Radio România Internațional

Tag: refugiati

  • Şcoală pentru refugiaţii ucraineni

    Şcoală pentru refugiaţii ucraineni

    A trecut o lună de la debutul invaziei ruse în Ucraina și refugiați din țara vecină României continuă să sosească la granițe, după ce fuga lor de acasă a devenit, ea însăși, un parcurs de combatant. Până acum, în România au intrat peste o jumătate de milion de ucraineni. Sunt, deja, de notorietate internațională, prin reportaje ce au făcut înconjurul lumii, solidaritatea și generozitatea românilor cu vecinii lor greu încercați de la nord și sud-est. Guvernul de la București a anunţat că poate asigura cazare pentru 400.000 de refugiați. Doar că cei mai mulți doar au tranzitat România spre vestul Europei, puțini fiind – de ordinul miilor – cei care au cerut o formă de protecţie din partea Statului român. Stat care se preocupă să le asigure tuturor celor care o doresc un trai cât se poate de apropiat de cel normal.

    Potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, din cei aproape 79.000 de refugiaţi aflați, în prezent, pe teritoriul României, peste 40%, adică aproape 34 de mii, sunt minori. Dintre aceştia, peste 24.000 au vârstă şcolară. În urma unor întrevederi atât cu elevi, cât şi cu profesori din Ucraina a rezultat că sunt două categorii de copii. În primul rând sunt circa 1.140 care doresc şi au făcut cerere pentru a studia în sistemul de învăţământ românesc, după curriculum românesc. Cel mai probabil, mulți dintre ei aparțin comunității etnice românești din Ucraina, a doua cea mai mare după cea a rușilor. Apoi, cealaltă categorie de copii refugiați, și cea mai numeroasă, este cea a ucrainenilor care vor să continue şcoala după curriculum ucrainean. Pentru aceștia, ministrul Cîmpeanu a declarat că este nevoie de sprijin logistic, în primul rând, din partea şcolilor româneşti. Cu alte cuvinte, este nevoie de spaţii și de echipamente electronice, care le vor fi puse la dispoziţie.

    Sorin Cîmpeanu: ʺSunt tablete care există în şcoli, stocuri suplimentare care n-au fost distribuite, pentru că s-au dublat cantităţile. Din aceste stocuri suplimentare se vor distribui tablete copiilor ucraineni. În nici un caz nu se va lua vreo tabletă de la vreun copil român pentru a se da altora.ʺ Totodată, pentru elevii ucraineni care sunt în ultima clasă de gimnaziu, Executivul român urmează să aprobe o derogare, cu titlu de excepţie, de la Legea educaţiei naţionale, pentru ca aceștia să își poată continua, dacă doresc, studiile liceale în România, chiar dacă nu cunosc limba română. La ora actuală, copiii se pot înscrie în învăţământul liceal doar dacă promovează examenul de Evaluare Naţională, ce conține probe de Matematică şi de Limba română. Săptămâna aceasta, autoritățile de la București vor avea discuţii despre integrarea școlară a copiilor ucraineni și cu Nikolas Schmidt, comisarul european pentru Muncă şi Drepturi sociale, care va vizita oficial România.


  • ONU: Aproximativ 3,7 milioane de persoane au părăsit Ucraina, în ultima lună

    ONU: Aproximativ 3,7 milioane de persoane au părăsit Ucraina, în ultima lună

    Aproximativ 3,7 milioane de persoane au părăsit Ucraina, în ultimele
    patru săptămâni, după lansarea invaziei militare ruse pe 24 februarie, indică
    un bilanţ publicat, vineri, de ONU şi care confirmă o încetinire a ritmului
    plecărilor în ultimele zile. În total, peste 10 milioane de persoane, adică mai
    mult un sfert din populaţia Ucrainei, şi-au părăsit căminele.

    ONU estimează că
    în jur de 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării. Aproximativ
    90% dintre cei care au fugit de conflictul din Ucraina sunt femei şi copii.

    Poliţia
    Română de Frontieră a anunţat că aproape zece mii de cetăţeni ucraineni au intrat, în
    România, în cursul zilei de joi.

    De la declanşarea acestei crize şi până
    joi, la ora 24,00, în România au intrat 537.548 de cetăţeni ucraineni.

  • «Casa Share» – o stare de spirit

    «Casa Share» – o stare de spirit


    ʺNu sunt
    Superman sau știu eu ce salvator al Planetei, dar având o inimă bună, foarte
    multă voință și compasiune încerc să schimb viața unor copii greu încercați de
    soartăʺ.


    Așa se
    autocaracterizează Bogdan Tănasă, care, prin intermediul asociației sale -
    «Casa Share» – renovează sau ridică de la zero case pentru români defavorizați
    și construiește un Centru educațional și de meserii pentru copii nevoiași din
    zona Moldovei.

    ʺAm 48 de ani, la bază sunt antreprenor, am
    două fabrici care produc bricheți și peleți. Sunt născut într-o comună din
    județul Iași, chiar vis-à-vis de o casă de copii și de acolo mi se trage
    dorința de a face bine pentru societate. De mic am văzut foarte multe
    întâmplându-se acolo, am avut și norocul să întâlnesc niște oameni veniți din
    străinătate să ajute și am învățat multe de la ei. Am fost plecat o perioadă,
    mulți ani, în străinătate și mi-am zis că, dacă vreodată Dumnezeu o să mă ajute
    să pot financiar să ajut la rândul meu, voi face acest lucru și asta fac de opt
    ani de zile: muncesc la mine la fabrică, dar timpul liber foarte puțin pe care
    îl am îl dedic «Casei Share».ʺ


    Foarte puțin
    timp liber – spune Bogdan Tănasă – dar enorm de multe reușite, completăm noi.
    Căci, de opt ani de când se dedică și asociației sale, Bogdan Tănasă a
    construit, din donații, nu mai puțin de 30 de case pentru oameni năpăstuiți din
    zone rurale.

