Radio România Internațional

Tag: refugiati

  • Aplicarea acordului UE-Turcia privind migranţii

    Aplicarea acordului UE-Turcia privind migranţii

    Controversatul acord dintre Uniunea Europeană şi Turcia privind returnarea imigranţilor ilegali sosiţi în Europa a început să fie pus în practică. Trei vapoare turceşti au preluat încă din zorii zilei de luni, din insulele Lesbos şi Chios, 202 imigranţi ilegali sosiţi în Grecia după data de 20 martie, care nu au făcut cerere de azil. Între ei: câţiva sirieni; majoritatea – cetăţeni din Pakistan, Iran şi Afganistan. Acţiunea, foarte bine orchestrată şi amplu mediatizată, a fost supervizată de poliţia greacă şi de experţi ai Agenţiei Europene pentru Protecţia Frontierelor Externe (Frontex).



    Ajunşi în Turcia, sirienii au fost conduşi la Osmaniye (în sud), într-o tabără de refugiaţi deja existentă, iar restul la Kirklareli (în nord, la frontiera cu Bulgaria), de unde vor fi retrimişi, treptat, în ţările lor natale. În paralel, potrivit acordului de la Bruxelles dintre europeni şi turci, 43 de refugiaţi sirieni, aflaţi până acum pe teritoriul Turciei, au ajuns în Germania şi în Finlanda. Aceasta este prima operaţiune din cadrul acordului semnat de Bruxelles şi Ankara pe 18 martie. Obţinut după negocieri intense, acordul are drept scop să reducă numărul mare de persoane care traversează Marea Egee dinspre Turcia spre Grecia în speranţa de a obţine azil în Uniunea Europeană.



    Peste un milion dintre aceşti oameni, între care numeroşi sirieni care fug din calea războiului ce le devastează ţara, au reuşit să ajungă, în 2015, pe insulele greceşti. Or, recentul acord dintre UE şi Turcia prevede returnarea în Turcia a tuturor imigranţilor ilegali sosiţi în Grecia după 20 martie. Sirienii vor fi contabilizaţi separat! Iar acordul prevede ca pentru fiecare sirian retrimis în Turcia să fie primit un altul în Uniunea Europeană, în limita a 72 de mii de locuri.



    Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului nu şi-au temperat criticile la adresa acestui acord şi a returnării imigranţilor spre Turcia. Amnesty International s-a declarat îngrijorată de soarta miilor de oameni aflaţi în Grecia în aşteptarea unei decizii în legătură cu cererile lor de azil. Organizaţia germană Pro Asyl a denunţat ceea ce consideră un act ilegal, lipsit de umanitate, iar ong-ul Oxfam – un tratament aplicat refugiaţilor care contravine spiritului legii internaţionale şi autorităţii morale de care Europa a dat, cândva, dovadă. Dar cu refugiaţii şi migranţii sosiţi în Grecia înainte de 20 martie ce se întâmplă?



    Autorităţile greceşti au contabilizat circa 50 de mii de persoane blocate în ţara lor după închiderea rutei Balcanilor. În principiu toţi identificaţi şi înregistraţi, ei au vocaţia fie de a fi expulzaţi dacă sunt consideraţi imigranţi economici, fie de a intra în procesul european de relocalizare. Acesta presupune redistribuirea în maximum doi ani, în ţări ale Uniunii Europene, inclusiv în România, a circa 63 de mii de persoane. Până acum, au fost relocalizaţi doar 581 de refugiaţi. România a primit 15 din totalul celor peste 6 mii pe care s-a angajat să îi primească.

  • Danemarca prelungește controalele vamale

    Danemarca prelungește controalele vamale


    Ministerul român de Externe anunță că Danemarca a decis prelungirea controalelor la frontiera cu Germania, până la data de 3 mai 2016. Toate persoanele care călătoresc pe rutele maritime (ferryboat) și terestre (rutiere și feroviare) dinspre Germania trebuie să deţină un act de identitate valabil. Aceeași obigație este valabilă și la punctele de frontieră cu Suedia.


    Cetățenii români pot intra sau ieși de pe terioriul danez cu un pașaport sau o carte de identitate națională, aflate în termenul de valabilitate.



    Există riscul să apară întârzieri în transportul feroviar, maritim și rutier din cauza obligativității verificării actelor de identitate ale pasagerilor. Controalele la frontieră se înscriu în linia de măsuri privind fluxul migranţilor în Danemarca și Suedia.

  • Participarea României la operaţiunile FRONTEX

    Participarea României la operaţiunile FRONTEX

    Subiect dominant al agendei politice a ultimelor luni, criza migraţiei rămâne problema majoră căreia UE trebuie să îi găsească soluţie. Reuniţi la Bruxelles, liderii comunitari au ajuns la un acord important cu Turcia, pentru gestionarea situaţiei. Potrivit acordului, începând de duminică, de la miezul nopţii, toţi migranţii care sosesc în insulele greceşti dinspre Turcia vor fi retrimişi acolo, dacă cererea lor de azil a fost respinsă. În schimb, statele europene vor reloca mii de imigranţi direct din Turcia.



    Acest mecanism are un caracter excepţional şi temporar, iar odată ce procesul de migraţie va fi stopat, va putea fi activată schema de admisie umanitară voluntară, la care statele membre pot contribui. Acordul reprezintă un pas important, a apreciat cancelarul german, Angela Merkel, potrivit căreia, demonstrează că Europa este capabilă să gestioneze astfel de provocări. Îl vom transforma, acum, în măsuri practice şi demonstrează că am făcut un pas important pe calea către o soluţie durabilă la criza refugiaţilor şi nu doar o soluţie fictivă.”



