Radio România Internațional

Tag: refugiati

  • România şi problema refugiaţilor

    România şi problema refugiaţilor

    Primii refugiaţi de origine siriană sosiţi în România au fost preluaţi de Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din vestul ţării, de la Timişoara. Este vorba despre patru cetăţeni care călătoreau fără forme legale şi care, după ce au fost depistaţi într-o gară, au declarat că doreau să ajungă în Germania şi au solicitat azil în România. Datele arată că, în prezent, nu există o presiune specială din punct de vedere migraţionist la adresa României — anul acesta s-au înregistrat 944 de cereri de azil faţă de 900 în 2014.



    Guvernul de la Bucureşti a luat, însă, măsuri şi a operaţionalizat două tabere în vestul ţării, fiecare cu o capacitate de cazare de 500 de persoane. Dincolo de măsurile imediate, şeful executivului, Victor Ponta, a atras, însă, atenţia că situaţia este nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte capacitatea de integrare a persoanelor cu statut de refugiat:


    Mă refer aici în primul rând la eliberarea documentelor necesare, la accesul la servicii de sănătate, mai ales când este vorba despre copii, despre persoane în vârstă, la accesul la educaţie pentru copiii care au acest statut, respectiv la integrarea şi accesul la locuri de muncă. România nu a avut o experienţă şi o mentalitate adecvată până în acest moment şi cred că este de datoria noastră să înţelegem ce înseamnă acest fenomen la nivel european, să fim pregătiţi pentru orice fel de provocare şi să avem deja pregătite mecanismele care să ducă nu doar la prevenţie, ci şi la integrare, atunci când va fi cazul.”



    Potrivit planului Comisiei Europene de redestribuire a 120 de mii de migranţi între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, României i-au fost alocaţi încă 2475 de refugiaţi, pe lângă cei 1785 pe care Bucureştiul anunţase că îi poate primi. Este nevoie de un efort comun al tuturor autorităţilor şi instituţiilor, având în vedere că România nu are încă implementate în legislaţia naţională obligaţiile privind protecţia refugiaţilor, a copiilor şi a persoanelor aflate în nevoie, spune Victor Ponta.



    Bucureştiul alocă doar 3,6 lei (0.8 euro) pe zi pentru fiecare refugiat care ajunge pe teritoriul său, pentru că aşa prevede o lege în vigoare din 2006, dar acest act normativ trebuie modificat, a adăugat premierul. Opoziţia, prin vocea deputatului PNL Ionuţ Stroe, şi-a exprimat disponibilitatea de a sprijini măsurile necesare, astfel încât România să acţioneze pe linia de solidaritate europeană: Aveţi suportul parlamentului, cel puţin la nivel declarativ, dar concretizaţi aceste afirmaţii şi veniţi aici cu propuneri legislative care să creeze mecanismele integrării sociale, a asigurărilor de sănătate şi toate cele pe care l-aţi amintit.”



    Ionuţ Stroe a apreciat, pe de altă parte, că România este una din puţinele ţări care mai are încă ambasadă în Siria, iar acest lucru ar trebui valorificat.

  • Decizii ale Consiliului European în privinţa imigranţilor

    Decizii ale Consiliului European în privinţa imigranţilor

    Combaterea cauzelor, în paralel cu gestionarea
    efectelor! Acesta este, în esenţă, rezultatul celor două reuniuni extraordinare
    organizate, marţi şi miercuri, la Bruxelles – consiliul la nivel de miniştri ai Justiţiei şi de
    Interne, respectiv reuniunea preşedinţilor
    şi premierilor europeni.

    La finalul summitului, preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat: Este evident că dacă vrem să gestionăm eficient
    fenomenul migraţiei trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele
    de criză – de exemplu, dar nu singura, zona Siria – şi trebuie să încercăm să
    intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în
    zonă.

    Uniunea Europeană singură nu poate să facă acest lucru, dar poate
    contribui. Astfel, liderii Uniunii Europene s-au angajat să
    acorde o sumă suplimentară de cel puţin 1 miliard de euro agenţiilor ONU care vin în
    sprijinul refugiaţilor în ţările vecine Siriei – Turcia, Iordania şi
    Liban. Banii
    vor merge, în principal, la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi la Programul
    Alimentar Mondial. Prin acest din urmă Program, România va
    aloca, în următorii trei ani, 300.000 de euro. Acestei
    măsuri pecuniare i se va adăuga consolidarea frontierelor externe ale Uniunii,
    pentru că – aşa cum spunea preşedintele Consiliului European, Donald Tusk -
    controlul şi securitatea lor reprezintă o prioritate comună a statelor membre.
    Altfel, spaţiul Schengen de liberă circulaţie riscă să devină o amintire. Nu în
    ultimul rând, aşa-numitele hot spots – centre de triere din Italia şi Grecia,
    situate
    în prima linie a afluxului de solicitanţi de azil – vor deveni operaţionale
    începând de la sfârşitul lunii noiembrie. Locuri de primire există deja, dar ele
    trebuie să îndeplinească o serie de reguli de funcţionare, sub supervizare
    europeană, pentru a răspunde definiţiei de ‘hot spots’ dorită de Uniune. Din
    aceste centre vor fi trimişi înapoi în ţările lor de origine cei care vor fi
    consideraţi imigranţi ilegali. Şi tot de aici vor fi ‘relocaţi’ refugiaţii către
    alte state membre.

