Radio România Internațional

Tag: refugiati

  • Suedia prelungește controalele la frontiere

    Suedia prelungește controalele la frontiere

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care intenționează să se deplaseze în Regatul Suediei că autorităţile locale au anunţat prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiere, cel puţin până la data de 9 martie 2016, pentru a se preveni intrarea persoanelor fără documente legale de călătorie pe teritoriul suedez.



    Se recomandă cetățenilor români să se asigure că dețin în permanență asupra lor, pe timpul călătoriei înspre și dinspre Suedia, un act valabil de identitate (pașaport sau carte de identitate națională).

  • Acordul Schengen, sub semnul întrebării

    Acordul Schengen, sub semnul întrebării

    Străduindu-se să ţină sub control cea mai gravă criză migratorie din ultimele decenii din Europa, mai multe state membre Schengen au reintrodus, temporar, controalele la frontierele interne. În prezent, conform legislaţiei comunitare, astfel de măsuri sunt limitate la o perioada de şase luni, dacă există motive de securitate. Cu toate acestea, afluxul fără precedent de solicitanţi de azil nu dă semne de scădere. In actualul context, luni, la Amsterdam, la reuniunea miniştrilor de interne din UE, mai multe ţări membre au cerut Comisiei Europene să pregătească bazele legale şi practice pentru extinderea pe o perioadă de până la doi ani a verificărilor la frontierele spaţiului de liberă circulaţie Schengen. Anunţul a fost făcut de ministrul olandez al Imigraţiei, Klaas Dijkhoff, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE.



    Prezent la reuniune, comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a reafirmat că singura soluţie la criza refugiaţilor este una europeană. Dimitris Avramopoulos: Este nevoie de un efort concertat pentru a-i ajute pe cei în nevoie şi de a salva vieţi, pentru a ne proteja graniţele externe, pentru a elimina ameninţarea teroristă şi pentru a ne proteja cetăţenii”.



    Pentru oprirea imigraţiei, Austria a propus vineri suspendarea Greciei din spaţiul de liberă circulaţie până la securizarea frontierei maritime cu Turcia, pledând, alături de Germania, Belgia, Suedia şi Danemarca, pentru reintroducerea controalelor temporare în Schengen. Preşedinţia olandeză a UE a anunţat că vrea ca în următoarele 2 luni numărul migranţilor care ajung în Europa să fie redus drastic.



    Tot luni, la Amsterdam a fost lansat Centrul European Antiterorism care va funcţiona în cadrul Europol. Noua instituţie se doreşte a fi un instrument în lupta împotriva terorismului la nivel european, prin intensificarea schimbului de informaţii între statele membre. Directorul Europol, Rob Wainwright, a spus că priorităţile noii structurii vor fi identificarea legăturilor dintre terorism şi reţelele infracţionale, a surselor de finanţare pentru terorişti, a comerţului ilegal cu arme, propaganda online a grupării Stat Islamic şi folosirea documentelor false de călătorie. El a mai spus ca noul centru se va concentra pe tinerii europeni care pleacă în Siria şi Irak să se alăture grupărilor teroriste, aşa-numiţii “foreign fighters”.



    Potrivit acestuia, Europol deţine informaţii despre 3700 de astfel de luptători, dar nu are o imagine completă. Europol a avertizat că organizaţia Stat Islamic pregăteşte noi atacuri de amploare în state UE, în special în Franţa, iar acestea ar viza cu prioritate ţinte civile.

  • România şi spaţiul Schengen

    România şi spaţiul Schengen

    Programată în urmă cu câţiva ani şi amânată în repetate rânduri din cauza opoziţiei unor state membre UE, intrarea României în spaţiul Schengen continuă să fie o prioritate pentru autorităţile de la Bucureşti. Printre motivele invocate de ţari precum Olanda, Franţa, Germania sau Finlanda în ceea ce priveşte refuzul aderării, s-au numărat progresele lente în sfera justiţiei şi corupţia. Recent, ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, a anunţat că în cursul acestui an, vor apărea argumente importante care să justifice realizarea obiectivului de aderare a României la Schengen. El a precizat că viitorul raport MCV al Comisiei va veni în sprijinul celor care susţin că intrarea României în Spaţiul de liberă circulaţie ar fi un câştig pentru întreaga UE.



    Prezent la Bucureşti la conferinţa de lansare a preşedinţiei olandeze a Uniunii, el a explicat că tocmai securizarea graniţelor externe face necesară includerea României în spaţiul Schengen. Lazăr Comănescu: “Mă aştept ca următorul raport MCV să aducă argumente suplimentare României, dar şi altora care spun că admiterea ţării noastre în spaţiul Schengen ar fi un beneficiu pentru UE ca întreg. Şi dacă leg această problemă de chestiunea migraţiei, în condiţiile în care există o conştientizare crescută că e nevoie de întărirea graniţelor europene, asta mă face să cred că lumea va realiza că includerea României în spaţiul Schengen va fi un avantaj pentru uniune.“



    La rândul său, ambasadorul Olandei la Bucureşti, Stella Ronner, a explicat că zona Schengen este acum sub o presiune foarte mare şi trebuie insistat mai ales pe provocările care pun în pericol acest spaţiu. Întrebată dacă şi Olanda va sprijini aderarea României la Schengen, aşa cum au făcut — cel puţin declarativ – celelalte preşedinţii înaintea sa, Stella Ronner a evitat un răspuns tranşant şi a spus că nu vrea să se pronunţe în avans. Stella Ronner: “Spaţiul Schengen este sub o presiune uriaşă. Asta înseamnă că trebuie să ne concentrăm mai mult pe felul în care administrăm graniţele externe. Pe acest lucru sunt concentrate acum toate discuţiile. De aceea, spun că problemele de acum de pe masa UE şi a Schengen sunt atât de mari încât doar asupra lor trebuie să ne fixăm eforturile.”



    În faţa temerilor că intrarea în spaţiul Schengen ar aduce mai mulţi migranţi în România, Lazăr Comănescu a explicat că un asemenea scenariu poate fi evitat dacă se pun în aplicare măsurile de securizare a graniţelor şi de colaborare cu ţările de origine şi de tranzit pentru migranţi. În acest context extrem de dificil atat la nivel european, Olanda a preluat, la inceputul anului, pentru a 12-a oară, preşedinţia semestrială a UE. Combaterea terorismului, fluxul migrator, situaţia din Siria se prefigurează printre cele mai importante provocari, iar rolul-cheie al preşedinţiei olandeze va fi acela de moderator între cele 28 de state membre ale UE.