    Prezent la summitul de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a salutat acordul şi şi-a exprimat încrederea că astfel se va reduce semnificativ sau chiar stopa fluxul de imigranţi ilegali. Klaus Iohannis a precizat că deciziile luate vineri nu introduc cote suplimentare pentru România, relocarea migranţilor urmând să se facă în cadrul cotelor aprobate anul trecut. Potrivit acestora, autorităţile române au acceptat primirea a peste şase mii de refugiaţi, în următorii doi ani.



    UE s-a angajat, pe de altă parte, să accelereze procesul de utilizare a celor 3 miliarde de euro alocate deja pentru a ajuta Turcia, iar după epuizarea acestora vor fi acordate alte 3 miliarde de euro. În schimb, Ankara s-a angajat să ia toate măsurile pentru a preîntâmpina crearea de noi rute de migraţie.



    În urma angajamentelor asumate de preşedintele Klaus Iohannis la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, România va contribui la efortul european pentru gestionarea crizei migranţiei cu 70 de poliţişti, 6 autospeciale, două nave de patrulare şi alte mijloace logistice, a anunţat, ministrul român de interne, Petre Tobă. România a făcut astfel una dintre cele mai consistente oferte de sprijin, după cele ale Franţei şi Germaniei.



    Pentru coordonarea acestei misiuni internaţionale s-a înfiinţat la Atena, la Ministerul Apărării elen, o celulă operaţională. România participă deja în misiunile Frontex cu 72 de poliţişti, 10 autospeciale, o navă şi un elicopter, fiind al doilea contributor după Germania.

  • Jurnal românesc – 14.03.2016

    Jurnal românesc – 14.03.2016

    Guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă care permite ca interceptările telefonice în cauze penale să fie efectuate doar de către Parchet. Documentul a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocat, vineri, în reuniune extraordinară de preşedintele Klaus Iohannis. Ordonanţa a fost elaborată după ce, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis că SRI nu mai are voie să facă interceptări în dosare penale. Activitatea parchetelor ar fi fost serios afectată, întrucât anchetele în curs ar fi fost îngreunate sau chiar oprite – se arată în motivarea ordonanţei care transfera interceptarile în sarcina parchetelor şi lasa SRI această responsabilitate doar în cazurile de siguranţă naţională şi terorism. Parchetele vor putea utiliza infrastructura SRI, dar nu şi oamenii Serviciului pentru interceptări în cauze penale.



    Orice cetăţean sau firmă din România are acces la informaţii despre modul în care administraţiile cheltuiesc banii publici. Toate informaţiile se pot găsi în cea mai mare bază de date cu veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice, care a fost lansată recent pe internet la adresa www.transparenta-bugetara.gov.ro. Astfel, instituţiile bugetare au obligaţia să încarce în această baza de date, accesibilă tuturor, informaţiile legate de veniturile şi cheltuielile proprii. Premierul Dacian Cioloş a declarat că acest demers susţine eforturile guvernului de a reduce riscurile de fraudă si de corupţie. La rândul său, ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a precizat că este vorba despre un proces de transparentizare în două etape, cele aproape 14.000 de entităţi publice din România urmând a fi obligate, în a doua fază, să publice pe platforma lansată şi alte informaţii, inclusiv despre toate contractele semnate şi executate. Măsura urmează să fie extinsă şi pentru companiile de stat şi regiile autonome.




    Un nou echipaj românesc s-a alăturat misiunilor de patrulare din Marea Mediterană pentru combaterea migraţiei ilegale. Potrivit Ministerului de Interne, un elicopter de tip Eurocopter al Inspectoratului General pentru Aviaţie, cu 4 piloţi, va lua parte la operaţiunea comună “Poseidon Rapid Intervention” a Agenţiei Europene FRONTEX, alături de alte echipaje terestre, maritime şi aeriene din 26 ţări. Echipajul românesc va acţiona in urmatoarele două săptămâni în insula greceasca Samos. România are o contribuţie importantă la acţiunile FRONTEX, de securizare a frontierelor UE, participând la misiunile de combatere a migraţiei ilegale în zona maritimă a Italiei şi a Greciei, dar şi la graniţa dintre Serbia şi Macedonia.




    Un grup de senatori şi deputaţi PNL au iniţiat un proiect de lege prin care paşaportul ar urma să devină act de identitate, la fel ca buletinul sau cartea de identitate. Respectând drepturile fiecărui individ şi doar în condiţiile prevăzute de lege, legitimarea de către reprezentanţii abilitaţi ai statului trebuie să poată fi realizată şi în lipsa cărţii de identitate, explică iniţiatorii proiectului. În opinia lor, condiţionarea legitimării de existenţa sau prezenţa exclusivă a cărţii de identitate e nejustificată, având în vedere că statul roman eliberează şi alte documente de identificare, precum paşaportul. În plus, legitimarea sau identificarea cetăţenilor, mai ales în contextul crizei refugiaţilor din Europa şi pe fundalul unor ameninţări din partea unor actori non-statali, poate fi esenţială sub aspectul siguranţei naţionale, mai spun parlamentarii liberali.

  • Balcanii, de la butoi cu pulbere la drum al refugiaţilor

    Balcanii, de la butoi cu pulbere la drum al refugiaţilor

    Geopolitica evoluează dramatic, schimbând
    radical concepte şi principii. Logica bipolară a echilibrului internaţional al
    puterii cere tot mai multe detalii care, la un moment dat, evoluează
    independent. De câteva luni, Europa se confruntă cu o situaţie care nu ţine
    cont nici de America şi nici de Rusia, nici de Europa şi nici de Balcani. Până
    în vara trecută, Grecia era preocupată doar de uriaşele sale probleme
    financiare şi economice.

