Tag: refugiati

  • FRONTEX: a crescut puternic numărul migranţilor ilegali la frontierele Uniunii

    FRONTEX: a crescut puternic numărul migranţilor ilegali la frontierele Uniunii

    În primele șapte luni ale acestui an, agenţia Frontex a înregistrat peste 150.000 de intrări ilegale în Uniunea Europeană, conform calculelor preliminare. Este aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut.
    Numai în luna iulie, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat aproape 35.000 de intrări ilegale, cu peste 60% mai multe decât în aceeași lună din 2021.

    Care au fost principalele rute migratorii către Uniunea Europeană în perioada ianuarie-iulie a acestui an ?
    În primul rând, Balcanii de Vest. Aici au fost detectate jumătate din cazurile totale de treceri ilegale către spre Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cei mai mulţi sunt migranți din Siria, Afganistan și Turcia.

    Apoi Marea Mediterană. Numai pe ruta Mediteranei Centrale, Frontex a înregistrat peste 42.000 de treceri ilegale ale frontierei, cu aproape jumătate mai multe decât în primele șapte luni ale anului 2021. Predomină egiptenii şi tunisienii.

    Pe ruta Mediteranei de Vest, numărul de traversări ilegale în primele 7 luni ale acestui an a scăzut cu un sfert faţă de perioada similară a anului trecut. Majoritatea migranților depistați pe această rută au venit din Maroc.

    A rămas însă ridicat numărul sosirilor ilegale pe ruta Mediteranei de Est: peste 22.000, mai mult decât dublul anului trecut. Aici Ciprul a fost principala destinaţie, cu peste jumătate din numărul total al sosirilor. Majoritatea migranților au venit din Siria, Nigeria și Congo-Kinshasa.

    La frontierele de est ale Uniunii, numărul sosirilor a scăzut cu o treime faţă de anul trecut: aproape 3000. Principalele naționalități au fost cetățenii din Ucraina, Irak și Belarus.

    Pe ruta Africii de Vest s-au înregistrat aproape 10.000 de traversări ilegale, mai multe cu un sfert faţă de anul trecut.

    A rămas ridicat şi numărul migranţilor ilegali care încearcă să traverseze Canalul Mânecii către Regatul Unit cu ambarcațiuni mici. Până la sfârşitul lunii iulie au fost aproape 30.000 de cazuri, ceea ce reprezintă o creștere cu peste jumătate faţă de aceeași perioadă a anului trecut.

    Refugiaţii ucraineni care intră în Uniunea Europeană prin punctele de trecere a frontierelor nu au fost incluşi în aceste calcule. Agenţia Frontex vorbeşte însă de 7,7 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit în Uniune de la începutul războiului. În același timp, un număr semnificativ de ucraineni s-au întors în țara lor.


  • Peste două treimi din copiii ucraineni refugiaţi în ţările UE au sub 14 ani, potrivit Eurostat

    Peste două treimi din copiii ucraineni refugiaţi în ţările UE au sub 14 ani, potrivit Eurostat

    Executivul comunitar atrage atenţia statelor membre că toți copiii care fug din calea războiului din Ucraina ar trebui să aibă acces neîngrădit şi fără discriminare la drepturile lor. Ei trebuie să poată beneficia inclusiv de sprijinul psihologic necesar, de asistență medicală și de acces la educație. O atenție deosebită ar trebui să li se acorde copiilor neînsoțiți de părinţi. Ei trebuie să fie înregistrați imediat după sosire, iar căutarea celorlalți membri ai familiei reprezintă o prioritate. În cazul acestor copii, polițiștii de frontieră vor înregistra, de asemenea, identitatea adulților cunoscuți care îi însoțesc în călătorie sau care îi așteaptă, precum și țara europeană de destinație declarată. Copiii neînsoțiți sau separați de familie au, de asemenea, dreptul de a li se numi, cât mai curând posibil, un tutore care își va asuma autoritatea părintească până la reunirea cu părinții sau cu alți membri de familie.