  • Lumea după Charlie Hebdo

    Lumea după Charlie Hebdo

    S-ar putea crede că ne referim la modul cum revista satirică Charlie Hebdo interpretează lumea contemporană, cu problemele ei mai vechi sau foarte noi. Dar, desigur, noi ne gândim la ce s-a întâmplat cu lumea noastră după ce, acum un an, cei care făceau această publicaţie satirică, au fost masacraţi în redacţia lor. Acolo, ca în orice redacţie, au râs, au suferit, s-au contrazis, au sărit în sus de bucurie când le-a venit o idee genială, au stat ca lipiţi la birou până au terminat tot ce trebuia ca publicaţia să ajungă la tipar şi în chioşcuri la timp, timpul primilor zori, când ziariştii se duc şi ei la culcare.



    Abominabila crimă a generat fantasticul fenomen “Je suis Charlie”. Indiferent de poziţia faţă de conţinutul şi opiniile publicaţiei, cei care s-au identificat cu acest mesaj consideră că libertatea de expresie este un drept inalienabil, esenţial pentru funcţionarea democratică a societăţii umane. Iar jurnaliştii nu trebuie să se teamă pentru viaţa lor, în timp ce îşi fac meseria. De aceea, masacrul din redacţia Charlie Hebdo de acum un an a fost pe atât de incredibil cât şi neaşteptat. 2015 a fost un nou an cu mulţi jurnalişti morţi la datorie, în zone de conflict mai ales. Asasinarea unei întregi redacţii, în mijlocul Oraşului Lumină, leagăn al democraţiei moderne, face parte, de fapt, dintr-un război mai amplu, laş şi criminal, lansat împotriva democraţiei şi civilizaţiei.



    Cu o atitudine hipercritică faţă de religii şi clerul lor, Charlie Hebdo a căzut pradă celor care omoară în numele acestora, al religiei şi a celor ce se autoproclamă drept deţinători ai dreptei credinţe. Acum un an, ceea ce noi am crezut că este doar o crimă dementă a fost, de fapt, deschiderea unui nou front al acestui război murdar şi mondial. În tot acest an am primit cele mai negre veşti din diferite locuri din lume unde grupuri extremiste se înscriu cu câte o crimă în organizaţia auto-intitulată Statul Islamic, cu uşurinţa cu care te înscrii pe o reţea de socializare.



    Globalizarea permite teroriştilor să lucreze cu o incredibilă eficienţă pe mijloacele moderne de comunicare dar, paradoxal, răspunsul internaţional nu este nici pe departe la fel de eficient. Şi asta deşi în luptă sunt aruncate cele mai mari puteri militare ale omenirii, forţe fantastice care nu reuşesc nici măcar scoaterea din reţeaua internet a extremismului cu pretenţii de stat. Evenimentul terifiant al anului trecut s-a petrecut tot la Paris şi anunţă că numai criminalii au învăţat din atacul de la Charlie Hebdo. La 13 noiembrie, 10 luni după acel atac, oamenii au fost mitraliaţi în inima Parisului, într-o sală de spectacole sau chiar la terasele ce dau contur peisajului parizian.



    Cu sarcasm, putem observa că au fost implicate numai resurse locale. Acţiunile au fost executate de cetăţeni francezi, este drept, cu stadii de pregătire în zonele fierbinţi ale terorismului care a declarat război Franţei şi Occidentului, cu arme de asalt intrate fără probleme pe teritoriul Franţei, cu strigăte de luptă în limba franceză şi cu victime din rândul propriilor concetăţeni, indiferent de religie. Lumea după atacul de la Charlie Hebdo se confruntă şi cu problema refugiaţilor care iau cu asalt Europa, o serioasă dilemă provenită din straniile manifestări ale ciocnirii civilizaţiilor şi religiilor, pe fondul unei confruntări intense cu mediul virtual omnipenetrant.



    Pe de altă parte, împlinirea unui an de la atacul de la redacţia Charlie Hebdo a fost marcată de omagiul victimelor şi al forţelor de securitate din Franţa dar şi de o tentativă de atac terorist sub flamura înnegurată şi sângeroasă a fundamentalismului pe cont propriu. Altfel spus, lumea după Charlie Hebdo continuă să se mişte într-un mod greu de înţeles.

  • Se vor schimba regulile Schengen?

    Se vor schimba regulile Schengen?

    Euforia cu care, nu demult, Occidentul saluta aşa-numita primăvară arabă” a făcut loc angoaselor pe care toamna şi iarna le-au adus până în inima Europei. Cei 130 de morţi în atentatele jihadiste de la Paris, alerta teroristă maximă în Bruxellesul devenit pustiu pentru aproape o săptămână, Revelionul asezonat la Koln cu dezordini de stradă şi agresiuni sexuale în grup dau, toate, măsura slăbiciunilor Europei în faţa barbariei. Iar lipsa unei soluţii la criza refugiaţilor pune, din nou, sub semnul întrebării chiar libera circulaţie în spaţiul comunitar, adică unul dintre principiile fundamentale ale construcţiei europene.



    Guvernul de la Copenhaga a anunţat că introduce temporar controale la frontiera cu Germania, la doar câteva ore după ce Suedia a luat măsuri similare la graniţa cu Danemarca. Decizia a fost anunţată de premierul danez, Lars Lokke Rasmussen, care a avertizat că, dacă Uniunea Europeană nu-şi poate proteja frontierele, mai multe ţări vor fi nevoite să impună controale la graniţe. El a explicat că, în urma restricţiilor impuse de Suedia, Danemarca se poate confrunta cu un risc grav pentru ordinea publică şi securitatea internă, deoarece un număr foarte mare de imigranţi ilegali ar putea fi blocaţi la Copenhaga.



    Autorităţile de la Stockholm spun, la rândul lor, că încearcă să reducă numărul de refugiaţi care intră în ţară. Numai anul trecut, 160.000 de oameni au solicitat azil în Suedia. Cele două regate scandinave sunt ultimele state care au introdus controale în spaţiul Schengen. În septembrie 2015, Germania a impus restricţii la graniţa cu Austria, iar săptămâna trecută Norvegia, care nu este membru al Uniunii, dar face parte din spaţiul de liberă circulaţie, a anunţat că toate persoanele fără viză vor fi întoarse din drum.