    În ultimele luni, însă, s-a trezit pe propriile plaje
    cu o problemă uriaşă, pe care nimeni nu se grăbeşte să o rezolve. De ani de
    zile, africanii se urcă în ambarcaţiuni improvizate şi se îndreaptă spre
    ţărmurile Europei, pe care puţini dintre cei porniţi la drum le şi vor atinge.
    Ne amintim că fenomenul nu este deloc nou, am asistat la astfel de drame şi în
    mările Chinei dar şi pe apele dintre Cuba şi Statele Unite. Avea şi un nume,
    această plecare disperată peste ape, se numea boat-people, deşi
    ambarcaţiunile respective de abia dacă pluteau. Debarcarea pe coastele Italiei
    a acestor refugiaţi sau dispariţia lor în apele Mediteranei deveniseră o ştire
    banală, care nu a iscat reacţii semnificative din partea decidenţilor Europei
    unite.

    În vara trecută s-a întâmplat ceva, un fenomen ca un declanşator, care a
    adus pe coastele Greciei adevărate valuri de refugiaţi care traversau Mareea
    Egee şi apoi o luau, pe jos, spre Germania, trecând peste frontiere altădată
    adevărate fortăreţe. Budapesta s-a trezit dintr-o dată cu mii de oameni,
    bărbaţi dar şi femei, copii şi bătrâni, care ştiau că de acolo pleacă trenul
    spre Germania. Primele măsuri de urgenţă i-au ajutat pe aceşti primi refugiaţi
    transeuropeni dar au reuşit şi să stimuleze emigraţia periculoasă, cu orice
    preţ. Disponibilitatea unor ţări europene dezvoltate de a primi aproape pe
    oricine a făcut carieră astfel că ruta emigraţiei s-a mutat din Vestul iberic
    spre Estul turco-grec. Dacă primii refugiaţi erau trecuţi în contul dramei ce
    se petrece în Siria, ulterior s-a constatat o maximă diversitate a celor
    plecaţi spre centrul Europei.

    Pe lângă victimele conflictelor ce nu mai par a
    se termina – sirieni, afgani şi irakieni – refugiaţii ţărmurilor Greciei vin şi
    din Pakistan, din Egipt şi Sudan, din Yemen şi chiar Maroc. Singura reacţie
    europeană a fost una pe cont propriu, a fiecăreia dintre ţările tranzitate de
    refugiaţi în drumul lor spre Germania. Ungaria a ridicat un gard inexpugnabil,
    în regim rapid şi dur. Apoi, pe rând, ţările care se anunţau bucuroase să îi
    primească pe refugiaţi şi-au închis graniţele, punând sub semnul întrebării
    mari cuceriri europene precum libertatea de mişcare şi sistemul Schengen.
    Poziţia oficială europeană, unică şi clară, lipseşte cu desăvârşire şi nu este
    anunţată. Treptat, problema refugiaţilor s-a mutat din centrul Europei,
    destinaţia năpăstuiţilor care supravieţuiau lungului drum, spre marginea
    continentului, în Balcani.

    Dacă acum un secol, Balcanii erau numiţi butoiul cu
    pulbere al Europei, pe care au şi aruncat-o în aer, odată cu declanşarea
    primului război mondial, acum Balcanii sunt drumul pe care vin refugiaţii.
    Singura problema a Europei comunitare pare a fi îndepărtarea problemei de
    frontierele Schengen, chiar trimiterea acestor oameni înapoi în Turcia, ultima
    etapă înaintea Europei, cu preţul unor fonduri considerabile. În acest timp, oamenii
    amăgiţi trăiesc iarna balcanică pe marginea unor frontiere care nu se mai lasă
    trecute. Stau în Balcanii despre care nu ştiu nimic şi nici nu îi interesează,
    o regiune complexă pe care nici Europa nu pare interesată să o cunoască şi să o
    înţeleagă.

  • Dialog UE – Turcia privind migranţii

    Dialog UE – Turcia privind migranţii

    Reuniţi, luni, la, Bruxelles, liderii europeni au amânat pentru săptămâna viitoare stabilirea unui plan precis pentru soluţionarea crizei refugiaţilor. Ei au decis să analizeze propunerea Turciei în continuare şi au fost de acord, în principiu, să ofere Ankarei o sumă suplimentară pentru a ajuta refugiaţii de pe teritoriul său, în afara celor 3 miliarde propuse iniţial. Prezent la summit, premierul român Dacian Cioloş a afirmat că în formatul actual nu s-a putut lua o decizie, dar a fost emisă o declaraţie prin care este mandatat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, să discute în următoarele zile cu statele membre pentru această înţelegere cu Ankara, până la următorul summit din 18-19 martie.



    Oficialul român a arătat că propunerile Turciei privind gestionarea migranţilor au fost în general bine primite de şefii de stat şi de guvern, iar implementarea lor va duce la descurajarea migraţiei ilegale către UE în termen de câteva săptămâni de la punerea lor în practică. În opinia sa, obiectivul unui acord cu Ankara ar fi să se stopeze trecerea ilegală a refugiaţilor din Turcia prin Grecia şi astfel Uniunea Europeană va putea controla imigraţia ilegală la frontierele sale externe.



    Dacian Cioloş: “Această propunere venită din partea Turciei presupune un angajament din partea Turciei de a prelua toţi migranţii ilegali care trec de frontiera Turciei în Uniunea Europeană, deci în Grecia, cu obiectivul de a returna în ţările de origine acei migranţi care nu provin din Siria şi de a accepta ca migranţi azilanţi doar pe sirieni în tabere din Turcia, în responsabilitatea Ankarei. Turcia a solicitat însă din partea Uniunii Europene pentru fiecare migrant ilegal să trimită un raport de 1:1 migranţi legali din Turcia spre Uniunea Europeană.”