    Comisia Europeană aminteşte că sprijină și finanțează accesul la îngrijirea adecvată a orfanilor și a copiilor cu dizabilități refugiaţi. De asemenea, executivul comunitar colaborează cu organizații internaționale în vederea reunificării familiilor, prin programe de căutare a membrilor acestora şi ajută statele membre în acțiunile menite să combată răpirile și traficul de copii.

    Numărul telefonic european de urgență pentru copii dispăruți, 116 000, este valabil în toate cele 27 de state membre ale UE, precum și în Albania, Serbia, Elveția și Regatul Unit. Oricine poate suna la 116 000 pentru a semnala dispariția unui copil.

    Sistemul Missing Children Europe oferă, de asemenea, informații despre cum se poate semnala dispariția unui copil ucrainean în Europa, transmite apeluri publice referitoare la copiii ucraineni dispăruți în prezent pe teritoriul UE și pune la dispoziție resurse pentru sprijinirea copiilor dispăruți și a membrilor lor de familie care au fugit din Ucraina.


  • Cererile de azil în statele UE

    Cererile de azil în statele UE


    Invazia Rusiei în Ucraina și ridicarea pe plan mondial a restricțiilor impuse pentru protejarea populației de noul coronavirus a mărit cifrele migrației în Uniunea Europeană după doi ani de scădere. Pe viitor, numărul refugiaților ar putea fi influențat și de schimbările climatice, arată un studiu publicat pe site-ul Parlamentului European.



    Cererile de azil din 2021, cu o treime mai multe față de anul precedent



    Astfel, în 2021, au existat 632.315 cereri de azil în statele UE, cu 33,8% mai mult decât în anul precedent. Cifrele indică o revenire la situația de dinainte de pandemia de COVID. În 2019, au fost 744.810 cereri, mult mai puțin decât cele peste un milion de cereri înregistrate anual în 2015 și 2016.



    Sunt state europene care au înregistrat, în 2021, creșteri masive ale solicitărilor de azil precum Bulgaria (212%), Polonia (180%) și Austria (170%). În același timp, cifrele au scăzut în Ungaria cu 65%, în Malta cu 39%, Grecia (30%), Spania (26%), Finlanda (21%) și Suedia (14%).



    Tot anul trecut, cele mai multe persoane care au solicitata pentru întâia oara azil în spațiul comunitar au sosit din Siria (circa 98.800 de persoane sau 18% din totalul cererilor), Afganistan (83.700 sau 16%) și Irak (aproximativ 26.000 sau 5%).


    Numărul noilor permise de şedere emise în Uniunea Europeană a urcat anul trecut la nivelurile de dinaintea pandemiei cu 2.952.300 de documente eliberate în UE

    numar-permise-azil-ue-2021-eurostat.jpg


    Războiul din Ucraina crește numărul de imigranți în UE



    În 2022, invazia Rusiei în Ucrainei a determinat milioane de persoane să-și părăsească țara. Potrivit Agenției Națiunilor Unite pentru refugiați (UNHCR) 8,8 milioane de persoane au trecut prin punctele de trecere a frontierei din Ucraina de la începutul războiului.



    Numai în luna martie a anului în curs au fost depuse 73.850 de solicitări de protecție internațională de la peroane aflate la prima cerere de azil. Cifrele sunt mai mari cu 115% față de aceeași lună din 2021.



    Inițial, refugiații ucrainieni au fost găzduiți de țările, în principal Polonia, România, Ungaria, Moldova ș.a. În același timp, peste 2,5 milioane de ucraineni s-au întors acasă din febuarie până în luna iunie, conform Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX).



    1.500 de refugiați decedați sau dispăruți pe mare



    În ceea ce privește imigranții ilegali, datele arată că cele mai mari cifre s-au înregistrat în 2015 și 2016 când au fost depistate peste 2,3 milioane de treceri ilegale în statele UE. Anul trecut, numărul total de treceri ilegale ale frontierei în 2021 a fost de circa 200.000, cel mai înalt nivel din 2017. Numărul trecerilor detectate a crescut pe toate rutele de migrație neregulată din 2020 până în 2021, cu excepția celei din Marea Mediterană de Est, unde cifrele au scăzut la 13.184 de la 15.980 în 2021, respectiv și 52.169 în 2019.



