în cazul transporturilor de mărfuri. În acelaşi timp, acordul va contribui la asigurarea securităţii la frontiera română-moldoveană, segment important al frontierei externe a Uniunii Europene. Acordul va fi valabil pentru o perioadă de şase luni, cu posibilitatea prelungirii, în baza evaluării în comun a rezultatelor sistemului de control. Prelungirea valabilităţii se va realiza pe cale diplomatică. Aplicarea Acordului poate fi suspendată temporar, în totalitate sau parţial, de oricare dintre părţi, din motive de securitate naţională, de ordine publică ori de sănătate publică.

    Regizorul Radu Jude şi monteurul şi producătorul Cătălin Cristuţiu participă la a 73-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin, care se va desfăşura în perioada 16 – 26 februarie. Radu Jude va face parte din Juriul Internaţional al Festivalului,care va decide câştigătorul prestigiosului premiu Ursul de Aur, iar Cătălin Cristuţiu va fi membru al juriului secţiunii de scurtmetraje. Radu Jude a câştigat Ursul de Aur în 2021 cu comedia Babardeală cu bucluc sau porno balamuc şi Ursul de Argint în 2015 cu drama istorică Aferim!. Primul său film de ficţiune, Cea mai fericită fată din lume, a avut premiera internaţională în 2009 în cadrul secţiunii Forum a Berlinalei. În aceeaşi secţiune au fost prezentate şi filmele Toată lumea din familia noastră, Tipografic Majuscul şi documentarul Ieşirea trenurilor din gară, pe care l-a co-regizat alături de istoricul Adrian Cioflâncă. Cătălin Cristuţiu a lucrat ca monteur la peste 70 de filme, scurtmetraje şi seriale de televiziune. De asemenea, a editat toate filmele lui Radu Jude, precum şi peliculele Eu când vreau să fluier, fluier de Florin Şerban, laureat al Ursului de Argint în 2010 şi Blue Boy de Manuel Abramovich, recompensat cu Ursul de Argint în 2019.


  • Jurnal Românesc – 26.07.2022

    Jurnal Românesc – 26.07.2022

    Includerea
    României în programul american Visa Waiver a fost tema principală a întâlnirii
    dintre secretarul de stat pentru Afaceri Strategice, Iulian Fota, şi
    subsecretarul adjunct pentru securitate naţională al Statelor Unite ale
    Americii, Kelli Ann Burriesci. Oficialul american, aflat într-un turneu
    regional în Europa, a fost primit şi de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
    În discuţiile despre eliminarea vizelor au fost abordate şi posibilităţile de
    consolidare a cooperării bilaterale în vederea realizării de progrese tangibile
    în atingerea acestui obiectiv comun. Şeful diplomaţiei române a reiterat faptul
    că includerea României în Programul Visa Waiver reprezintă un obiectiv politic
    de prim rang pentru administraţia de la Bucureşti şi o temă de interes deosebit
    pentru opinia publică română, cu relevanţă crescută pentru agenda bilaterală şi
    pentru cea europeană. Aurescu a subliniat importanţa derulării cu succes, în
    perioada următoare, a campaniei publice comune de conştientizare şi a exprimat
    întreaga disponibilitate a instituţiilor româneşti de a coopera cu cele din SUA
    în vederea stimulării scăderii ratei de refuz a acordării vizelor. Pentru a fi
    inclusă în programul american, România trebuie să înregistreze o rată de refuz
    de sub 3 procente. Aceasta a crescut, însă, în ultimii ani de la 9,11% în 2019,
    la 10,14% în 2020 şi a atins 17,03% în 2021.




    Vicepreşedintele
    Senatului, Robert Cazanciuc, s-a întâlnit cu ambasadorul Germaniei la
    Bucureşti, Peer Gebauer, cu care a discutat despre închiderea Mecanismului de
    Cooperare şi Verificare şi aderarea României la Spaţiul Shengen. Am
    discutat onest despre nevoia de a închide uşa numită MCV şi de a o deschide pe
    cea aşteptată şi meritată de români: Schengen, a afirmat fostul ministru
    de externe. Cazanciuc a mai spus că ambasadorul i-a transmis veşti bune privind
    realizarea unor progrese legislative în materia asigurărilor de sănătate şi a
    asigurărilor sociale ale românilor care lucrează sezonier în Germania. România
    este una dintre principalele țări care furnizează forță de muncă sezonieră
    pentru piața germană. Recent, ministrul român al Muncii, Marius Budăi, a
    declarat că în Germania sunt circa 880.000 de lucrători români permanenţi şi în
    jur de 190.000 de sezonieri.