    În România, de coordonarea acţiunilor
    destinate preluării de refugiaţi se va ocupa vicepremierul pentru probleme de
    securitate naţională, Gabriel Oprea. Şeful său direct, premierul Victor Ponta,
    a precizat că toate structurile guvernamentale cu atribuţii în domeniu se vor
    implica în gestionarea acestei situaţii. Vreau să dau un mesaj foarte clar că guvernul se va pregăti pentru a lua
    toate măsurile necesare. Asta înseamnă o atitudine europeană şi echilibrată, nu
    xenofobă şi şovină ca a vecinilor noştri     (n.red – Ungaria).

    Marţi, la consiliul la nivel de
    miniştri europeni ai Justiţiei şi de Interne, Uniunea Europeană a aprobat, cu o largă majoritate,
    repartizarea a 120.000 de refugiaţi între statele membre. Deşi susţinuse în repetate rânduri că nu poate
    primi mai mult de 1.785 de refugiaţi pentru că nu are suficiente centre,
    României i-au mai fost alocaţi 2.475 în plus.

  • Ungaria şi Croaţia: probleme în traficul rutier şi feroviar

    Ungaria şi Croaţia: probleme în traficul rutier şi feroviar

    Ministerul român de externe informează asupra situaţiei punctelor de trecere a frontierei dintre Ungaria şi Serbia, respectiv cu Austria este următoarea. Astfel, conform autorităţilor maghiare, punctul de trecere al frontierei Horgos – Roszke, între Serbia şi Ungaria, pe DN 5, este închis. Se recomandă utilizarea PTF Tompa sau Tiszasziget. Şi punctul de trecere al frontierei Hegyeshalom-Nickelsdorf, între Austria şi Ungaria, pe DN 1, este închis. Se recomandă utilizarea punctului de trecere al frontierei Hegyeshalom situat pe autostrada M1. Punctul de frontieră Hegyeshalom — Nickelsdorf situat pe autostrada M1 este funcţional.



    În Croaţia, traficul feroviar pe relaţiile Croația-Slovenia, Croația-Ungaria și Croația-Serbia este în continuare suspendat. Circulația rutieră este complet blocată în punctul de control trecere frontieră Bajakovo-Batrovci (dintre Croația și Serbia) situat pe autostrada Zagreb — Belgrad. Pe ruta Serbia-Croația, circulația rutieră pentru autovehiculele cu masa totală de până la 7,5 tone a fost deviată prin punctul de control trecere frontieră de la Tovarnik, care a fost redeschis pentru a permite reluarea parțială a circulației rutiere. Şi autorităţile croate au închis noi punctele de frontieră cu Serbia: Ilok, Ilok 2, Principovac, Principovac 2. Batina și Erdut rămân în continuare închise.

  • UE şi cotele obligatorii de refugiaţi

    UE şi cotele obligatorii de refugiaţi

    Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat, marţi, planul Comisiei Europene de redestribuire a încă 120.000 de
    migranţi între cele 28 de state membre. Propunerea Comisiei a fost votată cu o
    largă majoritate. România, Ungaria, Slovacia şi Cehia au votat
    împotrivă, iar Finlanda s-a abţinut. Polonia a votat pentru,
    desi iniţial anunţase că nu este de acord cu aceste cote obligatorii.

    Potrivit
    legislaţiei europene, ţările care au votat împotrivă vor fi
    obligate să aplice decizia luată de majoritatea statelor membre. României i-au
    fost alocaţi încă 2.475 de refugiaţi, deşi Bucureştiul a susţinut în repetate
    rânduri că nu poate primi mai mult de 1785 de persoane pentru că nu are
    suficiente centre de refugiaţi.

    În intervenţia sa la Consiliul Extraordinar
    JAI, ministrul de interne, vicepremierul Gabriel Oprea a spus că România îşi
    menţine punctul de vedere conform căruia mecanismul de relocare internă a
    refugiaţilor trebuie să aibă un caracter voluntar, fapt pentru care a votat
    împotriva impunerii unor cote obligatorii. El a reafirmat că Bucureştiul este
    solidar cu statele UE afectate de un aflux foarte mare de refugiaţi, dovadă că,
    Guvernul României a decis, la Consiliul European din vară, că va participa la mecanismul de
    distribuire prin preluarea a 1.705 solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi
    Grecia şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii.

    Totodată, Gabriel
    Oprea a reafirmat disponiblitatea României de a creşte contribuţia la
    activităţile Frontex – Agenţia Europeană de Protecţie a Frontierelor. El a
    subliniat necesitatea intensificării măsurilor de combatere a traficului ilegal
    de imigranţi, de identificare a unor soluţii concrete în ţările de origine şi
    de tranzit prin intermediul Europol, Frontex şi a Biroului de ajutor european
    pentru azil. Totodată, vicepremierul român a subliniat nevoia unei mai mari
    implicări din partea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM),
    Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), dar şi din
    partea societăţii civile prin ONG-urile specializate.