    Din nefericire, peste 1.500 de persoane au decedat sau au fost date dispărute în 2021, cu doar 254 mai puține față de anul precedent. Sosirile ilicite pe ruta Mediteranei Centrale, cu sosire în Italia și Malta aproape s-au dublat în ianuarie-septembrie 2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2020, cu un număr de peste 48.800 de astfel de sosiri.



    Pe lângă adoptarea Pactului privind migrația și azilul, Uniunea Europeană are acordat o finanțare-record de 22,7 miliarde de euro pentru migrație și gestionarea frontierelor prin bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, comparativ cu cele 10 miliarde de euro puse la dispoziție în perioada 2014-2020.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Memorandum de Înțelegere, semnat între Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București și UNICEF Romania în vederea facilitării accesului la serviciile de sănătate al copiilor și familiilor de refugiați ucraineni din București.


  • Jurnal românesc – 02.08.2022

    Jurnal românesc – 02.08.2022

    Ministrul Afacerilor
    Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că în luna august a acestui an urmează să
    fie operaţionalizate consulatele generale de la Londra şi Paris, ca parte a
    reformei consulare declanşată începând cu anul 2020. De asemenea, până la finalul
    anului vor fi deschise și consulatul general de la Nantes, biroul consular de
    la Belfast și consulatul general de la Salzburg, a mai anunțat ministrul. Şeful
    diplomaţiei a prezentat, de curând în
    şedinţă de guvern, o notă de informare cu o serie de măsuri care vizează îmbunătăţirea
    serviciilor consulare si nu în ultimul rând, Bogdan Aurescu a vorbit despre
    nevoia unor modificări legislative pentru a continua efortul de
    debirocratizare, de digitalizare şi de degrevare. Am identificat o serie de
    acte normative care ar trebui să fie modificate şi sperăm ca, în colaborare cu
    colegii de la Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei, să facem progrese.
    În acest sens, suntem deja în contact la nivel tehnic şi mă refer aici la legea
    privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, pentru
    a putea eficientiza procedura de preluare şi procesare a cererilor de eliberare
    a documentelor de călătorie şi cărţilor de identitate electronice, precum şi normele
    metodologice de aplicare a acestei legi.


    De asemenea, avem in vedere
    si modificarea legii privind actele de stare civilă, pentru a elimina
    obligativitatea transcrierii documentelor de stare civilă eliberate în statele
    membre ale UE, modificarea legii privind cazierul judiciar, pentru a putea permite
    cetăţenilor români să aplice electronic pentru eliberarea cazierului judiciar,
    precum şi modificarea legii privind cetăţenia română, în vederea simplificării
    procesului de depunere a dosarelor pentru redobândirea cetăţeniei române şi
    respectiv pentru depunerea jurământului de credinţă, a mai afirmat ministrul
    afacerilor externe Bogdan Aurescu.














    După cinci luni de conflict, persoanele care au fost
    strămutate din Ucraina au nevoie din ce în ce mai mult de asistență umanitară
    pe termen mai lung. In acest sens, Crucea Roșie Română, cu sprijinul Crucii
    Roșii Naționale din Coreea, a inaugurat de curand un centru multicultural
    pentru a răspunde nevoilor crescânde ale copiilor și adulților afectați de
    conflict și pentru a oferi sprijin durabil cetățenilor români cu o situație
    socio-economică dificilă.