    ʺMă întreabă lumea cum ai reușit să
    programezi așa ceva, cum ai reușit să te gândești la așa ceva? Păi, nu m-am
    gândit și nici nu am programat! A venit din suflet, din dorința mea de a face
    bine! Acum opt ani de zile, am văzut un reportaj într-un ziar despre șase copii
    care trăiau doar cu tatăl, mama îi părăsise. Trăiau foarte greu, unul din copii
    își dorea o mașinuță să se joace cu ea și mi-am zis ˂așa ceva nu se poate!>,
    am mers la ei, trebuia să le fac o sobă, pentru că nu aveau căldură unde
    trăiau, aia nu era casă, era o cocioabă, nu am mai construit soba, am construit
    toată casa și, de la o casă, am ajuns, acum, la 30 de case.ʺ


    Beneficiarii
    «caselor Share» sunt, toți, oameni cărora soarta s-a încăpățânat să nu le
    surâdă deloc – mame cu mulți copii ai căror tați i-au părăsit, lăsându-i la
    limita subzistenței, oameni care și-au pierdut bruma de agoniseală în incendii,
    bătrâni săraci lipiți pământului în imposibilitatea de a mai munci pentru a-și
    procura cele necesare traiului zilnic … Asociația lui Bogdan Tănasă s-a
    transformat, în timp, într-un mini-brand cunoscut nu doar în regiunea Moldovei,
    ci în întreaga țară.

    ʺNoi selectăm aceste cazuri unde mergem să
    ajutăm, pentru că trebuie să vezi pe cine ajuți, vorbim cu asistentul social,
    cu primarul din sat, cu preotul, le preluăm și le schimbăm viața. «Casa Share»
    asta face, schimbă vieți! Pe copii, noi îi monitorizăm până la 18 ani, chiar și
    după, vedem ce fac, dacă pleacă în străinătate, pleacă pe contracte controlate
    de noi. O parte dintre ei, cam 16, au crescut în acești opt ani, au devenit
    adulți și au diferite joburi. Eu trag foarte tare și sunt foarte, foarte ferm
    ca ei să rămână aici, în țară, să pună umărul la construcția ei, pentru că avem
    nevoie de acești copii. Ei au crescut în spiritul «Casei Share» de a ajuta pe
    altcineva.ʺ


    Toți oamenii
    pe care Bogdan Tănasă îi ajută sunt importanți! Însă copiii defavorizați ocupă,
    în pledoaria lui pentru o șansă la normalitate, un loc aparte: numai prin
    educație și printr-o meserie, tinerii din familiile sărace își pot schimba în
    bine cursul vieții. Este motivul pentru care asociația «Casa Share» este pe
    punctul de a da în folosință, în județul Iași, și un Centru educațional și de
    meserii.

    ʺAre 540 de metri pătrați, este destul de mare,
    ca o școală, pe două etaje, avem patru clase mari în care o să avem 70 de copii
    și două ateliere mult mai mari decât sălile de curs. În acele ateliere, o să
    avem diferiți oameni care vor veni să lucreze cu acești copii, să îi învețe -
    electricieni, instalatori, dulgheri ș.a.m.d. Practic, ce facem noi acolo, ca să
    ne înțeleagă toată lumea care ne ascultă? După școală (îi trimit la școală,
    pentru că au diferite avantaje!), îi luăm pe acești copii sărmani în centru, îi
    hrănim, îi educăm cu profesori și, după ce își termină temele, merg în aceste
    ateliere unde le inducem cultul muncii spre o meserie.    ʺ Cu alte cuvinte,
    Centrul educațional și de meserii gândit de Bogdan Tănasă va fi mai mult decât
    un after-school pentru copii nevoiași, va fi șansa lor la o viață mai bună.


    În plus, prin
    intermediul asociației «Casa Share», Bogdan Tănasă hrănește sărmani în fiecare
    săptămână ori duce bătrâni la doctor. În pandemie, a cumparat pentru Spitalul
    de Boli Infecțioase din Iași un aparat de testare Covid-19, teste, măști și
    combinezoane. Iar, acum, în plin dezastru în Ucraina, a mers la granița Siret,
    pentru a-i întâmpina pe refugiați.

    ʺAm venit aici și am văzut ce se
    întâmplă. Foarte mulți oameni săritori au adus alimente și toate cele necesare,
    nu lipsește nimic de aici datorită mărinimiei românilor. Dar, fiind un om mai
    practic, de asta și construiesc case, adică îl învăț pe om să pescuiască
    singur, am observat că mămici trec granița după ce au stat 14-20 de ore în
    frig. Treceau granița cu două valize târând după ele, cu trei copii în față cu
    un ursuleț sub braț. Ele trebuiau să ajungă repede într-un mediu sigur și
    călduros. Așa că, împreună cu o altă prietenă de-a mea de la asociația «Gura
    Humorului», am găsit 14 pensiuni, am rugat proprietarii să le deschidă, le-am
    aprovizionat cu alimente, cu produse neperisabile și le-am transportat cu
    microbuzele direct din vamă în zonă, unde sunt și acum cazate zeci și zeci de
    mămici cu copii.ʺ


    Într-un
    cuvânt, Bogdan Tănasă, prin asociația «Casa Share», este un exemplu pentru
    mulți dintre semeni, în care a trezit resurse nebănuite de omenie, vitale în
    vindecarea unei societăți din ce în ce mai individualiste și apatice. Spune că
    ajutorul pe care îl oferă îi face mult bine în primul rând sufletului său și le
    recomandă tuturor celor care pot să îi urmeze exemplul.