    Asemenea controale, reintroduse de o manieră necoordonată, ar putea pune în cauză libertatea de circulaţie în Spaţiul Schengen — avertizează, de la Bruxelles, responsabilii comunitari. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a recunoscut că Bruxellesul nu are, încă, soluţii pentru criza tot mai acută a migranţilor:


    Schengen este o realitate. Se află acum sub presiune, dar lucrăm cu statele membre în cadrul regulilor Schengen pentru a normaliza situaţia. Amintesc că pentru a ajunge la o normalitate nu există reţete-minune, ci un control şi o securizare a frontierelor externe, dar şi o colaborare cu statele de unde vin aceşti imigranţi, dar şi cu ţările afectate. Este o ecuaţie complexă.”



    Corespondenta Radio România la Bruxelles notează că, încă din decembrie, oficialii comunitari au afirmat că vor să evite un efect de domino al introducerii controalelor la frontierele interne în Spaţiul Schengen, astfel încât să menţină principiul fundamental al libertăţii de mişcare. Cetăţenii europeni sunt, încă, în aşteptarea soluţiilor.

  • Evenimentele interne ale anului 2015

    Evenimentele interne ale anului 2015

    Evenimentul anului
    2015, în România, este incendiul devastator din clubul bucureştean Colectiv,
    soldat cu peste 60 de morţi. În noaptea de 30 octombrie,sute de tineri care aleseseră să participe la un concert rock au fost
    victimele incendiului produs din cauza unui spectacol pirotehnic desfăşurat în
    condiţii improprii, pe fundalul supraaglomerării localului. Solidaritatea spontană a oamenilor, care s-au
    mobilizat într-un efort umanitar fără precedent, a fost impresionantă. Au fost
    decretate trei zile de doliu naţional, iar locul tragediei a fost transformat
    într-un imens altar în aer liber, unde români obişnuiţi, dar şi personalităţi
    autohtone şi de peste hotare au depus flori şi au aprins lumânări. La o zi după
    tragedie, a avut loc şi un marş spontan al tăcerii: circa 10 mii de persoane de
    toate vârstele, multe îmbrăcate în negru, au mărşăluit într-o linişte mai
    zguduitoare decât un urlet de durere.


    Imediat încheiat doliul naţional, de
    aproape 3 ori mai mulţi români au ieşit,
    din nou, în stradă pentru a-şi exprima, de
    această dată, revolta faţă de corupţia şi indiferenţa autorităţilor, care au condus, în opinia lor, la unul din cele mai
    grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii. Explicând că ar fi o greşeală să
    ignore nemulţumirea oamenilor, premierul
    social-democrat Victor Ponta şi-a dat demisia. După consultări cu
    reprezentanţii partidelor parlamentare şi – în premieră – ai societăţii civile,
    preşedintele Klaus Iohannis l-a însărcinat, pe 10 noiembrie, pe Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură, să
    formeze un nou Guvern, neînregimentat politic, format
    din miniştri performanţi, asupra cărora să nu planeze niciun dubiu. Cabinetul
    Cioloş a primit votul de învestitură al Parlamentului pe 17 noiembrie. Circa o
    lună mai târziu a repurtat şi un prim succes, Legislativul adoptând cu o
    largă majoritate proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor
    sociale pe 2016. Sănătatea, educaţia, apărarea
    şi investiţiile sunt considerate priorităţi. Se
    doreşte, în egală măsură, o creştere economică care să se
    reflecte în nivelul de trai al fiecărui român. Iar, în viziunea preşedintelui
    Iohannis, anul care începe trebuie să fie şi unul al schimbării prin recâştigarea încrederii românilor în politică.


    Cum înnoirea ideilor, practicilor şi
    oamenilor politici nu se poate face fără eradicarea corupţiei, justiţia din România şi-a continuat în 2015 ofensiva, dând măsura flagelului care macină de ani buni societatea.
    Politicieni atât de dreapta, cât şi de stânga cărora adăpostul imunităţii le
    crea iluzia că ar fi mai presus de lege sau potenţi oameni de afaceri care îşi
    imaginau că pot cumpăra orice sau pe oricine s-au văzut, în 2015, nevoiţi să
    dea explicaţii la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Totodată, pe lista condamnaţilor instanţelor
    de judecată au figurat numeroase nume grele de foşti miniştri, parlamentari,
    primari, consilieri locali şi judeţeni, procurori, judecători, notari, poliţişti,
    generali de armată şi din Interne, înalţi funcţionari ai statului sau directori
    de companii şi regii de stat.


    În plan extern,
    România s-a declarat solidară cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, care s-a
    confruntat, în 2015, cu cel mai mare val de refugiaţi de la sfârşitul celui
    de-al Doilea Război Mondial. Pe de o parte, Bucureştiul a acceptat să
    găzduiască pe teritoriul românesc peste 4 mii din refugiaţii veniţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Pe de alta, a pledat pentru o rezolvare a situaţiei
    la sursă, adică în ţările de origine ale migranţilor. Concomitent, după masacrul,
    din ianuarie, din redacţia săptămânalului satiric parizian Charlie Hebdo şi
    după atentatele, tot de la Paris, din noiembrie, revendicate de organizaţia
    teroristă Statul Islamic şi printre ale căror numeroase victime s-au numărat şi
    doi români, România s-a raliat măsurilor adoptate de comunitatea internaţională
    pentru a încerca să prevină reeditarea unor orori similare. De spus şi că, pe 1
    decembrie, la
    Bucureşti a fost activat Comandamentul
    Diviziei Multinaţionale de Sud-Est. Activarea
    acestei structuri a NATO de comandă şi control a survenit celei din septembrie,
    tot de la Bucureşti, a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO. Totodată, pe 18 decembrie, a fost declarată
    capabilitatea tehnică a scutului american antirachetă de la
    Deveselu, din sudul României, principalele sale componente fiind finalizate.