    Centrul multicultural va
    aborda un tip de asistență umanitară integrată, care vizează acoperirea
    nevoilor urgente și de bază ale persoanelor aflate în dificultate, cum ar fi
    mese calde, servicii de sănătate și sprijin psihosocial, precum și ateliere
    tematice pentru copii și părinți, cursuri de limba română și engleză, dar și
    alte activități de pregătire pentru viață. Pe măsură ce criza umanitară
    din Ucraina evoluează, am observat că persoanele care vin în România nu sunt
    doar în tranzit, ci și în căutarea unui loc de ședere pe termen mediu și lung,
    în special în orașele mari, așa cum este Bucureștiul
    , a declarat Ioan-Silviu
    Lefter, Directorul General al Crucii Roșii Române. Am creat un spațiu de
    sprijin pentru persoanele profund afectate de criza din Ucraina, oferindu-le
    oportunități care să le ajute să se integreze în comunitățile locale și să devină
    membri activi ai acestora
    , a mai adaugat Directorul General al Crucii
    Roșii Române.


    Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), se
    estimează că aproximativ 88.400 de persoane care au fugit din Ucraina au rămas
    în România, unele persoane călătorind periodic în și din țară.




















    In acelaşi context, Ministerul
    Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse a lansat platforma Primero, o
    aplicatie destinata monitorizarii copiilor veniți din Ucraina. De la începutul
    crizei ucrainene, odată cu sosirea primilor refugiați la noi, ne-am implicat cu
    tot ce ne-a stat în puteri să le fim alături tuturor celor care au fugit din
    calea războiului. Mă bucur să anunț lansarea aplicației PRIMERO, prin
    intermediul căreia vom putea înregistra și monitoriza toți copiii ucraineni,
    ajunși pe teritoriul României, însoțiți de părinți sau nu, a declarat ministrul
    Gabriela Firea, precizand faptul ca platforma va fi gestionată de Autoritatea
    Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și va funcționa la
    nivel național cu sprijinul UNICEF Romania. Prin intermediul aplicației PRIMERO
    vor fi centralizate informațiile despre locurile de cazare organizate sau
    despre comunitățile în care sunt găzduite familii cu copii ucraineni, sau copii
    ucraineni însoțiți de alte persoane adulte decât părinții lor, a mai declarat
    Gabriela Firea.












    Autoritatea Electorală Permanentă informeaza că totalul de
    cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 iulie
    2022 este de 18.873.368, cu 10.509 mai mulţi faţă de ultima informare publică.
    Potrivit unui comunicat de presă remis AGERPRES de AEP, diferenţele apar ca
    urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral
    aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia şi a importului
    de date de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de
    Date. Autoritatea Electorală Permanentă menţionează că, din totalul de
    alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.084.978
    au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 788.390 au domiciliul în străinătate
    şi sunt posesori de paşaport CRDS.



  • Bugetul european, ajutoare suplimentare pentru statele membre

    Bugetul european, ajutoare suplimentare pentru statele membre

    Instituțiile europene vor oferi un ajutor
    financiar suplimentar pentru statele membre, în contextul războiului din
    Ucraina și a crizei refugiaților. Banii provin din bugetul european pe anul 2022.

    Europarlamentarul,
    Victor Negrescu, în calitate de raportor alternativ la bugetul european a
    militat pentru ca fondurile să ajungă și la autoritățile locale și județene, să
    sprijine cu predilecție statele aflate la frontiera cu Ucraina, precum România,
    dar și să includă unele măsuri de suport pentru gestionarea efectelor economice
    și sociale asupra populației.


    Victor Negrescu, europarlamentar: Într-adevar Uniunea Europeană nu
    trebuie să lase statele membre și refugiații ucraineni singuri în fața acestei
    situații nemaiîntâlnite. De aceea, am modificat bugetul European pe anul 2022
    pentru a ne asigura că există suficienți bani pentru a face față acestor
    provocări legate de războiul din Ucraina. Fondurile vor acoperi o parte din cheltuielie
    și eforturile făcute de statele membre și vor ajta sperăm noi, la îmbunătățirea
    răspunsului European. O atenție sporită va fi oferită și statelor aflate la
    frontiera cu Ucraina printre care și Romania pentru a finanța spre exemplu
    hub-ul umanitar. Nu în ultimul rând, autoritățile localeași județene vor putea
    beneficia de resurse financiare suplimentare.

    Cu toate aceastea ne trebuie un
    plan concret cu privire la viitoarele nevoi de finanțare și un sprijin
    financiar pentru efectele indirecte ale războiului din Ucraina în mod asupra
    statelor din regiune.