    La Bucureşti, un sondaj INSCOP realizat la comanda cotidianului
    Adevărul arată că 56% dintre români cred că România nu ar trebui să
    primească refugiaţi, iar 35% consideră că ţara ar trebui să găzduiască
    imigranţi. Dintre cei care au spus că ar trebui să primim refugiaţi, 82%
    consideră că România trebuie să-şi stabilească singură cota de refugiaţi pe
    care-i poate primi. Din totalul persoanelor chestionate, 65% spun că nu ar fi
    de acord ca refugiaţii să se stabilească în România.

  • Măsuri preventive în criza refugiaţilor

    Măsuri preventive în criza refugiaţilor

    Chiar dacă nu se confruntă cu o presiune migraţionistă, România îşi testează, preventiv, capacităţile de reacţie la dinamica din regiune printr-un exerciţiu desfăşurat la frontiera vestică, cu Serbia. Două tabere temporare pentru refugiaţi au fost ridicate în cadrul acestui exerciţiu în judeţul Timiş, în localităţile Lunga şi Moraviţa, scopul fiind acela de a verifica în ce măsură responsabilii români sunt pregătiţi să preia persoanele care ar solicita o formă de protecţie în România.



    Sunt verificate resursele şi capabilităţile necesare desfăşurării activităţilor specifice la frontieră, respectiv trierea, înregistrarea, amprentarea şi identificarea cetăţenilor străini, precum şi a procedurilor care se aplică în astfel de situaţii. Totodată, poliţişti de frontieră, reprezentanţi ai structurilor de imigrări, jandarmi, poliţişti şi pompieri desfăşoară şi alte misiuni specifice, în scopul dezvoltării unui răspuns integrat la provocările actualului mediu de securitate. Florin Galescu, jurnalist la Radio România:



    Primele corturi pentru refugiaţi au fost amplasate aproape de graniţa cu Serbia. Adăposturile de tip militar care se găsesc în localitatea timişană Lunga sunt păzite de jandarmi, iar accesul este restricţionat. Prefectul de Timiş, Eugen Dogariu, spune că în zonă are loc un exerciţiu de verificare a capacitătii operaţionale de răspuns al autorităţilor române la situaţia înregistrată în statele din vecinătate în contextul crizei imigranţilor. În zona de graniţă cu Serbia numarul de forţe şi mijloce logistice au fost suplimentate în ultimele zile. Două elicoptere ale poliţiei de frontieră survolează pe rând fâşia verde. De asemenea, aproape 1.000 de poliţişti de frontieră patrulează zona Beba Veche.”



    În ultimele săptămâni, autorităţile române au intensificat măsurile de siguranţă la frontiera României cu Serbia, prin dislocarea unor forţe şi mijloace logistice suplimentare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Un comunicat al ministerului de resort precizează că exerciţiul aflat acum în desfăşurare reprezintă o continuare a măsurilor preventive şi pro-active luate la nivelul instituţiilor cu atribuţii din cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. Iar, potrivit vicepremierului Gabriel Oprea, desfăşurarea acestei aplicaţii are loc în condiţiile în care toate statele din vecinătatea României au luat măsuri suplimentare de întărire a securităţii la frontieră.



    Totodată, forţele Ministerului Afacerilor Interne – poliţişti de frontieră, reprezentanţi ai structurilor de imigrări, jandarmi, poliţişti şi pompieri – desfăşoară şi alte misiuni specifice, în scopul dezvoltării unui răspuns integrat la provocările actualului mediu de securitate.

  • Europa şi sârma ghimpată

    Europa şi sârma ghimpată

    În
    drum spre oferta germană, refugiaţii din Asia şi Africa sunt nevoiţi să
    traverseze mai multe ţări pe care nu şi le doresc şi care nu îi doreşte. Macedonia
    şi Serbia sunt state care au făcut parte, până acum un sfert de secol, din
    Iugoslavia. De atunci, cele două ţări se confruntă cu tot felul de situaţii
    complicate, de-a dreptul de război sau de gestiune a situaţiei refugiaţilor
    proveniţi din spaţiul fost iugoslav. Relaţiile cu statele Uniunii Europene sau
    cu membrii NATO nu sunt deloc dintre cele mai bune. Nu au o perspectivă clară a
    aderării la Uniunea Europeană iar, în ceea ce priveşte NATO, Serbia a suferit
    bombardamentele coaliţiei, în 1999, din cauza secesiunii regiunii Kosovo iar
    Macedoniei i-a fost respinsă aderarea, la propunerea Greciei. Dar toate aceste
    istorii balcanice şi europene trec în uitare în faţa actualei situaţii.