    Nu putem
    încheia retrospectiva evenimentelor româneşti din 2015 fără a aminti de
    Festivalul Internaţional de muzică clasică George Enescu care, organizat odată
    la doi ani, a adus la Bucureşti, în perioada 30 august-20 septembrie, 7 orchestre de top ale lumii, aproximativ 2.500 de artişti străini şi 500
    români. Nici pasionaţii sportului nu au fost dezamăgiţi! Naţionala femininǎ de handbal a României a obţinut
    bronzul la Campionatul Mondial din Danemarca. În Anglia, la Cupa Mondială de
    rugby, românii au făcut spectacol: în partida cu Canada, au întors scorul de la
    0-15 la 17-15, reuşind cea mai spectaculoasă revenire într-un meci din intreaga
    istorie a Cupei. Jucătorul român de tenis Horia Tecău, şi partenerul său,
    olandezul Jean-Julien Rojer, au ajuns pe primul loc în ierarhia de dublu ATP,
    după ce au câştigat Wimbledon-ul şi Turneul Campionilor. În fine, după o pauză
    de 8 ani, România s-a calificat direct la Campionatul European de Fotbal din
    2016, din Franţa. Pe 10 iunie, tricolorii vor juca partida inaugurală împotriva
    reprezentanţilor ţării-gazdă. Va fi pentru prima oară în istorie când România
    va deschide un turneu final.

  • Retrospectiva evenimentelor externe 2015

    Retrospectiva evenimentelor externe 2015

    În câteva cuvinte, 2015 poate fi descris ca anul în care acţiunile teroriste şi-au pus puternic amprenta, chiar în primele zile ale lunii ianuarie atentatul de la Paris, îndreptat împotriva publicaţiei satirice Charlie Hebdo, generând stupoare şi indignare în rândul comunităţii internaţionale. Catalogat drept un atac fără precedent la adresa presei şi a democraţiei, atentatul a lăsat în urmă 17 morţi şi 20 de răniţi, majoritatea membri ai corpului redacţional. Planul de alertă în regiunea pariziană a fost ridicat la cel mai ridicat nivel, iar operaţiunea antiteroristă declanşată a condus la uciderea de către forţele de securitate a celor trei jihadişti implicaţi. “Nu ne temem!” — a fost mesajul cel mai puternic al giganticului marş contra terorismului organizat, câteva zile mai târziu, la care au luat parte circa două milioane de oameni în Paris, alte peste două milioane în oraşe franceze de provincie şi sute de mii în restul continentului.



    În acest fel, Europa s-a mobilizat pentru a-şi reafirma valorile fundamentale, de la dreptul la viaţă la acela al libertăţii de expresie. Mesajul de solidaritate cu Franţa al României tradiţional francofilă, membră a mişcării francofone şi legată de Franţa printr-un parteneriat privilegiat, a fost purtat la marş de preşedintele recent învestit Klaus Iohannis, care s-a aflat în mulţime, alături de zeci de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume.



    Comentând evenimentele dramatice din capitala Franţei, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior aprecia, într-un interviu, că vor mai exista atentate teroriste în Europa. “Serviciile secrete europene sunt pregătite pentru noul nivel de terorism, dar nu există securitate absolută”, declara Maior, previziune confirmată zece luni mai târziu.



    În noaptea de 13 spre 14 noiembrie, tot la Paris, 130 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 350 au fost rănite într-un nou val de atentate. Atacurile au vizat sala de concerte Bataclan, terase ale unor baruri şi restaurante şi zona din jurul Stade de France, de la periferia nordică a capitalei franceze. În numai trei ore, un comando jihadist a determinat intrarea unei ţări întregi într-o nouă eră în domeniul securităţii, iar unda de şoc produsă de evenimentele de la Paris încă se simte la nivel mondial.



    Atentatele, în care au fost implicaţi şi tineri musulmani născuţi şi educaţi în Franţa, au fost revendicate de Statul Islamic – grupare teroristă, care, potrivit trezoreriei Statelor Unite, în doar câţiva ani, a devenit cea mai bogată structură de profil din istorie : face contrabandă cu antichităţi, trafic de carne vie şi cere răscumpărări de sute de mii sau milioane de dolari pentru eliberarea celor răpiţi. Beneficiază de donaţii însemnate din partea unor oameni influenţi din lumea arabă şi se estimează că obţine circa 40 de milioane de dolari pe lună doar de pe piaţa neagră a produselor petroliere.



    Venite pe fondul celui mai mare aflux migrator din Europa de după al Doilea Război Mondial, atentatele au influenţat atitudinea cetăţenilor de rând, dar şi a unora dintre decidenţii europeni, existând suspiciuni că între migranţi se infiltrează adepţi ai ISIS. Pe măsura intensificării războiului civil din Siria, unde gruparea jihadistă Statul Islamic a cucerit teritorii întinse pe care le-a unit într-un califat” împreună cu cele pe care le controlează în Irak, valul de refugiaţi a căpătat proporţiile unui exod. Circa un million de persoane şi-au părăsit în acest an ţările de origine, fugind din zonele de conflict sau de sărăcie şi îndreptându-se preponderent spre Germania.



    Au existat voci care au spus că valul migrator spre ţările dezvoltate ale Europei a fost, într-un fel, încurajat de decizia unor lideri europeni de a relaxa politica primirii imigranţilor extracomunitari – estimând că vor rezolva în acest mod problema deficitului de forţă de muncă în ţările pe care le conduc. Astfel, a apărut o situaţie care a provocat diviziuni profunde între guvernele vest-europene şi unele din est, dar şi în interiorul societăţilor din statele blocului comunitar.



    Invocându-se argumentul solidarităţii” europene, în pofida obiecţiilor exprimate de unele dintre ţările UE, s-a decis ca, în următorii doi ani, circa 160 de mii de migranţi să fie repartizaţi ţărilor comunitare, printr-un mecanism al cotelor obligatorii. Totodată, s-a stabilit înfiinţarea aşa-numitelor centre hotspot, în Grecia şi Italia, unde migranţii să fie înregistraţi şi separaţi în imigranţi economici – care să fie repatriaţi în ţările lor – şi refugiaţii a căror cerere de azil este justificată de zona de conflict din care provin şi care pot fi redistribuiţi.



    Pe de altă parte, în încercarea de a stăvili numărul de refugiaţi în Europa, după îndelungi negocieri, la sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat cu Turcia un acord prin care aceasta din urmă a promis să ia măsuri pentru a opri migranţii care-i tranzitează teritoriul. Blocul comunitar s-a angajat în schimb să ofere Ankarei un ajutor economic cu o valoare iniţială de 3 miliarde de euro destinat refugiaţilor aflaţi în Turcia, în special sirieni. UE a acceptat, de asemenea, să deblocheze procesul de aderare a Turciei la UE şi cel de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci. Între timp, SUA şi Rusia şi-au intensificat operaţiunile din Siria, confruntată de mai bine de patru ani cu un război civil, soldat cu numeroase victime, şi unde ISIS şi-a consolidat poziţiile.