    Circa 40 % dintre europeni cred că războiul le-a afectat
    nivelul de trai și își doresc ca Uniunea Europeană să intervină pentru a menține
    prețurile la energie și la alimente la un nivel acceptabil. Pentru aceste
    lucruri este nevoie de noi resurse europene şi de măsuri urgente.




    Această modificare a bugetului european
    confirmă nevoia revizuirii programării financiare europene pentru a include
    noile provocări.


  • Statele UE care integrează refugiaţi din Ucraina vor primi ajutor financiar de la Comisie

    Statele UE care integrează refugiaţi din Ucraina vor primi ajutor financiar de la Comisie

    Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa le permite statelor membre să ofere sprijin de urgență atât oamenilor care fug din calea invaziei ruse din Ucraina, cât și celor care îi primesc. Intitulat FAST-CARE, programul se adresează ţărilor, autorităţilor locale şi organizaţiilor societăţii civile care primesc și integrează persoanele strămutate, garantând că fondurile politicii de coeziune sunt suficient de flexibile pentru a ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

    Statele membre pot utiliza cofinanțarea de 100 % pentru o axă prioritară care există deja în cadrul unui program, ce sprijină integrarea socio-economică a cetăţenilor veniţi din țările terțe sau pot introduce o nouă axă prioritară de acest gen în programele lor. Pentru a beneficia de rata de cofinanțare de 100 %, statele membre trebuie să se asigure că cel puțin 30 % din sprijin este direcționat către autoritățile locale și organizațiile societății civile. Prima tranșă de prefinanțare va fi plătită în 2022, după intrarea în vigoare a regulamentului, imediat, în cazul programelor deja adoptate, și abia după adoptare în cazul programelor noi care nu au fost încă aprobate, în timp ce a doua tranșă de prefinanțare suplimentară ar urma să fie plătită în 2023. Toate statele membre vor beneficia de prefinanțarea suplimentară, în mod proporțional cu alocările lor naționale.

    Pe termen scurt, FAST-CARE va facilita finanțarea ajutorului imediat pentru persoanele care fug de războiul din Ucraina, constând printre altele în furnizarea de alimente, de asistență materială de bază, cazare, transport, îngrijiri medicale imediate, servicii de informare și de traducere. Într-o a doua etapă, vor fi sprijinite măsuri de primire și orientare, cum ar fi cazarea, construirea sau renovarea centrelor de primire. Pe termen lung, se poate oferi acces la îngrijirile de sănătate, la asistența psihologică și sprijinul comunitar, la îngrijirea copiilor, la locuințele sociale, piața muncii, educație și formare.


  • Generaţia Z. Migraţia

    Generaţia Z. Migraţia

    În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenţiei ONU pentru refugiaţi din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migraţiei a început să fie dezbătut la modul angajat şi în Europa. Dar ce înseamnă migraţie? Discutăm despre acest fenomen doar în situaţiile în care oamenii îşi părăsesc propria ţară pentru a fugi de război? Migraţia este, de exemplu, şi atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă ţară a Uniunii Europene.



    Ne explică ce este migraţia şi cum arată fenomenul migraţiei în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie şi asistent de cercetare în cadrul UBB.



    Bianca Vasile a coordonat Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) Italia şi a scris despre imigraţia românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea “Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigraţie românească în Italia”). Ea spune că situaţia studenţilor români din Italia este foarte diferită de cea a studenţilor români din alte ţări.



    La nivel intracomunitar, european cetăţenii români şi cetăţenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migraţia europeană pot să se mişte liber în statele UE şi în cele din spaţiul Schengen în virtutea unor acorduri internaţionale şi a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migraţia către spaţiul comunitar. Dacă eşti un cetăţean al unei ţări terţe Uniunii Europene, nu e atât de uşor să vii să te stabileşti în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migraţia? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu.