  • Un tren spre o altă viaţă

    Un tren spre o altă viaţă

    Demarată la sfârşitul lui februarie, invazia rusă din Ucraina a provocat exodul masiv al populaţiei locale, nevoită să fugă din calea bombelor. In clipa de faţă, Europa se confruntă cu cel mai mare val de refugiaţi de după al Doilea Război Mondial.



    Puşi în faţa dramelor acestor oameni, europeeni, mai ales cei din vecinătatea frontierelor Ucrainei, s-au mobilizat pentru a-şi ajuta semeni. Este şi cazul românilor care au devenit de o lună de zile, un adevărat exemplu de mobilizare şi de solidaritate. Cine sunt aceşti români inimoşi, cum fac faţă fluxul masiv de refugiaţi, cum se implică autorităţile şi care sunt dramele refugiaţilor, iată întrebările la care Ioana Maria Stăncescu, de la RRI, a încercat să afle răspuns.



    Reportajul poate fi ascultat în diferite limbi pe paginile de Internet ale Radio România Internaţional, ca şi pe SoundCloud.




  • Plan naţional pentru refugiaţi

    Plan naţional pentru refugiaţi

    10 milioane de
    ucraineni, adică mai mult de un sfert din populaţie, au fost nevoiţi să-şi
    părăsească locuinţele din cauza războiului declanşat de Rusia în urmă cu
    aproape o lună. Cifra, care vorbeşte de la sine despre proporţiile crizei
    umanitare, a fost anunţată de Înaltul
    comisariat ONU pentru refugiaţi. Aproximativ 90% dintre refugiaţi sunt femei şi
    copii, în condiţiile în care bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani
    au interdicţie de a pleca din ţară şi pot fi chemaţi să lupte. UNICEF intregeşte
    acest tablou dramatic şi atrage atenţia că peste un milion şi jumătate de copii
    se află printre cei care au fugit în străinătate. Riscurile de trafic şi
    exploatare a fiinţelor umane sunt în creştere, avertizează organizaţia. Chiar
    dacă nu este destinaţia principală a ucrainenilor care-şi părăsesc ţara pentru
    a scăpa de ororile războiului, România a primit sute de mii de refugiaţi, iar
    modul în care i-a tratat a fost apreciat unanim de partenerii Bucureştiului. Comisia
    Europeană va trimite săptămâna aceasta în România o echipă care să evalueze
    cheltuielile pe care guvernul le-a avut cu refugiaţii ucraineni şi să stabilească
    modul de decontare a acestora.

    Purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan
    Cărbunaru, a declarat că primele cereri de decontare a cheltuielilor angajate
    de România până în acest moment au fost deja transmise la Bruxelles.

    Dan
    Cărbunaru: Sunt 30,5 milioane de euro cheltuiţi deja de ţara noastră potrivit
    primelor evaluări în gestionarea fluxurilor de refugiaţi. Structurile
    costurilor sunt complexe, pentru că nu includ doar cheltuielile de cazare şi
    hrană. Guvernul a decis să asigure transport gratuit pentru refugiaţii care
    intră în România. Mulţi dintre ei aleg să iasă din ţara noastră fie prin
    Bulgaria, fie prin Ungaria    .

    Pe de altă parte, executivul pregăteşte un
    plan naţional pentru sprijinirea refugiaţilor care au venit în ţară. Ei ar urma
    să fie ajutaţi de autorităţi să îşi găsească un loc de muncă, să aibă acces la
    asistenţă medicală, iar copiii la educaţie. Şase grupuri de lucru vor gestiona
    problemele refugiaţilor ucraineni care decid să rămână. Acestea vor avea în
    atenţie zonele nevralgice, cum ar fi educaţia, sănătatea, accesul pe piaţa
    muncii, accesul locativ, sprijinirea persoanelor vulnerabile, mai ales a
    copiilor. Consilierul de stat Mădălina Turza spune că aceste grupuri vor
    elabora în cel mai scurt timp un plan de măsuri pe termen mediu şi lung care va
    permite României să intre, din luna aprilie, în faza a doua de răspuns
    umanitar.

    Mădălina Turza: Faza a doua are legătură cu dezvoltarea
    serviciilor de calitate şi a unei umbrele de protecţie efective pe termen mediu
    şi lung pentru refugiaţii din România. Ei sunt şi vor fi beneficiari de protecţie
    temporară.     Aproape 80 de mii de cetăţeni ucraineni au ales să rămână
    în România, iar dintre ei, peste 4.000 au aplicat deja pentru azil.


  • Klaus Iohannis, întâlnire cu şeful Guvernului spaniol, Pedro Sánchez

    Klaus Iohannis, întâlnire cu şeful Guvernului spaniol, Pedro Sánchez

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a discutat, astăzi, la București, cu premierul Spaniei, Pedro Sánchez, despre criza refugiaților, impactul crizei din Ucraina, în special din punct de vedere energetic, și despre implicațiile privind securitatea din regiune.

    România şi Spania au opinii convergente cu privire la importanţa pe care o acordăm dezvoltării infrastructurii de transport energetic, asigurării interconectărilor între statele membre, creşterii producţiei şi a capacităţilor de stocare – a declarat șeful statului.

    La rândul său, premierul spaniol a precizat că efectele economice ale războiului sunt majore.

    Toți condamnăm această invazie – a spus Pedro Sanchez, care a adăugat că pachetul de sancțiuni pentru Rusia va continuă să crească.