    Totodată, Turcia aşteaptă din partea UE o accelerare a procesului de pregătire pentru aderarea la UE şi o liberalizare mai rapidă a regimului de vize. Ultima fusese promisă în toamnă, însă Ankara se aşteaptă ca ea să se facă mult mai rapid, până în iunie. Pe de altă parte, România a primit, deja, o infimă parte din migranţii care îi sunt alocaţi, iar ambasadorul american, Hans Klemm, i-a îndemnat pe români să fie toleranţi şi să îi trateze uman şi cu demnitate pe refugiaţii din Orientul Mijlociu. El a amintit că oamenii care fug din calea războiului din Siria nu trebuie văzuţi ca o potenţială povară pentru societate, ci ca o resursă de dezvoltare a acesteia.



    Primii 15 refugiaţi au ajuns deja săptămâna trecută în România, iar conform cotelor stabilite la Bruxelles, în următorii doi ani urmează să vină peste 6 mii, în condiţiile în care în prezent nu există decât 1.500 de locuri de cazare.

  • Retrospectiva săptămânii 28.02 – 5.03.2016

    Retrospectiva săptămânii 28.02 – 5.03.2016

    Fostul suveran al României, Mihai I, s-a
    retras din viaţa publică



    Fostul suveran al României, Mihai I, s-a retras din viaţa
    publică din motive de sănătate şi va fi reprezentat de Principesa Margareta -
    custodele Coroanei, care îi va duce la îndeplinire toate acţiunile publice.
    Regele Mihai a fost operat recent şi urmează un tratament complex şi
    solicitant, fiind diagnosticat cu două forme de cancer – se precizează într-un
    comunicat al Biroului de presă al Majestăţii Sale. Vestea despre starea de
    sănătate a Regelui Mihai a fost primită cu îngrijorare, atât de preşedintele
    Klaus Iohannis, cât şi de premierul Dacian Cioloş. În mesajele postate pe
    reţeaua de socializare Facebook, şeful statului afirmă că îşi doreşte ca
    Familia Regală să rămână acelaşi reper deosebit de speranţă şi solidaritate, în
    timp ce premierul apreciază că Majestatea Sa a dăruit poporului, de-a lungul
    deceniilor, iubire, speranţă şi sprijin.



    Bilanţul MapN



    Ministerul Apărării Naţionale şi-a prezentat bilanţul de
    activitate pe anul 2015 – un an în care a continuat schimbarea mediului de
    securitate în regiunea Mării Negre şi a crescut instabilitatea în vecinătatea
    sudică a NATO. Între direcţiile principale ale Ministerului Apărării Naţionale
    s-au numărat restabilirea capacităţii operaţionale a armatei şi angajarea
    activă în structurile euroatlantice. Armata română a participat la peste patru
    sute de exerciţii, din care mai bine de o sută au avut caracter multinational.
    Pentru 2016, principala miză este legată de extinderea Strategiei Naţionale de
    Apărare, a parteneriatelor strategice ale României şi a angajamentelor în
    cadrul NATO şi a altor organisme. Pentru 2016, Armata a primit un buget cu
    peste 50% mai mare decât în 2015.



    Comisarul european pentru justiţie laudă reformele României
    în domeniul Justiţiei





    Comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a făcut,
    în această săptămână, o vizită la Bucureşti, unde a declarat că România şi
    românii au făcut eforturi susţinute în lupta împotriva corupţiei şi pentru a
    proteja independenţa justiţiei, iar progresele înregistrate sunt încurajatoare.
    Temele europene şi proiectele pe care Bucureştiul le susţine s-au aflat, de
    asemenea, pe agenda discuţiilor pe care comisarul european le-a avut cu
    premierul Dacian Cioloş şi cu ministrul justiţiei, Raluca Prună. Vera Jourova a
    precizat că în 2017 se va decide dacă va fi continuată monitorizarea reformelor
    din România şi va fi păstrat Mecanismul de Cooperare şi Verificare ori va fi
    instituit un alt instrument.



    Vizita la Bucureşti a comisarului european pentru
    Politici Regionale, Corina Creţu



    Tot în această săptămână, un alt comisar european, cel
    pentru Politici Regionale, Corina Creţu, a lansat, în premieră, la Bucureşti,
    proiectul pilot Regiuni mai puţin dezvoltate. Acesta se va derula,
    timp de doi ani, în zonele de nord-vest şi nord-est ale ţării şi va viza mai
    buna utilizare a fondurilor europene. Corina Creţu a declarat că Bruxellesul va
    încerca să colaboreze cu autorităţile naţionale dar şi direct cu autorităţile
    locale pentru a identifica problemele de ordin structural care împiedică sau
    încetinesc absorţia fondurilor europene. Pe de altă parte, comisarul european a
    atras atenţia guvernului de la Bucureşti că nu a trimis încă la Bruxelles
    documentaţia necesară pentru finanţarea construirii a trei mari spitale
    regionale la Cluj-Napoca, Iaşi şi Craiova, deşi a trecut aproape un an de la
    lansarea proiectelor.


    Delegaţie FMI în România



    O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional se află la
    Bucureşti pentru evaluarea anuală a economiei
    româneşti. Misiunea are prevăzute întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor
    centrale, ai partidelor politice, cu sindicate, asociaţii de business, cu
    reprezentanţi ai mediului academic şi ai sistemului bancar. Ca ţară
    membră a Fondului Monetar Internaţional, România este obligată să deruleze
    periodic astfel de analize ale economiei.După examinarea situaţiei
    naţionale, sunt formulate recomandări generale referitoare la politicile
    monetare, financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a
    unei evoluţii pozitive a economiei. În
    prezent, România nu are în derulare un acord cu Fondul Monetar Internaţional.