    Atât
    Macedonia cât şi Serbia asistă de ceva timp la un dramatic flux de oameni
    plecaţi din Siria, în special, dar şi din alte ţări din Asia sau chiar Africa,
    spre Germania, ţara care exprima o generoasă acceptare, aproape în orice
    condiţii, a unui număr însemnat de refugiaţi. Imaginea cu sute şi mii de oameni
    mergând pe jos distanţe însemnate, trăind fără condiţiile elementare ale unui
    trai civilizat, traversând graniţe altădată de nepătruns ale Europei, par luate
    din alte vremuri şi din alte locuri. În acelaşi timp, imaginea cu gardul
    inexpugnabil răsărit între Ungaria şi Serbia, luptele între tinerii refugiaţi
    şi forţele ungare de apărare a noului gard de sârmă ghimpată, coloanele de
    oameni, mulţi cu copii mici în braţe, rătăcind pe lângă frontiere blindate, par
    şi ele a fi rodul unei ficţiuni unui film după care se vor scrie cărţile. Croaţia
    este un alt stat din fosta Iugoslavie, mai aproape de Occident decât de
    Orientul balcanic. Când a izbucnit faza acută a drumului refugiaţilor spre
    Germania, Croaţia nu făcea parte din ecuaţie. A apărut însă pe traseu în
    momentul în care Ungaria şi-a închis ermetic graniţa spre Serbia.

    În urmă cu
    câteva zile, fluxul de refugiaţi a intrat brusc în Croaţia, prelingându-se pe
    graniţa fortificată, ca o flacără ce îmbrăţişează metalul. Graniţa de sârmă
    ghimpată ridicată peste noapte de Ungaria, la frontiera cu Serbia, călcată de
    refugiaţi, se va extinde şi ea, spre Croaţia şi spre România, pe acolo pe unde
    s-ar putea prelinge flacăra refugiaţilor care vor să meargă în Germania şi nu
    ştiu decât drumul prin Ungaria şi gările Budapestei. Prin aceste locuri a fost
    amorsat primul război mondial, care a impus sârma ghimpată în istoria
    sângeroasă a Europei. Nu departe, pe graniţa dintre Ungaria şi Austria, a
    început căderea comunismului în 1989, când sârma ghimpată a Cortinei de fier
    de atunci a fost înlăturată iar refugiaţii est-germani au ajuns, prin Ungaria,
    în Austria şi, mai departe, în Germania vestică.

    După 25 de ani, Croaţia şi-a
    deschis frontiera pentru a primi noul drum al refugiaţilor veniţi din sud. Este
    o ţară şi NATO şi membră a Uniunii Europene, aflată în linie dreaptă în drumul
    spre Germania. Cei mai mulţi refugiaţi doar tranzitează Croaţia pentru a ajunge
    în Austria şi de acolo mai departe, în Germania, occidentală întru totul. Din
    cauza numărului excepţional al celor ce fac acest drum, este posibil ca şi
    Croaţia să ia măsuri de protecţie, inclusiv să-şi închidă graniţa. Situaţia
    este extrem de gravă, Europa este departe de a vorbi pe o singură voce în
    această situaţie, se fac multe declaraţii aspectuoase dar se iau şi decizii
    dure. Peste toate se înalţă teribilul gard de sârmă ghimpată al acestor zile.
    El a apărut între Nordul şi Estul Europei, între Estul şi Vestul său, între
    declaraţiile politice şi situaţia reală, între vorbe şi fapte, între principii
    şi practică în Europa dezvoltată, civlizată şi democratică.

  • Slovenia: control la froniteră și întârzieri

    Slovenia se alătură grupului de state europene care au reintrodus controlul la frontiere, din cauza traficului de imigranți. Guvernul sloven a decis, vineri, reintroducerea controalelor la frontiera cu Ungaria, dar și întărirea controalelor la frontiera cu Croația.



    Din această cauză vor exista întârzieri la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria, Croația și Austria și se va prelungi perioada de tranzitare auto și feroviară a teritoriului sloven, informează MAE. Măsura a fost luată în conformitate cu prevederile Codului Frontierelor Schengen, pentru o perioadă inițială de 10 zile, dar cu posibilitatea de prelungire.



    Diplomația de la București recomandă cetățenilor și transportatorilor români să se documenteze asupra condițiilor de călătorie şi a circulației pe principalele componente de infrastructură rutieră şi feroviară din Slovenia, asupra restricțiilor existente, conducerea prudentă și respectarea semnelor și avertizărilor de trafic, precum și cu privire la alertele emise de autoritățile slovene.



    Informații privind situația traficului rutier în Slovenia pot fi obținute permanent de la Centrul de informare, accesând pagina dedicată de Internet http://www.promet.si, precum și apelând numerele de telefon 1970 (din Slovenia) și 00 386 151 88 518 (internațional).

  • Propuneri europene pentru criza refugiaţilor

    Propuneri europene pentru criza refugiaţilor

    Un summit
    extraordinar al Uniunii Europene privind criza refugiaţilor va fi organizat pe
    23 septembrie, a anunţat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk,
    reuniunea la vârf urmând să aibă loc a doua zi după un Consiliu Extraordinar al
    miniştrilor de interne pe aceeaşi temă.