    Românii
    reprezintă a 2-a comunitate de cetăţeni străini din Austria, după germani,
    arată datele făcute publice de Oficiul Federal de Statistică de la Viena.
    Conform acestora, la 1 aprilie 2022 Austria avea peste 9 milioane de locuitori,
    din care circa 217.000 germani, 140.000 români, 122.000 sârbi şi 118.000 turci.
    Directorul general al biroului austriac de statistică, Tobias Thomas, a
    declarat pentru DPA că populaţia Austriei creşte numai prin migraţie şi că fără
    aceasta, conform prognozelor, populaţia ar scădea, pe termen lung, la nivelul
    anilor 1950. El a mai arătat că proporţia imigranţilor în populaţia Austriei a
    crescut constant, de la 21,4 procente în 2015 la 25,4% în prezent.




    Regizorul Radu
    Jude face parte din juriul celei de-a 22-a ediţii a Festivalului Internațional
    de Film Noi Orizonturi, care are loc până la 31 iulie la Wrocław,
    în Polonia. Cu acest prilej, cineastul român va fi omagiat cu o retrospectivă a
    scurtmetrajelor sale Lampa cu căciulă, O umbră de nor, Trece
    și prin perete, Plastic semiotic şi Amintiri de pe
    Frontul de Est. De asemenea, filmul Imaculat, regizat de
    Monica Stan și George Chiper-Lillemark, a fost selectat în competiția oficială
    şi candidează pentru marele premiu alături de alte 11 pelicule. Monica Stan și
    producătorul filmului, Marcian Lazăr, se vor deplasa la Wrocław, în perioada
    27-30 iulie, pentru a participa la evenimentele dedicate profesioniștilor din
    industrie. Tot în cadrul festivalului vor fi proiectate filmele Crai
    nou, de Alina Grigore, câștigător al Marelui Premiu la ediția din 2021 a
    Festivalului de Film de la San Sebastian și R.M.N., cel mai nou
    film regizat de Cristan Mungiu, inclus în competiția oficială la Cannes.
    Totodată, au fost selectate și două coproducții româno-poloneze: documentarul
    Sfârșitul lumii în Valea Plângerii, regizat de Jarosław Wszędybył,
    și Fools, regizat de Tomasz Wasilewski, peliculă a cărei imagine
    este semnată de Oleg Mutu.


  • Jurnal românesc – 08.07.2022

    Jurnal românesc – 08.07.2022

    Rata de refuz în cazul
    vizelor pentru Statele Unite ale Americii solicitate de cetăţeni români în scop
    turistic sau de afaceri a fost de 17,03% în anul 2021, cu 6,8 procente mai mare
    decât în 2020, potrivit unui document publicat de Departamentul de stat al SUA.
    Washingtonul arată că în 2020, rata de refuz pentru România a fost de 10,14%,
    în timp ce în 2019 procentul a fost de 9,11% în condiţiile în care pentru
    includerea în programul Visa Waiver este necesară o scădere sub pragul de 3%.
    România, Bulgaria şi Cipru sunt singurele state membre ale Uniunii Europene
    care nu sunt incluse în programul american. Ambasadorul României la Washington,
    Andrei Muraru, a declarat în mai că ţara noastră ar putea atinge pragul cerut
    de legislaţia SUA în doi, trei ani. Pentru a crea condiţiile includerii în Visa
    Waiver, ministerul de Externe de la Bucureşti a elaborat şi pune la dispoziţia
    cetăţenilor români un document online de tip Smart Flyer care
    conţine informaţii utile referitoare la paşii de urmat pentru obţinerea vizei.
    În acest context, MAE le recomandă românilor să consulte cu maximă atenţie
    procesul de solicitare a vizei necesare pentru călătorii de scurtă durată în
    Statele Unite ale Americii şi să aplice pentru obţinerea acesteia numai după ce
    se asigură că îndeplinesc toate condiţiile necesare.