    Primii refugiaţi au sosit în România



    15 refugiaţi au sosit, joi, în România, din Grecia.
    Aceştia vor fi cazaţi în Galati, la Centrul pentru Solicitanţii de Azil. În
    perioada următoare, aceştia vor urma procedurile de azil şi vor primi, în
    cadrul Centrului, asistenţă medicală, materială şi psihologică. Aceasta este
    prima operaţiune de relocare a refugiaţilor în România, potrivit cotelor
    stabilite la nivelul Uniunii Europene. România ar urma să primească în total peste
    6 mii de refugiaţi.



    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a făcut o vizită în
    Iran



    Securitatea
    la frontierele Uniunii Europene depinde de soluţii negociate şi conforme cu
    dreptul internaţional – a declarat ministrul de externe, Lazăr Comănescu. Aflat
    la începutul acestei săptămâni în vizită la Teheran, şeful diplomaţiei române a
    convenit cu oficialităţile iraniene să caute soluţii pentru crizele din Siria, Yemen
    şi Libia prin consultări la nivelul celor două ministere de externe.
    Bucureştiul şi Teheranul au convenit, pe de altă parte, formarea unor grupuri
    de lucru sectoriale pentru pregătirea Comisiei mixte economice, programată să
    aibă loc la Bucureşti în cursul acestui an. Domeniile de colaborare stabilite
    sunt transporturile, energia, petrochimia, petrolul şi gazele.

  • Primii refugiaţi repartizaţi în România

    Primii refugiaţi repartizaţi în România

    15 refugiaţi, provenind din Siria şi Yemen, două ţări aflate în conflict,
    unde activează gruparea teroristă Statul Islamic, au ajuns, joi, la Centrul
    Regional din Galaţi. Sunt primii din totalul celor peste
    6 mii pe care Bucureştiul s-a angajat să îi primească, în baza cotelor de
    relocare stabilite la nivelul Uniunii Europene pe fondul actualei crize a
    refugiaţilor. Centrul de cazare şi proceduri pentru solicitanţi
    de azil este înfiinţat încă din 2004. El găzduieşte, deja,
    persoane din Siria, Afganistan, Irak, Iran sau Algeria. Alături de ei, în centru au fost cazaţi şi cei 15. Au cerut azil politic într-o ţară europeană, iar cu acordul lor au fost
    repartizaţi în România.

    Până să ajungă la Galaţi, refugiaţii au stat timp de
    mai multe luni în Grecia, perioadă în care statul elen şi cel român au
    corespondat pentru a identifica persoanele care au nevoie de protecţie internaţională.
    Bucureştiul a acceptat propunerile Atenei doar după
    analize specifice şi verificări de securitate.

    Potrivit Inspectoratului General
    pentru Imigrări, grupul de 15 persoane sosit la Galaţi este compus din 10
    tineri, alături de care se află şi o familie – părinţi şi trei copii minori,
    din care cel mai mic are doar 7 luni. Până la primirea, în
    30 de zile, a unei decizii privind acordarea sau nu a statutului de azilant,
    refugiaţii vor rămâne în centru şi vor beneficia de asistenţă medicală,
    psihologică, juridică şi materială, precum şi de alte forme de sprijin din
    partea organizaţiilor neguvernamentale din domeniul azilului şi integrării.
    După eventuala obţinere a dreptului de şedere, ei vor avea libertatea de a se
    mişca în toată ţara.

    Ca în toate statele europene, şi în România opinia publică
    este divizată în privinţa găzduirii refugiaţilor. Or, venirea, la Galaţi, a celor 15 i-a nemulţumit pe unii dintre localnici: Statul cât plăteşte pentru un migrant în fiecare lună?
    Undeva la o mie şi ceva de lei, mai mult decât minimul pe economie. Deci este în regulă? Nu este în regulă.

    Este greu pentru noi, dar să mai primim şi pe alţii?
    Eu vin la dumneavoastră la masă, o zi, două.     Îmi aduc şi nevasta. Ai să mă ţii o săptămână, dar în a
    doua nu mai poţi, domnule.

    Fiecare trebuie să-şi
    ţină oamenii aproape. Ai noştri pleacă în străinătate şi noi trebuie să-i
    primim pe imigranţi? Mi se pare ciudat    .

    În perioada următoare, încă 115 refugiaţi din Italia şi 120 din Grecia vor veni
    în România. Între timp, la nivelul Uniunii Europene, profund divizate, se fac
    eforturi politice importante pentru gestionarea crizei imigranţilor, aflată la limita dezastrului
    umanitar.

    La summitul special UE-Turcia de pe 7 martie, România va fi
    reprezentată de premierul Dacian Cioloş. Bucureştiul va puncta că este nevoie de un control mai
    riguros al graniţelor externe ale Uniunii, de colaborare şi solidaritate la
    nivel european, precum şi de măsuri ferme, convenite de comun acord, pentru a
    fi găsite soluţii la fenomenul migraţionist.

  • Refugiaţii – o problemă globală

    Refugiaţii – o problemă globală

    În tabăra de la
    Calais, din nordul Franţei, în special sirieni, afgani şi sudanezi aşteaptă să
    poată trece Canalul Mânecii înspre Marea Britanie. Situaţia este încordată:
    autorităţile din Hexagon încearcă, cu greu, să închidă tabăra şi să îi
    repartizeze pe migranţi în centre de pe întreg cuprinsul ţării.

    La capătul opus
    al Europei, valuri de refugiaţi continuă să intre pe continent prin Grecia.
    Mulţi sunt blocaţi la graniţa greco-macedoneană după restricţii impuse de mai
    multe ţări, inclusiv de Macedonia, privind numărul de persoane autorizate să
    intre pe teritoriile lor.

    Subiectul divizează, de altfel, profund Uniunea
    Europeană. Aceasta vrea să ajute financiar, în următorii ani, ţările membre
    care se confruntă cu sosiri masive de refugiaţi.