  • Numărul ucrainenilor care s-au refugiat în România  a trecut de 1,4 milioane

    Numărul ucrainenilor care s-au refugiat în România a trecut de 1,4 milioane

    Pe 2 iulie, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 177.869 de persoane, dintre care 12.060 de cetăţeni ucraineni (în creștere cu 4,7 % faţă de ziua precedentă).

    Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 6.748 cetăţeni ucraineni (în creștere cu 18,5%), iar pe la cea cu Republica Moldova – 1.321 (creștere cu 12,8 %).

    De la invadarea ţării lor de către trupele ruse, până sâmbătă, la ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 1.402.572 cetăţeni ucraineni.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Soluții
    proactive, în domenii cheie, în vederea facilitării incluziunii în societatea
    românească a persoanelor strămutate din Ucraina, prevăzute in Planul naţional
    de Măsuri de Integrare a refugiaților, adoptat de curand de guvern.

    Declaraţie
    Mădălina Turza, consilier de Stat la Cancelaria Prim-Ministrului.


  • Efectele războiului din Ucraina

    Efectele războiului din Ucraina

    Războiul din Ucraina va influenţa negativ, anul acesta, creşterea economică mondială, dar şi inflaţia, iar procesul se va prelungi şi anul viitor, avertizează Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    În ultimul său raport privind perspectivele economiei mondiale, Organizaţia nu exclude chiar o agravare a situaţiei, precum şi apariţia altor şocuri care să bulverseze ordinea economică. OCDE, care reuneşte 38 de ţări dezvoltate şi cu economii în expansiune din întreaga lume, şi-a amânat raportul anual privind previziunile economice, publicat de obicei în luna martie, din cauza agresiunii declanşate de Rusia asupra Ucrainei pe 24 februarie, motivul acestei amânări fiind incertitudinea privind evoluţia şi efectele economice ale conflictului.


    OCDE prognozează o creştere a economiei mondiale de 3% faţă de 4,5%,cât era previziunea anterioară. Anul viitor, creşterea ar urma să încetinească şi mai mult, situându-se la 2,8% faţă de 3,2%, cât era prognozat. În acelaşi timp, inflaţia va apăsa greu asupra economiilor şi a puterii de cumpărare a populaţiei, pentru că se aşteaptă ca ea să ajungă la 8,5% la nivel mondial, o valoare dublă faţă de estimările anterioare.


    Criza umanitară se desfăşoară sub ochii noştri, lăsând în urmă mii de morţi, forţând milioane de refugiaţi să îşi părăsească casele şi ameninţând redresarea economică pe care toţi o aşteptam după doi ani de pandemie, se arată în raport.


    Influenţa majoră a Rusiei şi a Ucrainei asupra economiei mondiale este dată de rolul pe care ele îl joacă în calitate de furnizor de materii prime pe mai multe pieţe. Împreună, cele două ţări reprezintă aproape 30% din exportul mondial de grâu, 15% pentru porumb, 20% pentru îngrăşăminte agricole, minerale şi gaze naturale şi 11% pentru exportul de petrol. Apoi, lanţurile de aprovizionare mondiale sunt tributare exporturilor ruseşti şi ucrainene de metale şi gaze rare. Preţurile tuturor acestor materii prime au crescut după declanşarea războiului, cu consecinţe grave asupra economiilor multor ţări. Oprirea pur şi simplu a exporturilor de grâu ar putea avea ca efect o penurie alimentară severă care să ducă la adevărate catastrofe umanitare în unele ţări în curs de dezvoltare. În plus, criza de îngrăşăminte pentru culturile agricole va avea ca efect producţii scăzute, ceea ce va amplifica criza alimentară.


    Dependentă în mare măsură de importurile masive de energie din Rusia, UE va fi cea mai afectată de consecinţele conflictului de la graniţele sale. În raportul OCDE, zona euro ar urma să înregistreze o creştere de 2,6% anul acesta şi de 1,6 în 2023, după ce, anterior, previziona mai mult decât dublu. O potenţială oprire bruscă a livrărilor de gaze ruseşti către Europa, o creştere continuă a preţurilor la energie sau perturbări ale lanţurilor de aprovizionare ar putea avea efecte devastatoare asupra economiilor europene. Explozia inflaţiei ar putea duce la majorări bruşte ale ratelor dobânzilor de către băncile centrale, ameninţând şi mai mult redresarea economică deja instabilă, conchide raportul.