  • Un conflict cu implicaţii majore

    Un conflict cu implicaţii majore

    Efectele
    pe care lumea le resimte din cauza războiului din Siria înseamnă mai mult decât
    criza refugiaţilor sau numărul mare de victime din această ţară. Înseamnă, în
    egală măsură, ameninţarea ISIS asupra lumii întregi, atentate în inima Europei
    sau necesitatea gândirii unor noi reguli de funcţionare pentru Uniunea
    Europeană. Problemele de la graniţele europene sunt în cea mai mare parte o
    consecinţă a situaţiei dramatice din Siria, confruntată de mai bine de patru
    ani cu un război civil şi una dintre ţările unde gruparea teroristă ISIS şi-a
    consolidat poziţiile.

    Jihadiştii folosesc femei şi copii fără apărare drept
    scuturi umane, noi îi lovim mai puternic ca niciodată în Irak şi Siria, dar
    progresele trebuie să fie mai rapide    , a declarat recent preşedintele american,
    Barack Obama. Potrivit trezoreriei SUA, în doar câţiva ani, ISIS a devenit cea
    mai bogată structură teroristă din istorie – face contrabandă cu antichităţi,
    trafic de carne vie şi cere răscumpărări de sute de mii sau milioane de dolari
    pentru eliberarea celor răpiţi. Sume importante primeşte şi din donaţii făcute
    de oameni influenţi din lumea arabă. Cei mai mulţi bani vin, însă, de pe piaţa
    neagră a produselor petroliere, care ar aduce circa 40 de milioane de dolari pe
    lună pentru ISIS – sau Daesh, acronim din arabă pentru statul islamic, termen
    interzis în teritoriile controlate de terorişti, dar tot mai utilizat în
    Occident.

    Chiar la scurt timp după atentatele teroriste din noiembrie de la
    Paris, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a folosit, nu întâmplător,
    această variantă pentru a condamna acţiunile revendicate de terorişti. În limba
    arabă cuvântul stat – dawla poate însemna atât un stat în sensul
    modern al cuvântului, dar poate avea legătură şi cu califatele medievale, iar
    experţii spun că ISIS a folosit intenţionat această titulatură pentru a crea
    ambiguitate, respectiv pentru a-şi încuraja adepţii să privească Statul Islamic
    în Irak drept un protocalifat, întâiul califat. Indiferent de titulatură,
    organizaţia teroristă şi-a dezvoltat o reţea de susţinători în Europa şi în
    SUA, inclusiv prin folosirea Internetului, a reţelelor de socializare şi în
    general, a mijloacelor moderne de comunicaţii.

    Analistul politico-militar
    Claudiu Degeratu explică: Nu este vorba numai de o reţea de
    sprijin, discutăm de celule active, de oameni antrenaţi care vin periodic sau
    revin din zonele de instruire din Orientul Mijlociu, în special din Siria şi
    pregătesc în continuu planuri de atac. De aceea, nu mai există o diferenţă
    între – să zicem – profilul terorist al regiunii Orientul Mijlociu şi profilul
    terorist al Europei. După părerea mea, cel puţin pentru grupul Daesh, ar trebui
    să discutăm despre un profil asemănător şi în Europa şi în Orientul Mijlociu.
    Discutăm despre un protostat, cu instituţii care operează cu anumite proceduri,
    de aceea tendinţa este nu doar să considerăm ca fiind un grup terorist Daesh,
    dar şi ca un stat cu funcţii specializate, cu reţele specializate. Nu discutăm
    doar de simple celule care acţionează după un plan autonom.

    Putem spune că
    în interiorul UE sunt ţări mai expuse şi altele mai puţin expuse? Claudiu Degeratu: Cred că, în acest moment, chiar dacă ne-am uita
    la statistici şi la orice model, oricât de sofisticat ar fi, interconexiunea
    este atât de mare încât cred că există o zonă comună de ameninţări şi riscuri
    şi, de asemenea, există şi o altă zonă să zicem diferenţiată de la ţară la ţară.
    Este greu să facem o ierarhie în ceea ce priveşte ţintele posibile şi nivelul
    de expunere. Expunerea este foarte mare pentru că libertatea de circulaţie în
    zona UE este mult mai mare şi atunci sigur că expunerea este, statistic
    vorbind, semnificativ apropiată.

    Chiar în această săptămână, Comisia
    Europeană a propus înfiinţarea unei noi agenţii responsabile cu paza de coastă
    şi supravegherea frontierelor externe ale Uniunii. Aceasta se va baza pe
    resursele Frontex şi pe cele ale statelor membre, dar îşi va achiziţiona
    propriul echipament şi va putea mobiliza o forţă de reacţie rapidă în cel mult
    trei zile la graniţele externe, în caz de necesitate. Decizia a fost luată după
    ce criza refugiaţilor plecaţi din zona de conflict a scos în evidenţă punctele
    slabe ale mecanismelor Uniunii Europene de gestionare a frontierelor externe.

    Răspunsuri la ameninţarea crescândă reprezentată de teroriştii organizaţiei
    Stat Islamic vin şi din partea lumii musulmane. Arabia Saudită a anunţat că a
    format o alianţă militară cu alte 34 de state majoritar musulmane pentru a
    lupta împotriva terorismului. Alianţa îşi va coordona eforturile pentru a lupta
    împotriva grupărilor extremiste din Irak, Siria, Egipt şi Afganistan.
    Această decizie este un efect al vigilenţei lumii islamice în lupta
    împotriva acestei boli, extremismul islamic, care a afectat lumea islamică şi
    chiar şi comunitatea internaţională ca întreg. Centrul de coordonare al
    operaţiunilor va fi la Ryad    , a precizat ministrul saudit al apărării,
    Mohammad bin Salman.

    Pe de altă parte, la Washington, Barack Obama a exclus,
    încă o dată, trimiterea de trupe terestre în număr mare în regiune, deşi,
    potrivit unui recent sondaj de opinie, mai mult de 50% dintre americani spun,
    acum, că ar trebui trimise trupe terestre în regiune.