    Europa este mai unită, după invazia Rusiei în Ucraina – a mai punctat premierul spaniol.

    El face, în aceste zile, un adevărat tur de forţă în țări ale Europei, unde se întâlnește cu omologii săi pentru a discuta despre preţul energiei.

    La București, președintele României îl primește, astăzi, și pe omologul său estonian, Alar Karis.

  • Republica Moldova poate conta pe România

    Republica Moldova poate conta pe România

    România va primi
    atâţia refugiaţi câţi vin. Este promisiunea fermă făcută de preşedintele Klaus
    Iohannis la Chişinău, după discuţiile cu preşedinta Republicii Moldova, Maia
    Sandu, dominate de soarta oamenilor care fug din calea războiului pornit de
    Rusia în Ucraina. Mai mult, România îi va primi şi pe cei care s-au refugiat în
    Republica Moldova, ţară a cărei capacitate de primire a fost deja depaşită şi
    care are nevoie de asistenţă suplimentară pentru fluxul de refugiaţi. Puteţi
    conta pe noi, a fost mesajul transmis de Iohannis la Chişinău: România
    şi Republica Moldova, ca vecini ai Ucrainei, trebuie să ia toate măsurile
    necesare pentru a face faţă cât mai eficient acestor efecte. De aceea am venit
    la Chişinău împreună cu premierul Nicolae Ciucă, cu un mesaj puternic: România
    este alături de Republica Moldova şi de toţi cetăţenii săi, aşa cum a fost
    mereu. Pe noi puteţi să contaţi! Ne vom concentra pe suplimentarea cât mai
    urgent posibil a asistenţei financiare şi tehnice, inclusiv în gestionarea
    fluxului masiv de refugiaţi din Ucraina    .

    Preşedinta Maia Sandu s-a
    arătat convinsă că parteneriatul strâns dintre Republica Moldova şi România va
    ajuta la depăşirea greutăţilor şi a incertitudinii cauzate de războiul din
    Ucraina. Ea a mulţumit României pentru sprijinul oferit în perioadele
    complicate, atât în gestionarea crizei refugiaţilor precum şi în crizele
    energetice. Chişinăul mizează, totodată, pe suportul Bucureştiului în procesul
    de aderare la Uniunea Europeană. Maia Sandu: Noua realitate din regiune ne
    cere să acţionăm ferm şi hotărât. Pe 4 martie, Republica Moldova a depus
    cererea de aderare la Uniunea Europeană. Viitorul european al ţării noastre
    este incontestabil, iar parteneriatul strategic pentru integrarea europeană
    dintre Republica Moldova şi România ne va ajuta să atingem mai rapid acest
    obiectiv în interesul cetăţenilor noştri. Solicităm, de asemenea, sprijinul
    României pentru deschiderea pieţelor europene pentru toate categoriile de
    produse moldoveneşti care nu mai pot intra pe piaţa ucraineană, rusă sau
    belarusă din cauza războiului din Ucraina. Acceptarea produselor noastre pe
    pieţele UE în acesta condiţii va constitui un sprijin direct şi semnificativ
    pentru agricultorii moldoveni.

    Liderul de la Bucureşti consideră că decizia
    semnării cererii de aderare va duce la continuarea accelerată a reformelor
    asumate de Chişinău. Integrarea europeană este singura cale în măsură să
    asigure democraţia, stabilitatea, prosperitatea, dezvoltarea economică şi
    socială a Republicii Moldova, a subliniat şeful statului. Discuţiile au vizat
    şi situaţia din Transnistria, regiune separatistă din est ieşită, cu sprijin
    militar rusesc, de sub controlul Chişinăului în urmă cu 3 decenii. Iohannis a
    reafirmat sprijinul deplin al României pentru rezolvarea politică a
    diferendului transnistrean, cu respectarea independenţei şi integrităţii
    teritoriale a R. Moldova.


  • România este alături de Republica Moldova

    România este alături de Republica Moldova

    România este alături de Republica Moldova, aşa cum a fost mereu, a subliniat Preşedintele Klaus Iohannis, miercuri, la Chişinău, apreciind eforturile acestei ţări în contextul războiului din Ucraina.

    Am venit astăzi la Chişinău, împreună cu premierul Nicolae Ciucă, cu un mesaj puternic: România este alături de Republica Moldova şi de toţi cetăţenii săi, aşa cum a fost mereu! Pe noi puteţi să contaţi! Şi pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunităţii noastre europene şi euroatlantice, a declarat președintele României.

    Dialogul cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost consistent, cordial şi productiv: Ne-am concentrat în convorbirile de astăzi, cum era de aşteptat, asupra consecinţelor agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. România şi Republica Moldova, ca vecini ai Ucrainei, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a face faţă cât mai eficient acestor efecte, a mai spus șeful statului.

    Pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunităţii noastre europene şi euroatlantice. În aceste momente complicate, vreau întâi de toate să-mi exprim aprecierea pentru efortul impresionant al doamnei Preşedinte Maia Sandu, al Guvernului, al tuturor autorităţilor Republicii Moldova, precum şi pentru mobilizarea exemplară a societăţii civile şi a cetăţenilor în primirea şi îngrijirea persoanelor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina. Am convingerea că acest efort al Republicii Moldova va rămâne pentru mult timp imprimat în amintirea colectivă, ca gest de profundă generozitate şi umanitate, caracteristici reprezentative pentru cetăţenii Republicii Moldova, a afirmat preşedintele României.