    Liderii europeni ar urma să ia cu
    această ocazie o decizie finală privind cotele obligatorii de refugiaţi, în
    condiţiile în care situaţia devine tot mai dramatică, iar Parlamentul European
    a votat o rezoluţie prin care sprijină propunerea Comisiei de relocare a 120 de
    mii de migranţi. Menirea acestei rezoluţii este de a transmite statelor membre
    un mesaj politic de susţinere a solidarităţii europene. Comisia cere ţărilor
    Uniunii Europene să ia de urgenţă deciziile necesare şi le solicită să accepte
    cotele obligatorii, pentru fiecare persoană relocată conform schemei urmând să
    primească 6000 de euro, inclusiv o rată de prefinanţare de 50%, care să permită
    autorităţilor să acţioneze rapid.

    Comisarul european pentru politică regională,
    Corina Creţu, spune că Executivul comunitar poate ajuta în criza emigraţiei
    prin fonduri europene: Încă din vechea perioadă de proclamare,
    2007-2014, unele regiuni şi state membre au optat pentru a folosi fonduri
    structurale şi de investiţii pentru integrarea socială a migranţilor. Am
    vizitat deja suburbii ale Berlinului, ale Parisului. Să vă dau un exemplu,
    comparând Italia cu Grecia – Italia a optat deja pentru a face adăposturi din
    fonduri europene, Grecia nu a folosit din fondurile europene aceşti bani, i-a
    folosit pentru alte scopuri.

    La Bucureşti, fenomenul migraţionist şi
    cauzele sale au fost analizate, joi, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării,
    iar concluzia a fost că România va pleda din nou, la Consiliul Justiţiei şi
    Afaceri Interne de săptămâna viitoare împotriva introducerii cotelor
    obligatorii de refugiaţi. Anunţul a fost făcut de preşedintele Klaus Iohannis,
    care a admis, însă, că România s-ar putea vedea, totuşi, obligată de Uniunea
    Europeană să accepte un număr mai mare de refugiaţi. În aceste condiţii, este
    posibil ca România să apeleze la fondurile europene. Klaus Iohannis: Dacă
    se întâmplă aşa ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. Nu s-a
    luat o decizie, dar s-a vehiculat ideea, care, probabil, ar putea duce la o
    soluţie, de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de
    primire a refugiaţilor, sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene
    pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi.

    Potrivit
    schemei Bruxellesului, România ar trebui să primească peste 6000 de refugiaţi,
    dar decidenţii români au anunţat că pot gestiona situaţia a 1785 de migranţi.

  • UPDATE: Croația – măsuri privind direcționarea fluxului de migranți

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Republicii Croația că autoritățile locale au luat măsuri de închidere, pe o perioadă nedeterminată, a şapte din cele opt puncte de control trecere frontieră cu Serbia: Tovarnik, Ilok, Ilok 2, Principovac, Principovac 2, Batina și Erdut, precum şi de redirecționare a fluxului de refugiați, pentru a nu se înregistra probleme deosebite în ceea ce privește circulația rutieră. Principalul punct de frontieră Bajakovo, situat pe autostrada Belgrad – Zagreb, este deschis și nu înregistrează probleme deosebite.



    Privind circulația feroviară, informăm că toate trenurile de pasageri pe relația Croația-Slovenia au fost suspendate – inclusiv trenurile care aveau ca destinație țări din vestul Europei și care doar tranzitau Slovenia. Trenurile pe ruta internă Vinkovci – Vukovar au fost, de asemenea, suspendate, transportul făcându-se cu ajutorul autocarelor. Probleme se înregistrează în gara din localitatea Tovarnik, aflată în apropierea punctului de frontieră dintre Croația cu Serbia, aceasta fiind situată pe ruta feroviară Belgrad-Zagreb. Stația menționată înregistrează un aflux de aproximativ 2.500 de migranți, care așteaptă să fie transportați spre diferite locații din Republica Croația. Autoritățile croate nu au decis o eventuală suspendare a traficului feroviar pe ruta Belgrad-Zagreb.

  • Probleme în traficul din Ungaria și Austria

    Poliţia ungară a închis punctul de control trecere a frontierei terestre cu Serbia, din dreptul localităţii ungare Roszke, iar începând de miercuri, 16 septembrie, a fost suspendată activitatea în punctul de control trecere al frontierei de la Asotthalom. Astfel, Pentru tranzitarea frontierei ungaro-sârbe, poliţia recomandă utilizarea punctului Tompa, menţionându-se faptul că acesta funcţionează zilnic în intervalul orar 07:00 – 19:00.



    Mai multe informații despre treficul pe drumurile din Ungaria pot fi obținute pe site-ul Inspectoratului General al Poliţiei ungar. De asemenea, cei interesați pot accesa camerele web montate pe principalele drumuri naționale, la adresa www.utinform.hu/webkamerak.



    Și Austria a luat măsuri de protecție din cauza numeroșilor refugiați ce doresc să între în țară. Autorităţile austriece au decis introducerea de controale la frontiera cu Ungaria, la punctele de control trecere a frontierei de la Hegyeshalom şi Kophaz.