    Grecia singură estimează că
    are nevoie de aproape 500 de milioane de euro pentru organizarea primirii
    migranţilor şi pentru gestionarea unei situaţii extrem de dificile, la limita
    dezastrului umanitar marcat de încălcări ale dreptului internaţional sau ale
    unei minime decenţe umane. De la începutul lunii ianuarie, peste 130 de mii de
    oameni au sosit, de pe coastele Turciei, via Marea Mediterană, în Europa. Iar
    numărul lor îl depăşeşte pe cel înregistrat în primele cinci luni ale anului
    trecut ! Înaintea unui summit UE-Turcia, pe 7 martie, preşedintele Consiliului
    European, Donald Tusk, face un turneu balcanic. Bruxelles-ulinsistă că singura
    soluţie viabilă este una colectivă, europeană.

    În acelaşi timp, nave ale NATO
    au fost trimise în Marea Egee pentru a supraveghea reţelele de călăuze care
    transportă refugiaţi între Turcia şi Grecia. Şi pentru ca tabloul să fie
    întregit, să redăm şi declaraţia comandantului forţelor NATO în Europa,
    generalul Philip Breedlove, care a acuzat Rusia că sprijină forţele
    guvernamentale din Siria,pentru
    a genera o criză a refugiaţilor pe care să o utilizeze ca armă de război
    împotriva Europei.

    O contribuţie în rezolvarea extrem de complicatei crize
    siriene ar putea-o avea Iranul, pe care l-a vizitat ministrul român de externe,
    Lazăr Comănescu. Acesta a declarat: Situaţia din Siria a
    fost generată de factorii interni, dar, în acelaşi timp, nu poate să fie
    ignorată existenţa unor actori inclusiv regionali, din păcate cu abordări
    divergente, cu rivalităţi, ori pentru a găsi o soluţie care nu     poate
    să fie militară în Siria, ci doar pe cale politică, este absolută nevoie ca toţi
    actorii din regiune să ajungă la un numitor comun. Iranul poate să aibă o
    contribuţie deosebită şi, de altfel, a fost unul dintre mesajele pe care le-am
    transmis atât ca ministru de externe al României, dar şi ca ministru de externe
    al unei ţări membre a UE.

    România este una din puţinele ţări
    occidentale care au păstrat deschisă o ambasadă la Damasc. De aceea, în ceea ce îl priveşte, Bucureştiul
    poate avea un rol, chiar dacă nu de mediator principal, în rezolvarea crizei
    siriene.

  • Sudul şi estul Europei, sub presiunea valurilor de imigranţi

    Sudul şi estul Europei, sub presiunea valurilor de imigranţi

    După ce, în drum spre ţările vestice, aproximativ 300 de mii de migranţi au tranzitat la jumătatea anului trecut teritoriul său, Ungaria a reuşit să oprească acest aflux sigilându-şi cu sârmă ghimpată frontiera cu Serbia, la jumătatea lunii septembrie, şi cu Croaţia, o lună mai târziu. Decizia a fost intens criticată de Bruxelles şi nu numai, dar Budapesta a obţinut prin aceasta devierea fluxului de migranţi spre Slovenia.



    Acum, autorităţile ungare anunţă că numărul celor care intră clandestin în Ungaria a crescut, din nou, în ultima perioadă. Aceasta după ce ţara vecină, Austria, a anunţat că va întări controalele la frontiere şi va limita numărul celor care pot intra pe teritoriul ei. Printre migranţi sunt tot mai mulţi originari din Africa de Nord, Kosovo, Pakistan, dar şi din ţări ca Haiti şi Sri Lanka, ale căror şanse de azil în Uniunea Europeană sunt foarte reduse, spre deosebire de cele ale refugiaţilor sirieni.



    Pe fondul creşterii presiunii la graniţele ţării sale, premierul ungar, Viktor Orban, a dispus pregătirea liniilor de apărare împotriva imigranţilor de-a lungul graniţei cu România. Ideea nu este una nouă, încă din noiembrie 2015 autorităţile ungare afirmând că executivul de la Budapesta are un plan pentru construirea unui gard metalic la frontiera cu România, dacă va fi necesar.



    Suntem pregătiţi să facem acest lucru de pe o zi pe alta”, a revenit cu precizări în ianuarie ministrul de externe, Péter Szijjártó, potrivit căruia, măsurile aplicate de Ungaria sunt în totalitate în concordanţă cu reglementările internaţionale şi naţionale. Ministrul ungar de externe a atras, de altfel, atenţia de fiecare dată celor care au criticat Budapesta asupra faptului că, prin apărarea frontierei Spaţiului Schengen, Ungaria şi-a îndeplinit atribuţiile stabilite de prevederile europene.



    În discursul său anual despre starea naţiunii, premierul Viktor Orban a precizat că a trimis noi unităţi militare la frontiere, a dispus serviciul de permanenţă în două judeţe de frontieră şi a cerut miniştrilor apărării şi de interne să pregătească construcţia de linii de apărare la graniţa ungaro-română. Şeful executivului de la Budapesta a menţionat că în cazul în care va fi nevoie, autorităţile ungare vor lua măsuri de pază pe toată lungimea frontierelor, de la Slovenia până la Ucraina.



    La summit-ul Uniunii Europene care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, liderii europeni au fost de acord că trebuie apărate frontierele Europei şi stopată imigrarea ilegală, precum şi cu faptul că regulile Spaţiului Schengen trebuie respectate de toată lumea.

  • Danemarca: controale vamale prelungite

    Danemarca: controale vamale prelungite

    Danemarca a anunțat că durata controalelor la frontiera cu Germania este mai mare, ca urmare a introducerii obligativităţii de verificare a documentelor de călătorie ale pasagerilor. Măsura este valabilă până la data de 4 martie 2016 şi face parte din programul de gestionare a afluxului de refugiaţi în Danemarca şi Suedia. Astfel, intrarea în Danemarca este permisă doar persoanelor care prezintă spre verificare acte de identitate valabile.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să se asigure că, în timpul călătoriei în Danemarca, deţin în permanenţă asupra lor un document de identitate naţional valabil (paşaport sau carte de identitate).