    La rândul său, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia a pornit un război neprovocat împotriva Ucrainei, fapt care a fost condamnat ferm de Guvernul de la Chișinău.Din păcate, pe 24 februarie. Federația Rusă a pornit un război neprovocat împotriva Ucrainei. Ne-am trezit cu toții într-o lume sumbră, incertă. Ceea ce se întâmplă în Ucraina e îngrozitor. Acțiunile militare au destabilizat întreaga regiune, iar provocările cauzate de acest război pun presiune mare și pe Republica Moldova.

    Maia Sandu, a declarat că ţara sa are nevoie de sprijinul partenerilor pentru a depăşi provocările cauzate de războiul din Ucraina. Avem nevoie de sprijinul partenerilor și prietenilor noștri pentru a le depăși. Republica Moldova a condamnat ferm agresiunea militară asupra Ucrainei și a chemat la pace din prima oră a acțiunilor militare. Tot din primele ore, țara noastră a acordat ajutor țării vecine și prietene, primind oamenii săi care fug din calea războiului.


    340.000 de persoane au trecut frontiera dintre Republica Moldova şi Ucraina de la începutul războiului, 100.000 de refugiaţi rămânând în Republica Moldova. Asistăm la o adevărată dramă umană, a subliniat Maia Sandu.

    Preşedintele român Klaus Iohannis şi premierul
    Nicolae Ciucă au fost primiţi, in aceasta după-amiaza, la Chişinău, de
    preşedintele şi premierul Republicii Moldova (majoritar romanofone), Maia Sandu
    şi Natalia Gavriliţa.


    Pe 4 martie, Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. România
    a anuntat ca va acorda tot sprijinul în acest demers.

  • Sprijin românesc pentru refugiații ucraineni

    Sprijin românesc pentru refugiații ucraineni

    Aproape 400.000 de cetățeni ucraineni
    s-au refugiat în România de la începutul războiului declanșat de Rusia prin
    atacurile asupra Ucrainei. În mai multe puncte de trecere a frontierei comune
    de aproape 650 de kilometri, refugiații au început să apară încă din 24 de
    februarie, mai ales în partea de nord, intrând prin Maramureș și Moldova și mai
    puțin spre est, pe la gurile Dunării. În aceste zone de graniță, au fost
    primiți imediat de localnici care, mobilizându-se instantaneu și instinctiv,
    le-au sărit în ajutor oferindu-le masă și casă. Au urmat reprezentanții
    societății civile și apoi instituțiile oficiale, care au instalat corturi, au
    strâns ajutoare de primă necesitate, au oferit informații și transport celor
    care doreau doar să tranziteze România. Consiliul Național Român pentru
    Refugiați a fost acolo, încă din 24 de februarie, pentru a-și oferi expertiza, ne
    spune Ana Cojocaru, reprezentanta acestei organizații.

    Colegii mei sunt în
    teren în momentul de față, căci suntem prezenți în multiple puncte de trecere a
    frontierei. Noi suntem un ONG cu specializare în expertiză juridică. Deci tot
    ce putem noi face este să oferim informare și consiliere, iar la nevoie
    consiliere despre procedura de azil în cazul acelor persoane care vor protecția
    statului român. În același timp avem și două linii de telefon deschise la care
    putem să fim apelați oricând, la orice oră din zi sau din noapte. Primim zeci sau sute de apeluri zilnic și pe
    aceste linii. Suntem prezenți și în toate centrele de refugiați din țară cele
    aflate în subordinea Ministerului de Interne, mai exact a Inspectoratului
    General pentru pentru Imigrări.


    Multe
    dintre nelămuririle birocratice referitoare la staționarea și la traversarea
    teritoriului României au fost centralizate, în mai multe limbi străine, pe site-ul
    dopomoha.ro, un proiect susținut de instituții publice în colaborare cu asociații
    non-guvernamentale. În plus, din cauza gravității situații, multe dintre
    formalității intrării în România s-au simplificat. N-a fost chiar așa de la
    început, detaliază Ana Cojocaru:

    Întrebările pe care le primim noi sunt
    mai ales legate de intrarea pe teritoriul României și de tranzitarea
    teritoriului României. Într-adevăr România nu a avut în istoria recentă niște
    fluxuri atât de mari de persoane. Cumva era natural să fie nevoie de un mic
    proces de ajustare, dar cred că suntem acum pe drumul cel bun și că avem din ce
    în ce mai multă claritate și coordonare între stat și societate civilă și între
    instituțiile statului în general.


    Însă, ceea ce impresionează mai presus de
    orice este răspunsul rapid și empatia românilor obișnuiți față de refugiați.

    Ana Cojocaru de la Consiliul Național Român pentru Refugiați:

    Cred că nici în cele mai frumoase vise ale noastre nu am fi putut
    anticipa acest răspuns extraordinar al societății civile, al persoanelor fizice
    în general și al comunităților din zonele de frontieră. Sunt extrem de multe
    inițiative ale ONG-urilor și ale statului care sunt menite să susțină
    persoanele strămutate din Ucraina și capacitatea de răspuns este absolut extraordinară.
    Vă dau un exemplu: sâmbătă noapte la ora 11 și jumătate căutam o soluție pentru
    un grup de 14 persoane din care o parte erau copii și am găsit în 10 minute o
    soluție de cazare pentru aceștia de la un alt om de încredere. Sigur au fost și
    dificultăți, mai ales, la început pentru că volumul de oameni care voiau să
    ajute era atât de mare încât s-a creat un pic de haos în punctele principale de
    trecere a frontierei. Între timp, la nivel central, au început să se strângă
    informații despre toate aceste inițiative. S-au constituit celule la nivelul
    județelor cu puncte de trecere a frontierei spre Ucraina și Republica
    Moldova. Și acolo cred că suntem în
    momentul de față într-un proces de ajustare de coordonare din ce în ce mai
    bună.