    Ministerul român de externe informează că durata de călătorie către Austria poate fi afectată, având în vedere faptul că zilnic apar noi evoluţii la frontiera dintre cele două state, precum suspendarea unor curse feroviare sau blocaje ale traficului rutier. De asemenea, diplomația de la București recomandă cetăţenilor români să se documenteze asupra condiţiilor actuale de călătorie şi a circulaţiei pe principalele componente de infrastructură rutieră şi feroviară din Austria, consultând paginile dedicate de Internet www.asfinag.at, www.polizei.at şi site/ul căilor ferate austriece – www.öbb.at.

  • Atenţionări de călătorie la graniţele Ungariei cu Austria şi cu Serbia

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se deplaseze în Austria că autorităţile austriece au decis introducerea de controale la frontiera cu Ungaria, la punctele de control trecere a frontierei de la Hegyeshalom şi Kophaz.




    Având în vedere faptul că zilnic apar noi evoluţii la frontiera dintre cele două state, precum suspendarea unor curse feroviare sau blocaje ale traficului rutier, durata de călătorie poate fi afectată. Ţinând cont de faptul că situaţia se poate schimba rapid, MAE recomandă cetăţenilor români să se documenteze asupra condiţiilor actuale de călătorie şi a circulaţiei pe principalele componente de infrastructură rutieră şi feroviară din Austria, consultând paginile dedicate de Internet, astfel: administraţia drumurilor – www.asfinag.at , poliţia austriacă – www.polizei.at şi căile ferate austriece – www.öbb.at.




    Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află sau doresc să se deplaseze în Ungaria că, începând cu 15 septembrie 2015, poliţia ungară a închis punctul de control trecere a frontierei terestre (PCTF) cu Republica Serbia, din dreptul localităţii ungare Roszke, iar începând cu data de 16 septembrie 2015 a fost suspendată activitatea în punctul de control trecere al frontierei de la Asotthalom. Pentru tranzitarea frontierei ungaro-sârbe, poliţia recomandă utilizarea PCTF Tompa, menţionându-se faptul că acesta funcţionează zilnic în intervalul orar 07:00 – 19:00.




    În vederea obţinerii de informaţii în timp real privind circulaţia rutieră pe principalele drumuri din Ungaria, pot fi accesate camerele web montate de-a lungul acestora, la adresa paginii web www.utinform.hu/webkamerak/ sau poate fi consultată pagina oficială de Internet a Inspectoratului General al Poliţiei ungare – www.police.hu .




    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte pagina de Internet www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă” (disponibilă gratuit în App Store” şi Google Play”), care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situaţii speciale.

  • Un nou gard în Europa

    Un nou gard în Europa

    Ungaria,
    supusă unui asalt al refugiaţilor din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, a decis
    să extindă gardul de protecţie construit la frontiera cu Serbia şi pe graniţa
    cu România vecină. Seful diplomaţiei de la Budapesta, Peter Szijjarto, explică
    decizia: Este posibil ca presiunea imigranţilor să se mute parţial
    spre România, de aceea am decis să începem lucrări pregătitoare pentru un gard
    care va fi construit la frontiera ungaro-română începând de la graniţa
    ungaro-sârbă-română. Va fi o lungime rezonabilă; dacă presiunea migraţionistă
    se mută spre România va trebui să ne protejăm frontiera şi în acele puncte.
    Ţinând cont de bunele noastre relaţii şi conform standardelor diplomatice, am
    notificat partea română, mai exact pe secretarul de stat pentru integrare
    europeană.

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a calificat, însă, drept un gest
    incorect din punct de vedere politic ideea guvernului din Ungaria de a ridica
    un gard la frontiera comună între două state membre ale UE şi care sunt
    parteneri strategici. Diplomaţia română apreciază că
    iniţiativa contravine spiritului european, iar premierul Victor Ponta susţine că
    decizia Budapestei de a ridica un gard la graniţe nu rezolvă nimic din problema
    refugiaţilor şi ‘scoate Ungaria din Europa’.

    De
    partea sa, ministrul ungar de externe a criticat dur recente declaraţii făcute
    de şeful guvernului de la Bucureşti, care a acuzat autoritatile din ţara vecină
    că îi tratează pe refugiaţi cu bâta şi îi înseriază. Diplomaţia
    ungară a catalogat afirmaţiile lui Ponta drept extremiste şi
    mincinoase.

    După
    criticile ministrului ungar, premierul
    Ponta a reacţionat prompt. El a spus că nu doreşte să răspundă provocărilor venite din partea unor
    reprezentanţi guvernamentali maghiari, dar a acuzat că unii au un comportament
    care arată că sunt o ruşine pentru valorile UE şi nu sunt cu nimic
    mai buni decât cei din Siria sau Libia sau din alte ţări din care fug
    refugiaţii.

    Victor
    Ponta şi-a pierdut autocontrolul şi, prin afirmaţiile sale iraţionale, jigneşte
    întreaga Ungarie, a replicat, prompt, ministrul ungar de externe.