  • Austria: controale la frontierele fluviale

    Austria: controale la frontierele fluviale

    Poliţia de frontieră austriacă va introduce, temporar, controale la frontierele fluviale şi va solicita atât navelor de marfă, cât şi celor de pasageri documentele care să ateste identitatea şi proprietarii navelor, precum şi date cu privire la membrii echipajului şi pasageri, precizează Ministerul Afacerilor Externe.



    Totodată, prin sondaj, vor fi efectuate controale amănunţite asupra vapoarelor – cu verificarea tuturor compartimentelor – şi asupra persoanelor aflate la bord, care trebuie să manifeste disponibilitate în a dialoga cu angajaţii poliţiei de frontieră. Având în vedere că această situaţie este temporară, se recomandă şi verificarea individuală a rutelor de călătorie avute în vedere de către persoanele interesate de tranzitarea fluvială a ţărilor dunărene.



    Comunicat MAE

  • România şi problema refugiaţilor

    România şi problema refugiaţilor

    Departe
    de a fi o destinaţie atrăgătoare pentru refugiaţii din Orientul Mijlociu ori
    din nordul Africii care au luat cu asalt Europa sau o ţară de tranzit pe o rută
    ce ar fi ocolitoare, România, ca stat membru al UE, are, totuşi, obligaţii în
    acest dosar.

    Aproape 300 de refugiaţi aflaţi, deja, pe pământ european – 160
    în Italia si 135 în Grecia – urmează să fie gazduiţi de România. Anunţul a fost făcut
    de şeful Inspectoratului General pentru Imigrări din Romania (IGI), Viorel
    Vasile, care oferă detalii: Anul trecut s-a luat decizia la nivelul
    Uniunii Europene ca România să participe la relocarea mai multor refugiaţi din
    Italia şi Grecia. Noi am înaintat scrisori de intenţie, au fost efectuate
    verificările de rigoare, aşteptăm în acest moment să fie trimise aceste
    persoane către România. Totul depinde doar de colegii din cele două ţări.

    El a precizat că au fost suplimentate locurile de cazare în cele şase centre de
    azil, al căror grad de ocupare este, în prezent, de doar 11%, ceea ce spune
    multe despre interesul scăzut pe care îl stârneşte Romania printre refugiaţi.
    Explicaţia, una lesne de înţeles, rezidă în faptul că, economic, şi nu doar,
    România se află pe o treaptă inferioară de dezvoltare în comparaţie cu suratele
    sale comunitare din vestul ori nordul Europei.

    Deloc surprinzator, anul trecut,
    peste 40% din cererile de azil înregistrate au fost depuse de refugiaţi
    sirieni, mulţi fiind membri de familie, rude sau apropiaţi ai unor cetăţeni
    sirieni stabiliţi, deja, în România.
    Totuşi, cererile cetăţenilor sirieni, în număr de circa 500, este
    insignifiant în comparaţie cu cel al străinilor aflaţi în România, care se
    ridică la 105 mii.

    Semn că e o temă ce frământă, deopotrivă, cancelariile
    europene şi institutiile comunitare, dosarul refugiaţilor s-a aflat şi pe
    agenda de joi a Consiliului European. Preşedintele acestuia, Donald Tusk, a
    declarat că un plan întocmit cu Ankara şi menit să combată criza migraţiei, dar
    care să nu iasă de sub cupola legislaţiei europene, reprezintă o prioritate
    pentru Bruxelles. Tocmai de aceea – a mai spus el -, UE doreşte să aibă o
    întâlnire specială cu Turcia, chiar la inceputul lunii viitoare.

    Pe de altă
    parte, şovăielile, dacă nu chiar stângăciile, de care Europa a dat dovadă în
    gestionarea valului de imigranţi a fost taxată, fără rezerve, de Înaltul
    comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi. Într-un
    interviu acordat publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, el
    a apreciat că, în ceea ce priveşte înregistrarea şi repartizarea refugiaţilor,
    cooperarea şi solidaritatea, Europa a eşuat complet.

  • Jurnal românesc – 19.02.2016

    Jurnal românesc – 19.02.2016

    Militari români ai forţelor pentru operaţii
    speciale au plecat în misiune în Afganistan. Ministrul apărării naţionale,
    Mihnea Motoc, şi şeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă, au
    participat la ceremonia de plecare de la Târgu Mureş. Militarii români vor
    executa, pe o perioadă de aproximativ şase luni, activităţi de instruire şi
    consiliere ale forţelor de securitate afgane, în cadrul misiunii NATO ‘Resolute
    Support’. Anul acesta, în luna aprilie, se vor împlini
    10 ani de când forţele româneşti pentru operaţii speciale acţionează în teatrul
    de operaţii din Afganistan.




    Vicepremierul pentru
    reintegrarea Republicii Moldova cu Transnistria, Gheorghe Bălan, a avut o
    întrevedere cu directorii şcolilor cu predare în grafie latină din regiunea
    transnistreană, la care a participat şi conducerea ministerului moldovean al
    Educaţiei. În cadrul întrevederii s-a discutat despre activitatea şcolilor cu
    predare în limba română din stânga Nistrului, problemele cu care se confruntă
    acestea şi despre presiunile la care sunt supuse aceste instituţii de
    învăţământ de către regimul separatist de la Tiraspol. Au fost
    abordate probleme organizatorice, inclusiv susţinerea financiară a acestor
    şcoli şi dotarea lor cu toate cele necesare. Vicepremierul moldovean a dat asigurări
    că guvernul de la Chişinău va depune şi pe viitor eforturi pentru sprijinirea
    acestor şcoli din regiunea transnistreană şi nu va permite perturbarea
    activităţii lor educaţionale.