    Prim-ministrul Nicolae Ciucă
    a făcut apel la premierul grec Kyriakos Mitsotakis să susţină aderarea României
    la spaţiul european de liberă circulaţie Schengen    . Este un obiectiv
    naţional, este o recunoaştere faţă de eforturile pe care ţara noastră le-a
    făcut în acest sens, eforturi care s-au văzut foarte bine în această perioadă,
    de când a început războiul în Ucraina, şi am asigurat toate elementele pentru
    ca tranzitul de persoane, de bunuri, de cereale dinspre Ucraina şi dinspre
    Republica Moldova să poată să se desfăşoare în condiţii de siguranţă, dovedind
    astfel că respectăm cerinţele acquis-ului european, acquis-ului Schengen. Şi
    totodată este o răsplată faţă de cetăţenii români care aşteaptă de zece ani să
    dobândim acest statut’    , a spus premierul român. La rândul său, şeful
    guvernului grec a declarat că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul
    Schengen, coroborată cu integrarea Balcanilor de Vest în marea familie
    europeană, va aduce dezvoltare economică, stabilitate şi siguranţă în zonă.
    Premierul Nicolae Ciucă s-a deplasat la Atena, la 7 iulie, cu prilejul
    operaţionalizării interconectorului de gaze Grecia – Bulgaria.




    Scurtmetrajul
    Potemkiniștii, semnat de Radu Jude, participă la a 30-a ediţie a
    Festivalului Internațional de Scurtmetraje Curtas Vila do Conde,
    care se va desfășura, în perioada 9-17 iulie, la Teatrul Municipal, Galeria de
    artă cinematografică Solar și în alte 28 de locuri din orașul
    portughez Vila do Conde.     Pelicula românească a fost selectată în Competiția
    Internațională a Festivalului și va fi proiectată pe 11 iulie, la Teatrul
    Municipal. La invitația organizatorilor și cu sprijinul Institutului Cultural
    Român de la Lisabona, Radu Jude va fi prezent la ediția din acest an a
    Festivalului. Potemkiniștii, o comedie despre artă, istorie,
    memorie și cinema, a fost prezentată anul acesta, în premieră mondială, în
    programul Quinzaine des Réalisateurs, o secţiune paralelă a
    Festivalului de la Cannes.




    Ambasada României în Statele
    Unite ale Americii, în colaborare cu Institutul Cultural Român și Consiliul
    Județean Maramureș, organizează la Washington, între 9 şi 10 iulie,
    Weekend-ul românesc.     Evenimentul în aer liber marchează aniversarea
    a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA. Publicul american,
    dar şi reprezentanţii comunităţii româneşti vor avea parte de un concert al
    Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania. Pe scenă vor mai urca
    Ansamblul de Dansuri Folclorice Carpathia din Washington, Corina
    Sîrghi & Taraful Jean Americanu, Ana Everling Trio şi Tehno-Vrăjitoarele.
    Totodată, câteva dintre cele mai active scriitoare româno-americane – Cristina
    Bejan, Domnica Rădulescu, Elena Secotă şi Adela Sinclair – vor susţine lecturi
    performative, în cadrul unei serii curatoriate de organizaţia româno-americană
    Bucharest inside the Beltway din Denver, Colorado. Se vor derula
    ateliere de dans, demonstraţii de olărit ale maestrului olar Daniel Leş,
    demonstraţii de sculptură în lemn oferite de sculptorul Petrică Codrea şi vor
    putea fi vizitate expoziţii interactive de costume populare. Programul mai
    cuprinde o expoziţie de cărţi, un stand de prezentare a ofertei turistice din
    zona Maramureşului şi standuri cu produse şi vinuri româneşti, pe care
    vizitatorii le vor putea degusta. Weekend-ul românesc este unul
    dintre cele mai mari evenimente românești organizate vreodată în capitala
    Statelor Unite şi are loc în corturi special amenajate pe eleganta esplanadă
    The Wharf, situată pe malul râului Potomac nu departe de Capitoliu.


  • Jurnal românesc – 28.06.2022

    Jurnal românesc – 28.06.2022


    Miniştrii de externe român şi sârb, Bogdan Aurescu şi Nikola Selakovic, au semnat, la Bucureşti, o serie de acorduri bilaterale, între care cel referitor la acordarea dreptului de proprietate asupra clădirii “Luceafărul” României şi Acordul privind cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii, mass-media, tineretului şi sportului. Cei doi oficiali au discutat şi despre sprijinul acordat de România parcursului european al Serbiei şi au abordat problematica respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Şeful diplomaţiei române a subliniat interesul Bucureştiului pentru asigurarea unui tratament egal tuturor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale pe întreg teritoriul celor două state.