    Unul dintre români care, încă din prima zi
    de război, i-a ajutat pe refugiați a fost Ștefan Mandachi un antreprenor local
    din zona Sucevei. Impresionat de mulțimea de oameni care din toată agoniseala
    lor de-o viață, au strâns ce-au putut într-o sacoșă și-au fugit cu copiii și
    animalele după ei, fără să știe dacă se vor mai întoarce, Ștefan Mandachi le-a
    oferit cazare și masă gratuite în hotelurile și restaurantele sale. Pe câți i-a
    ajutat până acum, Ștefan Mandachi nu știe.

    Nu pot
    să vă dau un număr exact acum. Știu că în fiecare zi sunt peste 200 de
    persoane. De pildă, într-o zi am deschis încă un salon. Cred că atunci a fost
    în număr un număr record: 300 și ceva de oameni. În principiu, în fiecare zi,
    sunt peste 200 de persoane care dorm la noi. În final noi am făcut un call
    center, am format o echipă și prin intermediul acestei formule pe care am
    găsit-o oamenii vin la noi cu oferte de apartamente, de transport, de ședere pe
    termen scurt, mediu și lung. Iar acum unul dintre obiectivele noastre
    prioritare este să reușim să îi ducem pe acești oameni la locurile de cazare
    sau să îi transportăm în Europa unde vor să ajungă ei .


    Starea lor de spirit nu este bună, după
    cum era de așteptat.

    Ștefan Mandachi: Toți care ajung la noi vă dați seama că sunt
    într-o stare foarte proastă în general. Își revin în momentul în care copiii se
    încep să se joace. Am încercat să organizăm niște jocuri, am încercat să îi
    smulgem din zona depresivă și când părinții,
    de fapt mamele, că bărbați nu prea sunt, își văd copilașii voioși se mai
    detensionează. Dar evident se simte o tensiune la nivelul întregii comunități
    de ucrainieni și nu sunt numai ucrainieni, ci și nigerieni și indieni și
    marocani care erau la studiu în Kiev.


    Nici Ștefan Mandachi, nici celelalte
    organizații non-guvernamentele nu ar face față fără întăriri venite din partea
    voluntarilor, români de rând care au sărit în ajutor fiecare cum poate.

    Ștefan
    Mandachi: Am configurat o echipă de voluntari
    fenomenală. Mulți dintre ei sunt studenți moldoveni și ucraineni care studiază
    la o universitate din Suceava. au venit într-un număr extrem de mare așa că nu
    am dus lipsă nici un moment de voluntari. Ei își fac treaba foarte sârguincios
    și cu foarte multă pasiune. Sunt foarte pătimași, motiv pentru care ne inspiră
    și pe noi. Pe 90% dintre ei nu-i cunoșteam, nu-I văzusem niciodată. Veniseră
    din comune apropiate de prin Salcia de prin Bihoreni. Nu-i cunoșteam, dar ei
    erau foarte încântați și se purtau de parcă erau de-ai casei. Toți veniseră
    acolo să facă voluntariat.


    Cum, din păcate, războiul din Ucraina pare
    să se prelungească, și numărul refugiaților va crește, și organizarea
    ajutorului trebuie să fie din ce în ce mai eficientă.


  • România – creşterea sprijinului pentru refugiaţi

    România – creşterea sprijinului pentru refugiaţi

    Peste
    3 milioane de persoane au părăsit, până
    acum, Ucraina, din cauza războiului. Este vorba de cele care au plecat din
    țară, după ce a fost invadată de forţele ruse, pe 24 februarie, nu şi de cele
    care s-au strămutat în interiorul graniţelor. Din cei aproximativ 3 milioane de
    refugiați, aproape jumătate sunt copii. Polonia a primit cei mai mulţi ucraineni
    – circa 1,8 milioane, alte destinaţii spre care se îndreaptă cei care fug din
    calea războiului fiind Republica Moldova și România. Prin România au ales să se
    refugieze aproape jumătate de milion de ucraineni, însă majoritatea doar au
    tranzitat-o în drum către vestul Europei.


    Pe fondul continuării invaziei ruse,
    autorităţile de la București se pregătesc să facă faţă unui aflux tot mai mare
    de refugiaţi. Guvernul a anunţat că intenţionează să amenajeze încă două centre
    de colectare şi transport al ajutoarelor umanitare destinate Ucrainei, în afară
    de cel care funcţionează, deja, la Suceava. Unul ar urma să devină
    operaţional în nord – vest, la Sighetu Marmaţiei, iar celălalt în sud-est – la
    Isaccea, pe Dunăre, ambele puncte de trecere a frontierei cu Ucraina.


    La
    Isaccea s-a deplasat marți şi premierul Nicolae Ciucă, care a declarat că este
    posibil să fie aduse încă două bacuri, pentru a-i ajuta pe refugiaţi să treacă
    mai repede în România:

    Dincolo de graniţă există mai mulţi cetăţeni
    ucraineni care aşteaptă să părăsească ţara şi atunci am discutat care ar fi
    posibilităţile de procesare şi de transport în momentul în care numărul ar
    creşte. Cu un singur bac este limpede că nu putem să asigurăm o fluenţă mai
    mare şi am aflat de la Ministerul Transporturilor că există rezervă la Galaţi
    şi pot fi puse la dispoziţie mai multe bacuri prin care să se asigure un ritm
    mai mare de trecere.


    Pe de altă parte, refugiaţii din Ucraina au acces la
    toate serviciile medicale şi programele de sănătate din România, asemenea
    cetăţenilor români. La nivel naţional sunt disponibile 3.300 de locuri pentru
    răniţi şi persoane refugiate care au nevoie de intervenţii chirurgicale.