    Peste 40% din cererile de azil înregistrate anul
    trecut în România au fost depuse de refugiaţi sirieni, majoritatea având rude
    stabilite aici. Potrivit
    şefului Inspectoratului General pentru Imigrări, Viorel Vasile, 160 de
    refugiaţi aflaţi în prezent în Italia şi 135 în Grecia vor sosi anul acesta în
    România. Viorel Vasile a
    precizat că au fost suplimentate locurile de cazare în cele 6 centre de azil
    din România, al căror grad de ocupare este, în prezent de 11 la sută. Pe de
    altă parte, IGI a asigurat, anul trecut, managementul şederii legale pe
    teritoriul ţării pentru peste 104 mii de cetăţeni străini, dintre care 60 de
    mii din state terţe (Republica Moldova, Turcia, China) şi 44 de mii din state
    membre UE şi Confederaţia Elveţiană (Italia, Germania, Franţa).




    România a fost, în 2014, al
    cincilea producător de cereale şi al treilea crescător de ovine din UE. Uniunea
    Europeană a recoltat o cantitate record de aproape 332 milioane tone de
    cereale, pe primul loc fiind Franţa cu 73 milioane de tone, urmată de Germania,
    Polonia, Marea Britanie şi România – arată datele statistice ale Oficiului
    european de statistică (Eurostat). În 2014, producţia de cereale a crescut
    comparativ cu 2013 în marea majoritate a statelor membre, inclusiv în România.
    Tot în 2014, populaţia de ovine a UE era de peste 84 milioane de animale,
    aproape identică cu cea de vite. Peste un sfert din ovinele din UE erau
    crescute în Marea Britanie, urmată de Spania şi România, cu 9,5 milioane de
    ovine. Cu toate acestea, România nu se regăseşte printre ţările membre care
    contribuie cel mai mult la valoarea producţiei agricole a UE. Lider la acest
    capitol este Franţa, urmată de Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Olanda
    şi Polonia – mai arată datele Eurostat.

  • Jurnal românesc – 16.02.2016

    Jurnal românesc – 16.02.2016

    România susţine respectarea liberei circulaţii a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora. Dreptul românilor din Marea Britanie la beneficii sociale nu trebuie pus în discuţie – a afirmat, la Bucureşti, şeful statului român, Klaus Iohannis, după întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. La rândul său, oficialul european a precizat că mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestaţii sociale nu este destinat să se aplice cetăţenilor Uniunii care lucrează în prezent în Marea Britanie. Declaraţiile survin in contextul in care Londra cere limitarea beneficiilor sociale acordate muncitorilor veniţi din alte state comunitare. Întâlnirea de la Bucureşti a avut loc înaintea Consiliului European din 18 -19 februarie, unde este posibil să se încheie un acord politic privind planul formulat recent de Bruxelles si propus Marii Britanii pentru evitarea iesirii Londrei din UE.




    Plenul Parlamentului de la Bucuresti a aprobat, luni, solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind participarea Armatei României la activităţi de instruire a forţelor de securitate irakiene, în cadrul Coaliţiei internaţionale împotriva grupării teroriste Statul Islamic. România va trimite 50 de militari, instructori, personal de stat major şi de sprijin din domeniile forţe speciale, informaţii militare şi forţe terestre care vor antrena armata irakiană. Misiunea se va desfăşura doar în 2016. Armata României participă în prezent cu peste 700 de militari la misiunile Alianţei Nord-Atlantice, ale UE şi ale ONU. Dintre aceştia, aproximativ 600 sunt dislocaţi în Afganistan, cea mai importantă misiune NATO.




    Aproape 100 de persoane au depus cereri de azil în România, de la începutul anului 2016 până în prezent. Principalele state de proveninenţă sunt Pakistan, Siria şi Irak, iar majoritatea solicitantilor sunt bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani. Poliţiştii de la Imigrări examinează fiecare cerere în parte, luând în considerare documentele de la dosar, datele declarate de solicitant în cadrul interviului, coroborate cu informaţiile din ţara de origine, în vederea acordării unei forme de protecţie sau de respingere a cererii. În Romania sunt inregistrati, în prezent, circa 2.600 de beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională.




    Compania aeriană Wizz Air a lansat, luni, o nouă rută între Cluj-Napoca (vest) şi Munchen, cu o frecvenţă de operare de două zboruri pe săptămână. Operatorul low-cost a anunţat această rută ca parte a programului de vară 2016, încă din luna septembrie a anului trecut. Compania va opera zborurile între Cluj-Napoca şi Memmingen, aeroportul regional din vestul oraşului München, în zilele de luni şi vineri, iar tarifele biletelor încep de la 25 de euro. Wizz Air va adăuga cea de-a 5-a aeronavă la baza sa din Cluj-Napoca din luna iuli, orarul de vară incluzând bilete de avion spre destinaţii precum Alicante, Billund, Doncaster/ Sheffield şi Berlin, toate începând în săptămânile următoare.




    Institutul pentru Politici Publice a solicitat DNA să informeze opinia publică cu privire la stadiul anchetei în cazul obstrucţionării dreptului de vot al românilor din diaspora la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, precizând că au trecut 440 de zile de când a fost preluat cazul. ONG-ul doreşte ca DNA să investigheze acuzaţiile aduse membrilor Guvernului de la acea vreme cu privire la încălcarea în mod deliberat a dreptului la vot al românilor prin organizarea unui număr prea mic de secţii de votare, în afara graniţelor, în ciuda cererilor de la ambasade şi a situaţiei votului din primul tur. La ambele tururi ale alegerilor din 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.