    Intre timp
    criza refugiaţilor se adânceşte. După ce luni, la Bruxelles, miniştrii de
    interne din UE nu au ajuns la un acord
    în privinţa repartizării echitabile a peste 120 de mii de refugiaţi, aceştia au
    decis să revină la masa negocierilor marţea viitoare, în încercarea de a ajunge
    la un consens. Bucureştiul a anunţat că participă la
    mecanismul de distribuire prin preluarea a peste 1.705 solicitanţi de azil
    aflaţi în Italia şi Grecia şi a încă 80 de persoane din afara UE. România refuză,
    alături de alte noua state UE, cotele obligatorii de refugiaţi pentru care
    pledează responsabilii de la Bruxelles.

  • Germania: control vamal la graniţa cu Austria

    Germania a reintrodus temporar controlului la frontiera cu Austria, informează MAE. Astfel, circulația rutieră a fost îngreunată în zona Passau. De asemenea, din cauza trecerii de la circulaţia de pe autostrada cu trei benzi pe sens la o sigură bandă pe sens, în zona de control, s-au format cozi de autovehicule de mai mulţi kilometri, timpul de aşteptare fiind uneori de câteva ore.



    Şi circulaţia feroviară a avut de suferit, fiind în prezent reluată. Probleme sunt cauzate de valul de imigranţi ajuns la graniţa dintre Germania şi Austria.

  • Criza refugiaţilor, văzută de la Bucureşti

    Criza refugiaţilor, văzută de la Bucureşti

    Statele Uniunii Europene au eşuat, luni, în a se pune de acord asupra repartizării valului imens de refugiaţi care iau cu asalt bătrânul continent, generând cea mai gravă criză din ultimele aproximativ 7 decenii. Rezultatul reuniunii de urgenţă de la Bruxelles a miniştrilor de interne era relativ previzibil : cel puţin în ultima săptămână, luările de poziţie ale politicienilor europeni, diametral opuse, fuseseră dintre cele mai vehemente.



    Or, dacă cei 28 au decis ca 40.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia să fie relocaţi în următorii doi ani, aşa cum se convenise încă din luna iulie, ei nu s-au înţeles, în schimb, în privinţa altor 120.000 sosiţi, între timp, din Orientul Mijlociu şi Africa. Comisia Europeană doreşte să impună cote obligatorii ; unele state membre, între care şi România, se opun cu fermitate. Bucureştiul — consecvent promisiunii sale din vară — va participa la mecanismul de distribuire prin preluarea a 1.705 solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi Grecia şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii.



    Vicepremierul pentru securitate naţională şi ministru de interne, Gabriel Oprea, prezent la reuniunea de luni din Belgia, le-a transmis omologilor europeni mandatul în acest sens încredinţat de preşedintele Klaus Iohannis şi de premierul Victor Ponta. De altfel, acest mandat a fost explicat chiar de şeful statului într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti:


    Noi, dacă primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ca să stea peste iarnă şi pe urmă vedem. Dacă-i primim, ni-i asumăm. Aceşti oameni trebuie şcolarizaţi, trebuie să înveţe limba română, copiii trebuie să meargă la şcoală, ei trebuie să fie integraţi în societate.”



    Oferta României de a participa la uşurarea crizei migranţilor este generoasă — mai spune preşedintele Klaus Iohannis, iar ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea şi prin alte forme. Bucureştiul participă, de pildă, în prezent, la întărirea graniţelor exterioare ale Uniunii Europene şi ar putea pune la dispoziţie, dacă i s-ar cere, atât personal, cât şi expertiză.



    În plus, România nu se află sub presiunea refugiaţilor, asemenea Greciei, Italiei, Austriei, Germaniei sau Ungariei vecine, pentru că nu este membră Schengen, care, aşa cum stau lucrurile acum, în viziunea preşedintelui Iohannis nu funcţionează. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră. Această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT.”



    Convocat pentru 17 septembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării va lua în discuţie, prin urmare, atât chestiunea spaţiului Schengen, cât şi poziţia românească de păstrare a unor cote voluntare de imigranţi, pe măsura posibilităţilor. Orice decizie luată de Uniunea Europeană care ar redeschide falia între Est şi Vest ar fi — în viziunea Bucureştiului — fundamental greşită.

  • Retrospectiva săptămânii 6.09 – 12.09.2015

    Retrospectiva săptămânii 6.09 – 12.09.2015

    Decizii în criza
    refugiaţilor



    Parlamentul European a aprobat,
    joi, măsurile de urgenţă propuse de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude
    Juncker, privind cotele de repartizare a refugiaţilor în statele membre ale
    Uniunii Europene. Într-o rezoluţie adoptată la Strasbourg cu o largă majoritate
    a euro-deputaţilor, este criticată, în acelaşi timp, regretabila lipsă de
    solidaritate a guvernelor faţă de cei care cer azil. Autorităţile
    naţionale au în continuare păreri diferite cu privire la gestionarea crizei
    refugiaţilor. La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru
    cote voluntare de preluare a refugiaţilor. Schema de
    redistribuire de urgenţă a refugiaţilor între statele membre ale UE prevede ca
    România să primească 4646 de refugiaţi în plus faţă de cei 1785 asumaţi iniţial.România nu poate primi un număr
    mai mare decât capacitatea existentă la nivel naţional, a subliniat ministrul
    de externe, Bogdan Aurescu: Trebuie să găsim soluţii în aşa fel încât să
    încercăm să rezolvăm problemele la originea lor, adică în ţările de origine ale
    acestor imigranţi. Trebuie să ne uităm, de asemenea, la diferenţele între ceea
    ce înseamnă refugiat în conformitate cu regulile din cadrul ONU şi imigrant
    economic.