  • Măsuri antiteroriste

    Măsuri antiteroriste

    Armată deplasată pe străzile Bruxelles-ului, unde nivelul de altertă este maxim… Franţa în stare de urgenţă… Controale amănunţite la frontierele Uniunii Europene… Bătrânul continent se repliază după sângeroasele atacuri teroriste din 13 noiembrie, de la Paris. La finele săptămânii trecute, miniştrii Justiţiei şi de Interne din Uniunea Europeană au avut o întâlnire de urgenţă la Bruxelles şi au căzut de acord asupra câtorva direcţii prioritare de acţiune: crearea unui registru european al pasagerilor; înăsprirea de urgenţă a controalelor la frontierele externe ale Uniunii, care îi vizează inclusiv pe cetăţenii statelor membre, nu doar pe cei din ţări terţe; atenţie asupra armelor de foc, dar şi angajamentul de finanţare a tuturor acţiunilor prioritare.



    Prezenţi în capitala Europei, noii miniştri români al Justiţiei şi de Interne, Raluca Prună, respectiv Petre Tobă, au reiterat poziţia Bucureştiului, care susţine măsurile menite să asigure securitatea cetăţenilor europeni şi protejarea valorilor şi a principiilor la baza construcţiei europene. Raluca Prună:


    “Ceea ce este important pe agenda de justiţie este sprijinirea luptei împotriva teriorismului şi în acest sens, România a afirmat că va continua să facă acest lucru fără nicio rezervă: va contribui împreună cu celelalte state membre la găsirea unui răspuns judiciar la terorism în Uniunea Europeană. Instrumentul prin care acest lucru se poate realiza este actualizarea unei decizii-cadru privind combaterea terorismului, în sensul de a introduce dispoziţii care să incrimineze activitatea luptătorilor străini în legistaţia Uniunii Europene, similar cu legislaţia din Consiliul Europei.”



    Nu puţini sunt cei care se tem că, printre refugiaţii din Orientul Mijlociu şi nordul Africii care sosesc în Europa, se pot ascunde jihadişti. Tot atât de îngrijorătoare este, însă, în egală măsură, radicalizarea acelor europeni care îmbrăţişează doctrina războinică a islamiştilor, unii dintre ei alegând chiar să lupte alături de ei. Este cazul, de pildă, al unor cetăţeni din Republica Moldova, care reveniţi din Siria, au încercat să treacă ilegal în România vecină, după care ar fi urmat să se deplaseze în Franţa. În aceste condiţii, singura soluţie este cooperarea, după cum e de părere Cristian Diaconescu, fost ministru al justiţiei, fost şef al diplomaţiei române:


    “O confruntare cu o formă teroristă atât de determinată şi insidioasă nu cred că va avea mai mare succes dacă o lăsăm la nivelul statelor membre, în absenţa unei cooperări cât se poate de clare. Deci, repet, nu în săptămânile, ci în zilele care urmează, Bruxelles-ul va trebui să decidă care e calea de urmat din această perspectivă.”



    Între timp, preşedintele francez, François Hollande, a pornit o intensă activitate diplomatică pentru a aduna susţinere în lupta cu gruparea teroristă Statul Islamic, la zece zile de la atacurile din ţara sa. Caută sprijin nu numai în Europa, ci şi în SUA şi în Rusia.

  • Migranţi şi refugiaţi

    Migranţi şi refugiaţi

    Europa
    comunitară are un comisar pentru problemele migraţiei şi o politică pentru
    refugiaţi. Nici una şi nici alta
    nu ne-au interesat prea tare până în această vară, când numărul mare al
    refugiaţilor ajunşi direct în inima Europei a obligat-o la o mobilizare rapidă
    şi recuperarea timpului pierdut.

    Pentru că situaţia din Siria dura de ceva timp
    şi debarcările masive din Italia erau cunoscute când Europa a constatat că şi
    comisarul specializat, şi embrionul de politică comună pentru migraţie sunt
    depăşiţi şi nu folosesc la mare lucru. Întâi a fost un moment al declaraţiilor
    emoţionale, apoi au apărut oamenii în uniformă şi gardurile. Pe măsură ce a
    crescut numărul celor ajunşi în Budapesta, în drum spre Berlin, prin Balcani, a
    crescut şi numărul celor dispuşi să pornească pe acelaşi drum. În mod tragic,
    cei care au pierit în timpul traversării Mediteranei pe teribile plute ale
    Meduzei s-au înmulţit
    şi mai mult. În toată
    această nebunie, reacţia oficialilor nu a fost una grăbită, în concordanţă cu
    situaţia din teren. A plouat cu convocări şi termene, în timp ce valurile
    succesive adunau mii de refugiaţi, pe drum, sub cerul liber, zile întregi. În
    acest contex, unul dintre cele mai importante principii ale construcţiei
    europene, cel al liberei circulaţii şi al său spaţiu Schengen, a fost invocat
    pentru a justifica reapariţia zidurilor în Europa. A devenit greu de spus, de
    asemenea, unde se află graniţa externă a Uniunii Europene şi ce mai este
    Schengen-ul acum. Destul
    de repede s-a apelat la măsuri ce ar fi fost de neconceput nu cu mult timp în
    urmă. Deşi, la început, au fost clamate, pe scară largă, generoasele idei ale
    sprijinului umanitar, statele vest-europene, cu experienţă în controlul strict
    al circulaţiei şi al migraţiei, au aplicat închideri ale graniţelor şi
    reintroducerea controlului. Au fost reacţii rapide, în faţa unor situaţii
    concrete ce nu au fost anticipate şi nici corect estimate. Inclusiv termenii au
    fost schimbaţi sau accentuaţi. Impresia generală că situaţia a fost cauzată de
    exodul masiv al sirienilor care pleacă dintr-o ţară devastată de un ciudat şi
    incredibil de ucigaş război civil a cunoscut o serie de detalieri.