    La
    București, Gara de Nord a devenit unul dintre cele mai importante centre de
    ajutor pentru refugiaţi. De aproape două săptămâni, numeroși ucraineni sosesc
    cu trenul şi mulţi nu ştiu încotro să se îndrepte. Sunt ajutaţi de
    reprezentanţi ai primăriei și de voluntari, care le oferă hrană şi variante de
    cazare temporară.

    De altfel, un studiu arată că peste jumătate din români s-au
    implicat, deja, în acţiuni de susţinere şi întrajutorare a refugiaţilor
    ucraineni, iar peste 8 din 10 spun că România a fost proactivă în ajutorul
    acordat. Nu trebuie uitat nici sectorul non-guvernamental, care a pornit noi
    campanii sau și-a modificat programele în derulare, pentru a-i putea ajuta pe
    cei în nevoie.

    Este admirabil cât de repede s-au mobilizat românii,
    asociaţiile şi organizaţiile de la declanşarea războiului din Ucraina, prin
    furnizarea de alimente, asigurarea serviciilor de transport, cazare şi
    traducere.     – remarcă studiul, potrivit căruia, însă, 55% dintre români se
    declară pesimişti cu privire la viitorul şi siguranţa țării vecine.




  • Coordonare europeană pentru pacienţii ucraineni

    Coordonare europeană pentru pacienţii ucraineni

    Ţările Uniunii Europene vor lucra coordonat pentru a
    acorda îngrijire medicală răniţilor de război şi refugiaţilor ucraineni care
    suferă de boli cronice, amplasând spitale de campanie în ţările vecine Ucrainei
    şi asigurând transferul pacienţilor în stare gravă către spitale din vestul
    continentului.


    Este concluzia videoconferinței miniștrilor
    sănătății, convocată de Franța, în calitate de ţară care asigură preşedinţia
    semestrială a Consiliului UE. Cei 27 au decis că în
    ţările limitrofe Ucrainei vor continua să sosească din toată Uniunea
    medicamente şi material medical, pentru a reduce presiunea pe spitalele
    acestora. Se fac pregătiri şi pentru instalarea, deocamdată în Polonia, a unor
    spitale de campanie.


    Totodată, Comisia Europeană a anunțat că va crea la
    frontierele Uniunii puncte de evaluare a stării de sănătate a pacienţilor. CE
    consideră că este crucial ca sistemele naţionale de sănătate, în special ale
    ţărilor de la frontierele Ucrainei, confruntate cu o sosire fără precedent de
    refugiaţi, să nu fie supraîncărcate.


    Potrivit oficialilor europeni, 10.000 de
    paturi în spitalele din ţările europene sunt pregătite să primească pacienţi,
    în special copii bolnavi, mame cu bebeluşi, persoane care au nevoie de
    îngrijire de urgenţă şi reanimare, precum cei răniţi sau cu arsuri grave, dar
    şi alţi bolnavi cronici.

    Un prim grup de copii refugiaţi bolnavi a fost trimis
    deja din Polonia în Italia şi, spun miniștrii, vor urma şi alte transferuri. La
    rândul său, Parisul a anunţat că primii pacienți ucraineni vor sosi în Franţa
    până la sfârşitul săptămânii.


    În plus, miniştrii europeni au decis să le ofere
    refugiaţilor şi asistenţă psihologică, imperioasă în aceste situații. Autorităţile
    ţărilor europene vor crea, în scurt timp, în centrele de primire a refugiaţilor,
    condiţii pentru ca aceştia să se poată vaccina împotriva COVID-19, ţinând cont
    că, potrivit datelor oficiale, doar un ucrainean din trei este vaccinat. De
    asemenea, copiii ucraineni vor putea fi imunizaţi, în funcţie de vârstă, şi
    împotriva altor boli, precum tuberculoza, rujeola sau poliomielita, au mai
    anunţat oficialii europeni, care au precizat că proporția de vaccinare în
    Ucraina a fost foarte scăzută pentru mai multe boli care pot fi prevenite prin imunizare,
    în special în cazul copiilor.


    În context, Centrul European de Prevenire şi
    Control al Bolilor a trimis o alertă ţărilor care primesc refugiaţi din Ucraina
    privind numărul mare de cazuri de infectare cu bacterii periculoase, rezistente
    la antibiotice, înregistrat în această ţară şi riscul de transmitere a
    acestora. Estimările Agenţiei ONU pentru Refugiați arată că, la trei săptămâni
    de la începutul invaziei ruse, numărul ucraineanilor care au fugit în
    străinătate s-a apropiat de trei milioane, jumătate dintre ei find copii. Iar
    numărul lor cu siguranță va crește.


    De la București, ministrul Sănătății,
    Alexandru Rafila, anunță că nu există deocamdată probleme în acordarea
    asistenţei medicale ucrainenilor care se află pe teritoriul României. Mai mult,
    a fost pus la punct un sistem prin care ucrainenii să beneficieze de întreaga
    gamă de servicii de sănătate, ca şi pacienţii din România.

  • În prim-plan România 13.03.2022

    În prim-plan România 13.03.2022

    – Măsuri luate la nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava pentru a veni în sprijinul refugiaților mame și copii, sau copii neînsoțiți, în vederea asigurării protecției drepturilor copiilor cetățeni străini provenind din Ucraina;



    – Anul 2022, an omagial, mic istoric al celor 25 de ani de asistență socială specializată în Suceava. Invitat Georgeta Nadia Creţuleac, director executiv al DGASPC Suceava.