    Arestarea primarului
    Bucureştiului, Sorin Oprescu



    Tribunalul
    Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Bucureştiului,
    Sorin Oprescu, pentru
    luare de mită. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. Sorin
    Oprescu, acuzat că ar fi luat mită 10% din contractele încheiate din bani publici, a fost reţinut după ce a primit o tranşă de 25.000 de euro dintr-un total de
    60.000 pretinşi, se pare, de la patru persoane, prin intermediul unui
    subordonat care ar fi intermediat mita. Unul dintre cei patru denunţători afirmă că în total i-ar fi dat lui
    Sorin Oprescu 1 milion de euro, în perioada 2013 – 2015.
    În motivarea deciziei de arestare, judecătorii spun că
    edilul ştia că cei 25 de mii de euro reprezentau mită şi nu împrumut, aşa cum a
    declarat acesta. În acelaşi timp, instanţa susţine necesitatea arestării
    preventive pentru că Sorin Oprescu i-ar putea influenţa pe martorii din
    anchetă, mai ales că unii dintre ei sunt subalternii săi. Medic de profesie şi fost membru
    al PSD (guvernare), Sorin Oprescu este primar al
    Capitalei din 2008. Curtea de Apel va judeca luni contestaţia sa
    la decizia de arestare preventivă.



    Noul Cod
    Fiscal a fost promulgat



    Retrimis în iulie
    în Parlament de preşedintele român Klaus Iohannis şi trecut din nou de
    legislativ săptămâna trecută, noul Cod Fiscal a fost promulgat de şeful
    statului. Reducerea TVA la 20% de la începutul anului viitor şi la 19 procente
    de la 1 ianuarie 2017, dată la care vor fi eliminate şi taxa pe stâlp şi
    supraacciza la carburanţi – sunt cele mai cunoscute măsuri ale noului Cod Fiscal.
    Despre altele s-a vorbit mai puţin, dar nici impactul acestora nu este de
    neglijat. Este vorba despre posibilitatea acordată consiliilor locale de a
    aplica impozite de cinci ori mai mari pentru clădirile şi terenurile
    neîngrijite situate în intravilan. Încadrarea în această categorie, precum şi
    procedurile de aplicare se adoptă prin hotărâri la nivel local. De asemenea,
    cresc taxele pentru casele proprietate personală şi se modifică subiectul
    impozitării, clasificarea fiind făcută în funcţie de destinaţie, rezidenţială
    sau nu. În schimb, a fost adoptată scutirea de la plata impozitului pe
    clădirile şi terenurile utilizate în cadrul întreprinderilor care asigură
    încadrarea în muncă a persoanelor din categorii vulnerabile. Taxa pe
    construcţiile speciale se elimină de la începutul anului viitor, însă doar
    pentru investiţiile în agricultură. Prin noul cod fiscal se amână, pe de altă
    parte, pentru 2017 reducerea impozitului pe dividende, de la 16 la 5%.



    Sprijin
    european pentru fermierii români



    Ministrul român
    al Agriculturii, Daniel Constantin, a solicitat oficialilor europeni soluţii de
    sprijin urgente, atât pentru fermierii din România afectaţi de secetă, cât şi
    pentru producătorii cărora criza din sectorul laptelui le-a diminuat
    considerabil veniturile. El a participat, la Bruxelles, la reuniunea
    Consiliului Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit), care s-a concentrat
    asupra situaţiei dificile din anumite sectoare agricole la nivel european.
    Comisia Europeană a anunţat un ajutor financiar de 500 de milioane de euro
    pentru agricultorii europeni.



    Festivalul
    Enescu



    Considerat cel mai
    important eveniment cultural românesc, Festivalul Internaţional de Muzică George Enescu, continuă la Bucureşti. Până pe 20 septembrie, vor avea
    loc zeci de concerte în săli, precum şi multe evenimente în aer liber, unde vor încânta
    publicul cele mai mari orchestre ale lumii. Peste 3 mii de artişti români şi străini din elita mondială a
    muzicii clasicevor urca pe scena festivalului. Printre marile orchestre prezente în acest an se
    numară San Francisco Symphony, Orchestra Operei din Munchen, London Symphony
    Orchestra, Filarmonica din Viena, Orchestra din Sankt Petersburg, Filarmonica
    din Monte Carlo sau Orchestra din Amsterdam. Organizat pentru prima dată în 1958, la trei ani de la moartea
    celebrului compozitor român, festivalul a fost întrerupt în 1971 de regimul
    comunist, însă a fost reluat după căderea acestuia, în 1989. De atunci se
    desfăşoară din doi în doi ani.