    El a transmis interesul părţii române privind reluarea lucrărilor Comisiei Mixte Interguvernamentale România-Serbia pentru Minorităţi Naţionale, a cărei sesiune următoare a fost agreat să aibă loc până la finele acestui an. Potrivit MAE, Complexul “Luceafărul”, din oraşul Vârşeţ, a fost construit începând cu anul 1894 şi dat în folosinţă în 1904 de elita românească din regiune. Destinaţia iniţială a fost Banca Luceafărul, care a finanţat activitatea agricolă a românilor din zonă, dar a devenit în scurt timp epicentrul acţiunilor de promovare a identităţii culturale şi spirituale româneşti în Voivodina. Complexul a aparţinut românilor până în 1947, când a fost confiscat de autorităţile fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia. În 2005, ca urmare a demersurilor etnicilor români din Serbia, complexul a fost clasat drept monument istoric.



    Senatul a adoptat, în calitate de primă cameră sesizată, propunerea legislativă prin care bujorul este declarat floare naţională a României. Iniţiatorii, parlamentari ai coaliţiei de guvernare PSD, PNL, UDMR, au transmis că bujorul românesc a fost ales simbol al recunoştinţei şi al respectului pentru veteranii de război şi veteranii teatrelor de operaţii. “Prin purtarea bujorului la rever, românii demonstrează recunoştinţa pentru faptele de arme ale militarilor români din toate timpurile”, se arată în expunerea de motive. Propunerea legislativă prevede că administraţiile publice locale vor organiza expoziţii care să marcheze floarea de bujor ca floare naţională şi vor amenaja în parcuri şi grădini publice spaţii rezervate cultivării acesteia. De asemenea, Uniunea Artiştilor Plastici va sprijini organizarea de expoziţii de pictură consacrate florii de bujor, iar Romfilatelia va emite coliţe şi timbre filatelice consacrate bujorului. Actul normativ mai prevede că, în scopul marcării florii naţionale a României, va fi organizat un Festival al Bujorului, în care vor fi expuse în aranjamente peisagistice şi ornamentale diferite specii de bujor. Pentru a deveni lege, propunerea legislativă trebuie adoptată şi Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.



    Ambasadorul României în Spania, George Bologan, s-a întâlnit cu o parte a comunităţii de români din Madrid-Barajas cu care a discutat despre rolul Bisericii în păstrarea limbii şi tradiţiilor. Evenimentul a avut loc la Biserica baptistă “Bethel”, păstorită de Călin Morar. Reprezentanţa diplomatică arată că, în mesajul său, ambasadorul a subliniat rolul prieteniei fără prejudecăţi şi a apreciat că unele dintre cauzele distrugerii armoniei sociale sunt invidia şi intoleranţa. “Este nevoie de o creştere sănătoasă a generaţiilor din punct de vedere moral, de a forma conştiinţele şi înţelepciunea, de a inspira prin puterea exemplului şi de a-i feri pe cei mai tineri de anturajele rele care strică obiceiurile bune”, le-a spus George Bologan celor prezenţi. Aproape 1,1 milioane de români trăiau în Spania la sfârșitul anului 2020, potrivit Ministerului spaniol al Incluziunii, Securității Sociale și Migrației.



    Filmul “Ieșirea trenurilor din gară”, în regia lui Radu Jude, va fi proiectat, pe 1 iulie, la cinemateca din Tel Aviv cu ocazia marcării a 81 de ani de la Pogromul de la Iași din 28-30 iunie 1941. Documentarul a avut premiera mondială anul trecut la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, unde a fost selectat în secţiunea competiţională Forum. “Ieşirea trenurilor din gară” este compus în întregime din fotografii de arhivă, documente referitoare la Pogromul de la Iaşi şi mărturii ale victimelor. Pelicula va mai fi prezentată pe 4 iulie, la Cinemateca din Ierusalim, şi pe 5 iulie, la Colegiul Tehnologic din Beer Sheva. Seria de proiecţii are loc cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Tel Aviv, al Ambasadei României în Israel și al Organizației Israelienilor Originari din România.




  • Filmul românesc, remarcat la Cannes

    Filmul românesc, remarcat la Cannes

    Cineastul român Alexandru Belc a
    câştigat premiul pentru regie în cadrul secţiunii Un Certain Regard
    a Festivalului de la Cannes, pentru filmul ‘Metronom’. Pelicula spune povestea
    a doi liceeni din România comunistă a anului 1972, care se iubesc şi scriu
    scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă, în timp ce tenismenii
    români Ion Ţiriac şi Ilie Năstase joacă Finala Cupei Davis împotriva Americii.
    Când băiatul primeşte aprobarea să plece definitiv din ţară, împreună cu
    familia, îndrăgostiții ştiu că trebuie să se despartă, dar nu se aşteptau ca
    ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viaţă.