  • Ministrul israelian de Externe a mulţumit României pentru asistenţa oferită refugiaţilor

    Ministrul israelian de Externe a mulţumit României pentru asistenţa oferită refugiaţilor

    Ministrul israelian de externe, Yair Lapid, a mulțumit României, în cadrul vizitei de duminică de la București, pentru asistență oferită refugiaților din Ucraina, în special celor de etnie evreiască și a salutat prietenia îndelungată israeliano – română. El a făcut apel la Federaţia Rusă să soluţioneze conflictul cu Ucraina prin negocieri.

    Noi vom face tot ce este posibil pentru a avea soluţie de pace. Lucrăm împreună cu aliaţii noştri – Satele Unite şi cu partenerii europeni – pentru a încerca să punem capăt acestei tragedii cât mai curând posibil, a subliniat ministrul de externe israelian.

    La rândul său, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a dat asigurări de angajamentul României pentru acordarea întregului sprijin pentru evacuarea în continuare a cetăţenilor israelieni sau de origine evreiască din Ucraina.

    Criză gravă multidimensională pe care o provoacă agresiunea militară rusă ilegală împotriva Ucrainei nu este doar o problemă a regiunii, nu este doar o problemă a Europei, dar are şi efecte la nivel global – a declarat Bogdan Aurescu.

    Tot astăzi, prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, l-a primit la Palatul Victoria pe ministrul Afacerilor Externe al Statului Israel, Yair Lapid. Înaltul oficial este și prim-ministru alternativ, urmând să preia mandatul la jumătatea anului 2023. Discuțiile s-au axat asupra analizei evoluțiilor regionale și gestionării efectelor agresiunii ruse din Ucraina.

    În cadrul întâlnirii cu oficialul israelian, premierul Nicolae Ciucă a condamnat în termeni fermi agresiunea neprovocată, nejustificată și ilegală a Rusiei în Ucraina şi a remarcat răspunsul puternic şi unitar al statelor Uniunii Europene şi NATO pentru consolidarea Flancului Estic şi garantarea securității.

    Este deosebit de valoros răspunsul comun, puternic, şi rapid al tuturor statelor occidentale care gândesc în termenii democrației, economiei de piață și a lumii bazate pe reguli. Este nevoie mai mult ca oricând ca cetățenii noștri să fie protejați de efectele militare, sociale şi economice, iar poporul ucrainean să resimtă solidaritatea tuturor statelor care condamnă cu fermitate această agresiune ilegală, a afirmat șeful Executivului.

    De asemenea, o altă temă importantă a reprezentat-o perspectiva organizării, în Israel, a unei noi ședințe a celor două guverne, prilej pentru valorificarea oportunităților de creștere a colaborării economice şi schimburilor comerciale între cele doua state.

  • Ministerul Transporturilor – Aplicaţie online pentru refugiaţii din Ucraina

    Ministerul Transporturilor – Aplicaţie online pentru refugiaţii din Ucraina

    Ministerul român al Transporturilor a lansat o aplicaţie online pentru refugiaţii din Ucraina. Această cuprinde informaţii în limbile ucraineană, engleză şi română despre coridoarele verzi de transport din România. Cei interesaţi pot afla mai multe despre reţeaua de transport rutieră, feroviară şi aeriană, despre vămi, gări, benzinării şi aeroporturi. Refugiaţii ucraineni pot călători gratuit pe teritoriul României, după ce guvernul de la București a adoptat o hotărâre în acest sens. Mai mult, numărul unic de urgenţă 112 şi linia specială destinată copiilor, 119, sunt disponibile şi pentru apeluri în limba ucraineană. În plus, la punctele de trecere a frontierei s-au luat măsuri suplimentare pentru prevenirea traficului de persoane.

    De vineri există şi o platformă online pe care se centralizează ofertele de ajutor în sprijinul civililor care se refugiază în România din calea războiului.

    Sâmbătă, în mai multe oraşe din România au avut loc acţiuni de solidaritate cu Ucraina. La Bucureşti, pe Arena Naţională, a fost organizat un concert caritabil pentru refugiaţi, la care au participat peste 35 de artişti români şi străini şi în urmă căruia s-au strâns aproape 4 milioane de lei (circa 800.000 de euro). Şi la Constanţa, Iaşi, Cluj-Napoca, Piatră Neamţ şi Roman au avut loc acţiuni de solidaritate cu țară vecină.

    Circa 400 de mii de ucraineni au intrat în România de la începutul invaziei ruse în ţara vecină. O mare parte din aceștia au plecat deja în vestul Europei.

  • Peste 16.600 de cetăţeni ucraineni au intrat în România, sâmbătă

    Peste 16.600 de cetăţeni ucraineni au intrat în România, sâmbătă

    În data de 12.03.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 75.902 de persoane, dintre care 16.676 cetăţeni ucraineni, în creștere cu 2 % faţă de ziua precedentă, informează Poliţia de Frontieră Română.

    Conform IGPF, pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 7.203 cetăţeni ucraineni (în creștere cu 8,7%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 7.789 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 2,6 %).

    Conform sursei citate, de la declanşarea acestei crize, până la data de 12.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 397.542 cetăţeni ucraineni.

    Potrivit IGPF, în prezent, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, arterele de control fiind acoperite cu poliţişti de frontieră români pana la capacitate maximă.

    De asemenea, potrivit IGPF, măsuri similare de întărirea controlului și supraveghere sporită au fost dispuse şi la frontiera terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate.

    Poliţia de Frontieră Română informează că, se acționează în sistem integrat cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date și informații, precum și de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.

    Comunicat Poliţia de Frontieră Română