  • UE trebuie să acorde Rep. Moldova statutul de ţară candidată la aderare

    UE trebuie să acorde Rep. Moldova statutul de ţară candidată la aderare

    În contextul
    războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Parlamentul European salută cererea
    oficială a Republicii Moldova de aderare la UE depusă pe 3 martie 2022 și
    afirmă că UE ar trebui să îi acorde statutul de țară candidată, în conformitate
    cu articolul 49 din TUE și
    pe baza meritelor. Eurodeputații solicită Comisiei Europene să finalizeze
    rapid evaluarea cererii și să ofere Republicii Moldova asistență deplină pe
    durata acestui proces.

    Dragoș Tudorache-europarlamentar: Republica Moldova prin cetățenii săi
    și prin cei alesi să îi reprezinte politic și-a făcut foarte clară opțiunea
    europeană. Curajul de a rămâne loială angajamentelor și valorilor asumate într-o
    situaţie geopolitică ce amenință direct securitatea națională este admirabilă și
    nu ne poate lăsa fără răspuns.Rezoluția pe care o votăm dă recunoaștere acestui
    efort uriaș pe care Republica Moldova și cetățenii săi îl fac. Gestiunea celui
    mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din toate țările limitrofe
    Ucrainei merită recunoașterea noastră, și mai mult decât atât merită sprijinul
    nostru direct și imediat și da, pierderile economice și de acces la piețele
    externe și la rutele de transport sunt și ele menționate în Rezoluția noastră
    pentru că și ele merită un răspuns financiar concret din partea UE. Dependența
    energetică cvasitotală de Rusia pune o presiune uriașă nu doar pe economia
    Republicii Moldova dar și pe securitatea și stabilitatea politică a țării iar
    noi nu o putem lăsa în afara soluțiilor de sustenabilitate energetică pe care
    le gândim și pe care le vom aplica la nivel european.

    Mesajul politic cel mai
    important pe care cred eu că trebuie să îl dăm cetățenilor Republicii Moldova
    este că ei sunt cetățenii Europei Unite și că noi de aici din Parlamentul
    European recunoaștem perspectiva de a deveni cetățeni ai UE.

    Rezoluția face apel
    la acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova, și am speranța
    că suntem cu toții pregătiți să dăm acest mesaj politic fără echivoc. Cei care
    aleg democrația, cei care aleg statul de drept au vocația de a ni se
    alătura. Ne aflăm într-un moment istoric care va avea urmări istorice. Să ne
    asumăm o viziune politică, curajoasă și decizii îndrăznețe.


    Între timp, Uniunea
    Europeană și Republica Moldova ar trebui să își continue eforturile de
    integrare a țării pe piața unică a UE și de consolidare a cooperării
    sectoriale.



  • 8.429 de cetăţeni ucraineni au intrat sâmbătă în România

    8.429 de cetăţeni ucraineni au intrat sâmbătă în România

    Poliția de Frontieră Română a anunțat că, sâmbătă, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în țară 8.429 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 5,7% faţă de ziua precedentă).

    De la declanşarea crizei ruso-ucrainene, pe 24 februarie, au intrat în România peste 1.122.000 de cetăţeni ucraineni.

    În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România se derulează în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare. Măsuri de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei au fost dispuse şi la graniţa terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate.

    Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.

  • Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaţilor

    Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaţilor

    24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din ţara vecină au trecut graniţele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmaţiei sau Isaccea. Şi tot din prima zi, oameni obişnuiţi şi organizaţii neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriaşă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulţi reprezentanţi ai generaţiei Z, unii chiar adolescenţi la momentul începerii războiului.



    Andreas Crăiuţ este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, judeţul Suceava. Este un voluntar profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinţii săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aştepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar şi 4 maşini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.