    ‘Metronom’ este debutul în lungmetrajul de ficţiune al regizorului Alexandru
    Belc, cunoscut până acum pentru documentarele ‘Cinema, mon amour’ (2015) şi ‘8
    martie’ (2012). Filmul îi are în distribuţie pe actorii Mara Bugarin, Şerban
    Lazarovici, Mara Vicol, Vlad Ivanov, Mihai Călin şi Andreea Bibiri.     Un
    Certain Regard este o competiţie derivată din Palme d’Or, care pune în
    perspectivă concepţiile originale şi îndrăzneţe ale unor regizori aflați la
    început de carieră sau puţin cunoscuţi.


    La Cannes a fost prezent, în competiția
    oficială, și filmul R.M.N, al românului Cristian Mungiu, un regizor
    binecunoscut al festivalului. El este deţinător al unui trofeu Palme d’Or,
    câştigat în 2007, cu filmul 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, apoi Cel
    mai bun scenariu, în 2012, pentru După dealuri şi Cea mai bună
    regie, în 2016, cu Bacalaureat. R.M.N.
    este, potrivit Hollywood Reporter, o explorare fascinantă, foarte
    umană, a multiplelor probleme cu care se confruntă România.


    Altă prezența
    românească la această ediție a fost regizorul Radu Jude – cu premiera mondială
    a scurtmetrajul ‘Potemkiniştii’, în programul ‘Quinzaine des Realisateurs’, o
    secţiune paralelă a prestigiosului festival. Actriţa română Cosmina Stratan, cea care în urmă cu
    zece ani, tot la Cannes, a fost revelaţia filmului lui Cristian Mungiu ‘După
    dealuri’, primind, alături de Cristina Flutur, Premiul pentru interpretare
    feminină, s-a regăsit anul acesta în distribuţia lungmetrajului ‘Frere et
    soeur’, alături de Marion Cotillard şi Melvil Poupaud. Filmul, regizat de
    Arnaud Desplechin, a fost prezentat în Competiţia oficială. Producătoarea
    română Diana Păroiu fost selectată de European Film Promotion și a participat
    la programul ‘Producers on the Move’, program prestigios care se derulează de
    22 de ani în cadrul Festivalului de la Cannes.



  • Cultura română acasă şi în lume 26.05.2022

    Cultura română acasă şi în lume 26.05.2022

    La începutul acestei luni a avut loc cea de-a XVI-a ediție a Galei Premiilor Gopo, în cadrul căreia au fost celebrate performanțele înregistrate de cinematografia română în ultimii ani. “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” este marele câștigător al trofeului Gopo pentru Cel mai bun film. Momente unice în seara Galei au fost prilejuite de prezența a doi dintre cei mai valoroși actori din România, Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, omagiați cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră. Trei Premii Speciale pentru activitatea lor îndelungată și excepțională în lumea filmului au fost acordate asistenților de cameră Pompiliu Avram, Mihai Mihăilescu și Constantin Nica. O selecție a celor mai aplaudate momente de pe scena Galei în emisiunea Club Cultura, pe Radio România Internațional.



  • Jurnal Românesc – 18.05.2022

    Jurnal Românesc – 18.05.2022

    Complexul Muzeal
    Naţional Moldova din Iaşi organizează, la 19 mai, dezbaterea
    Migraţia forţei de muncă şi familiile transnaţionale, în cadrul
    proiectului expoziţional Lucruri care dor. Poveşti şi amintiri ale unor
    familii transnaţionale, prezentat la Palatul Culturii din oraş. Invitaţii
    vor analiza fenomenul migraţional în România din ultimii peste 30 ani şi
    impactul acestuia asupra familiilor de români, din perspectivă socială,
    emoţională, lingvistică şi identitară. Organizatorul transmite că migraţia
    forţei de muncă creează noi modele ale familiei transnaţionale, care în ciuda
    distanţelor geografice se străduieşte să menţină contactul între membri.
    Începând cu anul 1989, fenomenul migraţional a cunoscut o dinamică accelerată
    şi a influenţat semnificativ formarea şi soarta familiilor din România, lăsând
    loc, pe termen lung, vulnerabilităţilor sociale şi emoţionale. În cadrul
    dezbaterii se va discuta despre datele oficiale privind plecarea părinţilor la
    muncă în străinătate şi felul în care sunt afectaţi copiii rămaşi acasă,
    situaţia lor şcolară, vulnerabilităţile la care sunt expuşi copiii care provin
    din familii în care cel puţin un părinte este plecat la muncă peste hotare şi
    ce măsuri ar putea fi luate la nivel guvernamental pentru a răspunde nevoilor
    familiilor afectate de fenomenul migraţiei. Potrivit Autorității Naționale
    pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în martie
    2021, 76.551 de minori aveau cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate.
    Din aceştia, 12.669 de copii aveau ambii părinţi plecaţi
    peste hotare.