    Dintre
    refugiaţi nu puţini sunt din alte zone de conflict, din Asia sau chiar Africa,
    iar alţii provin din ţări cu o tradiţională emigraţie economică. În scurt timp,
    aproape fiecare ţară din Uniunea Europeană prezintă o raportare proprie la
    situaţia refugiaţilor şi a migranţilor care vin pe Vechiul Continent. Aceasta
    este edificată pe plasarea geografică, pe situaţia internă, pe poziţia
    tradiţională a societăţii faţă de problema migraţiei, pe opinia exprimată
    public a locuitorilor, pe alte situaţii specifice cu care respectivul stat s-a
    confruntat de-a lungul timpului. Devine extrem de greu, în acest context, să
    unifici poziţii de opoziţie totală faţă de acceptarea unor cetăţeni străini cu
    o politică deschisă migraţiei consistente, să aduci la un numitor comun
    dispoziţia de a accepta doar tranzitarea teritoriului propriu cu poziţia celor
    dispuşi să fie destinaţia acestor fluxuri masive de oameni în căutarea unei
    vieţi normale. Avem
    în ultimul timp nu numai o diversitate de poziţii şi reacţii, dar şi o
    aprofundare a deciziei pragmatice. Toate acestea s-au manifestat în timpul
    recentei reuniuni la nivel înalt desfăşurate în Malta, loc cu experienţa unor
    decizii cruciale pentru Europa, dacă ne gândim la evenimentele de acum ceva mai
    mult de un sfert de secol, precedate de întâlnirea, în Malta, a liderului
    sovietic, ultimul din istorie, cu preşedintele american de atunci. Cu această
    ocazie, politicienii au discutat despre subiecte pe care doar jurnaliştii le
    mai abordau în ultimul timp, cum ar fi potenţialul continentului american de
    sursă de migraţie, necesitatea ca refugiaţii să rămână cât mai aproape de ţara
    proprie, cum ar fi sirienii în Turcia, procesarea dosarelor şi impulsionare
    procedurilor existente, colaborarea cu alte organisme internaţionale cu
    atribuţii şi chiar experienţă în domeniu.

  • Gestionarea crizei refugiaţilor din Europa

    Gestionarea crizei refugiaţilor din Europa

    Peste
    700 de mii de refugiaţi şi imigranţi au sosit în Europa, via Marea Mediterană,
    de la începutul anului: circa 560 de mii – din care peste 60% sirieni – au
    venit prin Grecia, iar aproximativ 140 de mii prin Italia. Situaţia este departe de a se ameliora. Dimpotrivă!
    Avertismentul a fost lansat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk,
    care a vorbit de un posibil nou val de refugiaţi din regiunile siriene
    bombardate, de câteva săptămâni, de armata rusă. De aceea, Donald Tusk a cerut, din nou, o cooperare mai strânsă a statelor
    membre ale Uniunii Europene în soluţionarea crizei.

    Semn al preocupării lor, preşedintele francez François
    Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au inclus, de altfel, chestiunea
    migratoare în programul unei întâlniri bilaterale, marţi, la Paris.

    România, prin preşedintele Klaus Iohannis, promite
    sprijin şi o mai bună colaborare cu ţările de la graniţa fenomenului. Promite,
    totodată, o implicare crescută în acţiunile Frontex – organismul european însărcinat
    cu protejarea graniţelor externe ale Uniunii. După ce, duminică, a participat
    la Bruxelles la un
    mini-summit de urgenţă pe tema migraţiei în
    regiunea Balcanilor de Vest, şeful statului român a precizat că s-a decis
    sporirea capacităţilor de primire a refugiaţilor în Grecia şi în celelalte ţări
    aflate pe ruta refugiaţilor. Această creştere se va face cu sprijinul Înaltului
    Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, iar în cazul în care capacităţile
    statelor afectate nu vor fi suficiente, va putea fi activat şi mecanismul de
    protecţie civilă al Uniunii Europene.

    Klaus Iohannis: România
    nu este nici ţară de tranzit, nici destinaţie pentru acest flux de refugiaţi.
    Eu am participat la reuniune fiindcă aşa au considerat organizatorii, că este
    bine să fie reprezentată România, care este foarte aproape de zona în care avem
    un flux semnificativ de refugiaţi. Am propus un sprijin sporit pentru Grecia,
    pe de altă parte, o mai bună cooperare cu Turcia, dar şi o mai bună cooperare între
    statele aflate pe ruta din Balcanii de Vest.

    Marţi, preşedintele Klaus
    Iohannis a avut o întrevedere cu premierul Victor Ponta pentru a discuta, între
    altele, despre poziţia României faţă de problema refugiaţilor şi despre stadiul
    în care se află pregătirile pentru preluarea unora dintre ei. România a acceptat să
    găzduiască peste 4 mii de persoane.

    Între timp, bărbaţi, femei şi copii îşi
    continuă periplul către vestul sau nordul Europei pe ruta Balcanilor de Vest.
    Ţări din regiune precum Macedonia, Serbia, Croaţia, Slovenia, dar şi Austria,
    ca ţară de tranzit, au greutăţi în a le organiza trecerea în bune condiţii. Or,
    dacă nu sunt luate măsuri rapide şi eficiente, criza migratoare ar putea
    provoca un ‘seism în peisajul
    politic european’ – avertizează preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

  • „Ruta balcanică”, în dezbatere europeană

    „Ruta balcanică”, în dezbatere europeană

    Uniunea Europeană continuă să caute soluţii pentru a rezolva criza refugiaţilor, cea mai gravă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Seful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a convocat duminică, la Bruxelles, un mini-summit de urgenţă pe tema migraţiei în regiunea Balcanilor de Vest. La reuniune au luat parte şefii de stat sau de guvern din opt ţări UE – Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, Ungaria, România şi Slovenia — şi alte trei care nu fac parte din blocul comunitar – Albania, Macedonia şi Serbia. România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis.



    Dupa 7 ore de discuţii, în noaptea de duminica spre luni, participanţii la reuniune au stabilit un plan de acţiuni în 17 puncte, dintre care cel mai important se referă la crearea a 100 de mii de locuri de primire a refugiaţilor, cu ajutorul ONU. Jumătate din acestea vor fi înfiinţate în Grecia, prima etapă pe ruta balcanică a migranţilor, iar restul în statele din Balcanii de Vest. Autoritaţile de la Atena au fost de acord ca până la sfârşitul anului să suplimenteze cu 30 de mii numărul locurilor de primire, cu sprijinul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).



    În a doua fază, alte 20 de mii de locuri de primire vor fi create în familii gazdă din Grecia, iar chiriile vor fi subvenţionate de UNHCR. Cele 50.000 de locuri rămase vor fi repartizate între statele aflate de-a lungul rutei din Balcanii Occidentali folosite de migranţi, în coordonare cu ONU. De asemenea, s-a decis desfăşurarea a 400 de ofiţeri de poliţie în Slovenia, ţară grav afectată în ultima periaodă de valul de migranţi, după ce Ungaria şi-a închis graniţa cu Croaţia.



    Planul mai prevede intensificarea eforturilor pentru trimiterea înapoi a persoanelor care nu au nevoie de protecţie internaţională şi întărirea cooperării în procesul de repatriere cu ţări precum Afganistan, Bangladesh, Irak şi Pakistan. Tările participante au mai convenit să nu mai lase pe viitor imigranţii să treacă într-o ţară vecină, fără o înţelegere prealabilă. Preşedintele Comisiei Europene a spus că statele balcanice trebuie să înceapă să înregistreze migranţii care ajung la graniţele lor.