    Din celălalt capăt al ţării, mai exact din Filiaşi, judeţul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-şi oferi ajutorul ucrainenilor nevoiţi să îşi părăsească ţara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-şi părăsi ţara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.



    Acest fenomen al mobilizării rapide şi al solidarizării cu ucrainenii loviţi de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani şi este profesor. Dar şi unul dintre mulţii voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiaţi ucraineni. El a călătorit în Polonia şi în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, şi cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.



    Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaţilor tineri că vor fi încorporaţi… Asta au trăit tinerii, şi nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situaţia de la Bruxelles? Este ameninţată pacea în Europa? Cât de protejaţi suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoş Pîslaru.




  • 100 de zile de război în Ucraina

    100 de zile de război în Ucraina

    Mii
    de civili uciși sau răniți, milioane de refugiați, orașe distruse – așa arată
    Ucraina la 100 de zile de la debutul invaziei ruse. Continentul european a fost
    destabilizat (de parcă pandemia nu îl destabilizase destul!), Uniunea Europeană
    a aprobat șase pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, ordinea geopolitică
    mondială este bulversată, iar economia internațională este slăbită.

    În tot
    acest timp, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, sfidează și conduce, în
    continuare, ostilitățile împotriva ucrainenilor. Rusia ocupă, la ora actuală,
    aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, care, la rândul său, investighează
    circa 15 mii de presupuse crime de război.
    Încă de la debutul invaziei, pe 24
    februarie, capitala Kiev a fost bombardată puternic, dar nu a putut fi
    cucerită. Herson, în apropiere de Crimeea anexată anterior de ruși, devine pe 2
    martie primul mare oraș cucerit. Harkov, al doilea cel mai important oraş din
    ţară, este și el bombardat masiv.


    Negocierile politice bilaterale par a nu avea
    vreo finalitate. În aprilie, imaginile cu masacrul de la Bucea fac înconjurul
    planetei. Orașul Mariupol, legătură între Crimeea și regiunile separatiste din
    estul Ucrainei, cade după lupte dramatice în interiorul oţelăriei Azovstal.
    Președintele
    Ucrainei, Volodimir Zelenski, transmite neîncetat mesaje de încurajare
    soldaților săi și cere ajutor din partea comunității internaționale. SUA, G7,
    NATO și Uniunea Europeană sar în ajutor, dar strâng rândurile să se și apere.
    Ucraina dorește să adere la UE, în timp ce Suedia și Finlanda vor în NATO.
    Moscova șantajează Occidentul cu întreruperea livrărilor de gaze naturale.
    Recoltele masive de cereale ale Ucrainei nu mai pot fi exportate, o criză
    alimentară profilându-se la orizont și urmând să afecteze țările cele mai
    înfometate de pe glob.
    Iar tabloul celor 100 de zile de război este departe de
    a putea fi integral creionat!

    Un sondaj de opinie realizat recent printre
    români arată că peste 71% consideră Rusia vinovată pentru războiul din Ucraina
    vecină, peste 87% cred că liderii ruşi ar trebui condamnaţi pentru crimele de război,
    iar 65% au o părere bună că NATO şi SUA trimit, în scop defensiv, mai multe
    trupe în România.

    Este un sondaj pro-occidental, pro-NATO, de solidaritate faţă
    de linia pe care Uniunea Europeană şi întregul spaţiu euroatlantic o urmează în
    această perioadă
    – spun analiști de la București. Unde, Guvernul a continuat să
    ia măsuri de sprijinire a refugiaților: a discutat, în primă lectură, despre un
    plan naţional de măsuri, astfel încât ucrainenii să devină independenţi, să îşi
    poată găsi un loc de muncă, o locuinţă, să îşi înscrie copiii la şcoală şi să
    poată învăţa cât mai repede româna, pentru a se integra rapid.

    A devenit
    funcţională și platforma guvernamentală de informare pentru beneficiarii de
    protecţie temporară. Acestea, în continuarea valului imens de empatie care a
    cuprins România încă de la sosirea primilor refugiați.