    10 cercetători
    români din ţară şi din Marea Britanie vor participa la a 3-a ediţie a Romanian
    Science Festival, care are loc în perioada 19-21 mai. Organizat de Fundaţia
    Comunitară Timişoara, evenimentul îşi propune să sprijine educaţia alternativă
    din România prin implicarea diasporei academice. În prima zi, Caravana
    festivalului se va deplasa la Jimbolia, unde peste 150 de elevi din clasele a
    7-a până în clasa a 12-a de la şcolile şi liceele din oraş şi satele din
    împrejurimi vor avea ocazia să discute cu mentorii invitaţi despre disciplinele
    STEM – ştiinţă, inginerie, tehnologie şi
    matematică. În a doua zi de festival,
    caravana va vizita liceele din Timişoara pentru a le da elevilor sfaturi de
    carieră, iar în ziua a 3-a, la Grădinile Iulius din Timişoara, va fi organizat
    un târg la care vor fi expuse peste 100 de experimente ştiinţifice şi la care
    accesul este liber. De la lansare, în 2018, comunitatea mentorilor Romanian
    Science Festival a ajuns la peste 100 de studenţi, cercetători şi profesionişti
    români din diaspora care se implică, cu regularitate, în diferite activităţi,
    precum târguri de ştiinţă, webinarii, vizite la clasele online şi concursuri.




    Scurtmetrajul
    Potemkiniștii regizat de Radu Jude va avea premiera mondială, la
    25 mai, în cadrul celei de-a 75-a ediții a Festivalului Internațional de Film
    de la Cannes, ce se desfăşoară în perioada 17-28 mai. Producția a fost
    selectată în programul secțiunii paralele Quinzaine des Réalisateurs. Filmul
    scris și regizat de Radu Jude pornește de la gestul de sfidare la adresa Rusiei
    făcut în 1905 de marinarii de pe Crucișătorul Potemkin, care au primit azil
    politic în România. Potemkiniștii este o comedie despre artă,
    istorie, memorie și cinema, descrisă de criticul de film Andrei Gorzo ca
    o schiță de Caragiale încrucișată cu un video-eseu de Mark
    Rappaport. Pelicula este produsă de Ada Solomon şi îi are în rolurile principale
    pe Alexandru Dabija și Cristina Drăghici. Radu Jude a mai fost prezent la
    Cannes, tot în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs, în 2014, cu producţia
    Trece și prin perete, recompensată cu mențiunea specială, dar și în
    2013 cu scurtmetrajul O umbră de nor. Regizor şi scenarist, Radu
    Jude este laureat al mai multor Festivaluri de profil. Anul trecut, filmul
    Babardeală cu bucluc sau porno balamuc a fost recompensat cu Ursul
    de Aur la Berlinală, iar în 2015, pelicula Aferim! i-a adus Ursul
    de Argint pentru cea mai bună regie.




    Expoziția
    Metamorfoze, a artistei israeliene Suly Bornstein Wolff, este
    deschisă până la 30 mai la reprezentanţa la Tel Aviv a Institutului Cultural
    Român. Evenimentul de mixed media include lucrări de pictură, instalații din
    sticlă și colaje inspirate de arta tradițională românească. ICR Tel Aviv
    transmite că, în urmă cu patru ani, artista a vizitat Bucureștiul şi a ascultat
    povești despre viața din România de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial
    spuse de soacra sa, născută în satul maramureşan Berbești. Tot la ea a văzut
    fețe de masă brodate și obiecte de decor tradiționale din sticlă, textile și
    lemn. Din aceste obiecte tradiționale, Suly a preluat, în mod constant,
    inspirație pentru lucrările sale de pictură și colaj, precum cele prezentate la
    sediul ICR Tel Aviv.