    S-a stabilit şi îmbunătăţirea schimbului de informaţii zilnice, anunţarea deplasărilor migranţilor pe ruta din Balcanii de Vest şi evaluarea nevoilor de sprijin între aceste ţări. Planul mai prevede o mai bună combatere a traficului de fiinţe umane şi a traficanţilor, consolidarea acţiunilor cu ajutorul Interpol, Frontex şi Europol.

  • Situația la zi în punctele de frontieră ale Austriei

    Situația la zi în punctele de frontieră ale Austriei

    Austria a prelungit măsura reintroducerii controalelor la frontierele cu Ungaria, Slovenia şi Italia până la data de 4 noiembrie, anunță MAE. Decizia a fost luată în contextul măsurilor suplimentare luate de autoritățile locale de securizare a frontierei austriece și de instituire a unor măsuri restrictive în privința deplasării valului de migranți.



    Circulaţia rutieră se desfășoară normal, cu precizarea că, în anumite perioade ale zilei, apar întârzieri cu până la 20-30 minute. Circulaţia feroviară către şi dinspre Bavaria, prin Gara Centrală Salzburg, rămâne suspendată, în ambele direcţii, din cauza măsurilor guvernamentale din Germania, se mai arată în comunicatul MAE.


    Cetăţenii români care doresc să se deplaseze în Austria să sunt sfătuiți să consulte paginila web a Clubului automobilistic austriac şi site-ul mae.ro, pentru informaţii actualizate.

  • Decizii europene la nivel înalt

    Decizii europene la nivel înalt

    Uniunea Europeană continuă să caute soluţii pentru a rezolva criza
    refugiaţilor, cea mai gravă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
    La finalul, joi, la Bruxelles, al unei reuniuni a liderilor statelor membre,
    Comisia europeană a anunţat că a încheiat cu Turcia, vecină Siriei, un plan de
    acţiune comun, în contextul în care ţara a devenit poartă de intrare în Europa a sute de mii de refugiaţi.

    Pe
    scurt, Ankara s-a declarat dispusă să primească mai mulţi migranţi, să le ofere
    perspective mai bune de educaţie şi locuri de muncă, să îşi supravegheze cu mai
    multă eficacitate frontierele şi să lupte, împreună cu Europa, împotriva
    reţelelor criminale de trafic de fiinţe umane.

    În contra-partidă, Uniunea
    Europeană se angajează să ajute financiar Turcia, care cere 3 miliarde de euro,
    încă negociabili. Ankara bate de mulţi ani la porţile Uniunii Europene!
    Candidată din 1999, ea are, însă, şanse minime de aderare din cauza reticenţei,
    vocal exprimată, a
    unor state precum Franţa şi Germania. Doar 14 din cele 35 de capitole de
    negociere au fost deschise şi doar unul singur a fost închis, procesul fiind,
    la ora actuală, blocat. Or, Turcia are oportunitatea, acum, de a-şi demonstra
    solidaritatea nu numai cu vecinii sirieni, din care peste 2 milioane se află,
    deja, pe teritoriul său, ci şi cu europenii, care promit, în revanşă, să
    accelereze negocierile pentru facilitarea acordării de vize cetăţenilor turci
    care vor să călătorească în Europa.

    Pe de altă parte, tot la Bruxelles, statele
    membre ale Uniunii Europene au convenit să lucreze la securizarea frontierelor
    externe şi să întărească misiunea Agenţiei europene Frontex, de cooperare la
    frontierele externe al UE, căreia i se va acorda dreptul de a returna imigranţii
    ilegali.

    Încă de la debutul crizei refugiaţilor, numeroşi lideri politici
    europeni au pus în discuţie necesitatea reformării spaţiului european de liberă
    circulaţie.

    Pentru România, ocolită de valul migrator, faptul că nu face parte,
    încă, din Schegen a fost un avantaj – după cum declara chiar preşedintele Klaus
    Iohannis. Ceea ce nu îl împiedică să susţină că aderarea
    la acest spaţiu rămâne o prioritate. Părerea – spune şeful statului român -
    este împărtăşită şi de preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz,
    care, în discuţiile pe care le-au avut cei doi, joi, la Bruxelles, a declarat
    că spaţiul Schegen este demn de a
    fi păstrat şi că locul României este în interiorul zonei de liberă circulaţie. În
    chestiunea migraţiei, preşedintele României şi cel al Parlamentului European au
    fost de acord că problema trebuie tratată în integralitate, nu pe părţi, şi la
    sursă, europenii trebuind să colaboreze cu ţările de unde vin refugiaţii.

  • «Ziua Ascultătorului» 2015 la Radio România Internaţional

    «Ziua Ascultătorului» 2015 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, duminică, pe 1 noiembrie 2015, de Ziua Radioului românesc, este şi «Ziua Ascultătorului» la Radio România Internaţional. Cum a devenit deja o traditie, vă invităm să participaţi activ, cu o contribuţie, la emisiunea noastra specială, care de data aceasta este dedicată refugiaţilor.



    Cu toţii am urmărit ştirile despre criza refugiaţilor. Este vorba de fuga a sute de mii de oameni, care cu riscul vieţii, şi-au părăsit ţările natale şi au venit în Europa. Numărul lor reprezintă o mare provocare pentru Europa, pentru valorile europene, piaţa muncii, creşterea economică, integrarea în societate. Totodată nu putem ignora că fiecare refugiat are o poveste proprie, de cele mai multe ori foarte tristă.



    Asadar, de «Ziua Ascultătorului la RRI» vă invităm să ne împărtaşiti opiniile voastre despre problema refugiaţilor sau, de ce nu, să ne transmiteţi poveşti despre refugiaţi. Suntem siguri că mulţi dintre voi aveţi astfel de istorii, datorită conflictelor din toată lumea.



    Aşteptăm cu mare interes răspunsurile în scris sau înregistrate (dacă doriţi vă sunăm pentru a înregistra audio contribuţiile dvs.), prin e-mail, pe Facebook şi celelalte profiluri de social media sau direct prin formularul de comentarii de pe site-ul RRI. Coordonatele noastre sunt: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60–64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, e-mail ro@rri.ro sau serviciul.roman.rri@gmail.com. (Irina Adamescu)